Academia De Studii Economice

Facultatea :Business i administrarea

afacerilor

Din Moldova

Specializarea : Marketing i Logistic

PORTOFOLIU
Managementul riscurilor in afaceri

SA.BUCURIA

I. DESCRIEREA ACTIVITTII NTREPRINDERII S.A. BUCURIA

1.1 Istoria companiei
Marca comercial SA Bucuria este cartea de vizit a Moldovei. Astzi aceasta este cea mai
mare ntreprindere productoare de produse de cofetrie din republic. De mai mult de ase decenii
compania SA Bucuria aduce bucurie copiilor i maturilor, corespunznd ntru totul sloganului
Viaa este mai dulce
Calitate permanent nalt, ingrediente naturale testate i un asortiment de producie deosebit de
larg iat principalele componente ale succesului SA Bucuria, care au glorificat compania nu
numai n patria sa, ci i departe de frontierele ei. Varietatea enorm de denumiri de bomboane,
ciocolat, zefir, marmelad, biscuii, alte dulciuri variate produse de SA Bucuria a devenit
demult, de rnd cu vinurile moldoveneti, un simbol specific al Moldovei. i astzi, cnd de pe
conveierele SA Bucuria sunt obinute n mediu 37 tone de produse de cofetrie, este greu de
crezut c istoria legendei dulci a rii noastre a nceput n deprtatul an 1946 cu asocierea ctorva
manufacturi mici.
1946: naterea legendei
Anume acest an dificil, primul de dup rzboi, reprezint, conform documentelor, data oficial a
naterii Fabricii de cofetrie Nr. 1 din Chiinu, n baza creia a aprut ulterior cea mai
gustoas ntreprindere a rii noastre SA Bucuria. Ne ctnd la faptul c toate tipurile de
mase de ciocolat-praline erau n acea perioad de dup rzboi importate de ctre fabric, iar n
producere predomina, ca i nainte, munca manual, perioada n cauz poate fi cu certitudine
numit prima victorie a cofetarilor moldoveni, primul stlp important n istoria dulce a
Bucuriei i prima etap de dezvoltare.
1955: cretem n for
Despre amploarea, avntul i entuziasmul celor care au stat la originea crerii povetii dulci ne
vorbesc faptele! Din momentul fondrii, fabrica reprezint un antier de construcie progresist.
n 1952 a fost dat n exploatare secia de biscuii cu capacitatea de 14 tone de producie pe zi.
Ulterior indicele dat a crescut pn la 33 de tone pe zi. Rezultatele att de nalte au fost posibil de
obinut cu un regim de lucru al unitilor de producere indicate n trei schimburi.
n 1955, dup finalizarea reconstruciei seciei de bomboane, capacitatea ei a constituit 7,5 tone pe
zi, iar capacitatea diviziunii de ciocolate la confecionarea maselor de ciocolat-praline aproape
4,5 tone pe zi.
1962: cptarea numelui
n 1955 denumirea fabricii a fost schimbat n Fabrica de cofetrie i macaroane, iar peste apte
ani, n 1962, la denumirea n cauz este adugat un nou nume, cunoscut astzi iubitorilor mari i
mici de dulciuri nu numai din ara noastr Bucuria. ntr-adevr, este imposibil de inventat o
denumire mai potrivit pentru fabrica de cofetrie: doar dulciurile sunt o bucurie pentru toi fr
excepie i pentru maturi, i pentru copii!
1977: perioada experimentelor
n 1977 Bucuria capt statutul de ntreprindere de cercetare i experimentare. Astfel a
nceput a doua etap n istoria legendei dulci. ntr-un domeniu att de inovaional pentru ramura

cofetriei ca implementarea tipurilor noi, ne tradiionale, de materie prim, Bucuria, fiind o

ntreprindere progresist, i-a ntrit autoritatea de lider folosind pe deplin bogia druit de nsi
natura meleagului nostru. Toat multitudinea de roade moldoveneti a fost plasat pe conveiere ca
aditivi gustativi. Efectul a ntrecut orice ateptare: elaborrile date au conferit o atractivitate
irepetabil produselor lansate!
1987: vremea recunoaterii
Anul 1987 a fost marcat n istoria economiei rii noastre prin crearea Asociaiei de ntreprinderi
ale industriei cofetriei Bucuria.Bucuria a devenit binemeritat lider n ramur, mndria
republicii.
1992: n pas cu timpul
Anii nouzeci ai secolului precedent au schimbat radical i istoria rii, i istoria fabricii
Bucuria. Producerea a sczut, s-au micorat investiiile de fonduri pentru dezvoltare i reutilare
tehnic, s-a nrutit folosirea capacitilor de producere. Perioada reformrilor globale nu doar a
stabilit noi sarcini, ci i a trasat perspectivele legate de modificarea formei de
proprietate.Principalele componente datorit crora ntreprinderea a rezistat sub presiunea
reformelor timpului grbit. Conducerea a reorganizat global formele i metodele de organizare a
muncii. n rezultat, ntreprinderea a ajuns n rndul celor de succes nu numai n ar, ci a pstrat i
renumele de peste hotare
.
1994. Societate pe aciuni
n 1994, n conformitate cu legislaia Republicii Moldova, SACP Bucuria i-a schimbat forma
de proprietate acum este o societate pe aciuni de tip deschis cu form privat a capitalului.
Structura producerii SA Bucuria const din secii de producere, filiale cu volum propriu de
producere, echipament special.
2008: spre viitor cu pai rapizi
n prezent SA Bucuria este cea mai mare ntreprindere specializat n fabricarea produciei de
cofetrie. Volumul de producere constituie aproape 90 % din volumul produciei de bomboane din
Republica Moldova.
Dea lungul timpului SA BUCURIA a obtinut o multime de premii. Trofeul pentru o contribuie
considerabil la activitatea profesional i rezultate nsemnate n domeniul comerului internaional
(Convenia European, 1999).
La a VII-a Expoziie internaional -2001, care s-a petrecut la Kiev (Ucraina),
ntreprinderea moldoveneasc SA Bucuria a primit diplome de nvingtor la nou (!)
nominalizri. La nominalizarea Cel mai dulce produs au fost premiate mrcile de bomboane
Struguri n ciocolat, Folclor, Plai, Viin n ciocolat, Do-re-mi, Duet, Vara
prune, precum i zefirul n ciocolat, tortele.
MoldExpo-2001 (Chiinu, Republica Moldova) diplom la nominalizarea Cel mai popular
produs din grupa produselor de cofetrie de ciocolat
Diplom pentru succese profesionale nalte n domeniul fabricrii produselor de cofetrie
(Spania, 2001).MoldExpo-2001 (Chiinu, Republica Moldova) trofeu pentru implementarea
unui produs original n procesul de producere cu cel mai bun asortiment al anului.

Diplom de gradul II pentru implementarea noii tehnologii n fabricarea produselor de

cofetrie, primit conform rezultatelor concursului Noutatea Anului-2003 la expoziia
internaional specializat Food Technology&Food and Drinks-2003, petrecut de la 21 pn la 25
mai 2003 la Moldexpo (Chiinu).
Medalie de aur pentru cea mai bun aranjare a standului de expoziie expoziia naional
Moldova prezint (Rusia, Moscova; 3-5 noiembrie 2004).
Diplom de participant expoziia naional Moldova prezint (Rusia, Moscova; 3-5
noiembrie 2004).
n anul 2009 SA Bucuria a participat la a 19-ea expoziie Internaional World Food Moscow
2009, care a avut loc n or. Moscova (Rusia) n perioada 15 18 septembrie. La concursul de
degustare Produsul anului 2009, petrecut n cadrul expoziiei, cinci produse ale SA Bucuria au
primit Premiul mare i medalii de aur cu dreptul de a folosi logo-ul medaliilor pe produsele
fabricate. Astfel de distincii nalte au fost acordate bomboanelor Gloria praline, Chiinul de
sear, Folclor, Dorina i setul de bomboane Forastero (exclusive).

1.2 Produsele oferite

SA. Bucuria este o unitate economic de perspectiv cu o dezvoltare dinamica, care pune
accentul pe calitatea inalta a produselor, pastrarea originalitatii, obtinerea gustului placut al
produselor si pe pretul competitiv in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si stabilirii
relatiilor de cooperare cu partenerii de afaceri stabili, atit din tara, cit si de peste hotarele ei. Pentru
satisfacerea consumatorilor au fost emancipate citeva strategii si prioritati importante si anume:
atingerea calitatii superioare, pastrarea originalitatii, obtinerea gustului placut al produselor.
Factorul natural: SA ,,Bucuria utilizezaz materii prime si auxiliare de origine naturala:
- boabe de cacao, ulei de cacao, uleiuri si arome de mnta, salvie, brad alb, trandafir, talas de cocos,
etc.
S. A. Bucuria ofera o gam larg de produse. Acestea sunt divizate pe categorii, dintre care putem
mentiona:
1. Seturi de bomboane:
Gloria- caprice,Meteorit argint,Gloria-frutelia, Miracol, Gloria praline, Din toat inima,
Nostalgie, Cu toat dragostea, Jubileu ,Forastero Paradis, Forastero Exclusiv
2. Bomboane:
Gloria caprice(asortate)
Meteorit(asortate)
Gloria frutelia( asortate)
Livada Moldovei
Struguri n ciocolat
Viin n ciocolat
Inspiraie
Ursule
Romania
Rndunica
Scufia roie

Chisinul de sear
Griliaj
Folclor
Duet
Do-re-mi
Bucuria
Spicusor
Valurile mrii
Doinita etc.

3. Ciocolata:
Talisman
Dor lux

4. Biscuiti:
Morrita
Trncuta
Magie plus
Limpompo

Medalii de ciocolat
Bucuria

Izvoras
De la iepuras
Noroc etc.

5. Napolitane Artek (asortate).

6. Zefire: n ciocolat, Alb.
7. Marmelada.
8. Iris.
9. Drajeuri Colorate: Arahide in zahar; Cu stafide; Alunite; Stafide in ciocolata; Voinicel;
Mozaic.
10. Caramela: Mentola; Duchesse; Berberis; Dropsuri asorti; Cioco-Car; Monpansie ; Basm cu
umplutura (cais, lamie, coacaza neagra, capsuna); Basm asorti; Visinele; Prune; Victoria;
Lamaie; Tropicale; Fulgusor; Cosulet cu flori.
11. Cadouri de sarbatori.
12. Productie exclusiva.
13. Productie pentru diabetici.
14. Torte.

1.3 Distribuitorii.
SA. Bucuria este una dintre putinele intreprinderi din Republica Moldova care pastreaza
imaculata marca superioara a calitatii. Este liderul incontestabil in vederea producerii si
comercializarii produselor de cofetarie in intreaga tara. Este o intreprindere economica
importanta si de perspectiva cu o dezvoltare dinamica in crestere, care pune accentul pe calitatea
inalta a produselor si pret competitiv in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si stabilirii
relatiilor de cooperare cu partenerii de afaceri stabili atit din tara cit si peste hotare.
Distribuitori oficiali interni:
1. "SIRAX" SRL
2. "VIVLAVI-COM" SRL
3. "SOLDI" SRL
4. "BUCURIA-COM" SRL

5. "CVIN-COM" SRL
Deasemenea compania S.A. Bucuria se bucur de un parteneriat puternic peste hotarele trii.
Printre distribuitorii internationali se numr:
1. Romnia: S.C. NINAPOLI S.R.L., S.C. BUCURIA BRAVO S.R.L., S.C.BUCURIA
PRIME S.R.L., S.C.FAST PLUS S.R.L., S.C. JOYS PARTNERS S.R.L., S.C.
2.
3.
4.
5.

MCINOVOTECH S.R.L.
Israel: AT Taste
Cipru: Ulkina Alina & Ulkina Svetlana , Bucuria-Cyprus LTD
Germania: Russischer Markt
Russia: " "

6.
7.
8.
9.

Bulgaria: Bulintercomerce, SD Satelit-3 Stoyanovi

Iordania: White star
Letonia: SIA Futurus Food
Estonia: Estinvait.

1.4 Concurentii.
S.A. Bucuria ntlneste n procesul de activitate mai multi concurenti crora trebuie s le fac
fat prin mbunttirea

calittii produselor, diversificarea

sortimentului

de

produse

si

elaborarea unor strategii bine stabilite de marketing. Printre concurentii de baz putem mentiona:
1. ,,Ungar SRL
2. ,,Frigoral SA
3. ,,Franzelua SA
4. ,,Malexim SA
5. ,,Nefis SRL
Deasemenea, pe lng concurenii locali S.A. Bucuria se confrunt i cu concurena
internaional. Dintre produsele cele mai concurente provin din Ucraina, Russia i alte state.

1.5 Furnizorii.
Pentru desfsurarea activittii de producere S.A. Bucuria necesit o list variat de materii prime,
dintre care cea mai important o reprezint zaharul, furnizorul caruia este Sudzuchk Moldova- cel
mai important furnizor pentru companie. Deasemenea drept meterie prime cum ar fi fructele (poama,
visina, cpsune, prune etc) sunt utilizate din economia national.

II. Analiza SWOT.

Analiza SWOT, este una dintre cele mai utilizate forme de analiza a unei afaceri. Cu ajutorul ei
vom putea analiza si evalua impactul Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe),
Opportunities (oportunitti), Threats (amenintri), ce provin din mediul extern asupra intreprinderii
S.A. BUCURIA (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1. Analiza SWOT
Puncte tari:
1. Gam variat de produse.
2. Ulitizarea materiei prime de nalt
calitate.
3. Existena unui personal calificat.
4. Existenta infrastructurii dezvoltate de
5.
6.
7.
8.

desfacere a produselor.
Amplasarea geografic favorabil.
Reea larg de magazine.
Clientela stabile.
Experienta mare in domeniu.
Oportunitati:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Puncte slabe:
Disignul nvechit al produselor.
Pia de desfacere mica.
Lipsa de tegnologie avansat.
Cost inalt al creditelor.
Remunerare mic a angajailor.
Insuficienta de materii prime, in unele

perioade ale anului.

7. Preuri extrem de nalte.
8. Uzura fizic i moral a
echipamentului
Amenintari:

1.
2.
3.
4.

Promovarea exportului.
Dezvoltarea managementului calitii.
Stabilirea legaturilor cu furnizori stabili
Efectuarea unei cercetri de marketing

5.
6.
7.
8.
9.

calitative.
Motivarea personalului.
Extinderea nomenclatorului de produse.
Promovarea produselor.
Realizarea unui rebranding.
Existena cererii de noi produse i/sau
servicii pe pieele existente sau pe piee

noi.
10. Micorarea preurilor.
11. nnoirea designului produselor.

1. Dezvoltarea

tehnologiei

pe

plan

mondial.
2. Concurena.
3. Materie prim scump, creterea
preurilor, costuri permanent n
cretere.
4. Instabilitatea economic i politic din
ar.
5. Schimbri ale nevoilor, gusturilor sau
preferinelor clienilor.
6. Spectrul restrns de furnizori.
7. Lipsa susinerii de ctre stat a
sectorului alimentar de fabricare a
dulciurilor.
8. Scade capacitatea de cumparare a
populatiei.

n urma analizei efectuate asupra ntreprinderii S.A. BUCURIA, cu ajutorul analizei SWOT,
putem observa cuantumul pozitiv obtinut de ntreprindere la capitolele Puncte tari si
Oportunitti, fapt ce l putem aprecia pozitiv pentru dezvoltarea de mai departe al societtii. Totusi
anumite elemente din Puncte Slabe si Amenintri sunt destul de semnificative si reprezint
adevrate provocri pentru ntreprindere, din care cauz societatea ar trebui s ntreprind masuri,
strategii de dezvoltate si elaborarea lor corect n practi.

III. IDENTIFICAREA RISCURILOR CU CARE SE CONFRUNTA

NTREPRINDEREA S.A. BUCURIA .METODE DE REDUCERE A
RISCURILOR.
S.A. BUCURIA odat ce desfsoar o activitate legat de domeniul productiv, este
important s stabileasc clar scopurile si tipul de productie care trebuie fabricat, evidentiindu-se n
continuare tipurile de lucrri ce vor asigura eficienta producerii.
Succesul n afaceri este influenat n mod direct de capacitatea managerilor de a fundamenta
decizii n condiii de risc, de a identifica i a aciona n sensul valorificrii oportunitilor existente
pe pia ntr-o perioad determinat.
Dac ar fi s analizm riscurile la care e supus ntreprinderea S.A. BUCURIA, am putea
reliefa urmtoarele tipuri de riscuri (tabelul 3.1):
Tabelul 3.1. Tipuri de risc
Riscuri

Efectul / Consecint
Efectele riscurilor economice care

Modalitti de prevenire
Evitarea riscurilor economice va fi

influenteaz ntreprinderia sunt:

efectuat prin:

Controlul strict al cheltuielilor.

Supravegherea permanent a strii

de lichiditate.
Atragerea unor

Pierderile finaciare.
Fluctuaia preurilor de achiziie a
factorilor de producie utilizai,
influeneaz nivelul costurilor i

Riscurii
economice

publicitate

mrimea profitului firmei.

Marketingul slab a ntreprinderii ar

investitori
stocuri

(credite,

leasing).

duce la pierderea imaginii companiei

-

si scderii vnzrilor.
Cresterea preturilor la produsele
oferite va avea ca efect scderea
vnzrilor si a profiturilor

Riscuri
comerciale

ntreprinderii.
Riscurile comerciale la care este supus

Pentru a preveni riscurile comerciale vor

ntreprinderea pot fi:

fi intreprinse urmtoarele msuri:

Reorientarea
produselor

cumprtorilor ntreprinderii

Colectarea,

permanen

de

ctre

feedback de la comunitate prin

produsele de acelai fel importate

sondaje de opinie i chestionare

sau realizate de alte ntreprinderi

menite s ajute la mbuntirea

concurente;
Nelivrarea de ctre furnizori a

ofertei de produse i a calitii

materiei prime n perioada stabilit

vor duce la stoparea procesului
-

si pierderea imaginii ntreprinderii.

Riscurile

concurentiale

fot

Riscuri
concurentiale

prin:

Reducerea pieii de desfacere va -

Lrgirea

influenta

produselor de cofetarie.
Creterea calitii i ndreptarea

obtinerea

profiturilor
-

gamei

sortimentale

ntreprinderii.
Presiunea tot

mai

concurenei si

pierderea poziiilor

exterior estetic al produselor precum

concureniale vor avea ca efect

i pe toate atributele ce definesc

crescnd

ateniei

schimbarea imaginii intreprinderii si

-

distribuie.
ncheierea de contracte cu furnizorii

de materie prim pe termen lung.

- Controlul partenerilor de afaceri.
fi Riscurilor concurentiale po fi evitate

caracterizate prin:

acestora.
Meninerea relaiilor bune att cu
furnizorii, ct i cu partenerii de

tehnologic si priederi de profit.

Calitata joas a produselor oferite va
duce la scderea numrul de clieni

micsorarea profiturilor.
Aparitia pe piata a

unor

noi

ntreprinderii

produsul.
Studierea

pieei

spre

un

determinarea

zonelor slab asigurate cu produse de

concurenti poate schimba imaginea

cofetarie.

ntreprinderii si reducerea pietei de

desfacere.
Riscurile tehnologice care pot influenta

Pentru a preveni riscurile tehnologice se

intr-un

propune:

fel

sau

altul,

activitatea

ntreprinderii sunt:
-

Continua

modernizare

bazei

Uzura moral i fizic a utilajului

tehnico-materiale, prin contractarea

Riscuri

si mijloacelor fixe active, ct i

unui

banc,

sau

tehnologice

tehnologia de fabricaie nvechite vor

beneficierea de un program

de

duce la scadera calittii produselor.

Defectiunea utilajelor si a liniei de producere vor genera ntreruperea

finanare.
Angajarea personalului calificat.
ntretinerea pemanent a utilajelor si

informationale

psihologice

la

linei tehnologice.
Riscurile informationale pot fi prevenite

prin urmtaorele msuri:

Adoptarea unor sisteme nesigure sau

pentru

informaiilor.
Scurgerea

confidentiale.
Aparitia datelor
rapoartele

Riscuri moral-

de

procesului tehnologic.
Riscurile informationale se refer la:
neperformante
Riscuri

credit

prelucrarea informatiilor -

Organizarea

proteciei

tainei

comerciale al ntreprinderii.
Alegerea corect a personalului
ntreprinderii.

falsificate

statistice,

operationale

fianciare si contabile.
De ce mai multe ori riscurile moral-

Cile de reducere a acestui risc sunt:

psihologice au urmtoarele consecinte:

Cultura

organizaional

Stabilirea unui sistem de recompense

slab

echitabil i proporional efortului

dezvoltat si nenelegerile ntre

depus de fiecare, precum i a altor

conducere i subalterni, de cele mai

prime i alte beneficii.

multe este cauza principala ale -

Dezoltarea culturii organizaionale,

fluctuaiilor cadrelor, ct si scderea

elaborarea unui cod de etic valabil

productivittii,motivrii

pentru toi, conjugarea eforturilor

personalului.
Din motive c salariile sunt mici,

administraiei

rezolvarea

problemelor sociale cu care se

ntreprinderea poate s-si piard

angajaii calificai,

spre

confrunt angajaii.
Stabilirea de sanciuni pentru cei ce
ncalc disciplina de munc i si
comit abateri n mod repetat de la
Statul ntreprinderii, Regulamentul
de funcionare i organizare, Codul
de etic.

CONCLUZIE
n urma efectuarii acestei lucrari, am indentificat riscurile specifice ntreprinderii S.A.
Bucuria, am indentificat cele mai actuale riscuri specifice genului de activitate, realizate de
ntreprindere si modalitti de prevenire a lor.
O ntreprindere care tie cnd s-i asume un risc i cum s-si conduc activitatea ntr-un
mediu concurenial de afaceri poate fi considerata ntr-adevr o ntreprindere de succes, deoarece
performana, rezultatul final sunt o consecin, ntr-o faz de nceput, a identificrii, anticiprii i
controlului riscurilor.

S.A. BUCURIA este o ntreprindere stabil din punct de vedere financiar, fr a fi expus
riscului de faliment i datorit obinerii profitului n anul de gestiune, din acest punct de vedere, S.A.
BUCURIA este considerat ca fiind o ntreprindere rentabil.
n concluzie se poate afirma c S.A. BUCURIA i gestioneaz eficient resursele sale
proprii, nregistrnd creteri. Prin echilibrarea ncasrilor i plilor, ntreprinderea i asigur un
echilibru financiar.
n concluzie se poate afirma c S.A. BUCURIA, ca si restul ntreprinderilor ce activeaz n
acest domeniul supuse riscurilor, dar datorit fatului c are o pozitie bine stabilit pe piata RM, si un
management bun, este flexibil n fata lor si respectiv le primeste ca pe un fenomen natural si le
ndeprteaz cu succes.

SUGESTII SI RECOMANDARI
S.A.Bucuria are o situaie economico-financiar bun, i continu s rmin un lider pe piaa
local . Putem spune c intreprinderea Bucuria este unica intreprindere productoare de dulciuri din
Republica Moldova cu un personal califat. Dar,cu toate succesele obtinute de aceasta,nu trebuie sa
uitam ca intotdeauna exista loc si de mai bine.
Propunerile mele in acest sens ar fi:
1)Implementare utilajului nou care ar permite reducerea numarului personalului si desfasurarea
procesului de productie in perioade foarte scurte de timp.
2)Atragerea unei atentii deosebite la canalele de distributie,pentru ca potentialii clienti sa devina
consumatori fideli.
3)Reducerea preturilor in limita posibilitatilor,pentru a inlatura o parte din concurenti si a cistiga o
cota de piata si mai mare.
4)Explorarea a noi piete externe de desfacere a marfurilor.
5)Organizarea a cit mai multe degustatii si promotii pentru a nu se confrunta cu problema
supracapacitatii de productie si a ajunge la un numar de clientii si mai mare.
6)Recalificarea si perfectionarea personalului.
7)Urmarirea fara incetare a pietei si a consumatorilor,a caror gusturi ,preferinte ,nevoi si necesitati
evoluiaza in continuu.
8)Cresterea accesibilitatii produselor din contul deschiderii a noi magazine specializate mai ales in
punctele strategice.
9)Utilizarea unor ambalaje noi,cit mai atrective ,care n-ar putea lasa indiferent consumatorul.
10)Atragerea investitiilor pe baza acordarii unui anumit procentaj din viitoarele vinzari.