Sunteți pe pagina 1din 15

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF.

IOAN

Referat la Bazele Nursingului :

INFLUENTA CONSUMULUI DE
CAFEA,TIGARI,DROGURI SI ALCOOL
ASUPRA SANATATII

ELEV : MURESAN LIDIA


CLASA: 1S1
PROFESOR: CRINA CRAESCU

AN SCOLAR 2015-2016

EFECTELE DE SCURTA SI DE LUNGA DURATA ALE FUMATULUI :


Efectele negative de foarte scurta durata ( la cateva minute dupa primul fum ):
-Ritmul inimii se accelereaza.
-Creste tensiunea arteriala.
-Tesutul laringelui devine iritat.
-Oxidul de carbon intra insange.
-Substantele cancerigene intra imediat in plamani .
-Aerul este poluat .
-Ochii pot fi iritati .
-Temperatura pielii scade .
Efecte negative de scurta durata :
-Alterarea mucoaselor limbii , buzelor , cerului gurii , laringelui .
-Tusea , respiratia urat mirositoare , infectii ale gurii .
-Alterarea mirosului .
-Riduri faciale .
-Pete galbene pe dinti .
-Interferenta cu o respiratie normala si reducerea rezistentei la infectii respiratorii .
-Sensibilitate la boli.
Efecte negative de lunga durata :
-Cancer pulmonar , al cavitatii bucale , al esofagului , laringelui , pancreasului , vezicii urinare ,
-Boli de inima .
-Ulcere digestive .
-Afectiuni circulatorii si palpitatii .
-Emfizem pulmonar .
-Bronsita cronica .
Nocivitatea fumului de igar este foarte mare prin cele 4000 de substane coninute n
fumul de igar inhalat i degajat, substane care au o aciuni negative combinate asupra
organismului:
- Aciune citotoxic
- Aciune mutagen i carcinogen
- Aciune antigenic
- Aciuni de tip stress simpatic sau iritativ.
Nicotina este factorul care determin dependena farmacologic. Aciunile nicotinei sunt de tip
vasoconstrictor, insecticid, toxic i carcinogenic. Factorii ce determin efecte cumulative ale fumatului sunt:
- Cantitatea total de tutun consumat (nr. pachete/ani): 1 pachet igri/zi/1an = 1 PA/an
- Vrsta de debut a fumatului (riscul pentru cancerul bronhopulmonar, BPOC i afeciunile
cardiovasculare este cu att mai mare cu ct vrsta de debut a fumatului a fost mai mic).
Fumatul pasiv se definete prin inhalarea involuntar a fumului de igar de ctre persoanele din
anturajul unui fumtor. Fumatul pasiv determin un risc pentru persoanele din anturaj (mai ales copii) pentru
aceleai afeciuni ca i pentru fumtorii activi.
Efectele negative ale fumatului asupra sanatatii
Astazi se stie ca fumatul inseamna rate inalte de boala si deces la actuali si fosti fumatori. Mai mult
decat atat, fumatul este principala cauza de deces care poate fi prevenita.
Fumatul si bolile pulmonare
Efectele nocive ale fumului de tigara asupra cailor aeriene sunt legate de dezvoltarea mai multor
tipuri de boli pulmonare. Principala boala pulmonara noncanceroasa determinata de fumat este boala
pulmonara cronica obstructiva (BPCO), care reuneste bronsita cronica si emfizem pulmonar. Printre alte boli
sunt bronsiolita si pneumonia comunitara, ca si mai multe tipuri de boli interstitiale pulmonare.
1

Fumatul si bolile cardiovasculare


Fumul de tigara are un efect extrem de daunator si asupra sistemului cardiovascular. Fumatul
reprezinta un important factor de risc de producere a bolii cardiovasculare ce pot avea consecinte grave, cum
sunt infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral, boli vasculare periferice. Fumatul este strans legat
de ateroscleroza vaselor sangvine, conduce la o crestere a nivelului de LDL-colesterol (colesterolul " rau") si
la o scadere a HDL-colesterolului (colesterolul "bun").
Fumatul si cancerul
La nivel mondial, fumatul de tigari reprezinta principala cauza de deces prin cancer, fiind responsabil
pentru 1,2 milioane de decese anual. De asemenea, reprezinta cauza directa a aproximativ 90% din totalul
cazurilor de cancer pulmonar. Fumatul a fost de asemenea asociat cu dezvoltarea mai multor tipuri de
cancer, inclusiv bucal si faringian, de esofag, de pancreas, de vezica urinara si stomac, ca si cancer cervical
al femei.
Desi nicotina in sine nu este cancerigena, este principalul compus chimic din tutun, care intretine
fumatul. Astfel, dependenta de nicotina ne expune continuu la carcinogenii din fumul de tigara, ceea ce ar
putea determina cancerul in cele din urma.
Fumatul si functia de reproducere/sarcina
Desi este bine cunoscuta asocierea dintre fumatul de tigari si boli majore cum sunt bolile
cardiovasculare si cancerul, dovezi recente arata ca fumatul scade si fertilitatea. Comparativ cu
nefumatoarele, pentru femeile care fumeaza este necesara o perioada mai lunga de timp pentru a ramane
insarcinate.
Studiile dezvaluie ca barbatii care fumeaza au un numar mai mic de spermatozoizi si acestia prezinta
forme si miscari anormale. In plus, este un factor de risc pentru disfunctia erectila, in functie de intensitatea
si durata fumatului. Un motiv ar fi si scaderea fluxului de sange la nivel organului genital determinata de
fumat.
Fumatul in cursul sarcinii determina complicatii si este extrem de daunator pentru dezvoltarea
fatului, conducand la probleme potential fatale, cum sunt greutatea mica la nastere. In plus, acesta poate sa
determine sindromul mortii subite a sugarului (SMSS).
Implicaiile fumatului matern asupra copiilor
Nou nscutul va avea o greutate mic la natere, nateri premature, mortalitate crescut, risc
malformativ, risc de renunare la alimentaia la sn
Important factor precursor pentru astmul bronic la copil
Reducerea funciei pulmonare la copii
Frecvena dubl a pneumoniilor, bronitelor i a spitalizrilor n primii ani de via
Factor de risc pentru otita medie n primul an de via
Factor de risc pentru obezitate la copil
Alte consecinte ale fumatului
Persoanele care fumeaza au un risc crescut de boli musculoscheletice, gastrointestinale si cutaneomucoase, precum si alte afectiuni, cum sunt diabetul zaharat si tulburarile tiroidiene. Pe langa toate
problemele de sanatate, fumatorii trebuie sa faca fata la numeroase probleme financiare, dar si atitudinii
discriminatorii in viata profesionala si personala dupa ce fumatul a devenit din ce in ce mai putin acceptat
social.
Nicotina este un drog
Fumatorul nelinistit sau nervos atunci cand nu poate aprinde o tigara, este de fapt dependentul care
nu-si poate administra inca o doza din drog. Nicotina actioneaza asupra unui anumit receptor din creier care
elibereaza dopamina, asociata cu satisfactia data de fumat. Pentru scurt timp, ai sentimentul de buna
dispozitie, o stare mai buna si cresterea atentiei. Nicotina este insa eliminata rapid, ceea ce face ca nivelul
dopaminei sa scada. Aici incepe cercul vicios al dependentei de tigari.
Substituentii nicotinici
Atunci cand folosim produse pe baza de nicotina pentru renuntarea la fumat, senzatiile de sevraj
dispar, insa cercul vicios continua.
2

Sigur, e mai sanatos sa mesteci o guma sau aplici un plasture cu nicotina decat sa inhalezi odata cu
fumul de tigara peste 4.000 de substante chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice. Dar problema
dependentei nu este rezolvata si ai toate sansele sa revii la tigari.
Exista si metode mai eficiente sa te lasi de fumat
In ciuda reputatiei de drog "usor", dependenta de nicotina intervine rapid iar renuntarea nu este
usoara.
Lumea si atitudinile se schimba, iar astazi esti unul dintre multii fumatori care isi doresc eliberarea
din dependenta nociva. Este important sa primesti sprijin si sa iti fie aduse la cunostinta de catre medicul tau
noile optiuni de tratament pentru renuntarea definitiva la fumat.
Cercetarile in domeniu au adus solutii inovative pentru cei care s-au hotarat sa scape de nicotina.
Exista acum si tratamente non-nicotinice dovedite stiintific ca fiind eficiente pentru incetarea dependentei.

Alcoolul
Alcoolul este un drog puternic, cu potenial dependen, care poate duna sntii. Consumat timp
ndelungat alcoolul poate afecta grav ficatul, creierul, sistemul nervos i inima. Alcoolul micoreaz nivelul
de hormoni, reduce abilitatea sexual att la brbai ct i la femei. Alcoolul influeneaz capacitatea de a lua
decizii bune, de a gndi i de a controla impulsurile
Cu mii de ani n urm, oamenii au nceput s produc buturi alcoolice din motive practice.
Producia vinului a nceput n Egiptul Antic, cnd egiptenii i-au dat seama c sucul de struguri se
stric repede, dar c sucul fermentat sau vinul se pstreaz bine. Ei aveau probleme cu apa de but, care era
impur, i au observat c dac beau vin nu se mbolnveau.
Mai trziu, vinul a devenit important pentru Biserica Romano-Catolic, ntruct era folosit la
oficierea Sfintei Liturghii.
n perioada Renaterii, buturile alcoolice au devenit importante n societatea european. Au nceput
s fie produse pe scar larg i promovate de breasla de comerciani care avea controlul produciei lor.
n jurul anului 1300 a aprut o industrie a "berii" n Europa central. n aceast perioad, vinul a
continuat s creasc n popularitate. Au aprut, de asemenea, sortimente denumite dup locul de origine.
Dei alcoolul a aprut iniial din motive practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior. Oamenii au
nceput s ncerce diferite tipuri de alcool, iar consumul de buturi alcoolice a devenit o parte din cultura
european.
Au fost momente n istorie cnd s-a ajuns la abuzuri de buturi alcoolice. n combaterea acestor
abuzuri s-au ncercat diverse metode, ajungndu-se pn la vestita prohibiie din SUA, la nceputul secolului
XX.
Faptul c alcoolul este un dar al zeilor este o credin persistent de-a lungul secolelor. Alcoolul a
fost considerat tmduitor al bolilor, un tonic pentru sntate, un intritor n caz de tristee sau depresie i o
necesitate in ritualurile religioase.
Doar abuzul era incriminat, iar beivii, cei care abuzau de darul lui Dumnezeu, erau privii ca nite
pctoi.
n cantiti moderate, alocoolul poate ajuta persoana s fie mai relaxat i mai puin anxioas.
Alcoolul este utilizat n acelai timp ca substan psihoactiv i aliment.
Alcoolul consumat n cantiti mici este savurat de cei care apreciaz gustul i aroma buturii
respective i de cei ce beau la ocazii.
ntre trecerea de la un consum inofensiv, realizat in cantiti moderate, la un consum excesiv de
alcool este un pas foarte mic.
Exercitndu-i funcia de aliment, 1g de alcool are o valoare caloric de 29kJ, deinnd astfel o
puternic valoare nutritiv, fr s conin substane necesare unei alimentaii sntoase, echilibrate. Acesta
este i cauza din care butorul poate obine mai mult energie dect are nevoie.
De exemplu, un litru de bere are o valoare caloric de aproximativ 2000kJ, acoperind astfel 20% din
necesarul zilnic de energie al unui brbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.
Cam tot atta putere caloric este coninut n 0,7L de vin sau 0,25L de spirtoase.
3

DAR o rganismul folosete o mare cantitate de energie pentru nlturarea alcoolului din organism, energie
care ar fi fost necesar organelor pentru funcionare.
Ca particularitate principal a alcoolului este faptul c nu este privit ca un drog ci ca parte integrant
din viaa, cultura i economia noastr, astfel omindu-se pericolele ce vin o dat cu abuzul.
Alcoolul, spre deosebire de mncare, nu este digerat n stomac i n intestine. Cnd alcoolul ajunge
n stomac, o parte din el trece n celulele stomacului i apoi n circuitul sanguin. Restul trece n intestinul
subtire i apoi direct n snge. Alcoolul poate afecta esuturile care protejeaz stomacul i laringele. Chiar i
n cantiti mici, alcoolul crete secreia sucurilor digestive din stomac i creeaz o senzatie de foame.
Iritarea constant a nveliului stomacului poate produce gastrit: inflamaia cronic a mucoasei. Mncarea
poate ncetini absorbia alcoolului n sange cu aproape 50% . Mncrurile grase, alturi de proteine, care se
gsesc n lapte i brnz, l pot proteja pe cel care bea de a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicaie este
determinat de cantitatea de alcool consumat o singur dat precum i de viteza de consumare. Consumul
lent i n doze mici permite ficatului s oxideze alcoolul mult mai eficient dect cnd este consumat dintr-o
dat. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicaie.
Alcoolul trebuie descompus de ficat n CO2 i H2O, nainte de a iei din organism. Ficatul nu poate
descompune o dat dect cantiti mici. Restul alcoolului circul n snge pn ce ficatul va fi din nou
capabil s-l descompun. Cnd ficatul devine foarte slbit, apar simptome n tubul digestiv i n sistemul
circulator. Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge esuturile sntoase i las numai esuturi grase
i fibroase. Ciroza este cauzat de consumul excesiv de alcool pe o perioad ndelungat.
Pe msur ce alcoolul circul prin snge, el ajunge la toate prile organismului. n cateva minute el
ajunge i la creier. Alcoolul este sedativ i depresiv, el ncetinete activitatea creierului. Alcoolul mpedic
att stocarea ct i obinerea informaiei din memorie i chiar poate produce halucinaii.
Alcoolul poate deteriora att vederea ct i auzul. Gustul, mirosul i percepia tactil pot fi, de
asemenea, afectate. ntruct toi muchii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar i de
cantiti mici de alcool. Aceast deteriorare poate duce n timp la pierderea coordonrii i a puterii de
reacie.
Greutatea organismului reprezint un factor determinant pentru efectul alcoolului asupra
organismului. Ficatul oxideaz alcoolul, ceea ce nseamn c l descompune chimic. O persoan mai
voluminoas va putea suporta mai uor efectele alcoolului dect o persoan cu greutate mai mic. Efectul de
intoxicaie apare atunci cnd alcoolul ajunge la creier i nu mai poate fi oxidat de ficat. Reineti, alcoolul nu
este digerat, cum este mncarea. El este absorbit n snge, o parte prin stomac i o parte prin intestinul
subire.
Tria unei buturi alcoolice determin i efectele sale asupra organismului. "Tria" indic
concentraia de alcool n butur. Coninutul de alcool:
Bere: 3-6% alcool (fcut din cereale)
Vin: 10-14% alcool (din struguri)
Gin, whisky, cognac, rom: 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale i fructe)
Nivelul de alcool n snge reprezint cantitatea de alcool transportat de snge la creier, determinnd
gradul de intoxicaie.
Un nivel de alcool n snge de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului; 0,100,15% cauzeaz simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului, a deprinderilor motorii. La
un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos ofatul unei maini. La 0,20% apar clar semne de beie:
dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentraiile de peste 0,40% duc la o stare de com. Cele de 0,600,70% cauzeaz moartea.
Dup cum vedei, alcoolul are multe efecte asupra organismului. Unele sunt de scurt durat, altele
sunt lung durat. Ambele pot fi ns dezastruoase.
Efecte de scurt durat ale alcoolului
- rspunsuri ncetinite fa de mediul ambiant
- scderea coordonrii
- scderea capacitii de a gndi limpede
4

- alterarea memoriei
- voma
- tulburri de vedere
- risc crescut de accidente
- dificultatea de a merge sau de a sta n picioare
- pierderea cunotinei
- coma
deces

Efectele de lung durat ale alcoolului


- alcoolismul
- pierderea memoriei
- ciroza hepatic
- deteriorarea creierului
- boli de inim
- malnutriia
- scurtarea duratei de via
- moartea prin accidente (de automobil)
- moartea prin alte accidente.

Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:


Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in
sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.

Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost
necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul
necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele
nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.
Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este
lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante
din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi
substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.

Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida)
afecteaza celulele nervoase.

Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a


organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu
origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la
pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si
duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de
alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.

Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste
cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.
Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele
toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita periferica,
convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.
O alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Initial si in
doze mici se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate
nervoasa) asupra psihicului. Acesta mai este numita si faza euforica sau excitanta a consumului. Consumat
in doze mai mari insa, alcoolul, are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de
discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea
impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua
sentimentele de inferioritate.
6

Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales de
catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea
performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei memoriei (apar lacune de memorie), a capacitatii de
gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Iar consumul abuziv poate provoca in
timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca pana la convulsii, delirium tremens
sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor,
indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara:

neliniste interioara, iritabilitate;

tulburari de somn, cosmaruri;

depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie;

lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea;

izolarea si reducerea sferelor de interes;

lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.


Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii
familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de
responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de
munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

TRATAREA
Se considera ca tratamentul celor care abuzeaza de alcool este dificil, deoarece consumul prelungit al
acestuia conduce la dereglari ale sistemului nervos central, consecintele facandu-se simtite atat la nivelul
procesarii informatiei, cat si in planul echilibrului emotional. Netratate, aceste efecte conduc la cresterea
abuziva si compulsiva a consumului care afecteaza toate sectoarele vietii psihice si devine unica strategie de
a face fata tulburarilor emotionale si situatiilor stresante specifice vietii cotidiene.
Sunt subminate astfel toate resursele adaptative ale persoanei: forta ego-ului, vointa,
suporturile sociale, locul de munca, starea sanatatii si capacitatea de rezolvare de probleme. Rezistenta
emotionala a consumatorului scade foarte mult, reactiile sale afective capatand un caracter imprevizibil din
cauza tulburarilor de natura neurologica. Pacientul se identifica tot mai mult cu rolul social de consumator
de substante, structura sa psihica devenind tot mai rezistenta la schimbare.
Din acest motiv, consumatorii de alcool reprezinta unul dintre cele mai expuse grupuri de risc
la situatiile de criza psihologica. Desi acesti subiecti resimt o serie de efecte negative in urma abuzului de
substante, ei sunt ambivalenti fata de terapie si, de regula, nu doresc in mod real sa-si modifice
comportamentul. Aceasta ambivalenta se manifesta si in cazul pacientilor care au fost internati fortat pentru
dezintoxicare.
O categorie aparte o formeaza acei pacienti care se prezinta la terapie la dorinta altei persoane
(membrii familiei) sau pentru alte probleme psihopatologice. Acestia au tendinta de a nega sau minimaliza
problema abuzului, fapt ce creeaza dificultati suplimentare pentru terapeut.
Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din
dependenta. Alcoolismul se poate trata prin:
1. consiliere psihologica sau psihoterapie;
2. asistenta medicala - cura de dezalcoolizare;
3. tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare;
4. participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.

Drogurile
Dependena de droguri este un fenomen de anvergur prin caracterul su dinamic i schimbtor care
afecteaz toate grupele de vrst, dar predominant pe cea a adolescenilor i tinerilor. Folosirea drogurilor a
devenit n zilele noastre un fenomen de grup, atingnd toate categoriile socio-culturale, fr excepie.
n ultimii ani ai existenei noastre, traficul, consumul i fabricarea drogurilor a devenit o problem
care transcede dincolo de limitele nguste ale gndirii individuale i colective. n plan criminalistic,
infraciunile n care sunt implicate stupefiantele sunt pe zi ce trece tot mai numeroase, mai complexe i mai
dificil de contracarat. Drogurile sunt substane create artificial de om, att prin extracie, ct i prin sintez
chimic, efectele lor fiind mult mai puternice dect ale plantelor de la care provin.
onsecinele nefaste ale consumului unor astfel de substane ori produse afeciuni organice i psihice
grave, depersonalizarea i degradarea omului asociate frecvent cu svrirea unor infraciuni grave
omoruri, tlhrii, violuri, .a. fac din beia alb, unul din principalii factori de mortalitate.
Dac ar fi s sintetizm efectele consumului de droguri asupra societii, situaia s-ar prezenta astfel:
Scderea alarmant a randamentului n munc al celor ce consum droguri;
Deturnarea unor imense sume de bani din circuitul economic normal;
Folosirea sumelor de bani rezultate din trafic n scopuri criminale, inclusiv prin finanarea
activitilor subversive i ntreinerea aa-numitei economii subterane;
Costurile tot mai ridicate ale tratamentelor medicale de dezintoxicare;
Cheltuieli din ce n ce mai mari pentru ntreinerea i dotarea forelor abilitate s combat
fenomenul;
Compromiterea unor instituii ale statului, concretizat fie pe coruperea unor funcionari
publici, fie n atragerea unor bnci n activitatea de splare a banilor provenii din traficul
ilicit;
Creterea numrului de boli transmisibile grave, inclusiv S.I.D.A.;
Numrul din ce n ce mai mare al sinuciderilor din cauza drogurilor.
8

Stupefiantele au multiple efecte asupra ntregului organism uman, unele dintre aceste efecte fiind
nefaste.
Consumul periodic de stupefiante duce la apariia tulburrilor respiratorii, scderea n greutate,
probleme ale constipaiei, iar la femei apar menstruaii neregulate. Afeciunile psihice ce pot s apar sunt :
oboseal extrem, schimbri ale strii de spirit, anxietate, depresie, insomnie, iritabilitate, paranoia.
Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gndirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de
substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. n trecut,
majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de
mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au nceput
a fi produse pe cale sintetica de variate ntreprinderi chimice.
Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca
probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult dect alte paturi. De exemplu, probabilitatea
utilizarii drogurilor este mai mare la barbati dect la femei, la barbatii celibatari dect la cei casatoriti, la
locuitorii oraselor dect la cei rurali, la tineri dect la batrni. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni,
demonstreaza o nalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la
ntrebuintarea sporita a drogurilor n rndul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca
raspndirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai nalta dect raspndirea ntre populatia
generala.
Care sunt efectele?
Toate drogurile pot fi clasificate n trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra
sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa
produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica.
Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rndul sau poate cauza moartea din
cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc
sau maresc activitatea neurala. n primul rnd ei cauzeaza frisoane, dureri de cap,
hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia,
pierderea greutatii, convulsii si depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care
produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala,
halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.
Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. ntr-un fel sau altul utilizarea substantelor
psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si n termen lung, poate cauza daune
serioase.
Ct de prevalent este abuzul?
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog n toate partile lumii, pe
care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). n mod particular,
un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: n unele tari att de mult ca 37 procente din
copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n
general, abuzul de cannabis sporeste n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel nalt.
Drogurile sintetice: Raspndindu-se relativ ncet n anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip
amfetaminic a sporit rapid n Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est n anii nouazeci. n
timp ce abuzul s-a stabilizat n unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, n
particular n Asia de est si de Sud-est. n mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, n special
ntre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori n combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular
n tarile industriale n special n Europa.

Alte droguri din plante: n general, cocaina mpreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum
ar fi bazuco domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni
abuzeaza cocaina n ntreaga lume: cel mai nalt nivel fiind n Statele Unite.
n comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile
Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, n mare parte n Europa, Asia de
sud-est si de sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt nregistrate n europa de est si Asia centrala. Cocaina
nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare
crestere n abuzul acesteea n Europa (n special n Londra si Amsterdam).

CAFEAUA
Efectele consumului de cafea asupra sanatatii
Efectele consumului de cafea asupra sanatatii au fost studiate pentru pentru a determina modul in
care consumul de cafea afecteaza oamenii. Cafeaua contine mai multe componente, despre care este
cunoscut ca afecteaza corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea contine, ca un mecanism de
aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt considerate psihotropice usoare pentru om. Aceste
substante sunt toxice in doze mari. Cafeaua contine cafeina, care actioneaza ca un stimulent.
Cercetarile recente au descoperit efecte suplimentare de stimulare ale cafea, care nu sunt legate de
continutul sau de cofeina. Cafeaua contine un agent chimic, in prezent necunoscut, care stimuleaza productia
de cortizon si adrenalina, doi hormoni de stimulare.
Pentru ocaziile cand cineva isi doreste sa se bucure de savoarea cafelei insa fara prea multa
stimulare, cafeaua decafeinizata este o optiune. Aceasta este o cafea din care cafeina a fost indepartata prin
diverse procedee fizice sau chimice. De obicei insa, cafeaua decafeinizata isi pierde o parte din aroma prin
aceste procedee.
Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat la
greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o
cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.
Cafeina este absorbita cu usurinta n organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30
minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nounascut. Viteza eliminarii este redusa n timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul,
pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar
trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de persoanele care ncearca sa renunte la fumat, pentru a
mpiedica cresterea nivelului cafeinei n sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.
Cafeina poate produce multe efecte, printre care:

Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de
energie)

Creste nivelul grasimilor sangvine

Creste tensiunea arteriala

Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)

Batai cardiace neregulate

Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe
termen lung asupra sanatatii osoase)

Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)

Tremur, iritabilitate, nervozitate

Insomnie si dereglarea orarului somnului

Anxietate si depresie

Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)


Ce efect are cafeina asupra fatului?
10

ntrucat cafeina traverseaza placenta si este metabolizata de fat foarte ncet, acesta risca sa fie expus
unor cantitati semnificative de cafeina daca mama consuma bauturi care contin acest drog. In studiile pe
animale, dozele mari de cafeina provoaca malformatii congenitale osoase, ntarzierea cresterii fetale,
greutate redusa la nastere si cresterea numarului de pui nascuti morti, n timp ce dozele mai mici,
echivalentul a doua cesti de cafea/zi, pot provoca ncetinirea cresterii osoase. La cobaii expusi unor doze
modeste de cafeina s-a observat aparitia unor modificari neuro-comportamentale care au persistat si n
timpul vietii de adult. Cafeina consumata de masculi nainte de mperechere poate, de asemenea, produce
ntarzieri semnificative a cresterii fetale.
Ce este cafeinismul?
La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La om,
consumul a 650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasa.
Persoanele sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa consumul unei doze de numai
300 mg de cafeina. Pediatrii sunt ngrijorati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina, care poate
determina comportament hiperactiv.
Riscuri:
Dependenta de cafea Desi cartile de specialitate nu precizeaza existenta acestui tip de dependenta,
din ce in ce mai multa lume foloseste expresia, bazandu-se pe propria experienta si pe experimentele facute
de ei sau de apropiatii lor. La o cautare fugara pe internet, fiecare pagina in care este sustinuta ideea unei
dependente si a efectelor ei negative are drept corespondent alta in care sustin beneficiile consumului de
cafea.
Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa
renunte la ea. Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de ntarcare, se poate instala dupa numai
6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic.
Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de ntarcare sa apara
la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de obicei sunt
reprezentate de dureri de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating
apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de detoxificare pot varia de la renuntarea
brusca la scaderea treptata a consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele. Cafeina este
un drog care da dependenta si folosirea lui regulata poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea
unei substante chimice pentru a te simti bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte
pentru folosirea altor droguri. ntrucat cafeaua si ceaiul contin numerosi compusi chimici n afara de cafeina,
care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabila evitarea chiar si a bauturilor
decafeinizate
Cancer - S-a raportat prezenta a peste 1000 de substante chimice in cafeaua prajita dintre care 19
sunt cunoscute ca agenti cancerigeni. Cu toate acestea cele mai multe sbstante catalogate ca fiind
cancerigene exista in stare naturala si nu ar trebui considerate cancerigene pentru om, la niveluri de
expunere obisnuita, in viata de zi cu zi.
Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau cafeaua par sa
creasca frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva studii care au evidentiat o
legatura ntre consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii care folosesc cafea au un risc mai mare de
cancer de colon si de vezica urinara. Consumul de cafea a fost implicat si n cancerele renal, ovarian si de
intestin gros, n timp ce consumul de ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de
colon.
Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate ca
posibili factori de risc si pentru cancerul mamar. Exista dovezi si ca metilxantinele cresc riscul de boala
fibrochistica mamara, o boala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. Unii cercetatori sunt de
parere ca simptomele acestei boli se amelioreaza daca metilxantinele sunt eliminate din dieta.
11

Probleme gastrointestinale - Cafeaua poate deteriora mucoasa organelor gastrointestinale, cauzand


gastrita si ulcer. Consumul de cafea nu este recomandat persoanelor cu gastrita, colita si ulcere.
Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are un efect
negativ asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. De
asemenea, cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la aparitia pirozisului
(arsuri retrosternale).
Efecte psihologice si modificari ale somnului - Multi bautori de cafea sunt familiarizati cu "dracii
de la cafea" (emotiile, bataiala, nervozitatea), o stare nervoasa care apare atunci cand cineva a consumat prea
multa cofeina. Aceasta stare poate provoca anxietate si iritabilitate uneori din cauza excesului de cafea iar
alteori din cauza abstinentei de consum. Cafeaua poate provoca de asemenea la unii insomnie, iar la altii
narcolepsie. Cofeina este o componenta majora a cafelei si are efecte psihologice individuale diferite. Un
studiu de la Johns Hopkins Medical School sugereaza ca beneficiile psihologice percepute ale cofeinei sunt
doar rezultatul eliminarii simptomelor de sevraj ale abstinentei de la consum. Travis Bradberry, autorul cartii
"Inteligenta Emotionala 2.0", sugereaza ca consumul cronic de cafeina poate duce la o scadere a inteligentei
emotionale.
Dintre tulburarile induse de cafeina enumeram tulburarea anxioasa indusa de cafeina si tulburarea de
somn indusa de cafeina.
Tulburarea anxioasa indusa de cafeina - Elementele esentiale ale tulburarii anxioase induse de o
substanta sunt simptomele anxioase proeminente (transpiratie, tremurturi, bti de inim rapide, dificultti
n respiratie, great, lesin, dureri toracice, palpitatii) care sunt considerate a fi efectele directe ale unei
substante.
Tulburarea de somn indusa de o substanta - Elementul esential al tulburarii de somn induse de o
substanta il constituie o perturbare notabila a somnului - de tipul insomniei - suficient de severa pentru a
justifica o atentie clinica separata si care este considerata a fi datorata efectelor fiziologice directe ale unei
substante.
Tulburarea de somn indusa de cafeina produce de regula insomnie, desi unii indivizi se pot plange
de hipersomnie si de somnolenta diurna (mai ales atunci cand vorbim despre abstinenta de la cafeina) in
legatura cu cafeaua. Cafeina exercita un efect dependent de doza, cresterea dozelor cauzand cresterea
vigilitatii si o reducere a continuitatii somnului. Polisomnografia poate indica o latenta de somn prelungita, o
vigilenta crescuta si o reducere a somnului cu unde lente. Abstinenta brusca de la uzul cronic de cafeina
poate produce hipersomnie. Unii indivizi pot, de asemenea, experimenta hipersomnie intre dozele zilnice de
cafeina, pe masura ce se diminueaza efectul stimulant imediat.
Colesterolul - Un studiu din 2007 efectuat de Baylor College of Medicine indica faptul ca
moleculele cafestol si kahweol, ce se regasesc numai in boabele de cafea, ridica nivelul lipoproteinelor cu
densitate mica (LDL) din organismul uman. Aceasta crestere a LDL este un indicator care ne arata ca
cresterea colesterolului se intampla si din cauza consumului de cafea. Studiul Baylor sugereaza o legatura
inre cafestol, kahweol si niveluri mai ridicate de colesterol din organism. Cafeaua preparata la filtru, cu filtru
de hartie, este cea mai saraca in cafestrol si kahweol datorita faptului ca filtrul de hartie respectiv are
proprietatea de a retine aceste uleiuri, ele neajungand astfel in bautura finala. Oricare alte metode de
preparare a cafelei nu scot din bautura aceste doua substante.
Tensiunea arteriala - Cofeina a fost anterior implicata in cresterea riscului de hipertensiune
arteriala. Dar, cu toate acestea, studiile recente nu au confirmat nicio asociere. Intr-un studiu realizat pe o
durata de 12 ani pe 155.000 de asistente medicale de sex feminin, s-a aratat faptul ca cantitatile mari de
cafea nu a indus o "crestere riscanta a tensiunii arteriale". Studiile anterioare au aratat deja asociatii statistic
nesemnificative intre consumul de cafea si de hipertensiunea arteriala. Efectul cafelei asupra morbiditatii si
mortalitatii din cauza efectului sau asupra tensiunii arteriale este prea slab, si nu a fost studiat.
Efecte asupra gravidei - Moleculele de cafeina sunt suficient de mici pentru a penetra placenta si
aluneca in circulatia sangelui copilului. Spre deosebire de adulti, organele si sistemele fetusilor nu sunt pe
deplin functionale, prin urmare, nu pot metaboliza totalmente cafeina si nici nu o pot elimina. Stimulentul
tinde sa leneveasca in sangele fatului de zece ori mai mult decat in cel al adultilor. Niveluri ridicate ale
cofeinei sunt deci obligate sa se acumuleze in organismul copilului odata cu consumul frecvent al cafelei de
catre gravida. La fel ca ceea ce face adultilor, cafeina ar putea ridica pulsul copilului pe durate ridicate de
12

timp. Un studiu danez aparut in februarie 2003 realizat pe 18478 de femei a stabilit o legatura intre
consumul ridicat de cafea si riscul semnificativ crescut de copii nascuti morti (dar niciun risc semnificativ
crescut de mortalitate infantila in primul an de viata). "Rezultatele par sa indice un rezultat de prag de 4 pana
la 7 cesti pe zi" a raportat studiul in cauza. Cei care beau 8 sau mai multe cesti pe zi, au prezentat un risc cu
220% mai ridicat comparativ cu neconsumatorii. Acest studiu nu a fost inca repetat dar a facut ca unii
medici sa avertizeze imptriva consumului excesiv de cafea in timpul sarcinii. Cafeaua decofeinizata este, de
asemenea, considerata ca fiind un risc potential pentru sanatatea femeilor gravide atunci cand sunt folositi
solventi chimici pentru a extrage cofeina, in loc de alte procese mai putin invazive. Impactul acestor
substante chimice se afla inca in dezbatere. Cu toate acestea solventii in cauza se evapora la 80-90C iar
boabele de cafea sunt decafeinizate inainte de prajire, iar prajirea se face la o temperatura de 200C. Ca
atare aceste substante chimice folosite la decofeinizare (triclor etanul si clorura de metilen) sunt prezente in
cantitati foarte mici, mai degraba sub forma de urme si nu pot reprezenta o amenintare semnificativa la
embrioni si fetusi.
Unele studii populationale au aratat ca ingestia unor cantitati mari de cafeina de catre femeile
nsarcinate se asociaza cu o incidenta mai mare decat normala de prematuritate, greutate scazuta la nastere si
circumferinta craniana redusa. Pe baza datelor existente,
Organizatia Food and Drug Administration din SUA sfatuieste femeile nsarcinate sa evite consumul
de cafeina sub orice forma n timpul sarcinii.
Anemia feripriva - Consumul de cafea poate duce la anemie feripriva. Cafeaua, de asemenea poate
interfereaza cu absorbtia de fier.
Boli coronariene - Un studiu efectuat in 2004 a incercat sa de ce exista conflicte intre beneficiile dar
si efecte ne gative in consumul de cafea. Studiul a concluzionat ca consumul de cafea este asociat cu cresteri
semnificative ai markerilor biochimici ai inflamatiei. Acesta este un efect negativ al cafelei asupra
sistemului cardiovascular. Rscurile asupra sanatatii a consumului de cafea decofeinizata au fost si ele
studiate, insa cu rezultate diferite. Una din variabile tine de tipul procesului de decofeinizare. Una dintre
metodele de lucru implica folosirea de solventi chimici care pot lasa urme in bautura. Polimorfisme ale
genei CYP1A2 pot duce la un metabolism mai lent al cofeinei. La acesti pacienti riscul de infarct miocardic
este mai crescut cu una pana la doua treimi, functie de numarul de cesti de cafea consumate pe zi. Un studiu
efectuat la Harvard pe 128000 de persoane, pe parcursul a 20 de ani si publicat in 2006 a concluzionat ca nu
exista dovezi care sa sustina afirmatia ca consumul de cafea in sine creste riscul de boli cardiace
coronariene. Studiul a aratat totusi o corelatie intre consumul ridicat de cafea si grade mai ridicate de
expunere la alti factori de risc pentru bolile de inima - fumatul, consumul de alcool si lipsa de exercitiu fizic.
Aceste rezultate se aplica doar la cafeaua filtrata prin filtru de hartie ceea ce exclude cafeaua fiarta sau
espresso de exemplu. Cercetatorul a recunoscut ca subseturi ale grupului mare pot prezenta risc pentru atacul
de cord la mai multe cesti de cafea consumate pe zi, datorita diferentelor genetice de metabolizare a cafelei.
Un studiu realizat de Iowa Women's Health a aratat ca femeile care consuma cafea au prezentat o incidenta
mai mica a bolilor cardiovasculare si rate mai mici de cancer decat populatia generala. Pentru femeile care
beau cel putin 6 cesti de cafea sau mai multe, beneficiul este chiar mai mare. Cu toate acestea acest studiu a
exclus 35% din participantii initiali care aveau sau avusesera deja boli cardiovasculare si alte boli cronice la
momentul inceperii studiului. Din moment ce participantii au avut toti varste de peste 55 de ani, nu se poate
trage nicio concluzie buna, din acest studiu, referitoare la efectul pe termen lung al consumului de cafea
asupra sanatatii.
Interactiunea cu medicamentele - Cafeina in combinatie cu unele medicamente pot afecta ficatul si
funcionarea acestuia.

13