Sunteți pe pagina 1din 10

NEURO

II MISCARI INVOLUNTARE
miscari coreice = miscari involuntare dezordonate ce apar la toate nivelurile
> apar in coreea acuta , coreea Sydenham
> miscarile involuntare dispar in somn si se accentueaza cu emotia
ticurile = micri involuntare cu caracter stereotip i pseudogestual .Pot fi
suprimate temporar voluntar
sincineziile = miscari involuntare ce apar concomitent cu miscarile voluntare
>pot fi : - de imitatie (a musculaturii paralizate concomitent cu musc. neparalizata)
- globale ( tuse, stranut, acte fiziologice normale)
- de coordonare

IV NERVII CRANIENI
NERVII CRANIENI I olfactiv, II optic, III oculomotor comun, IV trohlear
(patetic), V trigemen, VI abducens (oculomotor extern), VII facial, VIII acusticovestibular, IX glosofaringian, X vag (pneumogastric), XI accesor (spinal), XII
hipoglos
Nervul I Oftalmic = nerv senzorial
Examinarea se face pentru fiecare nar n parte.Se ncepe cu nara presupus bolav, iar
cealalt nar se penseaz cu degetul. Bolnavul fiind cu ochii nchii, este invitat s
inhaleze substane odorizante (alcool, lmie, tutun, cafea,cuioare). Se evit substanele
iritante (amoniac, acid acetic) care irit terminaiile trigemenului.
Anosmie: pierderea mirosului .
determinat de leziuni ale mucoasei olfactive ( rinit atrofic, obstrucie nazal,
sinuzit, deviaie de sept, etc.)
Hiposmia:diminuarea capacitii olfactive.Apare n HIC, adenom hipofizar,ETC
Hiperosmia :percepie olfactiv crescut.Apare n hipertiroidism, graviditate, atacuri
migrenoase, alergii.
Parosmia:pervertirea mirosului
Cacosmia:individul percepe ca neplcute mirosurile cu care vine n contact.
Halucinaii olfactive:perceperea de mirosuri fr obiect.

Nervul II OPTIC = senzorial


- cei doi nervi optici se unesc formnd chiasma optic unde fibrele nervoase se

ncrucieaz parial : fibrele fiecrei hemiretine nazale trec n partea controlateral, iar
fibrele celor dou hemiretine temporale i continu traseul homolateral.
-apoi se continua cu bandeletele optice care conin fibrele hemiretinei temporale
homolaterale i fibrele hemiretinei nazale controlaterale.
-bandeletele optice se termin n corpii geniculai externi.
Urmarim: acuitatea vizuala, campul vizual, fundul de ochi
acuitatea vizuala= capacitatea subiectului de a percepe forma,culoarea si pozitia
spatiala a obiectelor
campul vizual = spatiul pe care il percepem cu ambii ochi privind intr-un punct fix
tulburrile ce camp vizual = hemianopsie (dreapta/stanga)
Nervii OCULOMOTORI (III,IV,VI)
-oculomotor comun,trohlear, abducens(oculomotor extern)
oculomotor comun inerveaza oblic mic(inferior), drept intern,superior,inferior,
ridiacator al ploapei
trohlear inerveaza oblicul mare (superior)
oculomotor extern abducens drept extern
urmarim: pozitia globilor oculari, motilitatea globilor oculari,strabism, diplopie,
diametrele pupilare (3-5mm), reflexul fotomotor, ptoza palpebrala
Nervul V TRIGEMEN
componenta (CS) = tulburrile subiective, examinarea sensibilitatii tegument
fata si mucoase, reflex cornean
componenta motorie (CM) = relieful, miscarile muschilor masticatori, reflex
maseterin
CS:
+tulburari subiective > durere, amorteala
+exam.sens.teg.fata si mucoasa > sensibilitatea este: - profunda
-superficiala: tacticla,termica,dureroasa
+reflexul corneean = se examineaz prin atingerea corneei cu un vrf de vat n
apropirea limbului sclero-corneean. Rspunsul const n clipire bilateral.

CM:
+reflexul maseterian= se examineaz prin intermediul degetului examinatorului , aezat
la nivelul mentonului, pacientul fiind cu gura ntredeschis. Se percut uor degetul
examinatorului cu ciocanul de reflexe.Se obine ridicarea mandibulei prin contracia
maseterului.
Nervul VII FACIAL
urmarim:
-simetria faciala, fanta palpebrala, mimica voluntara,examenul gustului in 2/3 ant.limba
simetria faciala = comparam hemifata stanga cu hemifata dreapta
-examenul gustului = se face uiliznd soluii sapide (dulce, acru, amar, srat)
Papilele gustative pentru dulce i srat sunt dispuse la vrful limbii,pentru amar la
baza limbii , iar pentru acru- lateral.
patologic poate apare: aguezie (abolirea gustului), hipoguezie (diminuarea gustului),
disguezie (percepii gustative distorsionate).
Nervul VIII ACUSTICO-VESTIBULAR
Componenta acustica (cohleara) = tulubrari subiective (durere), acuitatea auditiva
,conducerea aeriana,osoasa
hipoacuzie (scderea acuitii auditive), anacuzie sau surditate (abolirea acuitii
auditive), hiperacuzie (exagerarea auzului)
Componenta vestibulara :
examinarea nistagmusului = bolnavul este invitat s urmreasc indexul examinatorului
care se va deplasa n plan orizontal de la stnga la dreapta i n plan vertical de sus n
jos.
Nistagmusul poate fi: orizontal, vertical sau rotator(orizonto-girator)
verijul = senzaie subiectiv de rotaie a obiectelor din jur aprut brusc la schimbarea
poziiei corpului sau capului
Romberg = pacient in ortostatism cu calcaile alipite si bratele intinse (deci asociem si
proba bratelor intinse), observam pe ce parte tinde sa cada = pe o parte (sistematizate),
mai multe directii(nesistematizat)
Nervul IX GLOSOFARINGIAN
examinarea gustului in 1/3 post limba

deglutitia pentru solide


Daca pacientul nu inghite solide = afectare de glosofaringian
Daca nu inghite lichide = afectare de vag
Nervul X + XI VAG si SPINAL(accesor)
Componenta comuna ( vago-spinala) pozitia+miscarile valului palatin, reflexul
velopalatin si faringian, fonatia
Componenta externa ( spinala) - examinarea reliefului si miscarilor mm SCM si
trapez, torticolis
Nervul XII HIPOGLOS
-pozitia, miscarile si troficitatea limbii
analizam limba in cavitatea bucala, apoi invitam pacientul sa efectueze protuzia limbii si
verificam culoarea, troficitatea si daca limba se afla in pozitie mediana

V MOTILITATEA
1.ORTOSTATISMUL SI MERSUL
Tipuri de mers patologic
mersul parkinsonian - mersul este lent, cu pai mici i tari
mers cerebelos mers ebrios
mers astazo-abazic= cu baza larga, apare in sindroamele pseudo-bulbare
mers stepat = in paralizia de sciatic popliteu extern (SPE)
mers talonat = in paralizia de SPI
2. MISCARI ACTIVE SEGMENTARE, FORTA MUSCULARA
SEGMENTARA, PROBE PAREZA
Forta musculara segmentara (FMS) - se face comparativ dr/stg in pareza stanga
FMS stg < FMS dr
Probe pareza = proba bratelor intinse - se face cu bratele in supinatie
in pareza misca putin, in plegie nu misca
proba Mingazzini pacient in decubit dorsal,ridica picioarele in
unghi drept.
Proba Barret - pacient in decubit ventral ridica membrele inf in unghi

drept
3.TONUSUL MUSCULAR
( hipotonie, probe de pasivitate, hipertonie elastica, plastica, proba lui Noica)
hipotonie = tonus scazut
hipertonie = tonus crescut
hipertonie elastica mana revine la pozitia initiala
hipertonie plastica nu revine
Fenomenul rotii dintate pentru sindroamele extrapiramidale
Sindroamele extrapiramidale : hiperto-hipokinetice (PARKINSON) sau hipotonhiperkinetice
Proba lui Noica - flexia si extensia mainii + ridicarea piciorului homolateral
4. COORDONAREA MISCARILOR
Ataxia = lipsa de coordonare
Probe de ataxie cerebeloasa:
index- nas = din lateral
calcai la genunchi sau pe creasta tibiei
proba moristelor
proba marionetelor

VI REFLECTIVITATEA
REFLEXELE NORMALE
Osteotendinoase =stilo-radial, cubito-pronator, bicipital, tricipital, patelar,
Ahilian
Cutanate = Abdominale superior (paralel cu rebordul costal ) , mijlociu (pe
ombilic) inferior (creasta iliaca)
= Plantar = se excita marginea plantei cu o miscare semicirculara de la calcai
la degetul mic si vom avea raspuns fiziologic sau patologic
fiziologic flexia degetelor
patologic = BABINSKI = extensia halucelui si evantaiera
celorlalte degete
La unii pacienti apare indiferenta plantara ( strat cornos mare sau patologic)
de postura reflexul gambierului anterior
REFLEXE PATOLOGICE

Babinski
Oppenheim se apasa pe creasta tibiei si se produce extensia halucelui
Gordon compresia masei musculare a gambei si se produce extensia halucelui
Hoffmann - se pune mana in balans si cu mana opusa se ciupeste falanga distala
a mediusului si apare adductia policelui sau flexia degetelor
Marinescu- Radovici (palmo- mentonier) cu un obiect bont se excita eminenta
tenara si se observa contractia mentonului (pacientul are buza intredeschisa si ne
uitam la buze)
Clonus rotulian - se apasa brusc pe tendonul cvadricepsului si vor aparea
miscari de pendulare ale rotulei
Clonus plantar se apuca piciorul se apasa brusc pe planta si apare o miscare de
pedalare (in AVC)

VII SENSIBILITATEA
1.SUBIECTIVA Hiperpatia = durere insuportabila care nu dispare la analgezice suicid, apare in
sindrom talamic
Parestezii= amorteli, furnicaturi, intepaturi
2.OBIECTIVA ELEMENTARA
Superficiala tactila, termica, dureroasa
Profunda mio-artro-kinetica
Pacientul este rugat sa inchida ochii si ii se efectueaz flexia si extensia falangelor,
intrebam ce simte (e ridicat degetul sau e coborat)
3.OBIECTIVA SINTETICA
Stereognozia = recunoasterea obiectului din maini cu ochii inchisi
Topognozia = 2 stimul diferiti aplicati concomitent
Somatognozia = pacientul cu ochii inchisi, ii ridicam mana si intrebam ce mana e?
Dermolexia discriminativa = pacient cu ochii inchisi, ii desenam pe corp cifre, litere
si acesta trebuie sa le recunoasca.

IX TROFICITATEA, VASOMOTRICITATEA

Atrofia musculara cu/fara fasciculatii, fanere, tegumente, ploare, eritem, edem.


Fasciulati= contracii sincrone limitate la fibre musculare aparinnd unei uniti
motorii

X LIMBAJUL
Dizartrie = tulburare de articulare
Afazia = tulburare de vorbire fara afectarea functiei psihice
Afazia poate fi : motorie (brocca) nu poate vorbi
senzitiva (vernicke) nu intelege
mixta (in general in clinica avem afazie mixa cu predominanta
motorie sau senzitiva
Anomie = incapacitatea de a denumi obiectele, definind obiectul prin aciunea sa ( ex.
pix obiectul care scrie)

XI PRAXIA ( gestica)
XII PSIHIC
Agnozia = tulburare de recunoastere
Afazia = tulburare de vorbire
Apraxia = tulburare de gestica
Prosopagnozia = nu recunoaste fizionomia, figura
TERMINOLOGIE
Paralizia = imposibilitatea efectuarii miscarii voluntare complete(plegie) sau numai
reducerea sa cantitativa( pareza)
Astazia = imposibilitatea de a sta in ortostatism
Abazia = imposibilitatea de a merge ?
Ataxia = incoordonarea miscarilor voluntare
Adiadocokinezia = imposibilitatea de a efectura miscari succesive pronatie supinatie
vezi miscarea marionetelor
Hipermetria = creste amplitudinea muscarii( depaseste tinta propusa nasul la proba
index nas)
Apraxia = pierderea intelegerii folosirii obiectelor uzuale si se traduce prin acte absurde
si imposibilitatea de a conforma miscarile catre un scop desi subiectul nu este delirant,
ataxic, paralitic, intelege ordinele si recunoaste obiectele. Deci pierde schema de

utilizare.
Hipoestezie= scaderea acuitatii senzitive
Hiposmia = scaderea acuitatii olfactive
Ambliopia= scaderea acuitatii vizuale
Cecitate= orbire
Hipoacuzia= scaderea acuitatii auditive
Aguezie=lipsa gustului
Parestezie = perceptie gresita ?
Durerea = senzatie nplacuta aparuta in urma unor leziuni iritative a cailor sensibilitatii
dureroase
Cauzalgie= senzatie de durere perceputa ca o arsura
Encefalita= inf.encefal
Meningita = inf. Membranei meningeale
Mielopatie = afectare a maduvei spinarii
Mielita= inf maduvei
radiculopatie= afectare a radacinii unui nerv spinal
plexopatie= ---,,---- a unui plex nervos
neuropatie periferic = afectarea nervilor periferici
polineuropatie= notiune similara cu neuropatia periferica utilizata cu inteles
complementar notiunii de poliradiculopatie (in manusa sau ciorap)
miopatia = afectiune musculara
miozita= afectiune musculara inflamatorie

SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL


de la strat 5- circumvolutiunea frontala ascendenta la coarnele anterioare ale
maduvei
Tablou clinic
paralizie (deficit motor intins)
hipertonie musculara piramidala (in lama de briceag)
troficitate musculara pastrata (poate sa apara atrofie prin neutilizarea membrelor)
reflexe osteotendinoase vii, pastrate
apar reflexe patologice Babinski, Marinescu Radovici,Hoffmann
abolirea reflexelor cutanate (abdominal, cremasterian)
sincinezii (miscari involuntare a musc paralizate concomitent cu cea neparalizata

SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC

De la maduva la periferieFasciulul piramidal = in nucelii motori ai n,cranieni (cortico nuclear)


in coarne ant, ale maduvei (cortico spinal)
Tablou clinic
Deficit motor parcelat/izolat/localizat
hipotonie
atrofie
reflexe osteotendinoase diminuate/abolite
fasciculatii
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA
Deficit motor al hemifetei

proba incruntarii- fruntea de parte afectate are santurile sterse


lagoftalmie( fanta palpebrala deschisa)
semnul genelor lungi (ploapele nu sa strang puternic)
sant nazo-genian sters
coltul gurii cazut pe partea afectata
PARALIZIA FACIALA CENTRALA

Insoteste AVC-urile
deficit in jumatatea inferioara a fetei
sant nazo-genian sters
coltul gurii cazut

LOCALIZARI AVC
Cortical - deficit motor inegal repartizat
in AVC Sylvian avem deficit motor facio-brahial astfel :
daca localizarea este pe partea stanga = paralizie faciala centrala dreapta si
pareza brahiala
in tromboza de a. cerebrala anterioara = apare deficit crural (m.inferioare)

75% din AVC-uri sunt de a. Sylviana


Capsula interna- deficit motor masiv, egal repartizat (hemiplegie)
Trunchi cerebral sindrom altern, adica : paralizia de n cranieni ipsilateral si deficit
motor contralateral
SINDROM MILLARD GUBLER = paralizie faciala
periferica + deficit motor contralateral
atetoza= miscari vermiculare, involuntare la nivelul mainilor si picioarelor