CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

DOCUMENTAREA RAPOARTELOR (MISIUNILOR) DE

AUDIT

ASPECTE GENERALE
Referintele de baza privind documentarea auditului financiar sunt date de ISA 230
Documentatia, ISA 500 Probele de audit, ISA 501 Probe de audit - considerente
suplimentare pentru elemente specifice, ISA 505 Confirmarile externe, ISA 520
Proceduri analitice, ISA 530 Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective.
Trebuie de asemenea avute in vedere si Normele minimale de audit elaborate de CAFR.
Respectarea (aplicarea) celorlalte standarde (ISA) completeaza intr-un fel sau altul
documentarea si sustinerea opiniei (raportului) de audit.
Potrivit ISA 230 (paragraful 3) documentarea este reprezentata de date si informatii (documente
de lucru) pregatite de catre sau puse la dispozitia auditorului, pe diferite suporturi (hartie, film,
electronice, etc.).
Potrivit paragrafului 11 al ISA 230, documentele de lucru includ printre altele

date si informatii privind structura organizatorica si juridica, sectorul / mediul de activitate

(economic, legislativ);

copii/extrase ale documentelor legale relevante privind tranzactiile (operatiunile) efectuate

de entitate (procese verbale, acte constatatoare, contracte, acte de proprietate, conturi
bancare, conturi/balante contabile, situatii financiare);

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

1
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

documente de planificare (programele de audit ale misiunii), de evaluare a sistemului de

control (audit) intern si a riscurilor existentei unor erori semnificative in situatiile
financiare, de planificare (programare) a procedurilor de audit (contracarare riscuri);

documentele de analiza a soldurilor/rulajelor si a evolutiei unor indicatori semnificativi

(proceduri analitice);

documente de comunicare/confirmare transmise catre sau primite de la terti si conducerea

entitatii;

referentieri/indexari/adnotari pe toate documentele ce compun dosarele misiunii, cu

ajutorul carora sa fie identificabile toate datele si informatiile ce le contin, precum si
persoanele responsabile cu intocmirea/avizarea acestora.

Managementul entitatii auditate este responsabil de prezentarea corecta a datelor si

informatiilor din situatiile financiare.
Pentru exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare ale clientului, auditorul colecteaza
probe efectuand (aplicand) proceduri de audit, pentru a testa asertiunile managementului
(reprezentaii explicite sau implicite privind respectarea regulilor contabile si asigurarea
caracteristicilor calitative ale componentele situatiilor financiare).
In ANEXA nr. 1 se prezinta o lista (exemplu) pentru doua pozitii bilantiere a principalelor
documente si revizuiri (verificari) in care se urmaresc principalele asertiuni ce trebuie avute in
vedere

la

intocmirea

situatiilor

financiare

respectiv:

aparitia/existenta,

exhaustivitatea/separarea exercitiilor, drepturi si obligatii, evaluarea (alocarea), acuratetea,

prezentarea (clasificarea) si descrierea.
Probele obtinute prin intermediul procedurilor de audit sunt utilizate pentru a determina gradul
de corectitudine si obiectivitate (impartialitate) a situatiilor financiare si tipul raportului
(opinii).

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

2
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Fig. 1 de mai jos reprezinta o sinteza a relatiilor dintre situatiile financiare, asertiunile
managementului referitoare la componentele situatiilor financiare, procedurile de audit
utilizate, probele obtinute si raportul de audit.
Fig. 1 Sinteza relatiilor dintre situatiile financiare si raportul de audit
Situaiile
financiare

Raportul de
audit

Asertiunile
managementului
referitoare la componentele

Procedurile
de audit

Probele referitoare la
corectitudinea,obiectivitate
a (impartialitatea)
situatiilor financiare

Dupa cum se observa din Fig. 1, situaiile financiare sunt afectate in mod determinant de
asertiunile managementului cu privire la diferitele componente ale acestora.
Auditorul aplica procedurile specifice pentru a obtine probe referitoare la faptul daca fiecare
asertiune relevanta a managementului este conforma cu principiile si regulile contabile
aplicabile, aceste proceduri si probe urmand sa-i sustina in final raportul (opinia).
Activitatea auditorului financiar priveste in cea mai mare masura colectarea de probe si
evaluarea acestora prin diferite metode, astfel incat sa le poata ierarhiza si clasifica cat mai
corect atunci cand isi fundamenteaza opinia.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

3
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Auditorul trebuie sa documenteze toate aspectele importante sesizate in urma aplicarii
diferitelor proceduri (teste), cu probe ce sa-i sustina apoi opinia asupra situatiilor financiare.
Documentarea facuta in timpul misiunii va reflecta atat modul in care s-au desfasurat lucrarile
de audit, cat si procedurile ce au fost aplicate si probele ce au fost culese.
Tinand cont de legatura stransa care exista intre probele de audit, procedurile aplicate si
documentatia intocmita pe parcursul desfasurarii misiunii de audit, in continuare se va face o
scurta prezentare a unor aspecte privind probele de audit si a modului de colectare a acestora si
respectiv in legatura cu documentatia de audit (documentarea auditului).

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

4
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

PROBELE DE AUDIT
Concepte cheie

Probele de audit
Natura probelor de audit
Gradul de adecvare a probelor de audit
Relevanta
Credibilitatea
Suficienta probelor de audit
Materialitatea
Riscul de denaturare
Marimea si caracteristicile populatiei
Omogenitatea populatiei
Calitatea probelor de audit
Evaluarea probelor de audit

Probele de audit
Proba de audit reprezinta intreaga informatie utilizata de catre auditor pentru a ajunge la
concluziile pe care se bazeaza opinia sa, continand atat informatii preluate din contabilitate si
care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare (operatiuni/tranzactii, balantele de
verificare) cat si alte informatii relevante in legatura cu acestea.
Probele de audit si procedurile de culegere a acestora sunt reglementate de standardele ISA 500
si ISA 501, ISA 505, ISA 520 si/sau ISA 530.
O buna intelegere a caracteristicilor probelor de audit (natura, gradul de adecvare, suficienta,
evaluarea) reprezinta un important instrument conceptual atat pentru auditorii financiari cat si
pentru profesionistii contabili in general.
Natura probelor de audit
In functie de natura lor, probele de audit pot fi

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

5
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

probe obtinute pe baza documentelor contabile (facturi, contracte, jurnale, documente

de calcul al modului de alocare a costurilor, etc.) prin aplicarea diferitelor proceduri de
audit.

probe obtinute din alte surse. (angajamente de audit anterioare, proceduri impuse de
sistemele de control al calitatii, etc.).

Gradul de adecvare a probelor de audit

Gradul de adecvare a probelor de audit da in fapt masura calitatii acestora, astfel, probele de
audit, indiferent de forma lor, sunt considerate ca fiind adecvate atunci cand ele ofera
informatii ce sunt si relevante i credibile.

Relevanta probelor de audit este data de masura in care acestea sunt in concordanta cu
asertiunile (regulile contabile) aplicate de management la intocmirea situatiilor
financiare.
O proba de audit cu privire la o asertiune nu se poate substitui unei probe de audit
legate de alta asertiune, fiind important sa se tina cont de relatia existenta intre probele
de audit si asertiunile aplicate de management la intocmirea situatiilor financiare.
De exemplu, existenta stocurilor poate fi probata prin participarea auditorului la
operatiunile de inventariere organizate de client, insa aceasta proba nu este relevanta
(suficienta) si pentru determinarea drepturilor si obligatiilor clientului in legatura cu
aceste stocuri sau pentru determinarea costului lor.

Credibilitatea probelor de audit se refera la faptul daca auditorul se poate baza pe un

anumit tip de probe pentru a evalua corect modul de aplicare a unei aseriuni sau a
alteia, fiind influentata de sursa, de natura si de circumstantele in care aceste probe sunt
obtinute.
Urmatoarele referinte sunt utile atunci cand analizam credibilitatea probelor de audit
o O proba de audit obtinuta de catre auditor dintr-o sursa independenta externa
entitatii (confirmari ale soldurilor primite direct de la clienti) este mult mai
credibila decat una obtinuta (numai) din interiorul entitatii.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

6
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
o Proba obtinuta direct de catre auditor prin examinarea fizica (inspectie,
observatie) sau calcul, este mai credibila decat informatia obtinuta indirect sau
prin deductie (evaluarea sistemului de control intern).
o Atunci cand auditorul evalueaza eficienta sistemului de control intern ca fiind
ridicata, probele generate de contabilitatea entitatii pot fi considerate ca fiind
mai credibile.
o Probele furnizate de documente originale sunt mai credibile decat cele furnizate
de (foto)copii.
o Probele documentare in format electronic sau pe suport de hartie, sunt mai
credibile decat alte probe insa, si credibilitatea acestora este mai mare sau mai
mica in functie anumiti factori (vezi Fig. 2 de mai jos).
Fig. 2 Factori care influenteaza credibilitatea probelor documentare
CELE MAI CREDIBILE

Exemple
Documente generate din exteriorul
entitatii, trimise direct auditorului

Confirmari primate de la banci

Documente generate din exteriorul

entitatii si detinute de client

Facturi de la furnizori

Documente generate din interiorul

entitatii si care circula in exterior

Ordine de plata

Documente generate in interiorul

entitatii si care nu circula in exterior

Copii ale unor documente de

gestiune (fise de magazii etc.)

CELE MAI PUTIN CREDIBILE

Sursa: W.Boyton , R. Johnson, Modern Auditing

Suficienta probelor de audit

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

7
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Gradul de suficienta reprezinta masura cantitatii probelor de audit, respectiv cantitatea de
materiale doveditoare necesare pentru a oferi o baza rezonabila exprimarii unei opinii asupra
situatiilor financiare, stabilirea acestor cantitati depinzand in mare masura de exercitarea
rationamentelor profesionale in acest sens.
De regula auditorul trebuie sa se bazeze mai degraba pe probele ce sunt (ele insale)
convingatoare decat pe propriile convingeri.
Trebuie de asemenea sa existe o relatie rationala intre costul si utilitatea probelor (dovezilor)
obtinute pe parcursul misiunii de audit.
Cantitatea probelor de audit este influentata de o serie de factori (materialitatea, riscul de
denaturare, marimea si caracteristicile populatiei, omogenitatea populatiei, calitatea probelor
de audit culese), astfel

Materialitatea - se refera la importanta (relevanta/ pragul de semnificatie) claselor de

tranzactii si a conturilor pentru utilizatorul informatiilor, astfel incat, cu cat
tranzactiile/pozitiile/elementele din situatiile financiare sunt mai importante, cu atat
este nevoie de o cantitate mai mare de probe.

Riscul de denaturare - se refera la riscul (inerent) de a exista unele erori in aplicarea

regulilor contabile si la riscul de nedetectare a acestor erori prin sistemul de control
intern, astfel incat, cu cat acest risc va fi mai mare, cu atat vor fi cerute mai multe probe
de audit.

Marimea populatiei - in cadrul unei misiuni de audit, de multe ori este necesar sa se
lucreze cu esantioane din cadrul unor populatii statistice, nefiind posibila analizarea
tuturor elementelor (tranzactiilor, operatiunilor) dintr-o astfel de populatie
Modul de determinare (stabilire) a esantioanelor in audit, si alte aspecte legate de
acestea sunt tratate in standardul ISA 530, numarul probelor de audit in acest caz
depinzand de marimea si caracteristicile populatiei analizate, astfel incat, cantitatea de
probe

necesare

este

cu

atat

mai

mare,

cu

cat

populatia

(numarul

tranzactiilor/operatiunilor) este mai mare.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

8
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

Omogenitatea populatiei - daca populatia statistica este omogena respectiv elementele

care o formeaza au caracteristici asemanatoare, aceasta poate fi analizata (testata) cu
ajutorul unui esantion de dimensiuni mai mici.

Calitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea probelor de audit este mai ridicata,
cu atat numarul acestora va putea fi mai mic.

Factorii care influenteaza suficienta probelor sunt sintetizati in Fig. 3 de mai jos.

Risc de denaturare
Dimensiunea populatiei
Omogenitatea populatiei

Mica/ Scazuta

Mare/Ridicata

Materialitate
MAI
MULTE
PROBE

Calitatea probelor

Fig.3 Factori care influenteaza suficienta probelor

Sursa: W.Boyton , R. Johnson, Modern Auditing

In consecinta, gradul de adecvare si gradul de suficienta al probelor de audit sunt in stransa

interdependenta, iar simpla obtinere a unei cantitati mari de probe de audit nu poate compensa
calitatea slaba a acestora.
MAI probelor de audit
Evaluarea
PUTINE
PROBE
Pe parcursul unei misiuni de audit, rationamentul profesional al auditorului este un element
deosebit de important, acesta trebuind sa aiba capacitatea de a evalua in mod corect atat
cantitatea cat si calitatea probelor de audit ce ii sustin opinia.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

9
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Auditorul trebuie sa aiba cunostinte temeinice cu privire la natura probelor de audit, tipul si
cantiteatea acestora, astfel incat sa fie suficiente pentru a-i documenta si sustine opinia cu
privire la situatiile financiare auditate.
In evaluarea probelor colectate, rationamentul auditorului trebuie sa ramana obiectiv
(impartial) si sa nu fie influentat de factori de alta natura (simpatie / antipatie fata de persoana
chestionata), respectand cerintele Codului de Conduita Etica a profesiei.
PROCEDURI DE COLECTARE (CULEGERE) A PROBELOR DE AUDIT
Concepte cheie

Inspectia
Observarea
Investigarea
Confirmarea
Recalcularea
Reefectuarea
Revizuirea (verificarea)
Proceduri analitice
Tehnici de audit asistate de computer (CAAT)

Auditorul financiar obtine probe de audit cu scopul de a-si fundamenta in mod rezonabil
concluziile ce vor sta la baza opiniei sale, aplicand in acest sens diverse proceduri de audit, cu
ajutorul carora

Sa obtina o intelegere a activitatilor entitatii si a mediului in care aceasta si le desfasoara,

inclusiv a controlului intern, pentru a putea astfel evalua riscurile unor denaturari
semnificative, evaluand si testand in acest sens asertiunile (regulile contabile) aplicate de
management la intocmirea situatiilor financiare (proceduri de evaluare a riscurilor).

Sa testeze, atunci cand este necesar si/sau a decis sa faca astfel, eficienta sistemului de
control intern in prevenirea/detectarea / corectarea denaturarilor semnificative de la nivelul
asertiunilor aplicate de management (teste ale controalelor).

Sa detecteze denaturarile semnificative de la nivelul asertiunilor aplicate de management

(proceduri de fond).

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

10
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

In Fig. 4 de mai jos, sunt prezentate tehnicile (metodele) de baza pe care un auditor le poate
avea cu privire la procedurile de audit.

Fig.4 Tehnicile de baza privind procedurile de audit

1

Inspectia (verificarea) documentelor/inregistrarilor

Inspectia imobilizarilor corporale si a altor active

Observarea

Investigarea

Confirmarea

Recalcularea

Reefectuarea

Revizuirea (verificarea)

Proceduri analitice
Sursa: W.Boyton , R. Johnson, Modern Auditing

Inspectia (verificarea) inregistrarilor / documentelor

Inspectia

inregistrarilor/documentelor

consta

in

examinarea

evidentelor

contabile

(contabilitatea financiara, contabilitatea manageriala) privind tranzactiile si operatiunile

efectuate precum si a documentelor ce le sustin (pe suport hartie, format electronic), avand ca
finalitate colectarea unor probe de audit cu grade variate de credibilitate.
O mare parte a probelor obtinute de auditor sunt rezultatul aplicarii acestei proceduri de audit,
in acest sens insa, acesta nu va putea face abstractie de gradul de credibilitate a acestor probe si
Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

11
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
de legatura lor cu modul de aplicare a asertiunilor managementului la intocmirea situatiilor
financiare.
Inspectia imobilizarilor corporale si a altor active
Inspectia imobilizarilor corporale si a altor active consta in examinarea (verificarea) fizica a
acestora, furnizand probe de audit credibile mai ales in ceea ce priveste existena lor.
Probele obtinute in urma aplicarii acestei proceduri ofera insa o asigurare mai mica, sau poate
sa nu ofere nici o asigurare cu privire (de exemplu) la drepturile si la obligatiile entitatii in
legatura cu aceste active.
Observarea
Observarea consta in urmarirea unui proces / proceduri ce se efectueaza de catre altii, cum ar fi
(de exemplu) observarea inventarierii stocurilor de catre personalul entitatii.
Astfel observarea furnizeaza probe de audit cu privire la modul de desfasurare a unui proces,
insa aceste probe sunt limitate doar la momentul (perioada) in care a fost aplicata aceasta
procedura precum si de faptul ca actul de observare poate afecta chiar modul in care se
desfasoara procesul respectiv.
Observarea nu este considerat in general ca fiind foarte credibila, si necesita confirmari
suplimentare obtinute de catre auditor (date / documente din inregistrarile contabile, alte
informatii).
Inspectitia si observarea sunt doi termeni ce de multe ori pot fi considerati ca substituibili
(identici), insa din punct de vedere al auditului financiar este necesar sa se faca diferenta intre
acestia, inspectia avand drept obiect documente sau active, iar observarea referindu-se la
procese (operatiuni).
Investigarea

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

12
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Investigarea consta in culegerea de informatii (financiare, nefinanciare) de la persoane cu
experienta (competenta), fie din interiorul, fie din afara entitatii, putand varia de la investigatii
scrise (oficiale), pana la chestionari orale (neoficiale).
Evaluarea raspunsurilor obinute in procesul de investigare este foarte importanta atat in ceea
ce priveste calitatea probelor de aceasta natura, dar si-n ceea ce priveste sesizarea unor
anumite directii de abordare a auditului si de colectare a altor probe.
In mod obisnuit, investigarea nu ofera, ca atare, suficiente probe de audit si de asemenea, nu
este suficienta pentru a testa eficienta sistemului de control intern.
Confirmarea
Confirmarea este un tip specific de investigare si reprezinta procesul de obtinere a unei
declaratii directe de la o terta parte, cu privire la o informatie sau la o situatie (conditie)
existenta.
Confirmrile sunt utilizate frecvent atunci cnd este vorba despre soldurile conturilor i
componenta lor, dar nu trebuie limitate doar la aceste elemente, ele fiind utilizate de asemenea
si pentru a obtine probe de audit referitoare existenta / inexistenta anumitor conditii
(operatiuni, documente), cum ar fi (de exemplu) absenta unui contract, ce poate la randul sau
influenta recunoasterea unor venituri.
Gradul de incredere in probele obtinute prin confirmari, este direct influentat de forma
confirmarii, de experienta anterioara cu entitatea auditata, de natura informatiei confirmate
si/sau de destinatarul cererii de confirmare.
De exemplu, daca se solicita si obtine o confirmare unui consignatar privind faptul daca o
categorie (stocuri) de bunuri au fost primite in consignatie, aceasta reprezinta o proba ca
entitatea detine stocurile respective respectiv sustine asertiunea privitoare la drepturi si
obligatii.
Fig. 5 de mai jos prezinta solduri (sume) selectate si informatiile confirmate prin aplicarea de
catre auditor a acestei proceduri specifice.
Fig. 5

Sume si informatii confirmate frecvent in misiunile de audit

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

13
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Sume si/sau informatii confirmate
Soldurile de numerar (trezorerie) si
imprumuturi
Actiuni si alte titluri de valoare
Creante/Alti debitori
Stocuri in consignatie
Obligatii curente
Acoperire a riscurilor
Cautiuni, garantii

Sursa confirmarii (tertii)

Bancile
Operatori din piata financiara (de capital),
entitati terte.
Clientii individuali si alti terti
Consignatari
Furnizori individuali si alti creditori
Companii de asigurari
Creditorii imprumutatori

Reefectuarea
Reefectuarea reprezinta executarea de catre auditor, in mod independent, a procedurilor sau
controalelor pe care entitatea le-a efectuat initial prin sistemul sau de control intern, fie manual,
fie utilizand tehnici de audit asistate de calculator (CAAT).
Intrucat auditorul verifica direct prin acest tip de probe fiabilitatea sistemului de control intern,
ele sunt percepute ca avand un grad de credibilitate foarte ridicat.
Recalcularea
Recalcularea consta in verificarea acuratetei (matematice) a informatiile din documente sau din
inregistrarile contabile, putand fi efectuata si prin utilizarea tehnologiei informatice (obtinerea
unor fisiere / baze de date, folosirea CAAT).
Exemple specifice acestui tip de proceduri includ recalculari ale cheltuielilor cu amortizarea
activelor fixe, recalculari ale valorilor stocurilor functie de metodele (FIFO, CMP, etc.)
utilizate de entitate, recalculari ale unor obligatii / creante rezultand din contracte, etc.
Revizuirea (verificarea)
Revizuirea reprezinta procesul prin care se analizeaza si verifica datele din contabilitate pentru
a identifica situatii (sume / rulaje / solduri / operatiuni) importante sau neobisnuite.
Aceasta procedura presupune identificarea unor neregularitati (valori, componenta) din cadrul
soldurilor conturilor sau din alte sume din situatiile financiare, in urma analizarii tranzactiilor,

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

14
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
a registrelor (jurnalelor) contabile, a ajustarilor, a reconcilierilor, precum si a altor documente
si raportari detaliate.
Revizuirea (verificarea) include identificarea operatiunilor mari (neobisnuite) din inregistrarile
contabile precum si verificarea / analiza datelor (inregistrarilor) privind anumite categorii de
cheltuieli (speciale, neobisnuite) si/sau ajustarile / stornarile efectuate.
Revizuirea (verificarea) poate fi folosita si in legatura cu procedurile analitice dar si ca o
procedura de sine statatoare, putand fi efectuata manual cat si prin utilizarea tehnicilor de audit
asistate de calculator (CAAT).

Proceduri analitice
Procedurile analitice reprezinta de asemenea probe importante si eficiente, colectate pe tot
parcursul misiunii de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor angajamentului si a
planificarii, constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare, bazate pe analiza
unor indicatori (evolutii, comparatii) si a unor corelatii intre aceste informatii si/sau intre
acestea si alte date / informatii nefinanciare.
Procedurile analitice presupun de asemenea analiza (investigarea) unor fluctuatii si/sau a unor
relatii / corelatii identificate, ce nu sunt consecvente (corelate) cu alte informatii relevante sau
care se abat in mod semnificativ de la valorile rezonabile (previzionabile).
Nivelul de asigurare (siguranta) oferit de probele colectate prin procedurile anlitice este
determinat printre altele de

masura in care sunt disponibile si ofera o siguranta a datelor si informatiilor utilizate;

plauzabilitatea i predictibilitatea (co)relatiilor testate;

precizia (rezonabilitatea) si rigoarea analizei si investigatiilor efectuate.

Fig. 6 de mai jos prezinta o ierarhizare a coeficientilor de siguranta (nivelelor de asigurare) a

diferitelor tipuri de proceduri de audit.
Fig.6 Ierarhia gradelor de siguran a diferitelor tipuri de proceduri de audit
Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

15
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Gradul de siguran
(nivelul de asigurare)

Tipul procedurii (probei)

Inalt

Inspectia activelor corporale

Reefectuarea
Recalcularea

Mediu

Inspectia (verificarea) inregistrarilor / documentelor

Revizuirea (verificarea)
Confirmarea
Procedurile analitice

Scazut

Observarea
Investigarea

DOCUMENTATIA DE AUDIT
Concepte cheie

Continutul documentatiei de audit

Planul si programele de audit
Dosarele de audit
Continutul documentelor de lucru
Forma documentelor de lucru

Continutul documentatiei de audit

Probele colectate si procedurile aplicate de auditorii financiari trebuie sa se regaseasca in
documentatia de audit, urmand sa le serveasca acestora la fundamentarea rapoartelor si sa le
sustina opiniile.
Documentatia de audit respectiv documentarea misiunilor / rapoartelor de audit este
reprezentata de materialele / informatile (documentele de lucru) intocmite de auditor, sau
obtinute (pastrate) de catre acesta pe parcursul efectuarii misiunii sale, grupate in dosarele sale
de lucru in mod sistematic si in conformitate cu cerintele standardelor profesionale aplicabile.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

16
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Documentele de lucru se pot prezenta sub forma unor inscrisuri pe suport de hartie, a unor
fotocopii, a unor inregistrari (baze de date) pe suporti electronici sau pe alti purtatori de
informaii.
Documentatia de audit (Documentarea auditului) are in principal, urmatoarele scopuri si
obiective

Sa serveasca (ajute) la planificarea, efectuarea, supravegherea si revizuirea

activitatii (misiunii) de audit.
Planificarea auditului precum si descrierea activitatilor specifice (operatiuni, proceduri,
programe, etc.) trebuie sa se regaseasca in documente de lucru astfel incat cu ajutorul
acestora, managerii / partenerii din echipa auditorului sa poata verifica munca
subalternilor si sa efectueze controale de calitate privind activitatea desfasurata.
Modul de intocmire a documentelor de lucru trebuie sa confirme respectarea
standardelor de audit aplicabile (ISA, alte reguli si proceduri specifice date de CAFR) si
a regulilor proprii stabilite la nivelul cabinetului (societatii) auditoare , cu precadere a
celor privind la munca (documentarea) de teren.

Sa clasifice (sistematizeze) probele de audit colectate pe parcursul misiunii potrivit

cerintelor standardelor profesionale, inclusiv a celor de calitate.

Sa sustina si sa argumenteze raportul (opinia) de audit.

Pe baza documentatiei intocmite, a probelor colectate si a concluziilor inscrise in
documentele de lucru, auditorul va lua decizia cu privire la tipul de raport ce il va
intocmi si respectiv cu privire la opinia ce o va exprima.
Acest obiectiv este practic, de cea mai mare importanta in ceea ce priveste activitatea si
raspunderea auditorului fata de terti.

Documentatia de audit (documentarea auditului) intrucat ofera principala baza pentru

continutul raportului si felul opiniei de audit, mai trebuie sa

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

17
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

demonstreze modul in care auditorul a respectat standardele de audit si practicile

profesionale agreate;

ofere o baza pentru concluziile auditorului cu privire la fiecare din asertiunile aplicate
de conducerea entitatii la intocmirea situatiilor financiare;

demonstreze faptul ca inregistrarile din contabilitate sunt efectuate corect in raport cu

cadrul de reglementare aplicabil si astfel situatiile financiare reflecta/ nu reflecta fidel
operatiunile/ tranzactiile din exercitiul financiar auditat.

Standardul ISA 230 reglementeaza si ofera recomandari cu privire la aspectele susmentionate,

inclusiv cu privire la arhivare si proprietatea asupra documentatiei de audit iar Normele
minimale de audit elaborate de CAFR, dau referinte importante si in unele cazuri minime,
privind continutul sectiunilor dosarelor de audit.
Documentatia de audit trebuie intocmita astfel incat sa permita orcarui utilizator avizat sa
inteleaga problemele specifice si sa testeze riscurile existente, declaratiile conducerii, utilizarea
procedurillor specifice de audit pentru colectarea probelor, constatarile facute si concluziile la
care a ajuns auditorul.
Documentatia de audit trebuie de asemenea sa ofere informatii relevante pentru

a intelege natura, durata, intinderea si rezultatele procedurilor de audit aplicate, probele

obtinute, si concluziile formulate;

si

a se putea identifica cine a executat diferitele operatiuni si a intocmit documentele

aferente, data cand acestea au fost finalizate, precum si persoanele care au revizuit
documentele (munca) executantilor din cadrul echipei de audit, inclusiv data acestor
revizuiri .

Cu alte cuvinte documentatia de audit trebuie sa reflecte intreaga activitate intreprinsa de

auditor pentru atingerea obiectivelor in cadrul unui angajament de audit.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

18
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Continutul dar si forma documentelor de lucru sunt influentate de urmatorii factori

natura angajamentului;

forma raportului si felul misiunii de audit;

natura si complexitatea afacerii (activitatilor) clientului;

natura si complexitatea sistemelor de control intern ale entitatii auditate;

necesitatile de monitorizare, supraveghere si revizuire a lucrarilor efectuate de echipa

de audit;

metodologiile si tehnicile de audit specifice auditorului (persoana fizica/ juridica),

utilizate pe parcursul misiunii.

Planul si programele de audit

Documentatia de audit trebuie sa contina un plan si programe de audit cu privire la
angajament, astfel

Planul de audit contine strategia ce trebuie urmata in desfasurarea misiunii, bazandu-se

in primul rand pe intelegerea de catre auditor a caracteristicilor activitatilor clientului si
a riscurilor potentiale de audit decurgand din acestea.

Planul de audit reprezinta de asemenea cadrul pe baza caruia resursele echipei

(misiunii) de audit (orele om) sunt alocate diferitelor etape (parti) ale angajamentului.

Programele de audit stabilesc procedurile ce vor fi aplicate de catre membrii echipei

precum si timpii alocati acestora si altor operatiuni specifice.

In general, pentru fiecare proces (tip de activitate/ ciclu) si fiecare sold al unui cont
trebuie facut un program separat de audit.

In cadrul programelor de audit vor fi stabilite/ detaliate in mod rezonabil procedurile ce

vor fi aplicate, testele/ analizele/ revizuirile (verificarile) ce se vor efectua.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

19
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Pentru imbunatatirea eficientei activitatii echipei, auditorul poate utiliza si tabele, analize i
alte informatii intocmite de entitate, insa in astfel de situatii, acesta trebuie sa se convinga si
prin metode alternative de faptul ca acele documente au fost intocmite corespunzator si sunt
credibile.
Dosarele de audit
Majoritatea auditorilor (societatilor de audit) pastreaza documentatia in doua tipuri de dosare
(permanent, curent).
Dosarul permanent contine date (informatii) istorice ce au continuitate in ce priveste
activitatile clientului, si care sunt relevante pentru mai multe exercitii financiare, fiind
actualizat, de cate ori este cazul, cu noi informatii de aceeasi natura.
Dosarul curent include date i informatii aferente exercitiului financiar auditat conform
angajamentului.
Fig. 7 de mai jos prezinta exemple de informatii incluse in fiecare tip de dosar.
Fig.7. Informatii continute de dosarele de audit
Dosarul permanent
Documentele privind organizarea activitatii entitatii (actele constitutive, structura
organizatorica, regulamentul de organizare si functionare, etc.)
Monografii contabile aplicabile, modul de organizare si conducere a contabilitatii
(financiare si manageriale)
Copii ale contractelor importante (contracte colective de munca, contracte de leasing) cu
aplicabilitate pe mai multe exercitii financiare
Hotarari AGA / CA si Decizii ale managementului
Alte documente (reglementari) privind sistemul de control intern si auditul intern
Dosarul curent
Termenii angajamentului de audit
Copii ale balantelor de verificare (sintetice, analitice) si ale situatiilor financiare
Planul / programele de audit
Scrisoarea de reprezentare a conducerii
Note ale sedintelor, analizelor si revizuirilor efectuate in cadrul misiunii
Documente (foi) de lucru in formatul impus de normele minimale ale CAFR si de normele 20
(standardele) proprii
ale auditorului
Documentarea
rapoartelor
(misiunilor) de audit
sc ECULDA srl
Copii ale documentelor testate (esantionate)

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

Continutul documentelor de lucru

Activitatea echipei de audit se concretizeaza in cea mai mare parte in documente de lucru, ce
compun din dosarul curent, acestea intocmindu-se atat manual cat si cu ajutorul unor programe
informatice (balante de lucru, foi de lucru, documente de analiza a conturilor, documente
centralizatoare privind ajustarile si reclasificarile ce se impun, memorandumuri catre / pentru
conducere, etc.)
Balantele de lucru - fac legatura dintre sumele existente n situatiile financiare, balantele de
verificare contabile si foile de lucru aferente.
In afara de o coloana privind denumirea contului, balanta de lucru contine si coloane de
referentiere pentru foile de lucru, pentru soldurile aferente anului anterior si soldurile
neajustate aferente anului curent, si respectiv pentru ajustari/ reclasificari.
Fig. 8 de mai jos prezinta un exemplu de balanta de lucru.
Fig. 8 Exemplu de balanta de lucru
sc. ABC sa.
Balanta de lucru
(active circulante / cheltuieli vanzari)
31 Decembrie 2005
Denumirea
conturilor

Ref.
FL

Sold la
Sold la
31/12/04 31/12/05

Ajustri
D

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

Reclasi
ficari
D
C

Sume
corec
tate

Situatiile financiare
afectate

21
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
1.Numerar i
echivalente de
numerar

(FL5.1,
5.2,5.3)

10000

14000 2000 4000

12000 D 2000

2.Sume
de ncasat
(creante)

(FL4.2,
4.3)

11500

12800

11500 D 1300

CP/P

1300

3.Stocuri

4.Cheltuieli cu
reclama /
publicitatea

(FL3.1,
3.2)

105000

122000

FL6.11

10000

11000

500

Nota: * FL
= foi de lucru
** B
= bilant
*** CP/P = contul de profit si pierderi

Imobilizari / stocuri B
D 7000
C 7000
5000 7000 120000 C 5000
D 5000

**** D
***** C

11500 D 500

CP/P

= debit
= credit

Analiza conturilor - include (in general) toate miscarile (rulajele) inregistrate intr-un cont, intro anumita perioada de timp, inclusiv unele documente justificative legale precum si referinte
privitoare la politicile contabile aplicate, informatii ce sunt preluate (prelucrate) conform
procedurilor si programelor de audit stabilite.
Memorandumul de audit cea mai mare parte a activitatii auditorului este consemnata in
memorandumuri scrise privitoare (de exemplu) la discutiile purtate cu personalul de
specialitate si conducere, privind sistemul de control intern, observarea (analiza) situatiei unor
active, erorile identificate precum si alte probleme aparute pe parcursul misiunii de audit.
Ajustarile sunt facute cu scopul de a corecta erorile identificate in inregistrrile contabile
efectuate de catre client cum ar fi (de exemplu) anumite elemente bilantiere incorect evaluate,
respectarea / nerespectarea principiului prudentei, etc. si pentru care auditorul propune
corectarea respectivelor elemente din situatiile financiare.
Reclasificarile sunt efectuate cu scopul de a prezenta cat mai corect conform cerintelor
cadrului de reglementare contabila clasele / categoriile de informatii din situatiile financiare.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

22
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Forma documentelor de audit
Indiferent de forma documentelor de audit, ce se pot prezenta atat pe suport de hartie sau alti
suporti cat si in format electronic, acestea trebuie in mod obligatoriu sa cuprinda in afara
informatiilor propriu zise (financiar-contabile si nu numai) si adnotarile (insemnarile)
specifice.
Antetul (capul de tabel) include numele clientului, denumirea documentului de lucru, data de
sfarit de an sau o alta data de referinta a exercitiului financiar auditat, denumirile (explicatiile)
din capul de tabel cand este cazul.
Indexarea si referentierea - reprezinta procesul (operatiunile) prin care se stabileste o legatura
intre situatiile financiare si documentele de audit precum si intre datele si informatiile din
documentatia de audit.
Documentele de audit trebuie organizate (structurate) de asa maniera incat membrii echipei de
audit sau orice alt utilizator avizat, sa poata gasi cu usurinta probele de audit si informatiile
relevante privind desfasurarea misiunii.
In vederea indexarii (abrevierii) documentelor de audit, se utilizeaza un sistem de notatie cu
ajutorul literelor sau al cifrelor, sumele sau elementele importante ale situatiilor financiare
trebuind sa fie referentiate si reciproc pe aceste documente.
De exemplu, atunci cand auditorul utilizeaza la intocmirea unor foi de lucru si informatiile
aferente din alte foi de lucru, acestea vor fi referentiate pe fiecare foaie de lucru in parte.
Adnotarile (insemnarile) constituie notatii simple facute de catre membrii echipei de audit,
manageri si parteneri alaturi de un articol (o informatie) sau o suma dintr-un document de
audit.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

23
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Simbolul adnotarii este in general explicat sau definit la sfaritul documentului de audit, multi
auditori si societati de audit utilizand un set standard de astfel de insemnari.
In ANEXA nr.2 la prezenta se prezinta o foaie de lucru avand o forma (continut) standard
potrivit celor de mai sus.
In Fig. 9 de mai jos se prezinta un exemplu al modului in care documentele de audit ar putea fi
organizate pentru a sustine fiecare element de numerar.
Astfel, suma de 15,000 lei prezentat n bilan este pus de accord cu Balana de lucru BL,
conine 3 elemente importante din registrele contabile ce sunt incluse n soldul de 15,000 lei.
Documentele de audit (foi de lucru) indexate FL 5.2 ofer probe de audit ce sustin soldul
disponibilitatilor bancare de 12,000 lei.
Documentele de audit sustin apoi fiecare din elementele registrelor contabile, fiecare sum
important fiind referentiata, ca de exemplu, soldul bancar de 14,000 lei din FL 5.2 care este
defalcat si referentiat cu FL 5.2.1 iar soldul cecurilor scadente din FL 5.2.2 este referentiat
apoi n FL 5
Fig.9 Organizarea documentelor de audit

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

24
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
ABC sa
ABC sa
Bilant
Bilant
31/12/05
31/12/05
Numerar si echivalente de numerar
Numerar si echivalente de numerar
Creante
Creante

15,000 lei
15,000 lei
42,000 lei
42,000 lei

*
* *
**
*

Numerar
Numerar

*
**
**
*

ABC sa
ABC sa
Balanta de lucru (BL)
Balanta de lucru (BL)

*
* *
**
*

Cont
Cont
Nr.
Nr.
lei
lei
512
512
532
532

15,000 lei
15,000 lei
*
**
**
*

ABC sa
FL 5
ABC sa
FL 5
Situatia numerarului si echivalentelor de numerar
Situatia numerarului si echivalentelor de numerar
Solduri
Solduri
Ref
ajustate
Ref
ajustate
531
FL 5.1 Numerar in casa
500
531
FL 5.1 Numerar in casa
500
FL 5.2
FL 5.2
FL 5.3
FL 5.3

Disponibilitati bancare
Disponibilitati bancare
Alte valori
Alte valori

12,000 lei
12,000 lei
2,500 lei
2,500 lei
15,000 lei
15,000 lei
Conform BL
Conform BL
ABC sa
FL 5.2
ABC sa
FL 5.2
Reconcilierea disponibilitatilor bancare
Reconcilierea disponibilitatilor bancare

Soldul conturilor curente

Soldul conturilor curente
Plus: depozite in tranzit
Plus: depozite in tranzit
Minus: cecuri neplatite (scadente)
Minus: cecuri neplatite (scadente)
Sold
Sold

14,000 lei
14,000 lei
2,000 lei
2,000 lei
(4,000) lei
(4,000) lei
12,000 lei
12,000 lei
Conform FL 5
Conform FL 5

ABC sa
FL 5.2.1
ABC sa
FL 5.2.1
Confirmarea bancara
Confirmarea bancara
Soldul disponibilitatilor banesti din banci
14,000 lei
Soldul disponibilitatilor banesti din banci
14,000 lei
Conform FL 5.2
Conform FL 5.2
ABC sa
5.2.2
Situatia cecurilor neplatite
(scadente)
Nr. cec
403.1

FL

Suma
250 lei

*
*
*

*
*
*

4,000 lei

Arhivarea documentelor de audit

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

25
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

Standardele ISA cer auditorilor sa pastreze documentele de audit un anumit numar de ani dupa
ce raportul de audit a fost finalizat.
In acest sens de exemplu, standardele americane (Legea Sarbanes-Oxley, Standardul PCAOB
AS3) cer ca documentatia de audit sa fie pastrata pentru o perioada de sapte ani de la data
finalizarii angajamentului (data raportului sau data la care activitatea practic s-a ncheiat),
daca legislatia speciala nu cere o perioada mai mare de timp (asteptarea sentintei finale in cazul
unor procese).
In Romania nu exista prevederi legale speciale in acest sens, dar se poate considera ca fiind
rezonabila o perioada de pastrare a documentatiei de audit de minim 5-6 ani daca prin termenii
angajamentului nu se stabileste altfel si/sau n-ar putea fi aplicabile unele prevederi legale
speciale.
Auditorul trebuie sa decida in legatura cu durata de pastrare si modul de arhivare a
documentatiei de audit tinand seama de cantitatea (volumul) acesteia si raspunderile ce si le-a
asumat in cadrul misiunilor sale.
Auditorul trebuie sa adopte de asemenea proceduri corespunzatoare pentru mentinerea
confidentialitatii asupra datelor si informatiilor precum si a pastrarii in conditii de siguranta a
documentatiei de audit, respectiv pentru arhivarea acesteia pe o perioada suficienta pentru a
satisface nevoile proprii si cerintele legale/profesionale in materie.
Alte aspecte
Documentele de lucru sunt proprietatea auditorului, acestea incluzand nu numai pe cele
intocmite de catre auditor, ci si cele puse la dispozitia sa de ctre client.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

26
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Desi anumite parti sau extrase din documente de lucru pot fi lasate si la dispozitia entitatii
auditate, cu acordul auditorului, astfel de documente nu inlocuiesc si nu pot reprezenta
componente ale evidentelor financiar-contabile ale acesteia.
Desi auditorul detine dreptul de proprietate asupra documentelor de audit, acestea nu pot fi
prezentate, decat cu unele exceptii impuse de lege, nici unei alte persoane fara consimtamantul
clientului.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

27
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006

CATEVA CONCLUZII
Probele de audit reprezinta totalitatea documentelor, datelor si informatiilor (financiarcontabile si nu numai) utilizate de auditor la fundamentarea concluziilor privind
angajamentul, respectiv la intocmirea raportului si emiterea opiniei de audit, inclusiv la
intocmirea altor rapoarte/angajamente (cu scop special, de revizuire, alte angajamente, de
asigurare, de examinare a informatiilor financiare previzionate) si/sau serviciile conexe.
Intr-un audit propriuzis, cea mai mare parte a muncii auditorului este afectata obtinerii si
evaluarii probelor, prin utilizarea diverselor proceduri (inspectia, observarea, investigarea,
confirmarea, recalcularea, reefectuarea, revizuirea / verificarea, etc.).
Pentru a-si efectua misiunea corect si eficient, auditorul trebuie sa inteleaga foarte bine
caracteristicile cele mai importante ale probelor de audit (natura, gradul de adecvare si
suficienta) si sa aiba competenta si experienta necesara pentru a le evalua corespunzator.
In scopul organizarii si conducerii eficiente a activitatii (misiunii) de audit in mod obinuit
auditorii defalca informatiile din situatiile financiare n componente sau segmente, astfel
incat planul si programele de audit respectiv procedurile si testele ce se vor efectua, sa
raspunda cel mai bine cerintelor ISA

si sa le ofere o baza pentru cele mai bune

(rezonabile) concluzii.
Natura, durata si intinderea procedurilor de audit necesar a fi aplicate, se determina in
esenta prin rationament profesional, procedurile stabilite (selectate) trebuind sa satisfaca
obiectivele auditului si sa reduca suficient de mult riscul de nedetectare a unor erori din
situatiile financiare.
Auditorul va utiliza unul sau mai multe tipuri (combinatii) de proceduri de audit, acestea
putand fi folosite atat ca tehnici de evaluare a riscurilor si/sau de testare a controalelor
cat si ca proceduri de fond, in functie de natura angajamentului, specificul activitatii si
sistemul de control intern al clientului.
Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

28
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Inspectarea activelor corporale, reefectuarea si recalcularea, sunt considerate in general ca
oferind un grad de siguranta mai mare intrucat auditorul realizeaza prin aplicarea acestor
proceduri o colectare directa a elementelor probante.

Inspectia inregistrarilor contabile si a documentelor, revizuirea (verificarea), confirmarea, si

procedurile analitice, sunt in general considerate ca oferind un grad de siguranta mediu.

Observarea si investigarea prezinta in general un grad de siguranta mai scazut datorita

faptului ca ambele categorii de probe colectate in acest fel necesita si reconfirmari
viitoare din partea auditorului.

Auditorul trebuie sa documenteze si sa colecteze atat probele ce privesc aspectele

importante in intocmirea raportului si sustinerea opiniei exprimate cat si toate celelalte
probe ce dovedesc ca auditul a fost realizat in conformitate cu standardele ISA.
Documentatia de audit (documentarea auditului)

reprezinta principalele dovezi (inregistrari) ale muncii depuse de auditor precum si

baza de date si informatii necesare concluziilor, raportului si opiniei de audit;

priveste direct planificarea si executarea angajamentului (misiunii de audit)

reprezentand materialul de baza pentru revizuirile (supervizarile) necesare, inclusiv
pentru controlul calitatii muncii echipei de audit;

reprezinta principalele piese (consemnari) in dosarele de audit (permanent, curent),

privind procedurile aplicate si probele obtinute.

Cu alte cuvinte, documentatia de audit (documentarea auditului) poate fi perceputa ca fiind

povestea misiunii, trebuind sa permita oricarui utilizator (avizat) al acesteia sa
inteleaga mai usor riscurile existente, asertiunile testate, procedurile aplicate, modul in
care s-au obtinut probele si respectiv s-a concluzionat asupra situatiilor financiare prin
raportul si opinia de audit.

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

29
sc ECULDA srl

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Cursul de pregatire profesionala continua decembrie 2006
Odata cu finalizarea angajamentului auditorul trebuie sa decida asupra celui mai adecvat
tip de raport pe care-l va emite, baza pentru aceasta decizie rezultand din probele
colectate si din concluziile consemnate in documentele de lucru.
Documentele de lucru ce cuprind si planul / programele de audit, trebuie sa consemneze
(dovedeasca) conformitatea auditului efectuat cu cerintele standardelor aplicabile (ISA,
etc).
Documentele de lucru sunt structurate si organizate pentru a respecta atat cerintele
standardelor aplicabile cat si necesitatile auditorului pentru fiecare activitate
(individuala) impusa de angajamentul sau.
Utilizarea unor documente de lucru standardizate poate imbunatati eficienta muncii de
audit, mai ales in ceea ce priveste activitatile de colectare a informatiilor (probelor), de
intocmire si de revizuire a acestor documente.
In mod normal, documentele de lucru includ in mod obligatoriu in afara datelor si
informatiilor propriu zise, un antet si un sistem de indexare/referentare/adnotare.

Pastrarea si arhivarea documentatiei de audit, trebuie sa fie facuta cu respectarea

cerintelor legale si ale standardelor de audit aplicabile, precum si functie de alti factori
specifici (volum, spatii, tipuri de suporti, feluri de misiuni, etc.) in legatura cu care va
decide auditorul.

EMIL CULDA
Cluj Napoca
Decembrie 2006

Documentarea rapoartelor (misiunilor) de audit

30
sc ECULDA srl