Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul 5.

Tranformari in stare solida si


tratamente termice
5.1. Notiunea de transformare in stare solida; definitie si clasificare
A. Notiunea de transformare in stare solida
Sub denumirea de transformari in stare solida sunt cuprinse toate transformarile pe care
le sufera un material metalic fara modificarea structurii de agregare.
Pot varia prin: forma, distributia si orientarea particulelor cristaline cu sau fara
modificare de faza. Cele care modifica cel mai mult proprietatile, sunt transformarile de faza in
stare solida.
Pot avea modificari de proprietati doar acele materiale metalice care sufera transformari
de faza in stare solida. In cazul in care nu sufera transformari, atunci structura nu se modifica,
deci implicit nici proprietatile.
Transformari in stare solida:
- Transformare eutectoida,
- Tranforrnare polimorfica
- Variatia de solubilitate cu temperatura (curbe solidus).
Transformarile in stare solida sunt de mai multe categorii. Din punct de vedere al
derularii fenomenului de difuziune, transformarile pot fi:
- La echilibru se deruleaza prin fenomenul de difuziune. Structurile se
regasesc conform diagramelor de echilibru.
Inafara echilibrului desfasurate fara difuziune. Structurile nu se regasesc in
diagramelor de echilibru.
Observatie: difuzia conventional, se numeste o transformare Cu difuzie daca atomii au
miscari lente individuale pe distante mai mari decat un parametru de retea si tranformare fara
difuzie cand atomii executa miscari bruste, scurte pe distante mai mici decat un parametru de
retea.
a) Transformare cu difuzie:
Eutectoida
Polimorfica
Variatia de solubilitate
b) Transformare fara difuzie:
Martensitica
Bainitica
Transformarile in stare solida sunt baza tratamentelor termice.

B. Definitia si claszficarea tratamentelor termice

Definitie: tratamentele termice operatii tehnologice de prelucrare la cald care constau


prin incalziri la temperaturi prestabilite, mentineri pentru a realiza transformarile impuse, urmate
de raciri dirijate.
T = f(t) regim termic, diragrama de ciclu de tratament termic

Legenda:

temperatura de tratament termic, care se


stabileste in functie de specificul
tratamentului
Tc temperatura cuptorului
Tc.=Tc + 50 C

TT
2

TT

Incalzirea si mentinerea sunt considerateoperatii de

incalzire

limp
Temp incalzire

Timp mentisere

Trap roc4e

Ciclu de tratament termic

Overatii de racire:
Lenta cu cuptorul" , v ratire = 5 50 C/h
Accelerata - Vracire = 5 50 C/min
Rapida
- Ulei mineral vrac ire = 10 50 C/s
- Apa - vracire = 100 300 C/s

Clasificarea tratamentelor termice

a) Preliminare imbunatatesc caracteristicile tehnologice (conform unui material in


cursul prelucrarii) si se numesc recoaceri (Recoacerea tratament care are drept obiectiv
aducerea produsului metalic intr-o stare de echilibru structural si tensiune).
b) Finale se aplica catre sfarsitul fluxului de fabricatie. Are ca obiectiv
imbunatatirea caracteristicilor de functiune: rezistenta mecanica, fiabilitate etc., se numesc
caliri(Calirea tratament termic care are drept obiectiv aducerea intr-o stare mai departata de
echilibru structural si tensiuni.).
Observatie: in functie de transformarile in stare solida, se disting:
- Caliri martensitice,
- Caliri bainitice.
Dupa caliri se aplica tratamente termice de revenire (Revenire tratament termic care se
aplica dupa calire si are drept obiectiv aducerea produsului calit intr-o stare mai apropiata de
echilibrul termodinamic si de tensiune).

c) Tratamentul termochimic tratamente specialerealizate in medii active chimic,


capabile ca sub temperaturii sa puna compusi chimici pe adancimi bine precizate, sa modifice
structura. Acestea se aplica pentru piese complet solicitate in functiune. Tratamentele

termochimice mai sunt numite si cementari, iar daca difuzeaza cu Carbon atunci avem cementare
sau carburare.
Daca se adauga:
N (azot) nitrurare;
- Si (siliciu) silicare;
Cr (crom) cromizare;
Ni (nichel) nichelizare etc.

5,2. Transformare eutectoida (perlitica)


5.2.1. Particularitati ale transformarii
Este o transformare care are loc la racire (in oteluri din domeniul austenitic) si se
desfasoara prin fenomenul de difuzie. Gradul de subracire ATracire aplicat este de valori mici,
permitand fenomenul de difuzie.
vrac. = viteza de racire;
Vrac

t transformare

[C/h; C/min; C/s

Unde

Tr = temperatura de racire;
ttransformare = timpul transformarii.

In oteluri, transformarile perlitice se numesc astfel datorita eutectoidului format cu


perlita.
Notatii:

Zona de
incalzire

GS' A3
austenitizare
hipoeutectoide
SE ken, austenitizare
hipereutectoide
721 C A I
eutectoida

1100
7000
`---1 900

800
700
600
500
400

300
0 042 04 06 0,8 W 12 14 16 1,8 2,0 2,2
Fe

temperatura de
pentru
oteluri
temperatura de
pentru
oteluri
- temperatura

Observatii: Se va considera un otel eutectoid (OSC8), otelurile hipoeutectoid si

hipereutectoide find considerate cazuri particulare.


Ecuatia transformarii este:
T eracire

Teincalzire

Observatie:transformarecutectoidaestereversibila, la incalzireducand la
obttinereauneisolutiisolideomogene.
Particularizand
A1

470,02 Fe3 C6,67

perlita
Produsul transformarii eutectoide in oteluri este amestecul mecanic perlita un amestec
mecanic eutectoid cu un continut mediu de 0,77% carbon, departajat intre ferita (88%) si
cementita (12%).
88

HBcemenuitita = 100 *

HB +

12

a 100

* HB Fe3 C = 200 210 HB

Influenta ATracre (vracire) asupra morfologiei perlitei si a fazelor (a pentru oteluri


hipoeutectoide, Fe3C pentru oteluri hipereutectoide).

").

a) Influenta ATraeire (vracire) asupra morfologiei perlitei


vracire = racire cu cuptorul" aproximativ 5 50 C/h,

cinetica de reactie foarte lenta; este cazul racirii care aduce


rmtt.6 structuri de echilibru (conform diagramei de echilibru).
LyThao-ed Structura formata dintr-o Perlita lamera tipica, cu duritate de
aproximativ 200 HB.
vracire accelerata = racire in aer 5 50 C/min,
Creste viteza de racire (odata cu ATracire), influentand o cinetica
accelerata.
Fenomenul de difuzie inca se realizeaza, dar este franat. Prin
aceasta, creste gradul de finete al perlitei, distanta interlamelara se
miscoreaza, lamelele se aseaza corespunzator iar duritatea creste
pe baza mecanismului de duritate prin dispersie.

solep,'rricp,

In concluzie: cresterea luiAT raeireduce la cresterea gradului de


finete si odata cu ele si a rezistentei mecanice (duritatea).
b) Influenta simultana a ATracire (Vracire) asupra perlitei si fazelor proeutectice (a si
Fe3C")

Vracire lenta = cu cuptorul 5 50 C/h;


fenomenul de difuzie fiind lent, si in acest caz structurile care se
obtin sunt la echilibru structural si termodinamic
exemple OLC45; OSC11.
?e. Cry 95%)

5,vo)

r\l"

dsc
Duritatea obtinuta este insotita si de o fragilitate, determinate de reteaua de cementita
secundara foarte dura si ea insasi foarte fragila.
vracire accelerata = racire cu aer 5 50 Clmin
O viteza de cinetica accelerata determina o cinetica de reactie mai ridicata cu franarea
fenomenului de difuziune care inca se desfasoara. In consecinta si diagrama de echilibru se
deformeaza" usor. Punctul S (cocentratia eutectoida) se deplaseaza mai jos (spre stanga, pozitia
S', pentru otelurile si spre dreapta, punctul S" pentru otelurile HE'). Insasi temperatura Al
coboara find corespunzatoare ATracire

Drept urmare structurile vor aparea astfel:


- otel hE` (OLC 45)
perlita sorbitica
ferita

Cresterea ATracire prin modificarea in diagrama amintita a schimbarii pozitie segmentelor


de proportionalitate, perlita formandu-se la o concentratie de aproximativ 0,68 a crescut
proportia perlitei care este si mai dura, numindu-se sorbitica; s-a micsorat proportia de ferita
(duritatea a scazut). Crestearea gradului de subracire pentru otelurile hE` duce la o crestere a
duritatii, deci a rezistentei mecanice.
otel HE' (OSC11)
perlita sorbitica
cementita (urme)

In cazul otelurilor HE' creste AT racire ce duce la reducerea retelei de cementita, in


consecinta fragilitatea se atenueaza foarte puternic.
5.2.2 Tratamente termice specifice
Transformarea perlitica aducand structura la echilibru, tratamentul termic este din
categoria tratamentelor de recoacere.
a) Tipurile de recoacere care implica austenitizarea totala, mentinerea, iar apoi racirea lenta
cu cuptor se numesc recoaceri complete.
Parametrii tratamentului termic
otel hE' = A3 + 20-30 C
otel HE' = Acemenfita + 20-30 C
timpul de mentinere = aproximativ 15 min
racire lenta (cuptor).
b) Tipul de racire care implica austenitizarea totala, mentinerea si apoi racire accelerata se
numeste recoacere pentru normalizare (normalizare). Ea se considera o particularitate a
recoacerii complete in care difera doar modalitatea racirii (in aer).
c) Recoacerea pentru globulizare sau de inmuiere, se aplica cu scopul modificarii
morfologiei perlitei, transformarea sa din Ferlita lamelara in perlita globulara.
o p0
0 AD 30 0 0
fl

0 Ova 0 0
') 0 d 0 a
0 0 to OD 0

0
13

00 00%

Te kflUJION
"

' ',5 15 0
z

(0C4

Te3 C,,,kto

rlactiv))

0 %pot)
0 0
o 0
ot,l a
a o

Se prelucreaza usor prin aschiere. Recoarecerea de glubilizare este un tratament termic,


subcritic, adica se realizeaza la temperatura mai mica de Al (650 680 C).
o TT< A l (650 680 C);
o Timpul de mentinere = 4-8 ore este mai mare pentru a se putea realiza
transformarea fragmentelor lamelare de cementita, precipitarea si globulizarea
perlitei

?cx QI/e e 7rn

0e2

5.3. Transformarea martensitica. Tratament termic (it.) specific


Particularitati
- Se deruleaza la racire prin aplicarea unor AT (AT racire) foarte marl,
- Este o transformare de neechilibru fara difuziune

Este posibila doar in acele aliaje care la echilibru prezinta transformare


polimorfica sau eutectoida (ca un owl). Prin AT, foarte mari, aceste
transformari sunt evitate. Produsul transformarii este marten sita o solutie
solida situata in afara echilibrului (nu se regaseste in diagrama de echilibru).
Ecuatia transformarii

Ms -M1

Martensita in oteluri este o solutie solida suprasaturata de C in


Feu obtinut la A.Trfoatte mari prin fenomen fara difuziune.

Este foarte bogat in defecte cristaline, foarte dura si fragila.

TELIq

O,Wj

i%

Caracteristicile martensitei
-

Poate fi considerata o ferita suprasaturata in carbon


Urmare a gradului de suprasaturare, celula elementara, cubic cu volum centrat
se deformeaza usor, alungindu-se pe grosimi devenind tetragonala cu volum
centrat
- Duritatea martensitei creste cu concentratia de carbon.

20

Temperatura de inceput si sfarsit de transformare sunt dependente de compozitia chimica


dupa urmatoarea lege de variatie.
C CT

Ms = 561 474 * [% C]
osc

0^ C

rvk

Mr

Transformaera martensitica se realizeaza in conditii de racire rapide, ea incepe la o


temperatura Ms si se termina la o temperatura Mf. Durata de transformare este extrem de scurta
aproximativ 10-7 secunde (diferenta de temperatura intre Ms si Mf este de aproximativ 40-50
C). Urmare a acestui timp de realizare foarte scurt, sunt induse tensiuni interne care pot produce
fenomenul de fisurare.
Racire in apa
Carbon < 0,6%
Martensita adopta o morfologie aciculara tipica
constituita in afara echilibrului
01,1

ro4,e,TeNiffiA
M

- Carbon < 0,6%


(-NUSTEIVIP ,

M ttccA.

Fragilitatea accentuata este impusa de prezenta austenitei, faza prezenta printre acele de
martensita, foarte dure. Acestea la solicitari puternice nu au un punt de sprijin corespunzator.
Eliminrea austenitei reziduale se face continuand racirea in mediul criogen (azot lichid, zapada
carbonica).
53.2. Tratamente termice specifice

Calirea martensitica
otel hE'
temperatura de tratament termic = A3 + 20 30 C (austenita totala)
timpul de mentinere 15 min
racire in apa pentru oteluri nealiate si ulei mineral pentru oteluri aliate
-

otel HE' temperatura de tratament termic


Acementita + 20-30 C (austenita totala)
Al si Acementita (austenita partiala)

timpul de mentinere 15 min


racire in apa pentru oteluri nealiate si ulei mineral pentru oteluri aliate
In situatia substitutiei totale, austenita este ridicata la o temperatura mai mare, racirea
producandu-se in mediu criogen, austenitizarea partiala se realizeaza atunci cand se obtine ferita
si cementita secundara, iar prin racire separandu-se Martensita si cementita secundara.

y + Fe3C

Racire rapida

> Martensita+ Fe 3C

Aceasta combinatie este favorizata, cementita secundara ea insasi find de o importanta


esentiala, iar inaintea calirii trebuie sa se aplice un tratament de recoacere.

5.4.Descompunerea martensitei la incalzire. Tratament termic specific.


5.4.1.Particularitati
-

este o transformare care se produce la incalzire prin diferite mecanisme de


difuziune.
Temperatura maxima de incalzire este A l (temperatura este mai mica de A 1 )
Ireversibilitatea transformarii martensitice
racire

austenita (y) >martensita (M)

La incalzire, martensita se descompune printr-o serie de stari (ferito-cementitice). Prin


acestea duritatea scade, la fel si fragilitatea.

Derularea transformarilor conform temperaturilor de incalzire se petrec astfel:


P.) T < 100 C nu se intampla nimic,.
T = 150 200 C difuzia se activeaza, incep sa precipite carburile de
suprasaturatie; structura microscopica aciculara.
,c) T= 200 250 C transformare facultativa
o Austenita reziduala Martensita reziduala
T = 350 450 C fenomenele de difuziune sunt stimulate
j

11200512F7K

eTktv)
- arrn.c.4c. 1.. 14 Of`-' itk
cermerytth:+20
e to

__ , soR..-&-Fil,

T = 500 600 C precipitare foarte avansata - '


.. : . . r,,,,.. ;
o Sorbita de revenire

( S fe..e v. )

o Srevenire (a + Fe3C)
T = 650 728 C
o perlita globulara

a 00
0 0 0
006
0
0 C:$6 11

GL013k11-k2k

5.3.2. Tratamente termite specifice (reveniri)

a) Revenire joasa
- T = 150 200 C Martensita de revenire aduce o rezistenta mecanica ridicata
b) Revenire medie
- T = 350 450 C Troostita de revenire
c) Revenire ina1ta
- T = 500 600 C Sorbita de revenire aduce o rezistenta mecanica ridicata
Tratament termic mixt
Calire

martensitita + revenire inalta imbunatatire.

&

R.EVeiv 1 e6