Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluare INTREPRINDERII
Evaluare INTREPRINDERII
Activul net corijat al unei entiti se determin parcurgndu-se succesiv trei etape:
- separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii i bunuri n afara
exploatrii;
- reevaluarea bunurilor necesare exploatrii;
- calculul matematic al activului net corijat.
21.Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?
Componentele fundamentale ale unei evaluri sunt:
- activul net corijat,
- capacitatea beneficiar
- rata de actualizare.
22.Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei ntreprinderi?
Activul net corijat se poate stabili prin dou metode: metoda substractiv i metoda aditiv.
25.Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia acesteia.
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus
valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt
nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc).
Valoarea substantiala bruta ( VSB) reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii, angajate si
organizate pentru a realiza obiectul sau de activitate fara a tine cont de modul de finantare a acestora.
Valoarea substantiala bruta, asa cum s-a mai spus de altfel, este egala cu totalitatea activului reevaluat corijat
plus valoarea actuala a bunurilor pe care intreprinderea le foloseste fara a fi proprietara ( inchiriate, imprumutate,
leaging etc) minus valoarea actuala a elementelor corporale care, desi sunt inregistrate in patrimoniu, nu se
gasesc in intreprindere.
Cu cat valoarea substantiala bruta este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica micsorand profitul si
diminuand valoarea goodwill-ului.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea
la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
27.Ce este rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la
o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit
ulterior.Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus n calculul parametrilor economici i
indicatorilor financiari de ctre operatorii din piaa de bunuri i servicii. Actualizarea este un instrument prin care
se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite
de timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de bani
viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul
pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent.
28.Care sunt tehnicile de actualizare?
Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat n calcul factorul
timp, i anume:
- dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica se numete de capitalizare sau
de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este urmtoarea: o sum X cheltuit n trecut (sau n prezent) are ca
echivalent n prezent (sau n viitor) suma Y, numai dac pe X o amplificm cu (1 + i)n:
X(1+in) =Y
n care n = numrul de ani i i rata de capitalizare sau de fructificare.
- dac factorul timp este luat n calcul din direcia viitor-prezent-trecut, tehnica se numete de actualizare
propriu-zis. Regula actualizrii propriu-zise este urmtoarea: o sum prevzut a fi cheltuit n viitor peste n
ani, Y are ca echivalent n prezent (sau n trecut) suma X numai dac pe Y o amplificm cu
XY
1 i n
1
(1 i) n
1. este un profit stabil; 2. este un profit real; 3. este un profit cert; 4. profitul poate fi considerat ca
neproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie. Deci trebuie sa facem
comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate,
corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare.: -marja bruta; -valoarea
adaugata ; -excedent brut/net din exploatare; -profit net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua
categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice
insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii
tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia
sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga
perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau
deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai
acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor ; F. corecii legate
de sinergii ; G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidative.
III.Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionate; se recomanda in evaluarea
pentru privatizare unde trecutul este neproductibil. b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale
corectate, se foloseste in evaluari pt fuziuni, divizari, majorari de capital. c) Capacitatea beneficiara ca medie a
profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre
proprietari privati.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani
din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor.
40.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
Se poate utiliza una din urmtoarele patru variante:
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale provizionale, variant recomandat n cazul
evalurilor pentru privatizare (CBj); - capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2); capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din ntreaga perioad trecut i viitoare (CB3); capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute i viitoare (CB4).
41.Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia pe baza performanelor
financiare?
Perioada de referin exprimat n numr de ani corespunde perioadei de prognoz a ntreprinderii, adic
perioada la sfritul creia proprietarul ar trebui s-i schimbe atitudinea fa de afacerea sa. Schimbarea de
atitudine const n provocarea unor astfel de modificri n viaa ntreprinderii care s-i permit s-i reia ciclul
vieii; astfel de modificri constau n iniierea unor ci de restructurare, cum ar fi: formarea de noi societi comerciale, fuziunea, divizarea, asocierea cu pri ale ntreprinderii, injecii de capital pentru nlocuirea tehnologiilor,
modernizarea echipamentelor, renoirea produselor etc. Deci, perioada de referin se exprim de regul n ani i
corespunde limitei de prognoz stabilit de experi pe baza constatrilor din diagnosticele sectoriale. Din punct de
vedere al cumprtorului, aceast perioad coincide cu termenul de recuperare a investiiei pe care acesta este pe
cale s o fac.
43.Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?
Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-1 degajeaz un activ sau o societate. Exist
mai multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, i modului de calcul al acestui indicator
financiar; n toate cazurile, ns, n determinarea mrimii acestuia se pornete de la capacitatea beneficiar exprimat
prin profitul net (pn) la care se adaug toate celelalte fluxuri create de agentul economic ((amortismente (am) i
provizioane (pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea potenialului actual al
agentului economic (Ir) i variaia fondului de rulment normativ (ANFR)).
CF = Pn + Am + Pr Ir NFR
45.Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti
actualizate?
Aplicarea metodei se face n patru etape succesive:
Calculul fluxului de lichiditi nete istorice (minim trei ani anteriori). Aici se folosesc toate constatrile
din diagnosticul general i sectorial, cu deosebire din cel financiar (vnzri, costuri pe natur). Fluxul de lichiditi
nete istorice se poate calcula pornind de la profitul net cruia i se aduc ajustri sau pornind de la excedentul brut
de exploatare (EBE):
- Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioad ct mai lung posibil, dar compatibil cu orizontul de
prognoz al ntreprinderii; aceasta presupune s avem o bun nelegere a fluxurilor trecute pentru a putea
desprinde fluxurile viitoare ct mai fidel posibil, deci o bun viziune a volumului vnzrilor, preurile, structura
costurilor de exploatare i a cheltuielilor de capital.
- Determinarea valorii reziduale ce urmeaz s fie adugat la suma fluxurilor degajate de ntreprindere.
- Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii
reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat
46.Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care
pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz
rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie
sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de
rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea
patrimonial a acesteia. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de
constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de
organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc), competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc), competena managerial (calitatea
personalului, performanele managerilor, cadrele cheie etc.) etc.
.
47.Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului
ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite i anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile.
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct i la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau
pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele,
de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.
48.Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
Aciunile sunt evaluate diferit, dup cum coteaz sau nu la burs i dup cum se constituie ntr-un pachet
majoritar sau un pachet minoritar. Aciunile care coteaz se evalueaz prin metodele indicate de organismul de
reglementare al pieei de capital; cea mai utilizat metod const n estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul
cel mai redus dintre: media ponderat a preurilor la tranzaciile care au avut loc n ultima zi de la burs i preul
ultimei tranzacii din aceeai zi, cu condiia s fie un pre relevant, adic s se refere Ia cel puin 0,5% din numrul
de titluri ale emitentului. Aciunile care nu coteaz i se constituie ntr-un pachet minoritar sunt evaluate prin
metoda capitalizrii dividendelor; cele care nu coteaz dar se constituie ntr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin
aceeai metod a capitalizrii dividendelor, dar pot fi utilizate i alte metode bazate pe evaluarea global a ntreprinderii
n care s-a investit.
49.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile din contabilitate trebuie s se sprijine pe inventare fizice. Dup aceasta se procedeaz la
elaborarea unei balane pe vechimi a tuturor stocurilor i constituirea de provizioane pentru stocurile fr micare
sau cu micare lent.
Valorile de exploatare, n general, sunt evaluate la valoarea lor de realizare ntr-o perspectiv de continuitate a
exploatrii, la evaluarea stocurilor urmnd s fie avute n vedere urmtoarele reguli particulare:
- Stocurile la intrare se evalueaz la preurile de achiziie practicate n luna anterioar celei n care se face
evaluarea, iar dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie din cea mai recent perioad.
- Stocurile din interior se evalueaz la nivelul costurilor efective corectate cu gradul de naintare n realizarea fizic
a produselor.
- Stocurile la ieire se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare mai puin beneficiile estimate n aceste preuri.
50.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Pentru evaluarea creanelor se elaboreaz o balan n funcie de vechimea acestora i se calculeaz
provizioane pentru creanele incerte sau cu termenele de ncasare depite; creanele se iau n calculul activului net
corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din
ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea ntreprinderii.
51.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Disponibilitile bneti intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut
fiind ns actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc
evaluarea.
52.Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Imobilizrile necorporale (cheltuieli de nfiinare, mrci, brevete, licene, studii, tehnologii etc.) sunt
considerate, de regul, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al ntreprinderii, cu o singur excepie:
cheltuielile de cercetare i studiile care se refer la produse noi sau la dezvoltare (i nu cele care sunt efectuate pentru
meninerea potenialului existent), care se iau n calculul activului net corijat cu sumele nregistrate n contabilitate.
Motivul? Dac imobilizrile necorporale, ca de altfel toate elementele intangibile ale ntreprinderii, sunt bine
gestionate i exploatate, influeneaz valoarea ntreprinderii ns nu patrimonial ci prin rentabilitate, aa cum se va
vedea la capitalul privind evaluarea prii invizibile a ntreprinderii.
53.Cum se evalueaz obligaiunile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Obilgatiile financiare si nefinanciare in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale
din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei
tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de
munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru
entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective
condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii
evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta
litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut
necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de
munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne
sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare,
evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare
ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia
in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza
functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii
competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor
intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personalvarsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem
de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale
entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul
levier masurat pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor
investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor
financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is
informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit
metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite
pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte
oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte
punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul
economic al intreprinderii.
5.
Un capitol intitulat Bazele lucrrii de evaluare" care prezint pe subcapitole distincte:
- Ipotezele de evaluare: macroeconomice i microeconomice;
- Factorii de risc, prezentai grupat: exogeni i endogeni;
- Expertize i studii (proprii sau nsuite);
- Bibliografia utilizat.
6.
Un capitol intitulat Metode de evaluare aplicate"; cuprinde o descriere a metodelor de evaluare
aplicate i rezultatele obinute pentru fiecare metod aplicat. Constatrile sunt prezentate grupat pe principalele
grupe de metode utilizate: metode patrimoniale, metode bazate pe performanele financiare, metode
combinate, metode bazate pe comparaii i alte metode.
7.
Un capitol intitulat Gama de valori; valoarea aciunilor"; cuprinde toate valorile determinate n
capitolul anterior, prezentate ns n ordinea mrimii, att la nivelul ntreprinderii ct i la nivelul unei aciuni sau
titlu emise de ntreprinderea evaluat.
8.Un capitol intitulat Opinii ale evaluatorului"; cuprinde diferite remarci, sublinieri i atenionri n modul de
folosire a valorilor determinate n cadrul aciunilor desfurate de evaluator.
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va
exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
fi legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii i anume: dac activele sunt bine
gestionate i exploatate, deci degaje o rentabilitate superioar celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill;
dac activele sunt prost gestionate i exploatate i conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor
pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ.
66.Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor? (vezi ntrebarea 27)
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus n calculul parametrilor economici i
indicatorilor financiari de ctre operatorii din piaa de bunuri i servicii. Fr a intra n detaliile doctrinei economiei
de pia referitoare la rolul pieei financiare pentru economia real, menionm totui c acest rol este strict legat de
proprietatea singurei mrfi existente n piaa financiar - banii, aceea c stnd, aduce beneficii, spre deosebire de
mrfurile din piaa de bunuri i servicii, care, stnd, aduc pierderi. Actualizarea este un instrument prin care se
asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de
timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de bani
viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul
pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent.
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei
dobnzii.
67.Cum poate fi definit evaluarea economic?
Evaluarea economic reprezint un complex de tehnici, procedee i metode prin care un bun, o grup de
bunuri, un activ economic, un activ sau element intangibil, o ntreprindere n ansamblul su sunt aduse din punct de
vedere valoric la nivelul pieei i prin care li se asigur comparabilitatea cu aceasta. ntr-o accepiune mai
restrns, a evalua integral sau n parte o ntreprindere const n a determina zona cea mai probabil n care s-ar putea
situa preul la care o tranzacie s-ar putea ncheia n condiii normale de pia. Rspunznd diferitelor cerine din
viaa ntreprinderii, evaluarea constituie un instrument de orientare a operatorilor economici n spaiul economic al
rii i nu numai. Evaluarea economic i financiar este singurul tip de evaluare bazat pe expertiz i diagnostic i
care are drept obiectiv determinarea valorii de pia (valorii de circulaie) a bunurilor i ntreprinderilor sau a unor
valori derivate din valoarea de pia.
- Un vnztor hotrt, adic nu este nerebdtor sau constrns s vnd, nici forat s menin un pre care este
considerat realist pe piaa actual; un vnztor motivat s vnd proprietatea n condiiile pieei, la cel mai bun pre
obtenabil.
- ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, tranzacie ntre pri, ntre care nu exist o relaie particular
sau special (de exemplu, compania mam cu filialele sale) ntre pri distincte, fiecare acionnd n mod
independent.
- Dup o activitate de marketing adecvat nseamn c proprietatea va fi prezentat pe pia n cel mai adecvat
mod;durata timpului de expunere pe pia trebuie s fie suficient; se presupune c perioada de expunere trebuie
s nceap nainte de data evalurii.
- n care prile implicate au acionat n cunotin de cauz i prudent, adic ambele pri sunt bine informate,
acioneaz n propriul interes i n mod prudent.
- i fr constrngere; ambele pri sunt motivate dar nu constrnse.
7.Definii valoarea just
Valoarea just reprezint preul la care un bun ar putea fi schimbat ntre un cumprtor i un vnztor,
normal informai i interesai ntr-o tranzacie echilibrat.
8.Definii valoarea actual a unui bun
Valoarea actual se obine corectnd valoarea de origine cu inflaia care a avut loc de la data achiziiei i
cu coeficientul de nvechire (care cuprinde uzura fizic, uzura moral i uzura funcional).
9.Definii valoarea de origine
Valoarea de origine, de achiziie, de inventar sau istoric este dat de totalitatea costurilor necesare
pentru achiziionarea i punerea bunului sau a activului n stare de folosire sau de utilizare.
10.Definii valoarea de utilizare
Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumit proprietate o are pentru o utilizare specific i
pentru un anumit utilizator, de aceea nu este n relaie cu piaa; se refer strict la valoarea cu care o anumit proprietate
contribuie n ntreprinderea din care face parte, fr a avea n vedere cea mai bun utilizare a proprietii sau suma de
bani ce poate fi obinut n urma vnzrii sale.
Standardul internaional de contabilitate IAS 36 definete valoarea de utilizare ca fiind valoarea actual a
fluxurilor viitoare de numerar ce se ateapt s fie generate din utilizarea continu a unui activ i din cedarea lui la
sfritul duratei de via util.
12.De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
n cazul privatizrii, evaluarea bazat pe expertiz i diagnostic este necesar din cel puin trei puncte de
vedere:
din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu
capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea
valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti
factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate
in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de
aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut
fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru
privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
26.Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele elemente
din bilanul economic al acesteia: casa 10000; banca 150000; cheltuieli de nfiinare 15000; cldiri 200000;
echipamente 250000; stocuri 300000; furnizri 400000; creditori 80000; mprumuturi bancare pe termen
lung 200000; capital social 100000; rezerve 10000; venituri anticipate 80000; profit 55000.
a)
ANC = AT DT
AT = 10000 + 150000 + 200000 + 250000 + 300000 = 910000
2) Profitul net frecvent folosit in evaluarea activelor si intreprinderilor prin metode bazate pe
capitalizarea veniturilor
3) Dividendul folosit in evaluarea titlurilor dar si in evaluarea intreprinderilor prin metode bazate pe
randamentul capitalului
4) Cash-flow folosit in evaluarile prin metode bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar.
se determina parcurgand succesiv trei etape:
evalua, ea se stabilete folosind mintea i imaginaia evaluatorului i se gsete pe hrtie. Este firesc ca o valoare
preluat de actorii negocierii s devin sau nu pre;
- caracter obiectiv: preul este o mrime obiectiv n raport cu evaluatorul i subiectiv n raport cu prile
negociatoare reflectnd actul lor de voin; valoarea este o mrime obiectiv n raport cu actorii negocierii i
subiectiv n raport cu evaluatorul, fiind creaia sa.
33.Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare
Creterea riscurilor atrage dup sine creterea ratei de actualizare.
Intre rata de actualizare si riscul de tara exista urmatoarea relatie: cu cat riscul de tara este mai mare cu atat rata
de actualizare este mai mare.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin
intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile
viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda
deducerii profitului) sau
2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilortimp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care
estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este
rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu
valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din
active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului de
numerar.
34.Explicai relaia dintre riscuri i valoare ntreprinderii
Creterea riscurilor atrage dup sine scderea valorii ntreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat
de
punctele
slabe
rezultate
din
sinteza
diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai
mare.
35.Explicai relaia dintre rata de actualizare i valoarea ntreprinderii
Creterea ratei de actualizare atrage dup sine reducerea valorii ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare
valoarea intreprinderii va fi mai mica.
55.Explicai influena politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii
Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influeneze in sensul unei valori mai mari a
activelor si a ntreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii valorii
ntreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele
fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai
mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara.
69.Indicai cteva corecii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n capacitate beneficiar
(metode de randament) (vezi ntrebarea 39)
Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil, cruia i se aduc
dou categorii de corecii:
- corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor modificrilor din legislaia fiscal
i contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaz n funcie de reglementrile contabile i fiscale n vigoare la data elaborrii situaiilor financiare cele mai recente;
- corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i corectate toate
marjele din contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile din diagnosticul de evaluare i din
analiza fundamental.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
- amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de
amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele profesionale sau
studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;
- salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i
adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de
ctre experi independeni n munc i protecie social;
corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun
complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric a rezultatelor individuale
23.n ce const metoda substractiv de calcul al activului net corijat?
Metoda substractiv de calcul const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor
ntreprinderii;
24.n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corijat?
Metoda aditiv care n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor influenelor rezultate
din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanul ntreprinderii.
Consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influente din reevaluarea elementelor
patrimoniale.
CF Ir
1 t
Vr
1 t n
in care:
V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda fluxului de trezorerie redus;
CF = cash flow;
Ir = investiii de rennoire, de meninere;
Vr = valoarea rezidual;
t = rata de actualizare;
n = ultimul an de prognoz;
Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an n ntreprindere pn la
anul n", cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-i reconsidere modul de abordare a afacerii sale; n acest an
n" se stabilete valoarea rezidual a ntreprinderii.
Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de dezvoltare; este o
metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar potrivit cruia valoarea unui activ
este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor
de ctre activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a cumprtorului (investitorului).
13.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic
Obiective:
> aprecierea riscurilor inerente situaiei juridice a ntreprinderii,
> analiza patrimoniului conducerii ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
A. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic juridic, care cuprinde:
> drept comercial, cu subrubricile:
- acte i contracte privind modul de exploatare (fond comercial, locaii, concesiuni, licene, contracte de franciz);
- acte i contracte privind situaia imobiliar (acte de proprietate, leasing, nchirieri, expertize recente privind
evaluarea);
- acte i contracte privind alte imobilizri (titluri de participare, mrci i brevete etc);
- acte i contracte privind finanarea pe termen mediui lung (credite bancare, linii de credit);
- asigurri (contracte de asigurri, obiect, riscuri asigurate).
>
drept social, cu subrubricile:
- existena contractelor de munc, a regulamentelor de organizare i funcionare sau regulamentelor interne;
- data ultimului control al organismelor sociale i principalele constatri;
- partenerii sociali (sindicate, conflicte sociale etc)
drept fiscal, cu subrubricile:
analiza regimului fiscal al ntreprinderii; particulariti;
data ultimului control fiscal i principalele constatri.
drept societar, cu subrubricile:
- analiza documentelor juridice generale (registrul de procese-verbale al Adunrilor Generale i ale Consiliului de
Administraie);
- inerea la zi a documentelor juridice generale ale ntreprinderii.
B. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conductorilor ntreprinderii
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt
ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers
oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte; - finanare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt; - existenta unor litigii contractuale cu terii si cu
proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate.
14.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial
Obiectiv:
Poziionarea ntreprinderii sau a activului n pia.
Mijloace de realizare:
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic comercial, care cuprinde subrubricile:
- poziia strategic a ntreprinderii (situaia sa general n comparaie cu mediul economic, cu sectorul, cu piaa
sa);
- piaa (localizarea i descrierea pieii);
- clientela ntreprinderii (numr, repartizarea, clieni strategici, clieni ru platnici, fragilitatea relaiilor cu clientela
etc);
- produsele (gama, produse cu marj ridicat i cu marj redus, rennoirea produselor, politica de cercetare
3.2.
Rata egal cu dobnda practicat de banca central; ca mrime este egal cu cea de la alineatul precedent,
plus o prim de risc.
3.3. Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale.
3.4. Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de mai sus).
3.5. Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat metod, mai ales n
condiii de instabilitate i incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile concrete ale
ntreprinderii expertizate.
Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza
urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx
Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci
n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
31.Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi
Costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx
Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci
n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale poate fi
de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe (riscul de ar,
riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului la exigenele
economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite,
produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar sensul i
mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa
(ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una
determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta determinat de
influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau nesistematic, difereniat
sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n
comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii
industriale de care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
- aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii determin o
variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific ntreprinderilor din chimie,
sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate
mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor;
- aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii
(material rulant, imobiliare, asigurri etc);
- aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a rentabilitii
aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.)
Costul capitalului mprumutat se obine prin relaia:
Cci = Cd(1-0,16)
unde: Cd = costul datoriei (care ns trebuie defiscalizat)
39.Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru determinarea
capacitii beneficiare
Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil, cruia i se
aduc dou categorii de corecii:
- corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor modificrilor din legislaia fiscal
i contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaz n funcie de reglementrile contabile i fiscale n vigoare la data elaborrii situaiilor financiare cele mai recente;
- corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i corectate toate
marjele din contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile din diagnosticul de evaluare i din
analiza fundamental.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
- amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de
amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele profesionale sau
studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;
- salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i
adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de
ctre experi independeni n munc i protecie social;
- corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun
complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric a rezultatelor individuale.
70.Prezentai semnificaia superprofitului punct de plecare n dimensionarea goodwill-ului (vezi ntrebarea
64)
Superprofitul sau renta de goodwill, reprezint profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate
pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a
acesteia.
71.Prezentai semnificaia badwill-ului aferent unei ntreprinderi?
Dac activele unei ntreprinderi sunt bine gestionate i exploatate, deci degaj o rentabilitate superioar celei
ateptate de pia, se poate obine un goodwill; dac activele sunt prost gestionate i exploatate i conduc la
performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ.
72.Prezentai formula de calcul a valorii substaniale brute valoare patrimonial a ntreprinderii (vezi
ntrebarea 25)
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus
valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt
nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc).
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea
la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
73.Prezentai Modelul Z de evaluare a riscului de faliment al firmei.
Modelul Z
Construit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispozitia evaluatorilor a unor metode predictive
pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice. Modelul Z reprezinta o functie construita pe
baza unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor intreprinderi.
Modelul Z are forma:
Z = a*X1 + b*X2 + .... + n*Xn
Unde X1 Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n = coeficienti de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte ca situatia
sa devina compromisa.
In functie de valoarea lui Z se disting:
* o zona nefavorabila: Z<-0.25;
* o zona de incertitudine: -0.25</=Z</=0.125;
* o zona favorabila Z> 0.125.
Metoda scorurilor completeaza practic met clasice ale analizei riscului, avand o caracteristica preponderent
predictiva