Sunteți pe pagina 1din 53

CONSTRUIRECENTRUDEBTRNI

COMUNA PESTERA,
JUDETUL CONSTANTA

CODREANU ANDRA IOANA


SERBAN MARIUS DANIEL

2015

CUPRINS

1. Date generale.Studiu de fezabilitate


2.Informatiigeneraleprivindproiectul
2.1Situatiaactualasiinformatiidespreentitatearesponsabila
cuimplentareaproiectului
2.2. Entitatea responsabil cu implementarea proiectului
3. Punctul de investitie. Prezentarea Comunei Pestera
4. Descrierea investitiei
5. Executia lucrarilor
6. Scenarii propuse
7. Structura constructiei
8. Aspecte legislative
9. Resurse umane necesare implementarii proiectului
10. Planul de extindere al proiectului

FOAIEDECAPAT

Denumireproiect:Construirecentrudebtrni
Beneficiar:

ComunaPestera,JudConstanta

Amplasament:

ComunaPestera

Proiectantgeneral:S.C.VisionS.R.L.
Fazadeproiectare:STUDIUDEFEZABILITATE(S.F.)

1. Date generale.Studiu de fezabilitate

1.DENUMIREAINVESTIIEI:
CONSTRUCTIECENTRUDEBATRANI,COMUNAPESTERA,
JUD.CONSTANTA

2.AMPLASAMENTULINVESTITIEI:
COMUNAPESTERA,JUD.CONSTANTA

3. TITULARULINVESTITIEI
COMUNAPESTERA
REPTEZENTATADE:
CODREANUANDRAIOANA
SERBANMARIUSDANIEL

4. BENEFICIARULINVESTITIEI:
COMUNAPESTERA

5.ELABORATORULSTUDIULUI:
SC.VISION.SRL

2.Informatiigeneraleprivindproiectul
2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implentarea
proiectului
Situatiaactuala
Fenomeneledemograficecareaucaracterizatultimuldeceniuauinfluentatdistributia
spatialaacestuia.Prelungireasperanteideviat siscderearateinatalittiisuntpecales
angajeze schimbri structurale de mare amploare n toate societtile umane cum ar fi
fenomenulistoricdeinversiuneaproportieitinerilor sipersoanelornvrst.mbtrnirea
populatieicuconsecinteleeiprofundesidurabilereprezintpentrutoatetrileunfenomen
deoimportantmajor sideasemeneaoprovocarencneexperimentat.
Dispunnddeveniturirelativimportante,mobiledinpunctdevederegeografic,activin
ceeaceprivesteviatapolitic,pensionariiausivoraveadincencemaimult,nviitor,o
influentputernicasupraeconomiei,vietiipoliticesireamenajriiteritoriilorderezident.
Unul din cei mai importanti factori care influenteaz evolutia demografic, att la nivel
mondialsinational,lreprezintdinamicanegativasporuluinaturalcareafostamplificat
prin fluxurile migratorii. Evolutiile anuale sunt negative si n scdere pentru sporul
migratoriusioscilante simultmainsemnatepentrusporulnatural.
Evolutiidemografice
Populatia regiunii SudEst sa aflat ntrun proces continuu si lent de scdere de la
nceputulanilor90,urmareasporuluinaturalnegativsiasolduluinegativalmigratieiexterne.
ntre1990si2002,populatiaregiuniisareduscu222,3miipersoane.

ntructnsituatiacresteriipopulatieivrstniceestenecesar dezvoltareaserviciilor
sociale,aceastadevinemaiurgentnjudetulConstanta.
Cauze

In 1930, rata natalitatii a fost de 34 (3 4 de nascuti vii la 1.000 de locuitori), aceasta


reducandu-se treptat pana la 14,3 in 1966. Creste rea demografica a luat amploare in anii
urmatori, natalitatea atingand valori de 18 -20, cand regimul comunist a impus restrictii
in privinta contraceptiei si avorturilor.

Declinul ratei natalitatii, instalat la jumatatea anilor 70, a capatat insa un ritm rapid dupa
1989, o data cu eliminarea constrangerilor de planificare familiala. In 2002, rata natalitatii a
ajuns la 9,7 nascuti vii la mia de locuitori.
Dupa 1989, Romania, ca si celelalte tari in tranzitie, de altfel, a suferit un veritabil soc
demografic, care provine din profunzimea si duritatea schimbarilor care au intervenit in
fostele tari comuniste. 19%dinromniaupeste60deani.
Durata medie a vietii in Romania a scazut usor pana in 1997, de la 66,56 ani, in perioada
1988-1990, la barbati, la 65,19 ani in 1995-1997. Speranta de viata la femei a crescut de la
72,65 ani, in 88-90, la 74,90 ani in perioada 200 0-2002. "Din 1997, durata medie a vietii a
crescut cu 2,5 ani la barbati si cu 1,8 ani la femei. Aceasta evolutie se datoreaza scaderii
mortalitatii la varste tinere, adica acolo unde dependenta duratei medii a vietii este mai mare.
Mortalitatea a crescut insa la varste mature active: intre 34 si 60 ani, la barbati, si 45-54 de
ani, la femei. Scaderea mortalitatii la grupa de varsta 75 de ani si peste atat la barbati, cat si la
femei va mari proportia marilor batrani in totalul populatie. Cresterea duratei de viata,
combinata cu scaderea natalitatii, duce la imbatranirea demografica, iar consecinta este
cresterea numarului de batrani care trebuie sustinuti de persoanele active. Aceasta ridica o
problema pentru autoritati, care vor trebui sa aloce fonduri mai mari pentru asigurari sociale si
pensii.

Sub16ani

DISTRIBUTIAPEVRSTEAPOPULATIEI
13%

1730ani

27%

3160ani

32%

Peste60ani

28%

mbtrnirea populatiei reprezint o caracteristic general a acesteia in mediul rural si


nu numai.
Accentuarea procesului de mbtrnire demografic se reflecta prin reducerea
numrului persoanelor tinere (cele sub 15 ani), con comitent cu cresterea populatiei vrstnice
(de 60 de ani si peste).

Efectele pe care procesul de mbtrnire le are, att asupra desfsurrii vietii


economice si sociale ct si asupra perspectivelor evolutiei demografice, sunt evidentiate si

prin raportul de dependent , raportul dintre tineri / vrstnici si adulti (de 15-59 ani).
Astfel, considerm ca mbtrnirea populatiei reprezint o realitate a Romniei, care
trebuie luat n calcul, evaluat si cuantificat la nivelul implicatiilor acesteia asupra
dezvoltrii economice. Mai mult, aceasta prefigureaz ntr-o perspectiv mai larg, un nou
model de structur economic si demografic. mbtrnirea populatiei nu este o caracteristic
negativ a unei anumite zone, si nu poate fi folosit din punct de vedere moral, dar si
economic si social la justificarea unui tip de structur eco-nomic care exclude din start
categoria vrstinicilor si care d o conotatie negativ unui proces real al Romniei de astzi,
respectiv cresterea indicelui de mbtrnire. Politicile sociale pentru mediul rural sunt
fundamentate n principal n functie de criterii de bunstare , cu focalizare pe populatia
srac sau cu risc mare de srcie sau de excluziune social. Sub aspect ocupational, ceea ce
se remarc n principal, n abordrile academice, mediatice sau pentru politici sociale , este
distinctia dintre ocuparea agricol si cea neagricol. Fr ndoial, sracii, pensionarii,
vrstnicii, agricultorii sunt categorii importante pentru ntelegerea mediului rural si pentru
orientarea politicilor sociale la nivelul acestui mediu rezidential. Este stiut ns c msurile
de protectie social nu rezolv problemele de srcie n genere si nici pe cele pentru mediul
rural n particular. Cerinta de a identifica mai precis actorii dezvoltrii rurale se impune ns
tot mai mult ca urmare a eficientei limitate a msurilor pasive de combatere a srciei de la
sate. Realizarea unor astfel de restructurri n politicile sociale si de dezvoltare pentru
mediul rural nu se poate face fr o ct mai bun cunoastere a grupurilor sociale care asigur
dinamica intern a satelor . Trecerea de la politici globale la politici specifice implic
identificarea

grupurilor economice si sociale de maxim relevant pentru viata rural.

Nevoile sociale existente la nivelul jud. Constanta au dus la promovarea unor servicii sociale
diversificate de interes local adresandu-se persoanelor care, datorita unor motive de natura
economica, fizica, psihica sau sociala, nu au posibilitatea sa si asigure nevoile sociale, sa si
dezvolte propriile capacitati si competente pentru integrare sociala. Scopul acestor servicii il
reprezinta imbunatatirea calitatii vietii persoanelor si prevenirea institutionalizarii acestora
prin dezvoltarea serviciilor alternative . Persoanele varstnice care necesita ingrijiri medicale
permanente , nu se pot gospodari singure,nu au locuinta, nu realizeaza venituri proprii si sunt
lipsite de sustinatori legali sunt institutionalizate in centre.

Acestea sunt motivele pentru care centrul este benefic deopotriva pentru senior dar
si pentru familia acestuia.

Ingrijirea este asigurata de persoane atent selectate si cu un inalt grad de calificare


pentru a furniza servicii de cea mai buna calitate. Conceptul lor de ingrijire este de a veni
in intampinarea nevoilor individuale ale fiecarui varstnic.
Ebersole si Hess, pornind de la piramida lui Maslow au ierarhizat astfel nevoile
varstnicului:

Ajutorarea si protejarea batranilor este o problema care trebuie sa intereseze pe toata


lumea: adulti si copii.
Necesitatea investitiei:

Cresterea numarului populatiei in varsta fapt dem onstrat mai sus, duce la
necesitatea infiintarii unui centru de batrani. Construirea acestui obiectiv va
permite crearea conditiilor maximal favorabile referitoare la odihn, distractii si
prestarea diferitor servicii sociale pentru btrni.

tinand cont de faptul c majoritatea beneficiarilor practic sunt lipsiti de


posibilitatea de a se ntretine de sine stttor, aceste case au scopul de a oferi
persoanelor varsnice conditii optime de gazduire si hrana, supraveghere a

medicatiei, recuperare si readaptare, activitati ergoterapie, terapie ocupational,


asistenta psihologica.

ntr-un astfel de cadru, persoanele n vrst se vor simti cu sigurant confortabil,


iar cei pe care societatea i-a exilat din diverse motive vor simti efectele benefice
ale unui tratament lipsit de ostilitate. Un astfel de loc se vrea a fi n primul rnd
tmduitorul rnilor sociale.

n domeniul social persoanele n vrst rmn categoriile de populatie care


necesit o atentie sporit. Acest lucru e confirmat si de lucrtorii medicali a
cror pacienti ce necesit o asistent medical si social sunt persoanele de
vrsta a treia.

Asigurarea cettenilor de o vrst naintat cu conditii de trai, odihn si asistent


social

Cminele pentru persoane vrstnice existente n prezent n tar sunt departe de a


putea satisface toate solicitrile.
Btrnii asteapt mai mult de doi ani pn cnd sunt admisi ntr-un centru,

deficitul de locuri este cronic si nu poate fi remediat dect prin investitii majore n
urmtorii 10-15 ani.
Oportunitatea:

Existentaunorprogramedefinantare,cepotfinantaoastfeldeinvestitie,
avndnvederesituatiabugetelorlocalealocalittilorruraleProgramul
NationaldeDezvoltareRurala20072013alRomaniei.

IntegrareanUEla1ianuarie2007sialiniereaRomnieilalegislatiaeuropean.

Orientarea mondial si national de dezvoltare a localittilor rurale n sensul


conceptuluideDezvoltareDurabil.
Camineledebatraniseincadreazaincategoriaunitatilordeasistentamedico
sociale,acarororganizare,functionaresifinantareestereglementatadenormeledin
2aprilie2003,aprobateprinHGnr.412/2003siprininstructiunilenr.1din28iulie
2003deaplicareaacestornorme.
La realizarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale agrementate cf.
Reglementrilor nationale nvigoare, precum si legislatia si standardele nationale
armoinzateculegislatiaUE.AcestematerialesuntnconformitatecuprevederileHG
766/1997siaLegii10/1995.

2.2. Entitatea responsabil cu implementarea proiectului


Prezentare general a zonei metropolitane Constanta
Zona Metropolitan Constanta
- pozitia sa geografica cu potential turistic de o mare diversitate
- statutul de cel mai important centru turistic al tarii.
- posibilitatea practicarii diferitelor forme de turism: litoral, balnear si de agrement,
cultural, religios, etnic, ecoturism,turism de afaceri si congrese etc.
- exploatarea potentialului natural favorabil de care dispune municipiul Constanta si
arealul sau de influenta.
- valorificarea patrimoniului cultural, istoric si arheologic.
- lansarea de produse turistice noi menite sa permanentizeze interesul asupra zonei pe
intreaga perioada a anului.
- dezvoltarea durabila a turismului toate acestea vor conduce la ridicarea ofertei turistice
litorale la standarde occidentale, la revigorarea tuturor statiunilor ce fac parte din Zona
Metropolitana Constanta si in mod particular la redobandirea statutului statiunii Mamaia
de perla a rivierei romanesti.
Resurse naturale neregenerabile
Principalul deziderat al protocolului de la Kyoto, semnat de ctre 127 de state, a fost
sa reduc emisiile poluante pentru rile puternic industrializate, cu peste 5% la nivel
global pn n anul 2012. Politica de reducere a emisilor de dioxid de carbon i metan, n
principal, continu i n prezent cu o nou int de 8% pentru rile din Uniunea
European, obiectiv la care s-a angajat i Romnia n calitate de mare productor de
energie din Europa de Est si Sud-Est. Cerinele tot mai ridicate de energie electric au
condus la elaborarea unor strategii concrete i eficiente de producie n ara noastr
concretizate prin investiii majore n infrastructura de generare i de transport.
Preocuparea rilor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea independenei
energetice i dezvoltare durabil, n principal prin utilizarea unor surse de energie
regenerabil i nepoluant, este reflectat n cadrul legislativ adoptat. Astfel, unul din
cele mai importante acte legislative in domeniu este Directiva 2001/77/EC din 27
septembrie 2001 privind promovarea energiei electrice produs din surse regenerabile pe
piaa unic de energie.
Directiva stabilete printre altele direciile de aciune n vederea atingerii unei inte

de 22% energie produs din surse regenerabile, n totalul de energie electrica la nivelul
anului 2010.
Prin potenialul eolian ridicat dar i prin politica guvernamentala a certificatelor
verzi Romnia a devenit o int pentru investitorii i juctorii din piaa europeana a
energiei electrice. Astfel, angajamentul pe care i l-a luat Romnia n faa Comisiei
Europene ca pn n anul 2020, 24% din energia produs s fie din surse regenrabile,
nepoluante, este pe cale s l respecte cu mai bine de ase ani nainte. Strategia rii
noastre a fost de promovare, valorificare i folosire crescand a noilor surse regenerabile
de energie, prin intermediul proiectelor care vizeaza realizarea instalatiilor ce au ca scop
utilizarea resurselor regenerabile de energie.
Sfritul anului 2013 a marcat un maxim pentru producia de energie electric din
surse alternative cu valoare de peste 25% n lunile septembrie si octombrie ceea ce a
nsemnat peste 2000 MW, majoritatea din cele peste 40 de parcuri eoliene din Romnia,
care nsumeaz 250 de turbine verticale. Marile capacitati instalate ale turbinelor eoliene,
majoritatea de nou generaie dotate cu tehnologie modern, au condus ca Romnia s
ocupe locul cinci n Europa ca furnizor de energie eolian dup ri cu tradiie.
Resurse regenerabile
Cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta este Marea Neagra,
situata in partea estica a judetului. Marea Neagra este o mare continentala si are o
suprafata de 411.540 km%u02DB. Adancimea maxima este mai mare de 2.211 m, insa,
datorita configuratiei tarmului si a reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in
jurul malului romanesc Salinitatea este de 20-22 la suprafata apei si de pana la 28
in adancime, dar scade datorita aportului de apa dulce (in Marea Neagra se varsa multe
ape

dulci).

Reteaua hidrografica este formata din cursuri de apa (Dunarea, Valea Carasu, Valea
Baciu si Casmicea), lacuri naturale si de lunca, lagune (Oltina, Istria, Sinoe, Corbu,
Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia.
Clima - Regimul climatic temperat - continental caracteristic judetului Constanta
este influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum
si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul prezinta
o influenta
Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii

si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.


Flora si vegetatia - In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care sau adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei,
aici gasindu-se atat elemente floristice est- europene, cat si specii din flora
mediteraneana si balcanica.
Fauna - Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului Constanta se
numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a. Dintre reptile, pe litoral se pot
gasi diverse specii de serpi, soparla verde (inrudita cu gusterul), iar dintre pasari, mai
multe specii de pescarusi. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si
pescarusul.
Prezentarea profilului demografic al Zonei Metropolitane
Volumul populatiei judetului Constanta s-a caracterizat printro tendinta de
scadere ncepand cu anul 1991 pana n anul 1993, fiind aproximativ constata n intervalul
1994 2001. In cursul anului 2002 si 2003 remarcam o scadere dramatica a volumului
populatiei cu aproximativ 30.000 de persoane explicabila prin faptul ca datele pentru
anul 2002 proveneau din recensamantul din 18 martie. Dupa anul 2003 constatam o
discreta crestere a numarului populatiei. n ultimele doua decenii populatia judetului
Constanta s-a redus de la 754356 persoane la un numar de 722360 ceea ce reprezinta o
scadere de 4.3%.

Densitatea medie a populatiei Jud. Constanta s-a sitat n jurul valorii de 101
locuitori / Km2 . n ceea ce priveste dispersia teritoriala cea mai mare parte a populatie
Judetului constanta se regaseste pe litoralul ntre localitatile Navodari, la nord si
Municipiul Mangalia la sud prtecum si pe axa est vest de la Constanta la Cernavoda.

Distributia populatiei pe grupe de vrst


Structura pe grupe de varsta prezinta diferente mici pe parcursul ultimilor 5 ani.
Retinem tendinta de reducere a numarului de persoane din intervalul 30 -40 ani n anul
2006 si 2007 cu o tendinta de revenire pentru urmatorii 2 ani.
Structura populatiei pe sexe
n ultimii douazeci de ani se constata o scadere a indicelui de masculinitate de la 1,006 n
anul 1990 la 0,946 n anul 2009.
Piramida varstelor de mai jos realizata pentru anul 2009 comparativ cu anul 1990
reda sintetic si expresiv procesul de mbatranire a populatiei precum si tendinta de
reducere a indicelui de masculinitate caracteristic judetului Constanta.
Retinem totusi o tendinta discreta dar constanta de largire a bazei piramidei n ultimii 10
ani.

Dinamica naturala (reproducerea populatiei)


Natalitatea a cunoscut n judetul Constanta o tendinta descrescatoare din anul
1990 pana n anul 1996, cand a ajuns sub 10%0, urmata dupa anul 2002 de o constanta
crestere indicele brut al natalitatii apropiindu-se a poximativ 12%.
Mortalitatea infantila
Indicator extrem de sensibil si precis a starii de sanatate a unei colectivitati acesta
prezinta urmatoarele caracteristici la nivelul Judetului Constanta. Din analiza indicilor
bruti ai acestui indicator remarcam tendinta de scadere de la valoarea de 36.5 n.n.
decedati la 1000 de nou nascuti vii n anul 1990 la valoarea de 9,5 n anul 2009.

n ceea ce priveste mortalitatea infantila, neonatala, postneonatala, perinatala (n


valori absolute) n judetul Constanta, valorile absolute cele mai mari sunt pentru
mortalitatea neonatala urmata de cea precoce si de cea postneonatala, trend care s-a
mentinut constant n intervalul2006-2012.

Populatia varstinca activa


Imbatranirea populatiei totale are o influenta puternica asupra pietei muncii, in
sensul micsorarii numarului populatiei active tinere, mentinerii la cote ridicate a

populatiei active adulte si cresterea numarului persoanelor varstnice care fie participa la
activitatea economica, fie devin persoane beneficiare de asistenta sociala (pensionari).
Schimbarile socio-economice pe care le-a impus transformarea economiei romanesti intro economie de piata a generat mutatii in domeniul calitatii si structurii
Conform rezultatelor "Anchetei fortei de munca in gospodarii (AMIGO)"
incepand cu anul 2002, populatia activa de 10079 mii persoane a inregistrat o perioada
de scadere, ajungand la 9868 mii persoane in 2011, rata de activitate modificandu-se de
la

56,0%

la

54,3%.

- Analizand ratele de activitate pe structura de varsta a persoanelor adulte, din 2011, se


poate observa ca cele mai active persoane sunt in grupa de varsta 25-54 ani (79,1%) in
timp ce tinerii de 15-24 ani si persoanele care se apropie de pensionare de 55-64 ani au
inregistrat rate de numai 31,1% si respectiv 41,5%.
- Numarul persoanelor varstnice (65 ani si peste) active din punct de vedere economic a
fost, in 2011, de 388 mii, ceea ce constituie 3,9% din totalul persoanelor active si 12,2%
din populatia totala din aceeasi categorie de varsta. Persoanele varstnice inactive (65 ani
si peste) din punct de vedere economic au alcatuit 87,8% din numarul total al persoanelor
din aceasta categorie de varsta.
- In perioada 2002-2011 rata de activitate a populatiei in prag de pensionare, de 55-64
ani, a crescut de la 38,3% (2002) la 41,5% (2011). Pe sexe rata de activitate a evoluat
diferit, astfel rata de activitate a barbatilor a crescut, de la 44,2% (2002) la 51,6% (2011),
iar in cazul femeilor rata a scazut de la 33,2% (2002) la 32,7% (2011). La nivelul
mediilor de rezidenta, in mediul urban s-a inregistrat o crestere a ratelor de activitate de
la 18,2% (in 2002) la 33,1% (2011) in paralel cu scaderea ratelor in mediul rural de la
56,5% (2002) la 53,6% (2011).
- O situatie aparte o avem in cazul persoanelor de 65 ani si peste. Astfel, rata de activitate
in perioada 2002-2011 a scazut de la 18,5% la 12,2%, acest fenomen inregistrandu-se
atat la nivelul populatiei masculine cat si al populatiei feminine. Se remarca insa
diferente foarte mari intre ratele de activitate a persoanelor de 65 ani si peste din mediul
rural si cel urban (de 16 ori mai mare in rural fata de urban in anul 2011).

3. Punctul de investitie. Prezentarea Comunei Pestera


Dobrogea, inutul unic dintre Dunre i mare, a fermecat ntotdeauna cltorul,
l-a mbiat cu peisaje dintre cele mai spectaculoase, cu pitorescul aezrilor n care de
veacuri oameni dintre cei mai diferii ca etnie, au nvat s-i construiasc existena
mpletindu-i obiceiurile i respectndu-i credina. Dobrogea a fost locul de ntlnire, de
convieuire, de bun inelegere i de infrire, a romnilor. Mocanii de peste Carpai,
agricultorii din Cmpia Romn, pescarii din prile dunrene, au fost aceia care au
contribuit la meninerea i intrirea romnismului in Dobrogea, dnd natere vigurosului
tip de romn dobrogean, din zilele noastre.
Comuna Petera este situat in partea central, nord-vestic a judeului Constana,
la linia de fractur Ovidiu-Camena-Hrova, respectiv la sud de Valea Carasu; la 55 Km,
de Municipiul de reedin Constana, la 14Km de Medgidia i la 18Km sud-est de
Cernavod. Avnd ca vecini: la nord Mircea Vod, la nord-est Municipiul Medgidia, la
sud-vest Rasova, la est Ciocrlia la sud-est Cobadin iar la sud Deleni. Zona n care este
situat comuna este locul de intlnire a cinci vi, fiind colinar dup aspect dar cu o
altitudine ntre cotele 8-150 metri. Se pot recunoate dou uniti geologice structurale,
distincte, care sunt separate de linia Capidava-Ovidiu. Astfel spre nord se vorbete de
Dobrogea Central iar la sud de Dobrogea de sud, fiind o arie mai inalt a platformei
moesice, cu isturi cristaline i verzi. Sedimentele de acoperire sunt depozite paleozoice,
mezozoice, teriare i cuaternare slab cutate. Calcarele sarmaiene se exploateaz la
Petera n carierele de la Ivrinezu Mare i Ivrinezu Mic. Nisipurile glauconitice i cele
cuaroase se exploateaz in dou cariere, la Petera; deasemenea, n comun exist
rezerve de fosforite i de argile. Pnza freatic se regsete n baza depozitelor loess i
nisipurile cu pietri din lunca prului Petera. Stratul variabil de loess face ca pnza
freatic s se situeze la adncimi diferite. Sursele de alimentare a pnzei freaticesunt mai
ales precipitaiile, apa subteran n zonele mai nalte i apa de suprafa a unor ruri.
Referitor la istoria localitii se poate spune, cu certitudine, c teritoriul
comunei a fost locuit nc din cele mai vechi timpuri. n zon s-au descoperit urme ale
unor aezri romane: monede vechi, statuete cum este cea a Cavalerului Trac, la Ivrinezu
Mare; au fost identificate resturile unui apeduct din secolele II-III d.Chr., n satul
Petera, care ntrete convingerea c zona a fost intens locuit. Satul modern a fost
nfiinat de romnii provenii din Judeele Buzu, Brila i Ialomia. Iniial, romnii au

venit pe la 1880, s-au aezat pe moia prefectului Remus Opreanu i au format satul
Ceacalul (ulterior ctunul Mircea Vod).
Aici sursele de ap fiind extrem de reduse s-au mutat n actuala aezare Pescera
(Petera). Se pare c numele vine de la o peter pe care mocanii venii in transhuman
au spat-o spre a se adposti n timpul iernilor geroase. Conform spuselor locuitorilor,
mai btrni, n imprejurimi se gsea i satul turcesc Mamut Cuius, (azi satul Izvoru
Mare), care includea i satul Armzali. Satul Ivranez sau Ivrinez purta denumirea de IdrisCuis. n Dictionarul geografic, statistic, eco-nomic i istoric al Judeului Constana,
aprut la 1897, Grigore Dnescu arat c satul Petera se afla n Plasa Medgidia, fcea
parte din comuna Mamut Cuius; oseaua naional Cuzgun-Medgidia, trecea prin sat, de
asemenea era legat prin drumurile comunale de Ivanes (Ivranez) i altul spre Mamut
Cuius i Idris Cuius. Comuna Mamut Cuius este prezentata pe larg cu date despre relief
i hidrografie, artndu-se c este format din 7 ctune. Este considerat a fi una dintre
cele mai mari comune cu o suprafa de 26263Ha din care 114Ha ocupate de vetrele
celor 7 sate cu grdini i 514 case. Populaia este compus din romni, turci, ttari i
bulgari, 453 familii, respectiv 2103 persoane, care se ocup cu agricultura, comerul i
meteugurile. Prefectul N.T. Negulescu, prezint n lucrarea Judeul Constana anii 1916
i 1922-1923, comuna Petera ca avnd satele componente Alibei Ceair, Idris Cuius,
Mamut Cuius i ctunele Mircea Vod i Saidia. Satul Alibei Ceair (Valea Lung a lui
Ali Bei) se formase pe timpul dominaiei otomane i poart numele marelui proprietar
Ali Bei; satul Mamut Cuius (Groapa lui Mamut) poart numele unui pa); iar satul Idris
Cuius (Groapa lui Idris) se afla reedina comandantului cerchezilor.
Localitatea Saidia purta denumirea guvernatorului Said Bei. n anul 1877 satul
lvrinez era situat mai la vest cu 15 Km, pe actualul teritoriu Chiorani-Mititelu-Si1ite.
Dar satul a ars ntr-un incendiu i n 1883 fost renfiinat, pe vatra actual, prin aportul
demografic al unor locuitori din Ivrinezu Mic, Cochirleni, Dunreni i Oltina.
Populaia comunei era n 1916 de 3178 de locuitori, majoritatea romni, 21 fiind
turci. Dup 1924 satele comunei Petera au cunoscut o cretere economic sporind
suprafeele cultivate cu cereale, pomi fructiferi, vi de vie, i legume, devenind
cunoscute la trgurile sptmnale de la Medgidia i Cernavod.
Vegetaia s-a format i a evoluat continuu de-a lungul timpului. Dac n secolele
trecute inutul era acoperit cu pduri btrne, azi nu se mai gsesc pduri vechi, ci numai

trupuri plantate n ultimii 30-40 de ani. n anumite locuri, pe pantele cu expunere


nordic se intlnesc crnguri care amintesc de vechile pduri. Acestea sunt formate din:
stejar, tei, ulm, viin turcesc, porumbar, scumpie, etc. Pdurile plantate pe Valea Petera
i Caramancea sunt formate din: salcm, pin, pducel, viin turcesc i pr slbatic, care
dei sunt tinere au schimbat deja aspectul inutului i microclimatul din zon.
Clima comunei Petera cuprinde anumite particulariti legate de poziia
geografic i de componentele fizico-geografice ale zonei. Comuna fiind situat n
centrul Judeului are un topoclimat stepic mai arid cu amplitudini anuale diurne mai mari
dect regiunile vecine. Temperatura medie anual atinge 14 C, iar cea maxim +30 C,
+ 40 C iar cea minim -10 C, -25 C; media precipitaiilor anuale sunt destul de
modeste; iar vnturile dominante bat dinspre NE-E - SV.
Din punct de vedere administrativ comuna Petera este alctuit din satele:
Petera-reedin, Veteranu la 4Km de reedin, Izvoru Mare la 7Km, Ivrinezu Mare la
5Km i Ivrinezu Mic la 7Km. Comunicaia ntre satele componente se realizeaz prin
drumurile modernizate DJ 222 Medgidia-Pietreni; DJ 223B Petera-Ivrinezu-Rasova; DC
55 Petera-Abrud; DC 28 Izvorul Mare-Ciocrlia. Comuna se intinde pe o suprafa de
19490Ha, dup cum urmeaz: Petera 9086,27Ha, Veteranu 934,71Ha, Izvoru Mare
4179,28Ha, Ivrinezu Mare 2838,50Ha i Ivrinezu Mic 2451,24Ha. Din suprafaa total
18968Ha reprezint teren extravilan i 522,44Ha teren intravilan.
Evoluia numeric a populaiei n comuna Petera a fost urmare a condiiilor
naturale, sociale i istorice prin care a trecut aceast zon. Astfel populaia numra n
2009, 3597 locuitori n majoritate romni, din care n Petera 1847 locuitori, n Izvoru
Mare 708, n Ivrinezu Mare 538, Ivrinezu Mic 448 i n Veteranu 27. Populaia de alt
etnie, n special ttar este de 33 de locuitori.
Educatie. coala din satul Petera a fost nfiinat n 1895 i va avea local
propriu n 1899. i satul Mamut Cuius avea coal cu 5 clase infinat n 1885 i cu
cldire proprie din 1906. Existau de asemenea dou coli confesionale, una in Mamut
Cuius i cealalt in Idris Cuius. Credincioii musulmani aveau dou geamii, cea din
Mamut Cuius era construit n 1882. Astzi procesul educaional este asigurat de patru
grdinie, patru coli cu clasele I-IV i coala de Arte i Meserii Petera (clasele I X),
care beneficiaz de o nou cldire. Comuna are 4 biserici ortodoxe, cte una n fiecare
sat, iar n satul Izvoru Mare a fost construit i o geamie pentru etnicii musulmani.

Comuna Petera are o economie agrar. Activitatea specific zonei este


agricultura: culturile vegetale, viticole, legumicole i creterea animalelor. Suprafaa
agricol a comunei este de 17049Ha, din care teren arabil 13308Ha, piuni 3321Ha,
fnee 4Ha, viile, pepiniere viticole i livezi 416Ha, pduri i alte terenuri cu vegetaie
forestier 1439Ha. n structura suprafeei cultivate i a produciei vegetale ponderea cea
mai mare revine culturilor: de porumb, gru, orz, rapi i floarea soarelui. Sectorul
zootehnic a cunoscut o dezvoltare continu, au fost infiinate exploataii agricole n
fiecare sat al comunei, ceea ce a dus la creterea efectivelor de animale: bovine, ovine,
caprine, porcine, ct i psri. Produsele sectorului zootehnic sunt valorificate n pieele
agroalimentare din Medgidia i Constana.
Pe teritoriul comunei i desfoar activitatea circa 25 de societi comerciale i
asociaii familiale, n special cu profil agricol dar i al comerului, serviciilor, produciei
industriale, etc. Dintre acestea mai importante ca pondere economic, n agricultur,
sunt: Agro Star Company, Agrozoo Company, Cris Agro Grup, Ferma Rom, Fortuna
Farm, Grup Cereal Agrozoo, etc.
Viaa spiritual a comunei este susinut de existena a celor 4 biseri ortodoxe,
cte una n fiecare localitate. n comuna Petera se respect tradiia srbtorilor de iarn a
Crciunului i Anului Nou; a srbtorilor pascale i a hramului fiecrei biserici, iar
administraia local se implic i sprijin financiar, de fiecare dat aceste evenimente.
Primvara, ziua de 8 martie este srbtorit cu mult fast la cminele culturale din toate
satele comunei, iar ziua comunei, este o mare serbare cmpeneasc care aduce din
localitile invecinate mii de oameni, fiind un prilej de a se bucura i a petrece mpreun
cu locuitorii din Petera.
Consiliul Local Pestera este Autoritate Public Local, nfiintat n baza art. 8 din
Regulamentul cadru de funcionare a consiliilor locale aprobat prin Ordonana
Guvernului nr. 35/2002, modificat si completat prin Legea nr. 673/2002.

4. Descrierea investitiei
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen
lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situatia actual, necesitatea si
oportunitatea promovrii investitiei, precum si scenariul de tehnico-economic selectat.
Scopul principal al prezentului proiect este realizarea unei investitii noi in domeniul
ingrijirii persoanelor varstnice, concretizata in construirea unui centru de batrani cu 54 de
locuri, dotarea acestuia la standarde ridicate de calitate si desfasurarea tuturor activitatilor
necesare ingrijirii de calitate ale persoanelor nevoiase.

5. Executia lucrarilor
Pe timpul realizrii constructiei se vor respecta toate normativele n vigoare,
precum si normele P.S.I., de protectia muncii si a mediului inconjurator.

Legea 350/2001 privind urbanismul si amenajarea teritoriului

Ordin nr.176/N /2000 aprobarea reglementrii tehnice Ghid privind metodologia


de elaborare si continutul cadru al PUZ

Ordin nr.37/N /2000 aprobarea reglementrii tehnice Ghid privind metodologia


de elaborare si continutul cadru al PUD

Ordin nr.13/N/1999 aprobarea reglementrii tehnice Ghid privind metodologia


de elaborare si continutul cadru al PUG

Ordin nr.214/RT/1999 aprobarea procedurilor de promovare a documentatiilor si


de emitere a acordului de mediu al planurilor de urbanism si de amenajare a
teritoriului

Ordin nr.21/N /2000 aprobarea reglementrii tehnice Ghid privind elaborarea si


aprobarea regulamentelor locale de urbanism

HGR 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism, republicat

Legea 18/1991 a fondului funciar republicat si actualizat

OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor republicat n 1998 si


modificat prin OG 79/2001 si legea 413/2002

Legea 33/1994 privind expropierea pentru cauza de utilitate public

Legea 107/1996 privind legea apelor

Legea 213/1998 privind proprietatea public si regimul juridic plus modificare cu


legea 241/2003

Ordin nr.1184/RT/2000 privind aprobarea reglementrii tehnice Ghid privind


elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integrant
a planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor de urbanism

Legea 351/2001 aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sec


tiunea 4

Legea 575/2001 aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sec


tiunea V Zone de risc natural

Legea 5/2000 aprobarea Planului de amenajare a te ritoriului national Sec


tiunea III.

Zone protejate

Legea 71/1996 aprobarea Planului de amenajare a t eritoriului national Sec


tiunea I Ci de comunicatie.

Ordin 34/N/1995 aprobarea Preciz rilor privind avizarea documentaiilor de


urbanism si amenajare a teritoriului, precum si a documentaiilor tehnice pentru
autorizarea executrii constructiilor

OUG 226/2000 privind circulatia juridic a terenurilor cu destinatie forestier, +


modificare cu Lg. 66/2002.

Legea 54/1998 privind circulatia juridic a terenului

Protectia la foc a constructiilor si apararea impotriva incendiilor

Ordonanta Guvernului nr. 60 din 1997 privind apararea impotriva incendiilor


(M.O. nr. 225/1997)

Legea nr. 212 din 16 dec. 1997 pt. Aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 60/1997
privind apararea impotriva incendiilor (M.O. nr. 366/1997)

Ordinul nr. 791 din 2 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor

Ordinul nr. 775 din 22 iulie1998 pt. Aprobarea Normelor generale de prevenire si
stingere a incendiilor (M.O. nr. 384/1998).

Norma generala din 22 iulie 1998 de prevenire si stingere a incendiilor (M.O. nr.
384/1998).

Ordonanta Guvernului nr. 47 din 12 august 1994 privind apararea impotriva


dezastrelor

Ordin privind aprobarea Dispozitiilor generale de ordine interioara pt. Prevenirea


si stingerea incendiilor - DG PSI 001.

Ordin privind aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea in domeniul


prevenirii si stingerii incendiilor - DG PSI 002.

Ordin privind aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea


constructiilor, instalatiilor si a platforemelor amenajate cu mijloace tehnice de
prevenire si stingere a incendiilor - DG PSI 003.

Normativul P-118-99 de siguranta la foc a constructiilor.


Masuri de protectia muncii
In cadrul proiectului au fost respectate normele de protectia muncii in vigoare.
In executie, constructorul este obligat sa respecte aceleasi acte normative, si
anume:
-

Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime din 1995

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in activitatea de constructii


aprobat de MLPAT in 1993
Executia va fi facuta de personal calificat avand instructajul de protectia muncii,

efectuat conform metodologiei in vigoare, sub conducerea si supravegherea de


personal care poseda pregatirea tehnica corespunzatoare, stabilite de conducatorul
unitatii constructoare.
Constructorul (in executie) si beneficiarul (in exploatare) vor lua orice masura,
care sa previna producerea unor accidente de munca, fiind direct raspunzatori de

acest lucru.
Masuri de protectia mediului
Pe toat durata execuiei lucrrilor si dup terminarea lucrrilor se vor respecta
prevederile de protectia mediului cuprinse n :
-

Legea nr.137/1995 Legea protectiei mediului ;


HG nr.856/2002 Hotrre privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinznd deseurilor, inclusiv deseurile periculoase ;

OU nr.78/2000 Ordonant de urgent privind regimul deseurilor, aprobat cu legea


nr.426/2001 si HG nr.162/2002 privind depozitarea deseurilor ;

Ordinul nr.867/2002 M.A.P.M. privind definirea criteriilor care trebuie ndeplinite de


deseuri acceptate n fiecare clas de depozit de deseuri ;
-

legislatia si actele normative n vigoare privind protectia mediului.


Prin grija executantului, pe toat durata de executie a lucrrilor, materialele folosite
vor fi depozitate n locuri special amenajate, astfel nct influenta asupra mediului
nconjurtor s fie minim.
Pe timpul executiei lucrrilor, se interzice deversarea apelor uzate n ruri sau
depresiuni naturale. Se vor lua msuri ca materialele bituminoase si benzina, motorina,
s nu contamineze solul.
La terminarea lucrrilor zonele folosite pentru depozitare se vor curta, iar
materialele rezultate din desfaceri, demontri sau surplusuri de materiale, denumite
deseuri din constructii, se vor transporta n locuri special amenajate.
Dup terminarea executiei lucrrilor, terenul se va elibera de resturile de materiale,
si se va readuce la parametrii initiali.
Materialele rezultate din lucrri de constructii sunt considerate deseuri
nepericuloase inerte, care nu sunt generate n mod curent. Aceste deseuri sunt : moloz din
constructii si amestecuri metalice.
Aceste deseuri vor fi transportate de ctre executantul lucrrii, n locuri special
amenajate ca depozite de deseuri nepericuloase inerte, iar valorificarea deseurilor
metalice de va face prin firme autorizate de ctre Ageniile de mediu pentru preluarea
deseurilor.
Pentru aceste deseuri rezultate din activitatea de constructii si demolri nu sunt
necesare analize de caracterizare general si teste de verificare, fiind nepericuloase.

Studiul de prefezabilitate - Nu a fost elaborat n prealabil un studiu de prefezabilitate


sau un plan detaliat de investitii pe termen lung. De asemenea nu a fost selectat nici un
scenariu tehnico-economic. Necesitatea si oportunitatea promovrii investitiei au fost
tratate n capitolul anterior.
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi
atinse(n cazul n care anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung).

6. Scenarii propuse
6.1. Scenariu 1
Proiectul s-a studiat in doua variante .
Prima varianta (cea dezvoltata) propune gruparea camerei de cazare si ale anexelor
acesteia (vestibul si baie) in aceeiasi travee de 5,00 m., rezultand latimea de 17,00 m. si
lungimea totala a constructiei de 66,00 m., lungime adecvata dimensiunilor
amplasamentului.
SUBSOLPARTIAL
Holscaraprincipalasiascensor
Coridordecirculatie
Casascariisecundare
Vestiarpersonal
Patrudepozite
Centralatermica
Atelier
Spalatorie,uscatorie,calcatorie
PARTER
Holacces
Receptie
Douacoridoaredecirculatie
13camerecudoualocuri
1cameraunloc
14baicudus

21.88mp
35.93mp
5.05mp
9.56mp
50.48mp
37.66mp
10.80mp
34.20mp
78.79mp
10.50mp
83.81mp
261.43mp
14.41mp
81.58mp

ETAJ

Douacameredezi
Patrugrupurisanitarecomune
Douacabinetepentrusurori
Treicasedescarisecundare
Salademese
Vestiarbucatarie
Bucatarie
Spalatorvasesivesela
5depozitealimente
Accesalimente

71.50mp
38.33mp
43.51mp
41.67mp
114.48mp
9.60mp
50.38mp
15.39mp
35.14mp
5.97mp

Holetaj
Treicoridoaredecirculatie
13camerecudoualocuri
1cameraunloc
14baicudus
Douacameredezi
Patrugrupurisanitarecomune
Douacabinetepentrusurori
Treiholuridescarisecundare
Depozitlenjerie
Saladesport,masaj
Birouriadministratie

67.06mp
111.86mp
261.43mp
14.41mp
81.58mp
71.50mp
33.66mp
43.54mp
15.89mp
14.80mp
21.54mp
106.66mp

MANSARDAPARTIALA
Holmansarda
7.85mp
Capelaecumenica
36.48mp
- Accese in podul constructiei si terasele necirculabile.

In exteriorul constructiei se vor amenaja:

Zona parcaj pentru autoturisme

Curte de serviciu bucatarie si spatii anexa

Doua parcuri decorative in incinta camerelor de cazare

Alei pietonale

6.2. Scenariu 2
In varianta a doua, pentru asigurarea ventilatiei directe ale bailor, camera si anexele
ei sunt dispuse in travei diferite, (camera intr-o travee de 4,20 iar baile si vestibulele
invecinate intr-o travee de 4,80 m.), ceea ce a conduce la o latime de 14,00m. si lungimea
constructiei de cca 72,00 m., lungime care depaseste posibilitatile de amplasare pe
terenul studiat.

Din acest considerent proiectantul opteaza pentru prima varianta.


c) descrierea constructiv, functional si tehnologic, dup caz.
Scopul principal al prezentului proiect este realizarea unei investitii noi in
domeniul ingrijirii persoanelor varstnice, concretizata in construirea unui centru de
batrani cu 54 de locuri, dotarea acestuia la standarde ridicate de calitate si
desfasurarea tuturor activitatilor necesare ingrijirii de calitate ale persoanelor
nevoiase.
Centru de batrani va avea regimul de inaltime Sp+P+E+Mp si are forma pavilionara
in plan. Ca lucrari anexe se vor realiza platforme de parcare si de stationare masini
pentru descarcare merfuri in curtea de serviciu, trotuare, alei si parc decorativ cu spatii
verzi in incinta.
Constructia se incadreaza in clasa da importanta III. Si categoria de importanta C.
La nivelul subsolului partial se vor afla:
Doua accese din casele de scari existente in cladire: cea principala si cea secundara
de la bucatarie si birouri, vestiare personal, centrala termica, atelier, spalatorie, depozite.
La nivelul parterului se vor afla:
Accesele in imobil: 1 intrare principala si doua intrari secundare (pentru personal si
pentru marfuri).
Accesul principal duce in holul principal de receptie, cu scara principala si ascensor.
Holul este dotat cu grup sanitar pe sexe si handicapati, birou receptie. Tot de aici se
deschid cele doua coridoare de acces la camere, respectiv la sala de mese. Coridorul din
stanga holului asigura acces la opt camere cu doua paturi si o camera cu un pat, la
camera de zi, scara secundara de legatura cu etajul cladirii.
Coridorul din fata asigura acces la cinci camere cu doua paturi, la camera de zi,
scara secundara de legatura cu etajul cladirii.
Fiecare coridor este dotat cu o camera pentru sora medicala si grup sanitar comun.
La nivelul etajului se vor afla:
La etaj se repeta identic cele doua coridoare cu camere cu acces din holul etajului
din apropierea scarii principale si ascensorului.
Ca si la parter fiecare camera are balcon pe fatada. Toate camerele de cazare vor

fi dotate cu mobilier adecvat ( conform listelor de dotari ), cu front minim de bucatarie,


iar baile vor fi dimensionate pentru accesul cu carucioare, nu vor exista praguri.
Pardoselile in toate incaperile vor fi lavabile ( covor pvc.)
Peste aripa cu sala de mese si bucataria s-au amplasat birourile administratiei
centruului, sala de sport si masaj, cabinet psihologic, grup sanitar personal, toate cu
acces direct printr-un coridor din holul etajului si la scara de serviciu personal.
La nivelul mansardei partiale se vor afla:
Scara principala si ascensorul duc pana la nivelul podului pentru interventii la structura
acoperisului si invelitorii teraselor, nivel unde in turnul de peste intrare principala s-a
amenajat o capela ecumenica cu 34 locuri.

Suprafete realizate in proiect:


Subsol partial:
o AC= 296.00mp
o AU= 205.72mp
Parter:
o AC=1375.91mp
o AU=1049.76mp
Etaj:
o AC=1259.07mp
o AU=924.05mp
Mansardapartiala:
o AC= 72.32mp
o AU= 44.34mp
o
Suprafetetotale:
o AC=1375.91mp
o AU=2223.87mp
o AD=3003.30mp

Categoriadeimportant:
Clasadeimportant:

C
III

Constructia este amplasat n zona seismic E, valoarea acceleratiei terenului


pentru proiectare ag=0,12 g (Ks=0,12), valoarea perioadei de colt Tc=0,70sec., conform
reglementrii tehnice indicativ P100-1/2006-Cod de proiectare seismic Prevederi de
proiectare pentru cldiri.
Din punct de vedere al actiunii vntului constructia se ncadreaz n zona A,
conform reglementrii tehnice indicativ NP-082-04-Cod de proiectare. Bazele
proiectrii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vntului si n functie de zona de

ncrcare cu zpad este zona A, conform reglementrii tehnice CR 1-1-3-2005 Cod


de proiectare. Eval uarea actiunii zpezii asupra constructiilor.
Categoria geotehnic 1, risc geotehnic redus.
Pe acest teren se propune amplasarea constructiei avnd urmtoarele dimensiuni n
plan:
- Tronsonul I: (29,71 x 17,01) m form dreptunghiular cu regim de nltime P + 1E ntre
axele 1 8
- Tronsonul II: (36,30 x 36,21) m sub form de L, cu regim de nltime : S partial + P + 1E
ntre axele 819
ntre cele dou tronsoane, axele 8 - 8 se va executa un rost de tasare care separ att
suprastructura ct si infrastructura.
Structura de rezistent a constructiei este alctuit din zidrie portant confinat din bloc
ceramic POROTHERM PTH 38; PTH 25, semicadre din beton armat, plansee monolite din
beton armat ntre nivele, acoperit tip sarpant din lemn ecarisat, si tip teras necirculabil.
Scara de acces ntre nivele se asigur cu scar din beton armat si cu ascensor hidraulic.
Conform studiului geotehnic nr.09.379/2008 ntocmit de S.C.PROSPECT GEO 2000
S.R.L., ing. geolog Gvrilut Mircea, constructia se va funda n urmtoarele conditii:
Zona fr subsol:
-1,50 m de la cota terenulu i natural
-

Adncimea de fundare:

- 2,00 m de la cota 0,00 m

Zona cu subsol:

-3,30 m de la cota terenului natural


- 3,80 m de la cota 0,00 m
-argil prfoas cafeniu-roscat, plastic consistent,
vrtoas, categoria pmnt PUCM slab contractil

Zona fr subsol: stratul portant:

Zona cu subsol: stratul portant:

pconv = 352,00 KPa

pcorect = 300,95 KPa

-argil cafeniu-roscat, plastic consistent,


vrtoas, saturat
-

pconv = 386,00 KPa

pcorect = 243,18 KPa

- solutia de fundare: fundatii continue rigide, cu centur din beton armat si n


talpa fundatiei sub zidurile portante.
- fundatii izolate din beton armat pe care se descarc stlpii semicadrelor din
beton armat.
Umplutura de pmnt ntre fundatii se va executa imediat dup ce constructia a depsit
cota terenului natural.
Placa suport pardoseal parter se va realiza n grosime de 10 cm din beton
clasa C12/15 armat cu 6/20/20 OB 37.
Att pe parcursul executiei ct si pe durata de exploatare a constructiei, trebuie
nlturate sursele de umezire a terenului de fundare, pentru a se evita aparitia
fenomenului de tasare.
Se va executa sistematizarea pe vertical a terenului nconjurtor cldirii, precum
si executarea trotuarelor de protectie etanse, pe tot perimetrul constructiei, cu pante de
scurgere spre exterior, n gurile de canalizare, pentru ndeprtarea apelor din precipitatii
din apropierea soclurilor constructiei.
Materiale folosite:
-

beton simplu C8/10 n talpa fundatiei;

otel beton: OB 37; PC 52;

beton armat C12/15 n elevatie, centuri.

7. Structura constructiei
Constructia este alctuit pe structur din zidrie portant confinat prevzut
cu elemente pentru confinare de beton armat pe directia vertical, smburi din beton
armat, si orizontal centuri din beton armat.
Zidria portant se va executa din crmid bloc ceramic POROTHERM
PTH 38; PTH 25, marca mortar Mz50.
Planseele de la cota -0,05 m; cota +2,95 m; +5,98 m se vor executa din beton
armat monolit, armate cu bare independente marca PC 52.
Structura sarpantei se va realiza din lemn ecarisat de
rsinoase Material folosite:
-

beton armat C12/15 preparat n instalatii centralizate autorizate

otel beton: OB 37; PC 52

zidrie blocuri ceramice POROTHERM PTH 38 si 25 cm

marca mortar Mz50

material lemnos ecarisat: rsinoase

Date tehnice ale investitiei


a) Zona si amplasamentul
Pestera este o comun n judetul Constanta, Dobrogea, Romnia
-Distanta ntre centrul comunei si centrul municipiului Medgigia este de 20 km
-Teritoriul comunei Pestera se ntinde n partea de sud-est a trii
-Terenul este proprietatea comunei Pestera si are o suprafata de 6773 mp, pe care exista
doua caladiri cu functiuni publice cu AC total de 570 mp, si doua cladiri in stare de
autodemolare cu AC total de 113 mp. Terenul este in intravilanul localitatii Santaul Mare.
b) Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat
Din punct de vedere juridic terenul este n proprietatea statului fiind domeniu
public n administrarea Primriei comunei Pestera.
c)

Situatia ocuprilor definitive de teren: suprafata total, reprezentnd

terenuri din intravilan/extravilan.Terenul este proprietatea comunei Pestera si


are o suprafata de 6773 mp.
d) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii,
specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu
recomandarea varientei optime pentru aprobare.
Centru de batrani va avea regimul de inaltime Sp+P+E+Mp si are forma
pavilionara in plan. Ca lucrari anexe se vor realiza platforme de parcare si de stationare
masini pentru descarcare merfuri in curtea de serviciu, trotuare, alei si parc decorativ cu
spatii verzi in incinta. Constructia se incadreaza in clasa da importanta III. Si categoria
de importanta C.
La nivelul subsolului partial se vor afla:
Doua accese din casele de scari existente in cladire: cea principala si cea secundara de la
bucatarie si birouri, vestiare personal, centrala termica, atelier, spalatorie, depozite.
La nivelul parterului se vor afla:
Accesele in imobil: 1 intrare principala si doua intrari secundare (pentru personal si
pentru marfuri).
Accesul principal duce in holul principal de receptie, cu scara principala si ascensor.
Holul este dotat cu grup sanitar pe sexe si handicapati, birou receptie. Tot de aici se
deschid cele doua coridoare de acces la camere, respectiv la sala de mese. Coridorul din
stanga holului asigura acces la opt camere cu doua paturi si o camera cu un pat, la
camera de zi, scara secundara de legatura cu etajul cladirii.
Coridorul din fata asigura acces la cinci camere cu doua paturi, la camera de zi, scara
secundara de legatura cu etajul cladirii.
Fiecare coridor este dotat cu o camera pentru sora medicala si grup sanitar comun.
In dreapta holului este amplasata sala de mese cu grup sanitar pe sexe si spalator de
maini. Tot in aripa din dreapta este bucataria cu anexele ei si vestiarul-filtru pentru
personalul acesteia, care toate au acces din accesul secundar pentru persoane, iar
depozitele din accesul de alimentare cu marfa de pe fatada nord.
La nivelul etajului se vor afla:
La etaj se repeta identic cele doua coridoare cu camere cu acces din holul etajului
din apropierea scarii principale si ascensorului.
Ca si la parter fiecare camera are balcon pe fatada. Toate camerele de cazare vor fi dotate
cu mobilier adecvat ( conform listelor de dotari ), cu front minim de bucatarie, iar baile
vor fi dimensionate pentru accesul cu carucioare, nu vor exista praguri. Pardoselile in

toate incaperile vor fi lavabile ( covor pvc. )


Peste aripa cu sala de mese si bucataria s-au amplasat birourile administratiei
centrului, sala de sport si masaj, cabinet psihologic, grup sanitar personal, toate cu acces
direct printr-un coridor din holul etajului si la scara de serviciu personal.

La nivelul mansardei partiale se vor afla:


Scara principala si ascensorul duc pana la nivelul podului pentru interventii la
structura acoperisului si invelitorii teraselor, nivel unde in turnul de peste intrare
principala s-a amenajat o capela ecumenica cu 34 locuri.
Suprafete realizate in proiect:
Subsol partial:
296.00
o AC = mp
205.72
o AU = mp
Parter:
o AC = 1375.91 mp o
AU = 1049.76 mp
Etaj:
o AC = 1259.07 mp o
AU = 924.05 mp
Mansarda partiala:
72.32
o AC = mp
44.34
o AU = mp
Suprafete totale:
o AC = 1375.91 mp o AU = 2223.87 mp o
AD = 3003.30 mp
Cladirea va fi compartimentata astfel:

SUBSOLPARTIAL

PARTER

Holscaraprincipalasiascensor
Coridordecirculatie
Casascariisecundare
Vestiarpersonal
Patrudepozite
Centralatermica
Atelier
Spalatorie,uscatorie,calcatorie
Holacces
Receptie
Douacoridoaredecirculatie
13camerecudoualocuri
1cameraunloc
14baicudus

21.88mp
35.93mp
5.05mp
9.56mp
50.48mp
37.66mp
10.80mp
34.20mp
78.79mp
10.50mp
83.81mp
261.43mp
14.41mp
81.58mp

ETAJ

Douacameredezi
Patrugrupurisanitarecomune
Douacabinetepentrusurori
Treicasedescarisecundare
Salademese
Vestiarbucatarie
Bucatarie
Spalatorvasesivesela
5depozitealimente
Accesalimente

71.50mp
38.33mp
43.51mp
41.67mp
114.48mp
9.60mp
50.38mp
15.39mp
35.14mp
5.97mp

Holetaj
Treicoridoaredecirculatie
13camerecudoualocuri
1cameraunloc
14baicudus
Douacameredezi
Patrugrupurisanitarecomune
Douacabinetepentrusurori
Treiholuridescarisecundare
Depozitlenjerie
Saladesport,masaj
Birouriadministratie

67.06mp
111.86mp
261.43mp
14.41mp
81.58mp
71.50mp
33.66mp
43.54mp
15.89mp
14.80mp
21.54mp
106.66mp

MANSARDAPARTIALA
Holmansarda
Capelaecumenica

7.85mp
36.48mp

Accese in podul constructiei si terasele necirculabile

In exteriorul constructiei se vor amenaja:


Zona parcaj pentru autoturisme
Curte de serviciu bucatarie si spatii anexa
Doua parcuri decorative in incinta camerelor de cazare
Alei pietonale
Memoriu tehnic- Rezistenta
Constructia este amplasat n zona seismic E, valoarea acceleratiei terenului pentru
proiectare ag=0,12 g (Ks=0,12), valoarea perioadei de colt Tc=0,70sec., conform
reglementrii tehnice indicativ P100-1/2006-Cod de proiectare seismic Prevederi de
proiectare pentru cldiri.
Din punct de vedere al actiunii vntului constructia se ncadreaz n zona A, conform
reglementrii tehnice indicativ NP-082-04-Cod de proiectare. Bazele proiectrii si actiunii
asupra constructiilor. Actiunea vntului si n functie de zona de ncrcare cu zpad este
zona A, conform reglementrii tehnice CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Eval uarea
actiunii zpezii asupra constructiilor.
Categoria geotehnic 1, risc geotehnic redus.

Descrierea lucrarilor
Pe acest teren se propune amplasarea constructiei, cu destinatia: CONSTRUIRE
AZIL DE BTRNI avnd urmtoarele dimensiuni n plan:

Tronsonul I: (29,71 x 17,01) m form dreptunghiular cu regim de nltime P


+ 1E ntre axele 1 8
-

Tronsonul II: (36,30 x 36,21) m sub form de L, cu regim de nltime :


Spartial +
P + 1E ntre axele 819

ntre cele dou tronsoane, axele 8 - 8 se va executa un rost de tasare care


separ att suprastructura ct si infrastructura.
Structura de rezistent a constructiei este alctuit din zidrie portant confinat
din bloc ceramic POROTHERM PTH 38; PTH 25, semicadre din beton armat, plansee
monolite din beton armat ntre nivele, acoperis tip sarpant din lemn ecarisat, si tip
teras necirculabil. Scara de acces ntre nivele se asigur cu scar din beton armat si cu
ascensor hidraulic.
Conditii de fundare
Conform studiului geotehnic nr.09.379/2008 ntocmit de S.C.PROSPECT GEO
2000 S.R.L., ing. geolog Gvrilut Mircea, constructia se va funda n urmtoarele
conditii:
Zona fr subsol:
-

Adncimea de fundare:

Zona cu subsol:
-3,30 m de la cota terenului natural
- 3,80 m de la cota 0,00 m
Zona fr subsol: stratul portant:

-argil prfoas cafeniu-roscat, plastic consistent,


vrtoas , categoria pmnt PUCM slab contractil
- pconv = 352,00 KPa
- pcorect = 300,95 KPa

Zona cu subsol: stratul portant:

-argil cafeniu-roscat, plastic consistent,


vrtoas , saturat
-

pconv = 386,00 KPa

pcorect = 243,18 KPa

- solutia de fundare: fundatii continue rigide, cu centur din beton armat si n

talpa fundatiei sub zidurile portante


- fundatii izolate din beton armat pe care se descarc stlpii semicadrelor din
beton armat
Umplutura de pmnt ntre fundatii se va executa imediat dup ce constructia
a depsit cota terenului natural.
Placa suport pardoseal parter se va realiza n grosime de 10 cm din beton clasa
C12/15 armat cu 6/20/20 OB 37.
Att pe parcursul executiei ct si pe durata de exploatare a constructiei, trebuie nlturate
sursele de umezire a terenului de fundare, pentru a se evita aparitia fenomenului de tasare. Se
va executa sistematizarea pe vertical a terenului nconjurtor cldirii, precum si executarea
trotuarelor de protectie etanse, pe tot perimetrul constructiei, cu pante de scurgere spre
exterior, n gurile de canalizare, pentru ndeprtarea apelor din precipitatii din apropierea
soclurilor constructiei.
Structura de rezistenta
Constructia este alctuit pe structur din zidrie portant confinat prevzut cu
elemente pentru confinare de beton armat pe directia vertical, smburi din beton armat,
si orizontal centuri din beton armat.
Zidria portant se va executa din crmid bloc ceramic POROTHERM
PTH 38; PTH 25, marca mortar Mz50.
Planseele de la cota -0,05 m; cota +2,95 m; +5,98 m se vor executa din beton
armat monolit, armate cu bare independente marca PC 52.
Structura sarpantei se va realiza din lemn ecarisat de rsinoase.
Instalatia santiara
a. Instalatii apa rece apa calda menajera
Apa rece pentru consum menajer si pentru prepararea apei calde menajere
va fi asigurata prin reteaua de apa rece de incinta de la reteaua existenta .
Apa calda menajera va fi asigurata de la boilerul din CT.
Alimentarea cu apa rece a investitiei s-a propus a se realiza printr-un racord de
Dext = 50 x 3,0 mm, realizat din teava de polietilena de inalta densitate, de culoare
neagra pentru retele de apa, PEHD, Pn 10 bar.
Pe racordul de intrare al apei reci se va monta un filtru de apa cu
autocuratire, cu cartus filtrant.
Distributia apei reci si a apei calde menajere se va realiza din centrala termica, si
se va monta partial la nivelul pardoselii si partial la nivelul tavanului.Conductele de

distributie se vor realiza din teava de cupru pt. instalatii sanitare tip SANCO sau
similara.
Circuitele de apa rece si apa calda menajera pentru fiecare obiect sanitar se vor
monta partial ingropat in slit perete/partial aparent la nivelul pardosealii, mascate in
plinta si se vor realiza din teava de cupru pt. instalatii sanitare tip SANCO sau similara.

b. Instalatii de stins incendiu interior


Constructia in ansamblul ei, nu va fi dotata cu instalatii de stingere a incendiilor
(conform NP086-2005):
c. Instalatii de canalizare menajera
Solutia realizarii canalizarii interioare consta intr-o canalizare distincta , cu evacuare in
exterior in reteaua din incinta racordata la bazin vidanjabil, a apelor uzate menajere provenite de
la lavoare, cada de dus, closet si de la sifoanele de dezapare prevazute.
Sistemul conductelor de legatura la obiectele sanitare si colectore orizontal se vor executa
din tuburi si racorduri speciale din polipropilena ignifuga, imbinate prin mufe si garnituri de
cauciuc.
Armaturile se vor monta astfel incat sa permita, cu usurinta, accesul si/sau demontarea
in vederea intretinerii si reparatiilor
Distantele de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare s-au stabilit
in conformitate cu STAS 1478-90.
Instalatii de incalzire
S-a conceput a se realiza in sistem bitubular, si se va executa din teava de cupru tip SANCO
sau similara, pentru instalatiile de incalzire.
Pentru asigurarea temperaturilor optime in incaperi temperaturi distincte functie de
destinatia fiecarei incaperi s-a prevazut a se mon ta radiatoare din tabla de otel, tip Purmo, model
UNIVERSAL KOMPAKT sau similar.
Amplasarea radiatoarelor s-a facut in general pe peretii exteriori sub ferestre. Alimentarea cu
agent termic se va realiza de la cazanul amplasat in centrala termica. Distributia instalatiei interioare
se va executa din teava de cupru tip SANCO sau similara, pentru instalatii de incalzire, se va monta
aparent la nivelul pardoselii, in plasa verticala, radiatoarele fiind racordate direct din aceasta.
Centrala termica pentru prepararea agentului de incalzire si apei calde menajere
Amenajarile constructive constau din:
-realizarea conditiilor de instalare , referitoare la:
- panou de explozie spre exterior-suprafata vitrata prevazuta pe usa centralei
- priza aer combustie suprafata cu gratare de 0,4 mp prevazuta pe usa centralei
- ventilatie eventuale scapari gaze suprafata cu gratare de 0,4 mp prevazuta in partea
superioara a centralei spre exterior
- evacuarea totala a gazelor de ardere, in exterior, deasupra acoperisului
- racordarea cazanului la cosul de fum
Incaperea C.T. va respecta constructiv conditiile stipulate de normativele PSI in vigoare si de
normativul I13-2003, respectiv:

- grad de rezistenta la foc min. II


Gazele de ardere de la cazan, vor fi evacuate in tiraj natural, printr-un racord ext = 200 mm
la un cos de fum, amplasat exteriorul cladirii (cos de fum din inox-termoizolat).
Instalatii termomecanice in C.T.
Pentru asigurarea agentului termic (apa calda 80/60 C), necesar incalzirii spatiilor si prepararii
apei calde menajere, centrala termica va fi echipata cu un cazan cu elementi din fonta, panou de
comanda, de putere nominala 95 kW, functionanad pe combustibil gazos.
Sistemul de expansiune al agentului termic este asigurat in sistem modern, cu un vas de
expansiune inchis sub presiune, cu membrana elastica si perna de azot, tip REFLEX , sau similar
capacitate 300 litri.
Cazanul este dotat suplimentar cu grupa de siguranta, cu doua supape de siguranta 1, tarate
coform instructiunilor de utilizare.
Pentru prepararea apei calde menajere s-au prevazut boiler cu acumulare,tip SICC, model 209
SPTE sau similarcu termostat reglaj, anod magneziu anticoroziune, capacitate de stocare 300 litri,
montaj vertical.
Umplerea-adaosul in circuitele termice se va face prin intermediul unui ansamblu automat de
umplere-adaos cu manometru 0-10 bar si tratare apa anticalcar, direct in colectorul de agent termic.
Pentru circulatia agentului termic (circuite incalzire, circuit primar boiler, circuit amestec tur
in retur cazan), sunt prevazute pompe in linie, tip GRUNDFFOS, montaj pe conductele de agent
termic in pozitie verticala.
Instalatia utilizare gaze naturale
Instalatia de utilizare se compune din:
- instalatia exterioara ,care de preferinta se monteaza aerian si care este partea din instalatia de
utilizare care se gaseste in exteriorul cladirii intre robinetul de bransament, respectiv intre instalatia
sau postul de reglare si robinetele de incendiu montate la intrarea instalatiilor in cladire.
- instalatia interioara,care este partea din instalatia de utilizare din interiorul cladirii intre robinetul de
incendiu si aparatele de utilizare ,inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor de ardere.
- racord,conducta de legatura dintre instalatia interioara si cea exterioara. Executia instalatiei de
utilizare se va face de catre un instalator autorizat.
Traseele instalatiilor interioare vor fi rectilinii , urmarind pe cat posibil stalpi, grinzi pereti.la
alegerea traseelor , conditiile de siguranta au prioritate fata de orice alte conditii. Instalatia de
utilizare gaze naturale cu senzori de gaz si valva electrica.
Instalatii electrice
Distributia energiei electrice
Distributia energiei electrice se face de la tablourile TE1-4,TEM,TEP. Alimentarea tablourilor cu
energie electric se va face din BMPT.

Distributia energiei electrice din tablouri la receptoare (grup de receptoare) se va face prin
coloane trifazate sau monofazate, n cabluri gen MYYM sau cu conductoare de cupru FY (sau MYF)
montate in tuburi de protectie din PVC ignifug, fiecare din plecri fiind protejate cu sigurante fuzibile
sau ntreruptoare automate. Tabloul de distributie se va realiza n cutie din policarbonat, si va fi
executat de o firm de specialitate.
Instalatii electrice de iluminat si prize
Instaltia de iluminat normal.
n scopul realizrii unui iluminat functional, pentru asigurarea corespunztoare a confortului,
n stricta concordant cu prescriptiile normelor romnesti n vigoare, cu ambianta arhitectural si cu
zonele ce le deservesc, s-a proiectat un iluminat uniform distribuit.
Iluminatul se va realiza prin corpuri de iluminat tip fluorescente sau incandescente. Comanda
luminii se va face prin ntreruptoare montate n ncperi. Se va asigura un nivel minim de iluminare
de 200 lux.
Pentru iluminatul de siguranta s-au prevazut doua corpuri tip CISA pentru semnalizarea cailor
de evacuare din zona de productie.
Instalatii electrice de prize
Toate prizele sunt cu contact de protectie fiind alimentate cu conductor FY(sau MYF) n tub
protectie PVC ignifug montat ngropat pn la prizele individuale. Prizele se vor amplasa la o
inaltime de 0,4 m de la cota pardoselii finite.
Instalatii de fort Consumatorii de forta sunt :
-

Tablourile de alimentare a consumatorilor de la nivele.

Instalatia de telefonie
Reteaua de telefonie se realizeaza cu cablu de telefonie special, care se pozeaz separat de
celelalte cabluri, in tub de protectie PVC. Centrala telefonic va fi aleasa de beneficiar si se
amplaseaz la parter. Racordarea centralei la reteaua de telefonie din zon se va face cu un cablu
corect dimensionat, in functie de modelul de centrala ales si numarul de posturi exterioare solicitat.
Distributia se va realiza similar cu cea de la reteaua de televiziune. La executie se vor respecta
prevederile normativului I 18/1.
Instalatia de legare la pmnt
S-a prevzut doua prize de pmnt artificiale, astfel : pentru instalatiile inte rioare platbanda
metalic OL-Zn 40x4 mm se va ingropata in fundatia constructiei, astfel nct s se obtin
continuitate electric pe un contur poligonal nchis. De conturul realizat n modul prezentat se va
suda platband metalic OL-Zn 40x4 mm.
Alimentarea de la tabloul electric general de distributie se va face cu cabluri electrice cu 5
conductoare (3P+N+PE). Se va realiza o bara de egalizarea potentialelor la fiecare corp de cladire.
f) Situatia existent a utilittiilor si analiza de consum: -necesarul de utilitti pentru varianta

propus promovrii -solutii tehnice de asigurare cu utilitti.


Cladirea se va racorda la instalatiile de apa,electrice din zona. Necesarul de apa este de 4,2 l/sec.
Debitul de apa uzata evacuata este de 3,8 l/sec. Evacuarea se va face in rezervorul vidanjabil
amplasat la distanta de 10 m de cladire. Primaria are in dotare vidanjor, apele uzate vor fi epurate in
statia de epurare existenta in Parcul Industrial. Puterea electrica simultan absorbita este 12 kW.
g) Concluziile evalurii impactului asupra mediului
Relatia dintre societatea uman si mediul nconjurtor este o reflectie a gradului de eficient cu
care societatea extrage si foloseste resursele naturale, construieste habitatul uman si elimin resturile
si deseurile rezultate din aceste procese.
Amprenta pe care o lsm asupra mediului nconjurtor este un barometru al durabilittii
dezvoltrii economice si sociale. Conservarea mediului natural este astfel un dublu deziderat: ea
reprezint att o reflectie a dezvoltrii economice durabile ct si un indice al unui nivel superior de
civilizatie, care si planific evolutia pe termen lung cu scopul de a mbogti viata fiecrui membru al
comunittii, acum si pentru generatiile care urmeaz.
Integritate ecologic:
- satisfacerea nevoilor de baz ale populatiei: aer si ap curat si alimentatie hrnitoare si
necontaminat;
- protejarea si ntrirea ecosistemelor locale si regionale si a diversittii biologice; conservarea apei,
solului, energiei si a resurselor regenerabile;
- aplicarea strategiilor de prevenire si a tehnologiilor adecvate pentru minimizarea emisiilor de
poluanti;
- utilizarea resurselor regenerabile nu mai rapid dect rata lor de rennoire imbunttirea serviciilor
publice pentru a proteja mai eficient mediul nconjurtor.
Principalul impact asupra solului in perioada lucrarilor de constructie este reprezentat de
ocuparea temporara de terenuri pentru: Organizari de santier, drumuri provizorii, platforme, Baze de
aprovizionare si productie, halde de deseuri etc.
Reconstructia ecologica a zonelor ocupate de acestea, dupa incheierea lucrarilor, reprezinta o
masura obligatorie in cazul identificarii degradarii factorilor de mediu fata de starea lor anterioara
amplasarii obiectivelor mentionate mai sus.
Numarul, amplasamentele si suprafetele ocupate de Bazele de productie si de Organizarile de
santier vor fi stabilite de constructor, functie de necesitatile si de tehnologiile adoptate. Executia
lucrarilor poate necesita miscari de terasamente, fiind necesare gropi de imprumut sau depozite de
pamant in cazul in care exista un exces de material. Un impact semnificativ asupra solului il au
lucrarile executate in cadrul gropilor de imprumut.

Lucrarile de excavare a pamantului pot avea un impact semnificativ asupra solului in zonele
cu vulnerabilitate mare, ca urmare a aparitiei fenomenului de eroziune. Acest fenomen este insa local
si poate fi evitat prin aplicarea unor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor.
Impactul manifestat de traficul desfasurat de la Bazele de productie la Fronturile de lucru are
un character temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilor
rezultati din arderea combustibilului. Aceste ape se infiltreaaza in straturile superioare ale solului.
Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa a
utilajelor poate fi apreciabil. Depoluarea suprafetelor poluate cu produse petroliere este costisitoare si
necesita un timp indelungat.
Impactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cu atat
mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitatiile spala depozitele de
deseuri incarcandu-se, in special, cu substante organice. O mare problema in cazul depozitelor
necontrolate sunt apele uzate rezultate din descompunerea substantelor organice. Acestea sunt
caracterizate de un debit redus, dar sunt foarte incarcate cu substante organice, motiv pentru care
epurarea acestora este dificila.
Apele uzate menajere si tehnologice rezultate pe amplasamentul Bazelor de Productie se
infiltreaza cu usurinta in sol in cazul in care nu exista platforme betonate sau sisteme de scurgere,
colectare si tratare a acestora.
In cadrul perioadei de executie a lucrarilor actiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii
umane se manifesta cand acestia depasesc un nivel maxim al concentratiilor, numit valoare limita.
Nocivitatea poluantilor depinde de concentratia lor, dar si de durata expunerii. Efectele lor asupra
sanatatii umane sunt urmatoarele:
- monoxidul de carbon (CO): prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii, care au ca effect
tulburari de vedere, dureri de cap, ameteala, oboseala, palpitatii si chiar moartea, atunci cand 66% din
hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobina;
- oxizii de azot (NOx): la anumite concentratii pro voaca intoxicatii grave (maladii respiratorii
cronice si leziuni inflamatorii);
- hidrocarburile (HC): indeosebi cele aromatice mon ociclice (benzenul) si policiclice (benzopirenul)
sunt hemato si neurotoxice, avand efecte cancerigene;
- particule de funingine (fum): fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromatice
policiclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelul laringelor,
bronhiilor, plamanului;
- plumbul si compusii de plumb: poate patrunde in o rganism prin plamani, aparatul digestiv si prin
piele, actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei, a sistemului
nervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectuale;

- oxizii de sulf (SOx): au actiune iritanta asupra sistemului respirator.


Impactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi semnificativ. Insa el se manifesta
intr-o perioada limitata, relativa scurta.Impactul prognozat asupra mediului:
- impactul in perioada de executie va fi negativ in cazul executiei lucrarilor, dar se va manifesta pe o
arie restransa si pe o perioada limitata de timp;
Afectarea factorilor propriu-zisi de mediu este urmatoarea:
Aer
-

Perioada de constructie: impact negativ ca urmare a emisiilor de substante poluante de la


traficul de santier.

8. Aspecte legislative
Legislatia romana cuprinde, in principal, urmatoarele:

Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului;

Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia
mediului;

Hotararea nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra


mediului pentru anumite proiecte publice si private;

Ordinul nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de
emitere a acordului de mediu;

Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor proceduriicadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Principalele standarde si normative avute in vedere:


Pentru protectia calitatii aerului

Ordinul nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor
si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,
pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in
aerul inconjurator;

Ordinul nr. 462/1993 - Conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme de limitare a
emisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere.

Pentru protectia impotriva zgomotului

STAS 10009/1988 Acustica Urbana. Limite admisibil e ale nivelului de zgomot;

Hotararea Guvernului nr. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in
mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor;

Hotararea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental;

Ghid din 30/06/2006 Metode interimare de calcul a l indicatorilor de zgomot pentru zgomotul
produs de activitatile din zonele industriale de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinatatea
aeroporturilor.

Pentru protectia calitatii apei

Legea apei nr. 107/1996, versiune actualizata la data de 29.08.2004;

Legea nr. 458/2002 Conditii de calitate pentru ap a potabila;

Hotararea de Guvern nr. 930/2005 Norme speciale p rivind natura si marimea zonelor de
protectie sanitara;

Ordinul nr. 161/2006 Normativ privind clasificare a calitatii apelor de suprafata in vederea
stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;

NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitel or de incarcare cu poluanti a apelor uzate
industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali;

NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de evac uare a apelor uzate in retelele de canalizare
ale localitatilor si direct in statiile de epurare;

Hotararea de Guvern nr. 352/2005 privind modifica rea si completarea H.G. nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

STAS 9450-1988 Conditii tehnice de calitate a ape lor pentru irigarea culturilor agricole.

Pentru protectia calitatii solului

Ordinul nr. 756/1997 Ordin pentru aprobarea regle mentarii privind evaluarea poluarii
mediului.

Pentru protectia florei si faunei

Legea nr. 345/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice;

Ordinul nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 si 5 la Ordonanta de urgenta nr.
236/2000;

Hotararea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru
noi zone;

Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice;

Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,


conservarea habitatelor natural, a florei si faunei salbatice.

Peisaj

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, Florenta.


Arheologie

Legea nr. 462/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind
patrimoniul arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national. Deseuri

Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje;

9. Resurse umane necesare implementarii proiectului


Pentru a forma structura echipei de munca s-au consultat:
-Agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca Constanta
- Agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca Tulcea
-Consiliul judetean Constanta
-Primaria comunei Pestera
AJOFM CONSTANTA-TULCEA
Sex
Domeniu
de
activitate
Medicina

Curatenie
Paza
Bucatarie

Intretiner
e

Medic general
Psiholog
Medic stomatolog
Chinetoterapeut
Asistent medical
Infirmier
Brancardier

15
3
2
4
35
28
11

6
1
2
4
6
0
11

9
2
0
0
29
28
0

Personalu
l angajat
in urma
interviului
2
1
1
1
8
8
4

Curatenie incnta
Curatenie spatiu
extern
Agent de paza
Bucatar
Ajutor bucatar
Ospatar
Aprovizionare
Administrator
Instalator
(coaborare)
Electrician

12
19

12
4

0
15

4
3

1
4
4
9
3
4
7

1
2
3
4
0
3
7

0
2
1
5
3
1
0

1
2
2
2
1
1
1

164

66

Subdomeniu

Total

Persoane
intervievate

M
F

98

Categorie sociala

-25% someri in randul


tinerilor
-35% someri din alte
categorii de varsta
-35% din randul
absolventilor
-5% personae incadrate
in munca

42

Prevederi ale mediului


Se va prevedea nlturarea resturilor materiale rmase n urma executiei si degajarea terenului
utilizat ca organizare de santier. Materialele rezultate din spturi se vor depozita n gropi special
amenajate sau n alte locuri specificate de beneficiar.

La executia lucrrilor se vor respecta cu strictete standardele, normativele si tehnologiile de lucru


aferente, precum si toate prevederile legale privind protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor

si n mod deosebit urmtoarele :


- Legea protectiei muncii nr.90/1996 si Normele metodologice de aplicare, republicat n Monitorul
Oficial nr.47 din 29.01.2001
- Normele generale de protectie a muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si de
ctre Ministerul Snttii
- NSSM nr. 23 activitatea de transporturi rutiere
- NSSm nr. 79 activitatea de constructii drumuri si poduri
- Legea nr.212/1997 pentru aprobarea O.G.60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu masini, instalatii, utilaje, aparatur,
echipament de protectie si substante chimice a unittilor subordonate Consiliului Local al comunei
Pestera.
Dac la executie se adopt alte tehnologii dect cele recomandate prin prezentul proiect
constructorul va lua msurile corespunztoare de protectia muncii. Pe perioada executiei lucrrilor si a
interventiilor pe partea carosabil, acestea vor fi semnalizate corespunztor, urmrinduse eliminarea
posibilittii producerii de accidente de circulatie. n listele de cantitti a fost prevzut semnalizarea
rutier a lucrrilor n carosabil pentru asigurarea continuittii circulatiei, precum si piloti pentru
dirijarea circulatiei pe toat durata executiei lucrrilor. La instituirea restrictiilor de circulatie se va
obtine acordul administratiei drumului si a Politiei rutiere.
Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.
Recomandam implementarea investitiei intr-o perioada de 24 luni.
Anul I: -realizarea proiectului tehnic, obtinerea autorizatiei de constructii
Anul II: -lucrari de constructii
Costurile estimative ale investitiei
1. Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general.
2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
Anul I: -realizarea proiectului tehnic, obtinerea autorizatiei de constructii.
Anul II: -lucrari de constructii.

Analiza cost-beneficiu
Srategia de contractare
Pentru toate obiectele evidentiate n cadrul devizului general ca fiind supuse licitatiei publice
se vor organiza proceduri de contractare conform Legislatiei achizitiilor publice n vigoare la data

implementrii proiectului.
Se evidentiaz urmtoarele componente ale proiectului care vor fi supuse licitatiei:
Achizitia de lucrri se va face cu respectarea prevederilor privind achizitia de servicii
pentru valori mai mari de 40.000 euro.
Achizitia de echipamente si dotri se va face pe pachete de licitatii deschise (containere,
masini de transport, utilaje speciale) cu respectarea prevederilor privind achizitia de bunuri pentru
valori mai mari de 40.000 euro.
Serviciile avand valori mai mici de 5.000 cod CPV se vor contracta in urma cecetarii de piata
pe baza de cerere de oferte .
Evolutia rezumata a veniturilor
Deoarece investitia nu este generatoare de venituri pentru autoritatea contractanta nu putem
vorbi de modificarile acestea.
Evolutia rezumata a costurilor
Principalele costuri de functionare sunt prezentate n analiza financiara atasata studiului.
Analiza cost beneficiu
Utilizarea granturilor este justificat prin negenerarea veniturilor, deci inexistenta
posibilitatii de rambursare a investitiei.
Riscuri asumate (tehnice, financiare, institutionale, legale)
- Riscuri Tehnice
- Riscuri tehnice nu sunt.
- Riscuri Financiare
Riscurile financiare sunt legate de o posibil crestere a salariilor din zona, a costurilor de energie si
consumabile ceea ce va duce implicit la o majorare a cheltuielilor tehnologice peste nivelele prevzute
n analiza financiar.
Acest risc nu poate fi minimizat.
-

Riscuri Organizationale nu exista.

Riscuri Legale

Nu exist riscuri legale referitoare la proprietatea asupra investitiei.

Analiza financiar este prezentata in anexele atasate studiului de fezabilitate.


Sursele de finantare a investitiei
Finantarea investitiei se asigur din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala. Axa
Proioritar de interventie: Axa III - Masura 322 Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea
economiei rurale si are ca obiective: - Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunttirea serviciilor de

baz pentru economia si populatia rural si punerea n valoare a mostenirii rurale.


Estimri privind forta de munc ocupat prin realizare investitiei
1. nr. de locuri de munc create n faza de executie: 2 persoane
2. nr. de locuri de munc create n faza de operare: 25 persoane
Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
1. Valoarea total (INV), inclusiv TVA (mii lei) din care :
-constructii-montaj (C+M)
Valoarea total a investitiei (inclusiv TVA) = 6590.27 mii lei respectiv = 1766.35 mii Euro
din care constructi montaj (C+M) = 5977.73 mii lei respectiv = 1602.18 mii Euro

10. Planul de extindere al proiectului


Dupa dezvoltarea proiectului timp de 3 ani se va investii intr-un centru de Balneofizioteraapie si
reumatologie pentru ajutorarea persoanelor

varstnice si persoanelor ce au nevoie de asistenta de

specialitate.
Centrul medical va desfasoara o activitate sustinuta, menita sa imbunatateasca permanent starea de
sanatate a populatiei printr-o intensa asistenta medicala de specialitate. Obiectivul principal va fi acela
de recuperare a bolnavilor ce prezinta disabilitati complexe, sechele motorii post-traumatice sau post
operatorii.
Sectia de balneofizioterapie ofera urmatoarele servicii:

kinetoterapie

electrostimulare

electroterapie (curent interferential, ionizari, galvanizari, magnetodiaflux, curent Trabert,


curent diadinamic, curent Tens)

termoterapie - parafina

masaj

hidroterapie - bai galvanice

unde scurte

ultrasunete

laser

proprietatile fizice si actiunile biologice ale curentului galvanic


Cura de tratament fizical si de recuperare medicala va poate actiona asupra urmatoarelor tipuri

de afectiuni:

reumatismale - poliartrita reumatoida, artroze, tendinite, fibrosite.

post-traumatice - recuperare dupa imobilizari in aparat gipsat, recuperari post operatorii pentru
muchi, articulatii, oase, entorse, luxatii, etc.

dermatologice - zona zoster, unele forma de psoriazis.

respiratorii - sinuzite.

neurologice - pareze usoare.

vasculare periferice - arterita, insuficienta venoasa.

In cadrul cabinetului de reumatologie al CMDTAMP se va practica consultatii medicale de


specialitate, oferindu-se un pachet de servicii medicale de baza pacientilor cu afectiuni reumatologice
diverse:

artrita acuta de orice etiologie, osteortrite.

opoliartrita reumatoida, spondilartritele seronegative, spondilita ankilopoetica, artrite


psoriazice.

Colagenoze majore de tipul: lupus eritematos, vasculite, boala mixta de tesut conjunctiv,
sindrom Sjogren, boala Behcet.

Boli reumatice de tip abarticular: periartrite, bursite, tendinite.

Dorsolombalgia acuta, sindroame algice discoradiculare, torticolis, nevralgii cervicobranhiale,


nevralgii Arnold.

Afectiuni osteoarticulare cronice de tip dismetabolic: guta, artropatii microcristaline.

Boli osoase cronice: osteoporoza, osteomalacie, boala Paget a osului.

Fibromialgia, polimialgia reumatica.


Studiul unui asemenea centru va fi finalizat dupa primii trei ani de activitate si dupa ce se va
constata ca in zona este un beneficiu pentru persoane construirea unui astfel de centru medical.