UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

RATA OMAJULUI

Nume i prenume: RNI ROXANA

Specializarea:
AFACERI INTERNATIONALE
An:
II
Grupa:
8463

I. Introducere
Piaa muncii rezolv problemele privind asigurarea economiei naionale cu for de
munc si asigurarea cererii de munc, adic a dezvoltrii economico-tiinifice, pe seama
ofertei, adica a populaie, in contextul unei economii de pia. Aceast noiune nu corespunde
realitii din punct de vedere tiinific deoarece obiectul actului de vnzare-cumprare este
fora de munc in calitatea ei de marf special, iar nu de munc. Munca este o consecin a
aplicrii n producie a forei de munc vndut de muncitor si cumprat de patron,
reprezentnd ncorporarea n produs a energiei prestate.
Formularea de pia a muncii se refera si la reglementarea aporturilor de munc,
respective la durata muncii, condiiile de munc, concediile de odihn, recrutarea, condiiile de
angajare i de eliberarea, drepturile de salarizare, dreptul la greva etc. Drepturile si obligaiile
partenerilor sociali sunt concretizate in contractul colectiv i n cel individual de munc. Astfel
piaa muncii se definete ca fiind confruntarea dintre cererea si oferta de for de munc ntr-un
anumit interval de timp si ntr-un anumit spaiu, care se finalizeaza prin vnzarea-cumprarea
de for de munc in schimbul unui pre numit salariu.
Prin definiie rezult c pia muncii se poate referi la o localitate, la o zona mai mic
sau mai mare sau chiar la intreaga economie. n cazul forei de munc calificata raza de aciune
a pieii muncii se extinde pe o zona mai larg sau poate chiar pe ntregul teritoriu al rii iar pe
msura ce nivelul de calificare al forei de munc scade, raza este mai mic, nevoile de for de
munc putndu-se satisface la nivelul unei localiti. De aici rezult c pia muncii nu
constituie un ansamblu omogen, ci foarte eterogen, compus din piete ale muncii individuale
pana la fiecare meserie sau specializare in parte. Din aceasta pia fac parte: persoanele inapte
de munc si persoanele apte de munc care se mpart in persoane disponibile si persoane
inactive. La randul lor persoanele disponibile se mpart in populaia ocupat, cei cu locuri de
munc, si omerii, cei care cauta locuri de munc [1].
omerii nregistrai reprezint persoanele apte de munc, ce nu pot fi ncadrate din lips
de locuri de munc disponibile [2] i care s-au nscris la agenda ageiilor teritoriale pentru
ocuparea forei de munc. Pe de alt parte populaia activ, din punct de vedere economic,
cuprinde toate persoanele de 16 ani, i peste, care furnizeaz fora de munc disponibil pentru
producia de bunuri i servicii; include astfel populaia ocupat i omerii Biroului
Internaional al Muncii.
2

[1] Petre Burloiu ,Economia muncii, Editura Lumina LEX, Bucureti 1993
[2] Legea nr. 1/1991 republicat n anul 1994 i completat prin ordonana Guvernului nr. 47/1997

Populaia ocupat cuprinde [1] toate persoanele de 16 ani i peste, care au desfurat o
activitate economic productoare de bunuri sau servicii de cel puin o or n perioada de
referin (sptmna naintea nregistrrii), n scopul obinerii unor venituri sub form de
salarii, plat n natur sau alte beneficii.
omerii, conform criteriilor Biroului Internaional al Muncii, sunt persoanele de 16 ani
i peste, care n perioada de referin ndeplinesc simultan urmtoarele condiii:
- nu au loc de munc i nu desfoar o activitate n scopul obinerii unor venituri;
- sunt n cutarea unui loc de munc realiznd n ultimele 4 sptmni demersuri pentru
a-l gsi;
- sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile, dac s-ar gsi imediat un loc
de munc.
n proiectul se analizeaza influenei pe care variabilele:
NS- Numrul omerilor
PA- Numrul populaiei active disponibile
I- Investiiile
NP- Numrul pensionarilor de invaliditate
PU- Numrul persoanelor sosite din mediul rural n mediul urban
IM- Importurile
o exercit asupra variabilei de explicat RS- Rata omajului.
Analiza de mai jos are la baz urmtoarele noiuni teoretice cu privire la rata omajului ca
raport ntre numrul omerilor (nregistrai la ageniile pentru ocuparea forei de munc) i
populaia activ civila, disponibil (omeri + populaie ocupat, definit conform metodologiei
Balanei Forei de Munc), exprimat procentual.

II. Culegerea datelor

Analiza va fi efectuat pe o perioad de 15 ani (1990-2004), avnd la baz date culese
din Anuarul Statistic al Romniei [2]. Ancheta trimestrial asupra forei de munc n
gospodrii, pentru datele privind populaia ocupat pe grupe de vrst, nivele de instruire,
grupe de ocupaii, statut profesional i pe activiti ale economiei naionale. Agenia Naional
pentru Ocuparea Forei de Munc, pentru datele privind numrul omerilor nregistrai pe total,
pe grupe de vrst, durata omajului i numrul persoanelor cuprinse n cursuri de calificare i
recalificare.
[1] Conform metodologiei Anchetei trimestriale asupra forei de munc n gospodrie

[2] Sursa datelor o constituie Balana Forei de Munc pentru datele privind populaia ocupat civil pe activiti ale
economiei naionale, pe forme de proprietate i pe judee

III. Aplicarea modelului

Datele culese sunt prezentate n TABELUL 1 din ANEXE. Acestor date se aplic
modelul regresiei multiple constituit pe baza funciei generale:
RS = a0 +a1NSt+a2PAt+a3It+a4NPt+a5PUt+a6IMt+

unde:
RS = variabila de explicat
NS, PA, I, NP, PU, IM = variabilele explicative;
a0, a1, a2, a3, a4, a5, a6 = parametrii modelului;

t = eroarea de observare
Am aplicat Testul Fisher care verific dac n ansamblul lor variabilele explicative au
sau nu o influen semnificativ asupra variabilei de explicat. n ANEXE sunt prezentate
detaliat calculele pentru n-1 grade de libertate si un prag de semnificaie de =95% si am
obinut F* = 1308,3. Valoare am comparat-o cu F tabelar notat Fk,n-k-1= 3,58.
F* > Fk,n-k-1- cu probabilitatea de (1-) ansamblul variabilelor explicative introduse in
model influenteaz in mod semnificativ variabila de explicat iar modelul este bine constuit.
n urma aplicarii Testului Student care ne va arta dac variabilele explicative ataate
variabilei de explicat au o influen semnificativ asupra acesteia din urm si asftfel am obinut
urmatoarea expresie:
RS = 10,19+ 9,2 NS -9,47 PA- 0,00014 I+ 0,0011 NP+ 1,50 PU+ 5.28 IM+ et
(6,14) (50,81) (-6,92)
(-2,28)
(1,02)
(2,79)
(0,19)
unde:
R2 = 0,99
n = 15
() = t Student
Rezultatele obinute le-am comparat cu o valoare extras din tabela legii de distribuie
Student pentru n-k-1 grade de libertate si un prag de semnificatie de 1- unde = 95% notat
t/2n-k-1 = 2,306
t*(NS) > t/2n-k-1 cu probabilitatea de (1-), variabila explicativ numrul omerilor are
o influen semnificativ asupra variabilei de explicat rata omajului

t*(PA) > t/2n-k-1 cu probabilitatea de (1-), variabila explicativ numrul populaiei

active disponibile are o influen semnificativ asupra variabilei de explicat rata omajului
t*(PU) > t/2n-k-1 cu probabilitatea de (1- ), variabila explicativ numrul persoanelor
sosite din mediul rural in mediul urban are o influen semnificativ asupra variabilei de
explicat rata omajului
t*(I) < t/2n-k-1 cu probabilitatea de (1-), variabila explicativ investiii nu are o
influen semnificativ asupra variabilei de explicat rata omajului
t*(NP) < t/2n-k-1 cu probabilitatea de (1-), variabila explicativ numrul pensionarilor
de invaliditate nu are o influen semnificativ asupra variabilei de explicat rata omajului
t*(IM) < t/2n-k-1 cu probabilitatea de (1-), variabila explicativ importurile nu are o
influen semnificativ asupra variabilei de explicat rata omajului.

Modelul reconstruit
Am reconstruit modelului care este reprezentat in TABELUL 2 din ANEXE si am
folosit numai variabilele : NS- numrul omerilor, PA- numrul populaiei active disponibile,
PU- numrul persoanelor sosite din mediul rural n mediul urban .
Pentru modelul reconstruit am aplicat Testul Chow care ne va ajuta la verificarea
stabilitii coeficienilor modelului n timp. n ANEXE sunt prezentate calculele Testului Chow
estimandu-se modelul reconstruit pe ntrega perioad i folosindu-se funcia :
RS = a0 +a1NSt+a2PAt+a3PUt+

unde:
RS = variabila de explicat
NS, PA, PU = variabilele explicative;
a0, a1, a2, a3 = parametrii modelului;

t = eroarea de observare
Pe ntreaga perioad 1990 - 2004 am obinut:
- variabila total SCT = 108, 48
- variabila rezidual SCR = 0,33
- variabila explicativ SCE = 108,15
Regula de adunare a dispersiilor, pe ntreaga perioad, are urmtoarele rezulate, prezentate
detaliat n ANEXE:
108,48 = 0,33 + 108,15
(SCT) (SCR) (SCE)
6

SCT = SCR + SCE

unde:
R2 = O,99
n = 15
SCT = dispersia total care ne arat influena tuturor factorilor
SCR = dispersia rezidurilor care ne arat influena factorilor reziduali
SCE = dispersia explicativ care ne arat influena factorilor explicativi pentru modelul
reconstruit
n urma rezultatului am mprit modelul n dou superioare aplicnd, ca i n primul
caz, regula de adunare a dispersiilor pe prima perioad 1990 - 1998 i a doua perioad 1999 2004.
Pe prima perioad 1990 - 1998 am obinut:
- disperia estimatorilor care ne arat influena factorilor modelului reconstruit SCE 1= 77.35
- dispersia rezidurilor care ne arat influena factorilor reziduali SCR1 = 0.073
- dispersia total care ne arat influenta tuturor factorilor SCT1 = 77.38
Regula de adunare a dispersiilor, pe prima superioar, are urmtoarele rezulate:
77,38 = 0.073 + 77.35
(SCT1) (SCR1) (SCE1)
SCT1 = SCR1 + SCE1
unde:
R2 = O,99
n=9
SCT1 = influena tuturor factorilor pe prima superioar
SCR1 = influena factorilor reziduali pe prima superioar
SCE1 = influena factorilor explicativi alei pentru modelul reconstruit pe prima
superioar
Pe a doua perioad 1999 - 2004 am obinut:
- disperia estimatorilor care ne arat influena factorilor modelului reconstruit SCE2 = 14.444
- dispersia rezidurilor care ne arat influena factorilor reziduali SCR2 = 0.028
- dispersia total care ne arat influenta tuturor factorilor SCT2 = 14.448
Regula de adunare a dispersiilor, pe a doua superioar, are urmtoarele rezulate:
14.448= 0.028+ 14.444
(SCT2) (SCR2) (SCE2)

SCT2 = SCR2 + SCE2

unde:
R2 = O,99
n=6
SCT2 = influena tuturor factorilor pe a doua superioar
SCR2 = influena factorilor reziduali pe a doua superioar
SCE2 = influena factorilor explicativi alei pentru modelul reconstruit pe a doua
superioar
n urma Testului Chow rezult SCR SCR1+SCR2 i voi aplica Testul Fisher care
verific dac n ansamblul lor variabilele explicative care au ramas n modelul reconstruit au
sau nu o influen semnificativ asupra variabilei de explicat rata omajului.
Pe baza modelului reconstruit am calculat, detaliat n ANEXE, pentru n-1 grade de
libertate cu probabilitatea de =95% si am obinut F* = 3.96. Valoarea am comparat-o cu F
tabelar, extras din tabela legii de distribuie Fisher, notat Fk,n-k-1= 4.12.
F* < Fk,n-k-1- cu o probabilitate de (1-) rezult c modelul este stabil pe ntreaga
perioad i aceasta cu probabilitatea de 95%
Variabilele auxiliare DUMMY se include n model atunci cnd vrem s integrm
factori explicativi binari. Variabilele DUMMY ia doar valorile 0 si 1, valoarea 0 este pentru
cand fenomenul nu exista si 1 pentru cnd fenomenul exista. n ANEXE avem detaliat calculul
variabilei DUMMY pe baza funciei :
RS = a0 +a1NSt+a2FBt+et
unde:
R2 = 0,99
n = 15
() = t Student
Rezulatele le-am comparat cu o valoare extras din tabel iar in urma calcului am
obinut funcia:
RS = 2,049+ 7.88 NS -1.58FB+ et
(3.32) (12.21)
(-3.50)
unde:
R2 = 0,966
n = 15
() = t Student

Rezultatele obinute le-am comparat cu o valoare extras din tabela legii de distribuie
Student pentru n-k-1 grade de libertate si un prag de semnificatie de 1- unde = 95% notat
t/2n-k-1 = 2,306
t*(NS) > t/2n-k-1 cu probabilitatea de 1-, variabila explicativ numrul omerilor are o
influen semnificativ asupra variabilei de explicat rata omajului
t*(FB) <t/2n-k-1 cu probabilitatea de 1-, variabila explicativ nu are o influen
semnificativ asupra variabilei de explicat rata omajului.

IV. Concluzii
Acest proiect a avut ca obiectiv analizarea unui model economic pentru a vedea n ce
msur i n ce condiii variabila de explicat aleasa, rata omajului, este influenat de cele 6
variabile explicative. Pentru aceasta am aplicat modelului mai multe teste statistice si analize.
Am obinut urmatoarele rezultate:
n urma construirii modelului a rezultat cu ajutorul testului Durbin-Watson faptul ca
erorile nu sunt corelate i am concluzionat ca semnificativ au influentat individual numai 3
variabile explicative i anume: NS- numrul omerilor, PA- numrul populaiei activ
disponibile, PU- migraiile din mediul rural n mediul urban. Acest lucru a fost posibil cu
ajutorul testului Student. Ulterior am recurs la reconstruirea modelului eliminnd variabilele
care dei global aveau influen semnificativa aa cum a reieit din testul Fisher, individual au
necesitat excluderea din model (I, NP, IM). Modelul astfel rezultat s-a dovedit a fi stabil pe
ntreaga perioada de timp (1990-2004). Stabilitatea modelului a fost analizat prin intermediul
testului Chow. Pentru modelul reconstruit am demonstrat faptul c ntre variabilele rmase nu
exist autocorelaie a erorilor, iar n continuare modelul a reieit a fi homoscedastic.

Bibliografie
1. Petre Burloiu ,Economia muncii, Editura Lumina LEX, Bucureti 1993
2. Baza de date culese din Anuarul Statistic al Romniei

10

ANEXE

TABELUL 1

Anii

Rata
omajului
(%)
RS

1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004

1.8
3
8.2
10.4
10.9
905
6.5
8.9
10.4
11.8
10.5
8.8
8.4
8.1
7.6

Numarul
omerilor
NS
204210
337440
929019
1164705
1223925
998432
657564
881435
1025056
1130296
1007131
826932
760623
710800
680923

Nr.pop.
active
dispon.

Investiiile (mil.
$)

Nr.
pensionarilor
de
invaliditate
(mii. pers.)

NP

PA
11345000
11248000
11329500
11199086
11228669
10509810
9963090
9903764
9856307
9578779
9591723
9396954
9055940
8775308
8959513

5894.2
2366.4
2314.2
2771.9
4678.3
5636.4
5885.4
5810.6
6104.6
4998.7
5686.8
8167.8
9704.8
11803.2
12450.9

11

208
222
263
307
374
433
469
493
527
567
609
660
706
810
903

Migraiile din
mediul rural
in mediul
urban
(pers.)

Importurile
(mil. $)

PU
691803
185459
186172
144994
149712
148333
152585
144034
132472
131138
105614
148066
154801
162362
165450

IM
2630.2
3496.3
322.7
4997.4
6966.1
9183.4
10025.8
10761.4
10660.1
9765.8
13070.6
18071
21112.1
22307.3
24180.4

TABELUL 2

Anii
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004

Rata
omajului
(%)
RS
1.8
3
8.2
10.4
10.9
9.5
6.6
8.9
10.4
11.8
10.5
8.8
8.4
8.1
7.6

Nr.
omerilor
NS
204210
337440
929019
1164705
1223925
998432
657564
881435
1025056
1130296
1007131
826932
760623
710800
680923

Nr. pop.
active
disp.
PA
11345000
11248000
11329500
11199086
11228669
10509810
9963090
9903764
9856307
9578779
9591723
9396954
9055940
8775308
8959513

Migraiile
spre mediul
urban (pers.)
PU
691803
185459
186172
144994
149712
148333
152585
144034
132472
131138
105614
148066
154801
162362
165450

12