2.

Sntatea personal i
social condiie a calitii
genofondului
ntotdeauna muli dintre noi (oamenii) nu atrag atenia asupra
multor lucruri att de mici, elementare, dar cu un rol foarte
important n viaa cotidian, drept exemplu, am putea lua
modul de a ne organiza timpul, de a ne alimenta, de a ne
informa
Exista unele stri care ne pot direciona foarte uor spre o
stare de boal cum ar fi: alimentaia dezechilibrata, stresul
psihic cu ntregul cortegiu de boli pe care acestea le
direcioneaz: obezitate, boli cardiovasculare, cancer, etc.
Pentru combaterea acestor boli trebuie sa adoptam un mod
sntos de via. Acest mod de via sntos include:
alimentaie sntoasa, exerciiu fizic, respectarea ritmului de
somn-veghe, comportamente preventive, vizite medicale
regulate, utilizarea centurii de sigurana, comportament
sexual protejat, etc.).
Sntatea omului se formeaz sub influenta factorilor
interdependeni naturali i social-economici. Acetia sunt apa,
aerul, solul, factorii climaterici, precum i condiiile de munca,
alimentare, de trai. Influena factorilor naturali i sociali este
interconexat, adic dezvoltarea industriei, transportului,
oraelor exercit influenta asupra componentelor naturale a
apei, aerului, solului, iar factorii naturali se rsfrng asupra
caracterului alimentrii i condiiilor de via a populaiei,
asupra dezvoltrii industriei, alegerea locului de trai, etc.

Factorul esenial ce determina sntatea omului constituie

modul lui de viata. n aceast noiune intra regimul corect de
munc, odihna, alimentarea raional, meninerea la nivel
cuvenit a activitii fizice, clirea, respectarea regulilor de
igiena individual, renunarea la deprinderile cotidiene
duntoare, priceperea de a menine echilibrul neuroemoional n situaii conflictuale. Sntatea este starea
deplinei bunstri fizice, spirituale i sociale, dar nu numai
lipsa bolilor.
Formarea modului sntos de via nu se limiteaz doar la
propaganda sau la anumite forme de activitate medico-sociali.
Modul sntos de viata este determinat de toate aspectele si
manifestrile societarii. Pentru consolidarea modului sntos
de viata este necesara concentrarea eforturilor asupra
depirii factorilor de risc a diferitor boli, luptei cu alcoolismul,
fumatul, hipodinamia, alimentarea neraionala, relaiile
conflictuale.
Modul sntos de viata este temelia profilaxiei bolilor.
Trebuie sa subliniem ca el realizeaza cel mai preios mod de
profilaxie profilaxia iniiala a bolilor ce prentmpina aparitia
lor, extinde diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului.
Copilul sanatos poate fi educat mai usor. Este un fapt general
cunoscut. Lui I se formeaza mai repede toate priceperile si
deprinderile necesare, el se adapteaza mai usor la schimbul

conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate.

Sanatatea este cea mai mportanta premisa a formarii corecte a
caracterului, initiateivei, a vointei puternice, capacitatilor si
aptitudinilor naturale.
Igiena este foarte importanata in viata fiecarei persoane.
Igiena este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea
sanatatii individului si comunitatii si reprezinta, de fapt, o
serie de conditii si practice care au ca scop sa mentina
sanatatea si viata sanatoasa. Igiena are multe aspecte care
incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa,
curatenia corpului si a hainelor, alimentatie sanatoasa, un
regimm echilibrat de odihna si miscare), continua cu igiena
gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor,
curatenia, iluminarea si aerisirea casei ), terminind cu igiena
muncii (masuri care au ca scop eliminarea riscurilor aparitiei
bolilor profesionale si a accidentelor), sanatatea publica
(supraveherea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea
raspindirii bolilor infectioase, eliminarea gunoaielor menajere
si a apelor reziduale, controlul poluarii aerului si a apei) si
igiena mentala recunoasterea factorilor psihologici si
emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.

Principii ale unei alimentaii sntoase

Alimentatia reprezinta un obicei necesar supravietuirii, dar, in

acelasi timp, atit de periculos daca este realizata in mod

necorespunzator . In acest sens, sa ne amintim un proverb
egiptean care spune : Jumatate din ceea ce maninci te ajuta
sa traiesti; cealalta jumatate, il ajuta pe doctoral tau sa
traiasca . Trebuie, astfel, sa intelegem ca in farfuria din fata
noastra se ascunde atit secretul tineretii si sanatatii, cit si
demonul imbatrinirii si imbolnavirilor.
In ceea ce priveste alimentatia, sint importante citeva
intrebari: Ce? Cit? si Cind mincam? La primele doua intrebari
trebuie sa raspundem astfel, incit sa asiguram un aport
cantitativ (necesar caloric) si calitativ (principii nutritive)
adecvat fiecare personae. Trebuie intotdeauna asigurat un
echilibru intre glucide, lipide, proteine(denumiti
macronutrienti, vitamine, saruri minerale). Surse de glucide
sunt reprezentate de: cereale si produse di cereale(faina,
piinea, malaiul, pastele fainoase, grisul, orezul, etc.), legumele
fructele, zaharul si produsele zaharoase. Lipidele vegetale
sunt uleiurile de flarea-soarelui, de masline, soia, iar cele
animale sunt untul, smintina, frisca, untura, galbenusul de ou,
cascavalul.
Alimentatia trebuie sa fie combinata in partiegale cu
proteine vegetale din cereale( orez, pine, paste fainoase,
legume) si proteine animale (carne, lapte, brinza, oua).
Cind mincam si,mai correct, de cite ori mincam? Este
recomandat sa ne asiguram 3 mese principale si 2 gustari, iar
repartitia necesarului caloric pe mese trebuie sa fie :
dimineata 15-20%, la amiaza 40-45%, seara 15-20% si cite
10% la gustari. Se recomanda respectarea orelor fixe de masa
si evitarea ciugulelilor interprandale pentru a respecta
fiziologia digestive; ultima masa se va lua cu 2-3 ore inainte de
culcare, pentru a asigura digestia si odihna noaptea.
Redam, mai jos, cantitatile necesare pentru a fi consummate
zilnic din fiecare grupa alimentara. Sa nu uitam ca necesarul
variaza de la individ la individ in functie de virsta, inaltime,
stare de nutritie(normoponderal, supraponderal, obezitate),
diverse boli, sex, conditii fiziologice, sarcina, lactatie), dar si la
acelasi individ in functie de activitatea fizica efectuata.

1. Piine, cereale, orez, paste fainoase: 6-11 portii/zi, 1

portie=1 felie de piine, cana cereale, orez, paste fierte;
2. Legume 3-5 portii/zi. Se recomanda proaspete: 1 portie=
cana vegetale proaspete sau fierte, 1 cartof mijlociu;
3. Fructe 2-4 portii/zi. Se recomanda sa fie consummate
proaspete: 1 portie-1 fruct mediu;
4. Carne pui, curcan, fara piele, peste, oua: 2-3 portii. 1
portie= 100g carne sau 1 ou;
5. Lapte , iaurt, brinza; 2-3 portii/zi. 1 portie = 1 cana de lapte
sau iaurt.
Deosebit de importante sunt si produsele alimentare de
protectie : pestele oceanic, cerealele germinate, produsele
fermentate lactic, n special, iaurtul (asigura protectia in
afectiuni cardiovasculare, neoplasm). De asemenea , se
recomanda, un aport zilnic de 25-35 g fibrealimentare. Surse
pentru acestea sunt ovas, legume, orez, griu, mere, citrice,
capsuni, fructe. Importanta acestora rezida tocmai din faptul
ca o dieta cu continut adecvat de fibre se asociaza cu o
incidenta scazuta a bolilor cardiovasculare, a diabetului
zaharat (prin reducerea absorbtieiglucidelor) si a cancerului de
colon (se reduce expunerea colonului la produsii nocivi care-l
traverseazaprin reducerea concentratiei acrestora si a duratei
tranzitului). Cantitatea de sare(clorura de sodium)

recomandabila inr-o alimentatie rationala este de 4-6g/zi, desi

frecvent se fac abuzuri. O alimentatie rationala cu toate
principiile nutritive va adduce si un aport adecvat de vitamine,
suplimentele de vitamine nefiind necesare in conditiile unei
alimentatii rationale. Consumul zilnic de lichide se recomanda
se fie in jur de 1500 ml si sub forma de apa, ceaiuri, sucuri,
lapte, supe, la care se adauga, cel putin, 600-700 ml apa din
alimente. Prelucrarea termica a alimentelorare un rol
important. Astfel, se recomanda prepararea alimentelor prin
fierbere, inabusire, coacere si nu prin prajirea la grasimi.
Fructele si legumele se recomanda a fi consumate
preponderant proaspete. Trebuie sa evitam produsele care, in
exces luate, pot dauna grav sanatatii: grasimile, dulciurile,
alimentele fast-food si bauturile racoritoare. Totodata, trebuie
de evitat consumul de alcool, deoarece, daca in cantitati mici,
poate avea efecte favorabile in anumite circumstante, in
cantitati mari poate avea consecinte devastatoare asupra
sanatatii fizice si psihice a fiecaruia.

Importana exerciiului fizic

Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice: determina
scaderea ponderala cu mentinerea musculaturii; reduce
obezitatea abdominala, reduce riscul de aparitie a diabetului
zaharat tip 2 si a bolilor cardio-vasculare; mentinerea
controlului glicerinei si a lipidelor serice ; reduce valorile
tensiunii arteriale in hipertensiunea arteriala cu valori
moderat crescute: creste tonusul si forta musculara,
mobilitatea articulara, previne articulatiile osteo-articulare, da
sens si calitate vietii, combate stresul.
Pentru a fi eficient, este bine ca exercitiul fizic sa se efectueze
regulat ( de 4-5 ori/saptamina), se recomanda sa dureze 30-50
minute si sa fie de efeintensitate moderata (mers pe jos rapid,
dans, ingrijirea propriei gradini, etc.). exercitiile fizice
aerobice, dinamice, cu implicarea multor grupe
musculare( inot, tennis, gimnastica, jogging) efectuate
regulat, duc, de asemenea, la reducerea masei adipoase. O
atentie mai deosebita, in sensul monitorizarii stricte a
activitatii fizice, se impune la cei cu afectiuni ale membrelor

inferioare, afectiuni cardio-vasculare si respiratorii.

Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a

organismului (nervozitate, neliniste, tensiune), determninata
de un eveniment negativ. Multe personae ajung sa aiba excese
alimentare ca modalitate de a face fata situatiilor de stres.
Consumul de alimente este folosit ca mijloc de abatere a
atentiei de la anumite probleme, de relaxare si destindere.
Pentru a face fata in mod eficient situatiilor de stress si
suprasolicitare , trebuie dezvoltate abilitati specifice de
reducere a stresului, de tipul: exprimare emotionala,
practicarea exercitiilor de relaxare, practicarea exercitiilor
fizice, cautarea sprijinului la cei din jur, identificarea
activitatilor placute, relazante si practicarea lor periodica,
identificarea micilor succese zilnice si autoacordarea de
recompense, psihoterapie.

Importana unui somn odihnitor

Somnul normal are rol in reflectarea metaboloica (durata
somnului este direct proportionala cu rata metabolismului), in
conservarea energieie si in consolidarea amnezica. Pentru
desfasurarea unei activitati fizice si psihice normale, sunt
necesare 8 ore de somn pe zi, cu respectarea ritmului somnveghe.

Si acum, citeva practice de igiena personala, mare parte din

ceea ce ne spunea mama:
1. Spalarea frecventa a corpului; a miinilor, in special, iar dupa
folosirea toaletei obligatoriu, intotdeauna.
2. Spalarea dintilor (igiena orala) macare de 2 ori/zi, daca nu
dupa fiecare data cind maninci.
3. Spalarea parlui ori de cite ori consideri ca e necesar.
4. Spalarea frecventa a miinilor si picioarelor.
5. Spalarea urechilor atit la exterior, cit si in interior, in canalul
auditiv.
6. Folosirea lengeriei curate si schimbarea ei frecventa.
7. Pastrarea curateniei hainelor
8. Evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina,
voma).
9. evitarea mincatului cu miinile murdare.
10. Acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau
stranutului (nu cu miinagindeste-te cum ar fi sa stranute
cineva in miina si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti stringe maina
in semn de salut)
11. Evitarea bagatului degetelor in nas.
12. Evitarea atingerii fetei cu miinile murdare.
13. Evitarea rontairii unghilor.
14. Evitarea lingerie degetelor pentru numararea banilor sau
rasfoire.
15. Pastrarea curatenieie zonei de locuit.

Concluzii
Toate componentele modului de viata sint importante pentru
mentinerea starii de sanatate, de aceea trebuie acordata o
atentie deosebita implementarii si respectarii la nivelul intregii
populatii a masurilor de optimizare a modului de viata. Ca
motivatie interioara pentru a mentine un mod de viata
sanatos, trebuie sa ne amintim ca : Sanatatea nu este totul,
dar fara sanatate, totul est