Sunteți pe pagina 1din 5

Dreptul proprietatii intelectuale

Curs 2
27.02.2015

Activitatea inventiva
Cea de-a doua conditie de fond pozitiva pentru brevetarea unei inventii, este
activitatea inventiva. Se considera ca o inventie implica activitatea inventiva
daca pentru o persoana de specialitate, ea nu rezulta in mod evident din
cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii mondiale.
In doctrina franceza, se apreciaza ca exista activitate inventiva atunci cand
tehnica curenta este depasita in principiile, mijloacele de realizare sau
rezultatele obtinute.
Cea de-a treia conditie de fond: aplicarea industriala
O inventie este susceptibila de aplicarea industriala daca obiectul sau poate fi
realizat sau utilizat in cel putin unul din domeniile industriale.
Aplicarea industriala trebuie sa fie posibila in oricare din domeniile vietii
economice sau sociale.
Aplicarea industriala trebuie sa fie posibila in prezent sau in viitor. (In cazul
inventiilor de perspectiva)
Conditiile de fond negative pentru brevetarea unei inventii
Pentru ca o inventie sa fie brevetabila, exploatarea ei comerciala, nu trebuie sa
fie contrara ordinii publice sau bunelor moravuri.
Nu pot fi brevetate ca inventii:
-Descoperirile stiintifice;
-teoriile si modelele matematice.
-creatiile estetice;
-planuri, principii si metode in domeniul activitatilor economice si al programelor
de calculator.
-prezentarile de informatii.

Subiectele dreptului de proprietate industriala asupra inventiei


In principiu, dreptul la brevetul de inventie, apartine inventatorului, acesta fiind
subiect al dreptului de proprietate industriala asupra inventiei.

Subiectele primare sunt persoanele fizice sau juridice care in urma procedurii
administrative la OSIM, devin titulare ale brevetului de inventie. Subiecte
derivate sunt persoanele care dobandesc dreptul la brevetul de inventie prin
transmitere de la un titular anterior care poate fi subiect primar sau subiect
derivat.
In situatia in care o inventie, este realizata de mai multe persoane impreuna,
dreptul de proprietate (dreptul la brevet) apartine acestora in comun. Co-autori
pot fi numai persoanele care au desfasurat impreuna o activitate inventiva.
Inventiile de serviciu
In functie de titularul protectiei, inventiile pot fi libere sau de serviciu.
Peste 80% din inventiile brevetate sunt inventii de serviciu. O inventie de
serviciu, este realizata de unul sau mai multi inventatori, care au calitatea de
salariat in timpul programului de lucru si prin folosirea mijloacelor unitatii
angajatoare.
Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele unitatii
Reglementata de art 5 lit a din legea nr 64/1991, avem doua situatii:
1. Inventiile realizate de salariat in executarea unui contract individual de
munca ce prevede o misiune inventiva incredintata in mod explicit si care
corespunde cu functiile sale, vor fi brevetate pe numele unitatii.
(Angajatorului);
2. Inventiile realizate in executarea unui contract de cercetare, cand
cercetatorul are incredintata in mod explicit o misiune inventiva, vor fi
brevetate pe numele unitatii angajatoare.
Pana la realizarea inventiei, inventatorul si unitatea au obligatia sa se abtina de
la orice divulgare.
Inventatorul salariat, are obligatia sa informeze periodic, in scris, angajatorul
despre stadiul crearii si realizarii inventiei.
Din momentul realizarii inventiei, salariatul trebuie sa informeze in cel mai scurt
timp pe angajator despre realizarea inventiei. De asemenea, salariatul trebuie sa
puna la dispozitia angajatorului schitele, desenele si tot ceea ce este necesar
pentru ca inventia sa poata fi reprodusa. Unitatea angajatoare are obligatia ca in
termen de 60 de zile de la instiintare sa depuna la OSIM cererea de brevet de
inventie. Termenul de 60 de zile se calculeaza din momentul instiintarii in scris a
unitatii si este un termen de decadere. La implinirea termenului de 60 de zile,
unitatea care nu a depus cerere de brevet, va pierde dreptul la brevetul de
inventie, acest drept revenind salariatului inventator.
Dupa depunerea cererii de brevet de catre unitate, angajatorul are obligatia de
a-l informa pe inventatorul salariat, dupa stadiul examinarii cererii de brevet la
OSIM. De asemenea unitatea trebuie sa-l informeze pe salariatul inventator
despre rezultatele economice si sociale ale aplicarii inventiei.

Inventatorul salariat, are obligatia sa acorde titularului de brevet la cererea


acestuia asistenta tehnica pe baza de contract pentru punerea in aplicare si
exploatare a inventiei.
Inventatorul are dreptul la o remuneratie suplimentara stabilita prin contract.
Drepturile patrimoniale ale inventatorului salariat, se stabilesc in functie de
rezultatele economice si sociale rezultate din exploatarea inventiei. Ele sunt
direct proportionale cu aportul economic al inventiei pentru unitate.
Inventatorul salariat are dreptul sa-i fie inscris in carnetul de munca (desuet!),
calitatea de inventator si de asemenea are dreptul sa-i fie mentionat numele si
calitatea de inventator ori de cate ori se face o referire publica la inventia
realizata.
Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului
Reglementata de art 5 lit b legea 64/1991 republicata, avem 2 situatii:
1. Inventia realizata de un salariat in exercitarea atributiilor sale de serviciu,
prevazute intr-un contract individual de munca fara ca acesta sa aiba
incredintata in mod explicit o misiune inventiva, va fi brevetata pe numele
salariatului. Conditia esentiala este ca in contractul individual de munca,
salariatul sa nu aiba in mod explicit o misiune inventiva, chiar daca
inventia este realizata in exercitarea functiilor sale in domeniul de
activitate al unitatii si prin folosirea mijloacelor si cunostintelor tehnice ori
a datelor existente in unitatea angajatoare.
2. Inventia de serviciu va fi brevetata pe numele salariatului atunci cand desi
acesta avea incredintata in mod explicit prin contractul individual de
munca, o misiune inventiva, unitatea angajatoare nu a depus cerere la
OSIM in termenul de decadere de 60 de zile.
In ambele cazuri, unitatea angajatoare are un drept de preferinta la incheierea
unui contract de cesiune sau licenta a drepturilor ce izvorasc din brevetul de
inventie. Salariatul are obligatia de a informa in scris unitatea angajatoare
despre intentia sa de a incheia un contract de cesiune sau licenta a drepturilor ce
izvorasc din brevete.
Informarea trebuie facuta in scris si trebuie sa fie insotita de o oferta reala,
serioasa, ferma si completa. De la primirea ofertei, unitatea angajatoare, trebuie
ca in termen de maxim 3 luni sa accepte sau sa refuze oferta. In situatia in care
unitatea angajatoare nu accepta oferta, inventia devine libera.

Procedura administrativa de admitere sau de respingere a cererii de


brevet
Presupune 3 etape:

1. Inregistrarea cererii de brevet. Solicitantul depune la registratura OSIM


personal, prin mandatar, in forma scrisa sau in format electronic, cererea
de brevet de inventie. Aceasta trebuie sa cuprinda atributele de
identificare ale solicitantului, descrierea inventiei, schite si desene
explicative si eventuale referiri cu privire la existenta unei prioritati.
Cererea de brevet impreuna cu descrierea inventiei, schitele si desenele
explicative si dovada eventualelor prioritati invocate constituie depozitul
national reglementar. Descrierea inventiei trebuie sa fie suficient de clara
si completa pentru a permite unei persoane de specialitate sa reproduca
obiectul inventiei.
Cererea de brevet de inventie se inscrie in registrul national al cererilor de
brevet, datele din acestea fiind nepublice.
De la data constituirii depozitului national reglementar se naste pentru
solicitant un drept exclusiv de exploatare, o protectie provizorie similar cu
cea izvorata din brevet.
Diferenta dintre protectia provizorie si cea izvorata din brevet, este aceea
ca numai titularul de brevet, poate introduce o actiune in contrafacere.
2. Examinarea cererii de brevet. Comisia de examinare in cadrul OSIM
analaizeaza daca:
-cererea de brevet si documentele insotitoare acesteia sunt complete si
indeplinesc conditiile de forma prevazute de lege (art. 14, 15, 16);
-daca descrierea, schitele si desenele sunt sificient de clare si complete.
- Daca inventia indeplineste conditiile de fond pozitive pentru brevetare.
-Dcaa nu exista vreun impediment privind conditiile de fond negative.
Cea de a 2-a etapa se finalizeaza prin intocmirea unui raport de examinare
a cererii de brevet.
3. Admiterea sau respingerea cererii de brevet
In baza raportului de examinare a cererii de brevet, OSIM hotaraste
admiterea sau respingerea cererii de brevet. Hotararea de acordarea a
brevetului sau de respingere a cererii se publica in buletinul oficial de
proprietate industriala in termen de 60 de zile si produce efecte de la data
publicarii.
Brevetul de inventie este titlul juridic eliberat de stat prin organul sau de
specialitate cu competenta exclusiva pe teritoriul Romaniei, prin care i se
recunoaste titularului un drept exclusiv de exploatare a inventiei sale.
Brevetul de inventie este eliberat de directorul general al OSIM in temeiul
de hotarare de acordare a acestuia.
Brevetele de inventie se inscriu in registrul national al brevetelor. Durata
de protectie a unui brevet de inventie este de 20 de ani si include
protectia provizorie.
Revetul national de inventie este esentialmente temporar si produce
efecte doar pe teritoriul tarii unde a fost eliberat.
Brevetul de inventie are un caracter constitutiv de drepturi.

S-ar putea să vă placă și