CUPRINS

Introducerea............................................................................................................2

Capitolul I Aspecte teoretice privind modele economice IS-LM.................3

1.1.Notiuni de modelul IS LM.............................................................................3

1.2. Piaa bunurilor i serviciilor. Modelul IS........................................................3
1.3. Pieele activelor financiare. Modelul LM.....................................................7
1.4.Echilibrul pe piaa monetar i curba LM....................................................14
1.5. Echilibrul pieelor...........................................................................................16
Capitolul II Politica Monetara si problemele circuitului monetar in
Republica Moldova.....................................................................20
2.1PoliticaMonetara...............................................................................................20
2.2 Dificultatile de circulatie monetara a Republicii Moldova.......................26
2.3 Prognoze politici monetare in Republica Moldova ...................................26

Concluzii..............................................................................................................34

Bibliografie..........................................................................................................35
Introducerea
Economia monetara, in intregimea conceptului, ramane, astfel, numai partial
acceptata, in gandirea economica, iar departajarea institutionala a
managementului celor doua politici, intre guvern si banca centrala este exemplul
pozitiv cel dintai in acest sens. Raman numai relativ acceptabile departajarea
1

pietei monetare, ca una paralela, si a pietei titlurilor de valoare, drept complet

desprinsa de economia reala
Stabilitatea preurilor poate fi definit ca o situaie n care creterea preurilor
este suficient de redus i stabil, astfel nct aceasta s nu exercite o influen
semnificativ asupra deciziilor economice ale societii.
n condiiile n care celelalte prghii economice erau, practic,
imposibil de utilizat, politica monetar s-a dovedit a fi singura n msur
s ducla ndeplininirea msurrilor de stabilizare, chiar dac aceasta, la nceput,
s-a fcut cu destulde multe eforturi.
n acest context, Banca Naional a Moldovei consider c stabilitatea
preurilor poate fi cantitativ definit prin rata inflaiei evaluat prin indicele
preurilor de consum publicat lunar de Biroul Naional de Statistic, dat fiind
faptul c: publicul larg este informat privind indicele respectiv i mai puin despre
ali indici de msurare a inflaiei, datele privind indicele preurilor de consum sunt
disponibile n timp util, nu sunt supuse revizuirilor i nu n ultimul rnd, este
respectat principiul de separare a intereselor dintre instituia care colecteaz i
calculeaz indicele respectiv i instituia care are ca obiectiv intirea ratei inflaiei.
Scopul lucrari: Scopul prezentei lucrari consta in prezentarea metodelor de
realizare a modelului IS-LM si Politicii monetare din Republica Moldova.
Obiectivele lucrari:Obictivele aceste lucrari consta in studierea modelelor
economice ale pietii monetar-financiare si dificultatile de circulatie a Republicii
Moldova.Am adus exemple si prognoze a politicii monetara a tarii.

Capitolul I. Aspecte teoretice privind modelele economice IS-LM

1.1.Notiuni de modelul IS LM
Modelul IS LM arat legturile existente intre sectorul bunurilor i serviciilor
i sectorul monetar, legtura ce exist intre pieele bunurilor i cea a activelor
financiare. In figura 3.4 este prezentat structura modelului.
2

Structura Modelului IS-LM [ru.scribd.com]

Variabilele de baz ce fac legtura dintre piee sunt PIB / PNB i rata
dobanzii.Teoria macroeconomic modern (neokeynesianismul) se fundamenteaz
pe modelul IS LM deoarece acesta ofer un instrument simplu i puternic de
analiz a efectelor politicilor fiscale i monetare asupra produciei i a ratei
dobanzii.

1.2. Piaa bunurilor i serviciilor. Modelul I

Funcia IS reprezint sectorul real al economiei i explic mecanismul su de
funcionare.Curba IS arat legtura ce exist intre ratele dobanzilor i nivelul
outputurilor pentru care cheltuielile planificate egaleaz venitul agregat
(PNB,PIB).
Cu alte cuvinte, fiecare punct de pe curba IS arat combinaia de venit agregat
i rate ale dobanzilor pentru care investiiile planificate sunt egale cu acumulrile
planificate. Curba IS poate fi determinat atat grafic cat i analitic. In figura 3.5
este ilustrat deducerea grafic a acesteia utilizandu-se 4 cadrane. In analiza
efectuat s-au presupus preurile constante i o economie inchis.
3

Citirea figurilor se efectueaz in sens opus acelor de ceasornic, de la (5.a) la (5.d).

Fig. 3.5 Deducerea grafic a curbei IS [ru.sribd.com]

Cadranul (5a) prezint legtura dintre investiii i rata dobanzii, respectiv cererea
de capital,sau curba eficienei marginale a capitalului.Cadranul (5b) reprezint
condiia de echilibru pentru o economie inchis, respectiv
Economii = Investiii (S = I), iar geometric este reprezentat de prima bisectoare.
Cererii de investiii din (5a) ii corespunde in 5(b) acumularea necesar
acoperirii acesteia.In cadranul (5c) sunt descrise funciile de acumulare analizate in
3.1. Se presupune c economiile au o legtur direct cu venitul astfel incat panta
acestor funcii este pozitiv i depinde de inclinaia marginal ctre economisire
(IMS). Echilibrul obinut in (5b) pentru economii este proiectat in (5c) i astfel
vom obine venitul agregat necesar generrii nivelului corespunztor de economii
pentru realizarea echilibrului.
Cadranul (5d) prezint curba IS. Pe cele dou axe avem venitul agregat (Y) care
corespunde celui din cadranul (5c) i rata dobanzii ce corespunde cadranului (5a).
Deci, proiecia cadranelor (5c) i (5a) in cadranul (5d) conduce la un punct unic de
echilibru, respectiv combinaia de rate de dobanzi i venit agregat ce determin
4

egalitatea dintre acumularea planificat i investiiile planificate, respectiv curba

IS. Punctele A i B ale curbei IS s-au identificat prin mecanismul
prezentat mai sus. Cheltuielile publice pot fi uor ataate modelului prin adugarea
lor orizontal in cadranul (5a), la curba CeK, ceea ce va genera o deplasare ctre
dreapta a acestei curbe cu G uniti,respectiv va fi I + G.
Pentru a descrie influena modificrii impozitelor vom incepe cu cadranul 5c, in
care curba acumulrii se va deplasa ctre dreapta cu T, respectiv va deveni S + T.
In nici unul din cele dou cazuri analiza fundamental nu este modificat, iar curba
IS va conine i cheltuielile publice precum i impozitele corespunztoare.
Modificarea pantei curbei IS depinde de:
Elasticitatea investiiilor in raport cu dobanda. Cu cat investiia este mai
senzitiv la rata
dobanzii, cu atat IS tinde ctre orizontal;
Inclinaia marginal ctre economisire (IMS). Cu cat IMS este mai mare, cu atat
IS tinde ctre vertical (este mai inclinat);
Rata de impozitare. Creterea ratei de impozitare conduce la rotirea curbei IS
ctre stanga (se apropie de orizontal) in timp ce scderea ratei de taxare rotete
ctre dreapta curba IS (tinde spre vertical).

Deplasrile curbei IS rezult din:

Modificarea cheltuielilor publice (G). O cretere a cheltuielilor publice va
deplasa curba IS la dreapta, in timp ce o readucere a lor o va deplasa ctre stanga;
Modificarea volumului absolut al impozitelor (T). O cretere a impozitelor va
deplasa curba ctre stanga, in timp ce o scdere a acestora o va deplasa ctre
dreapta.
Curba IS (Investment Saving, Investiii Acumulare) descrie sectorul real,
sectorul bunurilor i serviciilor din economie i reprezint echilibrul in condiiile
in care cererea agregat de bunuri i servicii este egal cu oferta agregat (pentru
orice punct al curbei), respectiv CeA = Y.
De asemenea, se poate determina curba IS analitic, utilizand condiia de echilibru
pe piaa bunurilor i serviciilor.
Expresia cea mai general a curbei IS este:
5

(IS): Y = c [Y t(Y )]+ G + I (r) (3.4)

(cu c = IMC - inclinaia marginal pentru consum)
Difereniind (3.4) i considerand G constant, vom obine:

De aici rezult c panta curbei IS este negativ.

In capitolul 2 (seciunea 2.3.) am artat c cererea agregat (CeA) este: CeA = C +
I + G,
astfel:
Y = C + cTR + c(1-t)Y + I - br + G sau
Y = A + c Y br, cu A = (C + cTR+ I +G ) iar c = c(1-t)
Din aceast relaie rezult forma simplificat a curbei IS:

Analiza acestei ecuaii confirm afirmaiile anterioare:

1. Dac investiiile sunt puternic senzitive in raport cu rata dobanzii, atunci
coeficientul b este mare, iar curba IS este aplatizat (se apropie de orizontal). In
consecin modificri mici ale ratei dobanzii conduc la modificri mari ale
venitului agregat. Reciproc, pentru un coeficient b mic (corespunztor unei
senzitiviti reduse), curba IS tinde ctre vertical, respectiv modificrile ratei
dobanzii nu au o influen prea mare asupra outputului/venitului agregat.
2. Deplasare mare a cheltuielilor autonome A conduce de asemenea la o modificare
mare a nivelului de echilibru al venitului. Astfel, puterea public poate influena
nivelul venitului agregat (Y) prin intermediul instrumentelor de politic bugetar G
i TR.
Analog deplasrii lui A se vor comporta i componentele sale, respectiv o cretere
a cheltuielilor publice (G) sau a transferurilor (TR) deplaseaz curba IS ctre
dreapta.Dimensiunea deplasrii depinde de mrimea multiplicatorului O reducere a
(G) sau (TR) deplaseaz curba IS ctre stanga.
6

3. Nivelul venitului depinde i de multiplicatorul G. Cu cat este mai mare acest

multiplicator, cu atat mai mult va crete venitul. Mrimea multiplicatorului depinde
de inclinaia marginal ctre consum (IMC) i de rata de impozitare (t). O cretere
a lui t conduce la reducerea multiplicatorului. Evident, o rat de taxare ridicat va
conduce la un venit disponibil redus i de aici i acumulri reduse, deci o curb IS
ce tinde s fie
orizontal.
4. Din relaia (3.4) se poate scrie explicit formula ratei dobanzii:

Din aceast relaie este uor de analizat modul in care parametrii considerai
(instrumentele politicii fiscale de exemplu) influeneaz rata dobanzii. Astfel, rata
dobanzii este influenat direct(pozitiv) de modificrile cheltuielilor autonome A
(cu toate componentele acestora) i este influenat negativ (invers) de
senzitivitatea investiiilor (b) i dimensiunea multiplicatorului (G).
Curba IS reprezint punctele de echilibru ale pieei bunurilor i serviciilor. In
consecin, punctele ce se afl deasupra curbei IS caracterizeaz o situaie cu exces
in ofert de bunuri (EOB),iar punctele de sub curba IS reprezint un exces de
cerere de bunuri (ECB).

1.3. Pieele activelor financiare. Modelul LM

Pieele activelor financiare sunt piee pe care se schimb bani, certificate

(bonds-uri),aciuni, case i alte forme ale avuiei.
In economia real, exist o mare varietate de active financiare, iar acestea sunt
tranzacionate in fiecare zi pe pieele respective in volume uriae. O clasificare a
acestor active este prezentat :
1. Active financiare
Depozite la vedere i moned
Alte depozite
Instrumente de creditare (certificate, bonds-uri)
7

 Asigurri de via i rezervele fondurilor de pensii

Alte active financiare
3. Active tangibile (in expresie fizic)
Agregatele monetare. Stocul de bani (banii cash care circul in economie sub
form de moned sau bancnote) reprezint un activ ce poate fi utilizat curent i
rapid pentru efectuarea de pli.
Exist diferite definiii referitoare la agregatele monetare, i toate acestea
reprezint forme ale banilor. Pentru analiza macroeconomic sunt relevante dou
definiii, i anume: masa monetar (banii, moneda) in sens restrans M1i masa
monetar in sens larg M2:
M1 = banii cash, bancnote i monede in circulaie +
+ depozite la vedere in bncile comerciale (mai puin depozitele altor bnci,
ale guvernului i guvernelor strine) +
+ cecuri de cltorie eliberate de instituii nonbancare +
+ alte depozite (de tip cecuri sau carduri sau cri de credit: ATS = automatic
transfer from savings).
M2 = M1 + depozite de o zi cu doband fix (overnight repurchase agreement) +
+ depozite de o zi cu doband variabil (overnight eurodollars) +
+ depozite la Fonduri Mutuale* +
+ conturi de depozite bancare +
+ depozite bancare pentru economisire (pe termen mediu i lung) +
+ depozite pe termen scurt.
Masa monetar in sens larg ofer indicaii asupra lichiditii din economie, in
timp ce masa monetar in sens restrans definete resursele financiare utilizate
pentru tranzacii curente cele ce sunt opuse economisirii.
Modificarea definiiilor** (coninutului) agregatelor monetare se efectueaz in
raport cu inovaiile financiare i modificrile instituionale. Nu exist un pachet
unic de active care in orice condiii s formeze oferta de moned i de aceea aceste
definiii pot fi depite.
8

Cererea real i nominal de bani. Cererea nominal de bani reprezint

sumele cerute de ageni (in moned naional) la un moment dat sau intr-o anume
perioad.
Cererea real de bani reprezint cantitatea de bunuri i servicii ce poate fi
cumprat cu sumele cerute de ageni. Se calculeaz ca raport intre cererea
nominal de bani i nivelul preurilor.
Cantitatea nominal de bani raportat la nivelul preurilor reprezint masa
monetar real.
Cererea real de bani formeaz cererea de mas monetar real.
Tot astfel, putem s definim masa real de certificate ca fiind cantitatea de
certificate (in expresie monetar), raportat la nivelul preurilor.
Restricia bugetar privind averea impune ca, pe pieele activelor, cererea de mas
monetar real (L) plus cererea real de certificate (CB) s fie egal cu avuia
financiar real a agenilor(WN/P),cu P nivelul preurilor:
L + CB = (WN/P)
Avuia real a unei economii const in masa monetar real i valoarea real a
certificatelor (OB):
unde M reprezint stocul nominal de bani/masa monetar nominal sau oferta
nominal, iar OBreprezint oferta de certificate de depozit.
Relaia (3.6) este o restricie, in timp ce relaia (3.7) reprezint relaia contabil a
existentului de avuie financiar din economie. Din (3.6) i (3.7) rezult:
(3.8)
Restricia bugetar (3.8) indic faptul c dac piaa monetar este in echilibru (L
=M/P), i piaa certificatelor este in echilibru, (CB = OB). In cazul in care exist
un exces de cerere de moned (L >M/P) va exista un exces al ofertei de certificate
(OB > CB).
Cererea de mas monetar real depinde de nivelul venitului agregat real
deoarece agenii pstreaz moned pentru a-i achita cheltuielile, care la randul lor
depind de venit. Cererea de bani depinde de asemenea de costul pstrrii banilor,
cost care este dat de dobanzile pierdute de cei care pstreaz banii in loc s ii
9

utilizeze pentru achiziionarea altor tipuri de active. Cu cat rata dobanzii este mai
mare, cu atat mai puini bani (cash) se vor pstra la fiecare nivel al venitului.
Cererea pentru masa monetar poate fi separat in trei componente:
Cererea pentru tranzacii curente, care in teoria clasic este descris ca fiind
necesar pentru a face legtura dintre momentul efecturii cheltuielilor i cel al
incasrii veniturilor. Dimensiune acestei cereri depinde de:
- diferena temporar dintre momentul efecturii cheltuielilor i cel al incasrii
veniturilor;
- dimensiunea incasrilor i cheltuielilor.
Cererea pentru tranzacii depinde de nivelul venitului agregat i nu de rata
dobanzii.
Cererea de siguran este dat de banii necesari acoperirii unor cheltuieli
neprevzute.
In teoria clasic, unde se presupune c nu exist incertitudine, aceast component
nu exist. Keynes a grupat cererea pentru tranzacii i cea de siguran intr-un
singur element ce depinde de nivelul venitului.
Cererea speculativ de bani. Aceast noiune a fost introdus pentru prima dat
de Keynes. Necesitatea acestei cereri deriv din pierderile inregistrate prin variaia
cursului aciunilor (in special prin scderea cursului). Deci, rolul principal al
cererii speculative de mas monetar este acela de a suplini pierderile pricinuite de
scderea cursurilor aciunilor, obligaiunilor i altor tipuri de active riscante.
In aceste condiii, cererea speculativ de bani depinde de pierderile sau
catigurile anticipate pe pieele speculative. Dorina indivizilor de a pstra bani in
locul altor active financiare formeaz preferina pentru lichiditate. Pe baza
relaiilor ce exist intre preul activelor speculative i rata dobanzii se pot face
urmtoarele ipoteze:
Atunci cand preul activelor speculative este mare (iar rata dobanzii este sczut),
speculatorii se ateapt ca preul certificatelor s scad, deci se inregistreaz o
pierdere de capital. Ei vor incerca s evite astfel de pierderi prin vinderea acestor
active i sporirea masei speculative de bani. Deci, pentru rate sczute ale dobanzii
se manifest preferine mari pentru lichiditate. De asemenea costul de oportunitate
al pstrrii banilor este sczut.
10

Atunci cand preurile certificatelor sunt sczute (i ratele dobanzilor inalte)

speculatorii anticipeaz creteri ale preurilor activelor speculative i deci un
catig. In consecin, ei vor prefera s pstreze aciuni i certificate in locul banilor.
Cu alte cuvinte, rate inalte ale dobanzilor conduc la scderea preferinei pentru
lichiditate. In aceste condiii costul de oportunitate al pstrrii banilor este mare.
Suma total a preferinelor pentru lichiditate din economie formeaz cererea de
bani i este reprezentat grafic in figura 3.6. Curba preferinei pentru lichiditate
exprim relaia dintre cererea de bani i rata dobanzii.
Chiar dac fiecare individ are ateptri diferite in ceea ce privete evoluiile
viitoare ale activelor riscante sau ratei dobanzii, agregarea cererilor individuale
conduce la o curb a preferinelor continu, reprezentat in figura 3.6. Se constat
c la orice nivel al lui Y, care fixeaz (mai mult sau mai puin) cererea pentru
tranzacii, se obine o scdere a cererii speculative atunci cand rata dobanzii crete.
De asemenea, la orice rat a dobanzii dat, care fixeaz cererea
speculativ , pe msur ce crete Y va va spori i cererea pentru tranzacii, mrind
astfel cererea total.
Pentru o rat a dobanzii r1 mare, preurile activelor speculative este mic, de
aici ateptri ale speculatorilor ca preul acestora s creasc, implicit un catig de
capital, iar cererea speculativ este minim (eventual zero), deci vor fi cerui bani
(L1 ) doar pentru tranzacii curente i pentru siguran.
In condiiile unei rate a dobanzii sczute (r2 ) i preurile activelor mari,
deintorii de active anticipeaz o scdere a preurilor acestora, i in consecin
pentru evitarea pierderilor le vor vinde, deci crete cererea speculativ de bani (L2
in figura 3.6). Partea orizontal a curbei preferinelor pentru lichiditate se mai
numete capcana lichiditii.
In aceast zon cererea de bani este infinit elastic in raport cu rata dobanzii, i
reducerii ulterioare ale ratei dobanzii, vor conduce la creterea dorinei de a pstra
masa monetar in numerar.
Rezult c ateptrile celor care doresc o dezvoltare
intern prin creterea investiiilor (prin capital imprumutat la o rat a dobanzii
mic) vor eua, deoarece orice cretere a ofertei de bani pentru reducerea
suplimentar a ratei dobanzii nu va avea rezultatul scontat, deoarece populaia va
prefera pstrarea banilor, iar politicile monetare vor fi ineficiente in aceste condiii.

11

Agregarea cererilor individuale [ru.scribd.com]

Linia verticala (M/P) reprezint oferta real de moned care se consider

independent de rata dobanzii deoarece este fixat de ctre autoritile pieei
monetare. Curba cererii de bani L corespunde unui nivel fixat al venitului agregat
Y. Dac venitul agregat este Y1 (cu Y1 > Y), atunci curba cererii de bani L se
deplaseaz la dreapta iar rata de echilibru a dobanzii va crete (pentru o ofert de
moned meninut constant).
Modificri ale ratei dobanzii se pot obine prin:
deplasri ale curbei lichiditilor ca rezultat al modificrii preurilor ateptate
pentru certificate;
o deplasare a ofertei de mas monetar determinat de autoriti. Observm c o
creterea masei monetare reale (M/P)in zona orizontal, (respectiv cea a capcanei
lichiditilor)va lsa nemodificat rata dobanzii, suplimentul de mas monetar
fiind pstrat de populaie. Astfel, politica monetar devine slab i ineficient.
Cererea real de bani depinde de nivelul outputului/venitului agregat i de rata
dabanzii, deci:
L (y, r) = k (y) + l (r) (3.9)
12

unde k (y) este cererea pentru tranzacii (CeT), iat l(r) este cererea speculativ
(CeS) de bani. Cele dou funci care compun cererea real de bani sunt
reprezentate grafic in figura 3.7.
Dac in concordan cu definiiile anterioare vom presupune existena unor
relaii liniare intre variabile, atunci cererea real de mas monetar poate fi scris
astfel:
L (y, r) = kY h r k, h > 0
(3.9)
Parametrii k i h reflect senzitivitatea cererii de mas monetar real in raport
cu veniturile agregate i rata dobanzii. Relaia (3.9) arat faptul c pentru un nivel
dat al venitului cererea de bani depinde descresctor de rata dobanzii, respectiv
depinde cresctor de nivelul venitului.

Figura 3.7
Cererea real de bani [ru.scribd.com]

1.4.Echilibrul pe piaa monetar i curba LM

13

Curba LM (Loan- Money or Liquidity Money) sau curba de echilibru pe piaa

monetar arat combinaia de rate ale dobanzii i nivele ale venitului/outputului
agregat astfel incat cererea real de mas monetar s fie egal cu oferta. Toate
punctele situate pe curba LM indic echilibreposibile ale pieii monetare.
Curba LM reprezint sectorul monetar al unei economii i se poate figura in
sistemul cu patru cadrane. In figura 3.8 este prezentat acest sistem. Cadranul a)
indic cererea speculativ de bani in raport cu rata dobanzii. Curba este de pant
negativ, ceea ce arat relaia invers dintre preurile activelor i rata dobanzii.
Cadranul b) prezint curba ofertei de mas monetar. Proiectand cererea
speculativ din a) in b), vom obine nivelul cererii speculative de mas monetar.
Dac vom presupune c doar cererea pentru tranzacii curente este semnificativ,
atunci pentru un nivel fixat al ofertei de mas monetar diferena dintre ofert i
cererea speculativ va fi cererea pentru tranzacii curente i reciproc, astfel ca suma
celor dou componente s formeze cererea total care este egal cu oferta total.
Curba ofertei reale de moned va fi deci o dreapt paralel cu a doua bisectoare
(va face un unghi de 1350 cu axele) i la intersecia cu axele vom gsi acelai nivel
(M/P). Fiecare punct de pe aceast dreapt (in zona pozitiv) indic distribuia
masei monetare intre cererea pentru tranzacii curente i cererea speculativ, deci,
dat fiind un anumit nivel al cererii speculative, (din a) rezult i cererea pentru
tranzacii.
In cadranul c) se prezint relaia care exist intre cererea pentru tranzacii
curente i nivelul venitului (Y) necesar pentru obinerea acelei cereri. Panta acestei
curbe este pozitiv i arat faptul c odat cu creterea venitului crete i cererea
pentru tranzacii curente pentru a se acoperi creterea numrului i volumului
tranzaciilor. Proiectand cererea pentru tranzacii curente din cadranul b) in
cadranul c) vom obine pe axa OX nivelul venitului de echilibru necesar unei
asemenea cereri.

14

Cererea de Bani pentru tranzactii [ru.scribd.com]

In cadranul 4 (d) este figurat curba LM, cea care d dependena dintre venitul
/outputul agregat (Y) i rata dobanzii (r). Din proiecia venitului de echilibru Y din
cadranul c) i cea a ratei dobanzii din cadranul a) se obine, la intersecie, un punct
al curbei LM. Pornind din diverse puncte (cereri speculative / rate de dobanzi) vom
obine prin astfel de proiecii curba LM.
Panta curbei LM depinde de:
elasticitatea cererii speculativ de bani in raport cu rata dobanzii. Cu cat aceast
elasticitate este mai mare, cu atat curba LM este mai plat (inclinaie mai mic).
senzitivitatea cererii pentru tranzacii curente fa de modificrile venitului
agregat. Cu cat aceast senzitivitate este mai mare, cu atat curba LM tinde ctre
vertical (pant mai mare).
Deplasarea curbei LM rezult din modificarea ofertei de mas monetar. O
cretere a acesteia determin deplasarea ctre dreapta a curbei LM, iar o scdere
determin deplasarea ctre stanga.
Fiecare punct de pe curba LM indic perechea venit agregat rat a dobanzii
pentru care cererea de bani este egal cu oferta de bani, i va descrie in consecin
echilibrul sectorului monetar.
15

Curba (LM) se determin analitic din egalitatea dintre cererea de mas monetar
(3.9) i oferta de mas monetar astfel:

Concluzii
1. Cu cat dependena cererii de bani fa de venit (msurat de k) va fi mai mare i
dependena cererii de rata dobanzii (msurat de h) va fi mai mic, cu atat curba
LM va tinde ctre vertical.
O cerere de bani relativ insensibil la rata dobanzii (h = 0) conduce la o curb LM
vertical.
Dac cererea de bani este foarte sensibil la rata dobanzii, adic avem un h
mare, curba LM devine orizontal.
2. Oferta real de mas monetar (M/P)se menine constant de-a lungul curbei
LM. Rezult c orice modificare a ofertei de moned conduce la deplasarea curbei
LM.
Dac, de exemplu, crete oferta real de bani, in figura 3.6 dreapta
vertical(M/P) se va deplasa la dreapta iar pentru noul echilibru rata dobanzii va fi
mai mic. Pentru a restabili echilibrul pieei monetare la un nivel dat al venitului
(Y0 sau Y1), noul punct de echilibru poate fi gsit prin deplasarea spre dreapta i in
jos a curbei LM in cadranul 4 (d). Astfel, pentru fiecare nivel al venitului, rata
dobanzii la echilibru trebuie s fie mai mic, iar populaia va pstra o cantitate mai
mare de moned.
De asemenea, pentru fiecare nivel al ratei dobanzii (presupus a se menine
constant), nivelul venitului trebuie s fie mai mare, respectiv s obinem o cretere
a cererii pentru tranzacii curente i o absorbie a suplimentului de ofert de mas
monetar. Aceste puncte pot fi determinate din condiia de echilibru a pieei (3.10).
3) Orice punct din dreapta i sub curba LM indic un exces de cerere de bani
(ECM), iar punctele din stanga (sus) a curbei (LM), indic un exces de ofert de
bani (EOM).Din relaia (3.8) rezult de asemenea c un exces de ofert de bani
(EOM) conduce i la un exces de cerere de certificate de depozit (active
speculative).
16

1.5. Echilibrul pieelor

Modelul (IS) (LM) este obinut din combinarea curbelor (IS) i (LM), respectiv
a echilibrelor pe cele dou piee, cea a bunurilor i serviciilor i cea monetar.
Modelul IS LM va arta combinaia de output/ venit naional i rat a dobanzii
care conduc simultan la echilibre pe
ambele piee (in ambele sectoare: cel real i cel monetar), astfel c economia este
privit ca un intreg.
Punctul de echilibru este unic, iar grafic este reprezentat in figura 3.9, prin
venitul Y0 i rata dobanzii r0.
Orice punct din afara curbelor IS i LM reprezint dezechilibre pentru ambele
sectoare (monetar i real) din economie. Deplasarea acestor puncte ctre nivelul de
echilibru conduce la modificarea simultan a venitului i ratei dobanzii.

Punctul de echilibru[ru.scribd.com]
Pentru a studia aceste deplasri vom face dou ipoteze:
1. Producia (outputul) crete ori de cate ori exist un exces de cerere de bunuri
(ECB) i scade ori de cate ori exist un exces de ofert de bunuri (EOB). Aceast
ipotez descrie comportamentul firmelor fa de scdere sau creterea stocurilor.
2. Rata dobanzii crete ori de cate ori exist un exces de cerere de bani (ECB) i
scade atunci cand exist un exces de oferte de bani (EOM); ajustarea deriv din
17

faptul c un exces de cerere de bani conduce la un exces de ofert de active

speculative. In tendina de a obine mai muli bani,
agenii economici vor vinde certificate, ceea ce va conduce la scderea preului
acestora sau la creterea ratei dobanzii*.
Din mai multe motive este util s condiionm dinamica indicatorilor prin
ipoteze rezonabile. Una dintre aceste condiionri este ipoteza c piaa monetar se
ajusteaz rapid la schimbri, in timp ce piaa bunurilor se ajusteaz mai lent.
Atunci cand piaa monetar este in dezechilibru, ea se poate ajusta rapid prin
vanzarea cumprarea de certificate, rata dobanzii se ajusteaz de asemenea rapid,
astfel incat piaa monetar se presupune in echilibru majoritatea timpului. Orice
deplasare de la punctul de echilibru pe piaa monetar va fi aproape instantaneu
corectat printr-o modificare a ratei dobanzii, astfel incat s se revin pe curba LM,
deci la echilibru.
Piaa bunurilor se ajusteaz in schimb mai lent, deoarece firmele trebuie s-i
modifice programele de producie, ceea ce necesit un timp suplimentar.
Pentru punctele de sub curba (IS) deplasarea se face de-a lungul curbei (LM) in
sensul creterii venitului i ratei dobanzii, iar pentru punctele de deasupra curbei IS
deplasarea se face de-a lungul curbei LM prin scderea ratei dobanzii i a venitului
ctre punctul de echilibru E.
Pentru a determina analitic punctul E, respectiv venitul de echilibru i rata dobanzii
corespunztoare vom rezolva sistemul:

Prin inlocuirea lui r din curba (LM) in ecuaia curbei (IS) obinem soluia:

Ecuaia (3.12) arat c nivelul de echilibru al venitului depinde de dou

variabile exogene: cheltuielile autonome A i masa monetar real (M/P)
18

Evident, nivelul de echilibru al venitului va fi cu atat mai mare cu cat este mai
mare A ,respectiv cu cat este mai mare (M/P)
Din relaia (3.12) se obin inc doi multiplicatori foarte importani, i anume
multiplicatorul politicii bugetare i multiplicatorul politicii monetare:
a) Multiplicatorul politicii bugetare
b) Multiplicatorul politicii monetare

Ambii multiplicatori includ ajustrile ratei dobanzii. Multiplicatorul politicii

fiscale va ndica modul in care variaia cheltuielilor publice influeneaz nivelul de
echilibru al produciei(venitului agregat) dac vom menine masa monetar
nemodificat. Multiplicatorul politicii monetare va indica influena pe care o are
creterea masei monetare reale asupra nivelului de echilibru al venitului dac vom
menine politica bugetar i fiscal nemodificat.
Pentru a determina factorii ce influeneaz rata dobanzii vom inlocui (3.12) in
ecuaia curbei(LM) i vom obine:

Aceast relaie ne arat faptul c, la echilibru, rata dobanzii depinde de

parametrii politicii fiscale i de masa monetar. Cu cat nivelul masei monetare
reale este mai mare, cu atat este mai sczut nivelul ratei dobanzii.1
Plecand de la condiiile de echilibru ale celor dou piee, stabilite prin ecuaiile IS
LM in forma lor general:

IS: Y = C[Y t(Y )]+ I (r)+ G

19

Capitolul II Politica Monetara si problemele circuitului monetar in Republica

Moldova
2.1 Politica Monetara
Politica monetara, ansamblu masurilor si metodelor prin care autoritatile
publice abilitate cauta sa influienteze conditiile macroeconomice prin cresterea sau
reducerea ofertei de bani. Autoritatile monetare au la dispozite trei optiuni
principale: suplimentarea ofertei de bani prin tiparire de bancnote (astazi aceasta
optiune este rareori utilizata), controlul direct asupra detinerilor debani de catre
sectorul monetar si operatiuni de open-market (vanzarea si cumpararea titlurilor de
valoare de stat prin operatiuni pe piata libera). Conceptia keynesiana traditionala
considera politica monetara drept cel mai bun instrument (banii nu conteaza) de
influientare a economiei, pe cand conceptia monetarista este total opusa acesteia.
Din perspective noii macroeconomii clasice (ce utulizeaza teoria anticiparilor
rationale) masurile de politica monetara sunt total ineficiente. Astazi, tendinta
dominanta a politicii monetare este cea a politicilor restrictive, autoritatile
monetare responsabile avand convingerea ca astfel inflatia poate fi restransa.
Politica monetara isi propune sa actioneze cu un caracter global asupra
variabelelor economice: prt, nivel de activitate, utilizare a fortei de munca,
echilibru extern. Aceasta actiune se exercita prin intermediul variabileleort
monetare, ele insele imperfect controlabile. Aceste variabile sunt numite oibiective
intermediare si reprezinta obiectivul politicii monetare. Obiectivele intermediare
sunt agregatele monetare si de credit, rata dobanzii si rata schimbului.
Autoritatile monetare dispun de instrumente de actiune asupra variabelelor
monetare. Ele sunt uneori directe si coercitive (controlul creditului sau
schimburilor), dar trebuie sa cedeze in fata mecaniasmelor mai indirecte lasand sa
actuioneze legile pietei, capacitatea de adaptare a sistemului financiar. De indata ce
au puterea de a creea cea mai mare parte a masei monetare, bancile apar ca fiind
dotate cu o putere considerabila, deoarece supravegheaza alocarea unei resurse
speciale: moneda. Nu este deci, asa cum se descria in secolul al XIX-lea, vorba de
un comert asemanator celorlalte. Puterea bancilor este, in acelasi timp,
macroeconomica(mai ales p[rin volumul monedei create), mezoeconomica(prin
optiunile de orientare a creditelor, ele dirijeaza politica industriala) si
microeconomica( in relatiile cu clientele). In plus, in cursul ultimilor decenii,
bancile au insotit si uneori au devansat internationalizarea economiei. Aceasta le
confera noi responsabilitati de natura geopolitica.
20

Politica monetara este o coimponenta esentiala a politicii economice. Prin

masurile specifice pe care le promoveaza, autoritatile monetare incearca sa regleze
nivelul cererii aggregate din economie, influientand nivelul lichiditatii, conditiile
de acordare si disponibilitatea creditului I economie. Obiectivele politicii monetare
trebuie sa fie integrate in cadrul mai larg al politicii economice, de performantele
fiecarui grup de politici depinzand succesul de ansamblu.
Elementele ce definesc politica monetara, in sinteza realizata recent de
guvernatorul BNM, sunt grupate astfel:
Teoriile economice, care au creat cadrul interventiai statului prin intermediul
banilor si mersul gandirii monetariste in diferite perioade istorice;
Obiectivele politicii monetare, avand in vedere diversitatea remarcabila, chir in
lumea contemporana, a acestor obiective: echilibrul monetar, echilibrul economic
general, stabilitatea monedei nationale, stabilitatea preturilor, stimularea activitatii
economice etc.;
institutiile care stabilesc obiectivele politicii monetare( Parlament, Guvern, banca
centrala); se remarca tendinta de a stabili obiectivele politicii monetare printr-un
text neechivoc de lege, ceea ce reduce disputele in acest domeniu;
reglementarile, instrumentele si m,ecanismele de transmitere a politicii monetare,
care pot fi grupate in domeniile cunoscute ale interventionismului monetar
(controlul masei monetare, operatiuni pe piata, reserve minime obligatorii ale
bancilor, rezervele internationale de aur si valuta convertibila, cursul de schimb,
supravegherea bancara etc.);
integrarea politicii monetare in celelalte mari grupe ale politicii economice
(politicile fiscal-bugetare, politicile de control al veniturilor, politicile industriale si
specifice ale statelor etc.) si formularea mixului de politici economice;1
corelarea polirticii monetare a unui stat cu politicile altor state si formularea
politicii monetare in planul organismelor regionale( Uniunea Europeana si Banca
Centrala Europeana) si organismelor internationale (FMI), pentru realizarea
echilibrului monetar intern, extern si international.2
In ansamblul politicilor economuice cvonjuncturale, politica monetara este cea mai
veche si deosebit de mobila.
Politica monetara poate fi definite ca un ansamblu de actuini exercitate de
autoritatile monetare(Banca Nationala, Trezoreria) asupra masei monetare si
1
2
21

asupra activelor financiare, in vederea orientarii economiei pe termen scurt sau

mediu.
De fapt, ansamblu de reguli pe care Banca Centrala le impune celorlalte banci
siinstitutii financiare vizeaza atingerea unor obiective generale ale tarii, cum sunt
stabilitatea, restructurarea, expansiunea, deschiderea cu eficienta a economiei
nationale spre exterior etc.
Motivatiile si scopurile politicii promovate de agentii bancari si de credit pot fi
grupate in doua categorii. In primul rand, acestea constau in organizarea
profesiunii bancare de asa maniera incat sa asigure protectia deponentilor, sa se
evite riscul care ar proveni dintr-o gestiune dezordonata a resurselor monetare si
din masurile individuale c ear periclita sistemul monetary si de credit.
In al doilea rand, prin politica monetara se urmareste ca prin modificarea masei
monetare sa se contribuie la realizarea obiectivelor economice fundamentale. Ea nu
trebuie sa favorizeze nici lipsa de bani, dar nici orientarea agentilor specializati in
operatiuni banesti riscante. Deci, o politica monetara sanatoasa trebuie sa-si
propuna concilierea stabilitatii puterii de cumparare a monedei (nu rigiditatea
masei monetare) cu expansiune economica.
Pe plan intern, rolul politicii monetare se realizeaza prin reglarea cererii de
moneda de scimb si de plata. Dar reglarea respective nu este un scop in sine.
Printr-o asemenea masura se urmaresc stabilitatea preturilor, deplina ocupare a
fortei de munca, expansiunea economica etc.
Pe plan extern, politica monetara si miscarile externe de capitaluri sunt de
natura dubla. Pe de o partee politica monetara poate sa caute incurajarea intrarilor
sau iesirilor de capitaluri pentru reechilibrarea balantei de plati. Pe de alta parte, ea
incearca sa gaseasca modalitati de a suporta presiunile valutare din exterior atunci
cand miscarile de capital se deruleaza speculative. Bineinteles, se recurge la
aceasta politica daca autoritatile monetare nationale nu au putere notabila de a
evita astfel de presiuni.
Stabilitatea preturilor constituie obiectivul fundamental al politicii monetare
dar,in acelasi timp, reprezinta un obiectiv central al politicii economice, alaturi de
cresterea economica durabila, ocuparea deplina a fortei de minca, sustenabilitatea
balantei de plati. Pentru atingerea acestor obiective, la nivelul fiecarei tari, sunt
identificate instrumentele care sa conduca la cele mai bine rezultate, dintre care
cele mai inseminate sunt: politica fiscala, politica veniturilor, politica monetara,
poltica valutara si politica comerciala.
22

Politica monetara contribuie la realizarea politicii economice si prin obiectivele

sale specifice, care constau in urmatoarele:
a)
b)
c)
d)

cresterea masei monetare pana la un nivel optim;

mentinerea ratei dobanzii la un nivel corespunzator;
practicarea unui nivel optim al ratei de schimb;
alocarea optima a resurselor financiare (fonduri pentru creditare) in cadrul
economiei;
Obiectivele generale ale politicii monetare
Obiectivele generale ale politicii monetare care alcatuiesc patratul magic sunt
urmatoarele:

stabilitatea preturilor
Stapanirea inflatiei este un deziderent major, deoarece inflatia:
impiedica alocarea eficienta a fondurilor de investitii intrucat taxarea profitului
distorsioneaza nivelulu real alprofitului facand-l inapt pentru dimensionarea
corecta a productivitatii reale a capitalului pe ramuri;
determina redistribuirea venitului si a avutiei in defavoarea creditorilor si a tuturor
intreprinzatorilor care incaseaza profituri;
redistribuie veniturile chiar si in cadrul fiecarei clase de venituri intre familiile care
au solicitat imprumuturi defavorizate;
produce un climat social economic nesigur si incert in care familiile nu mai pot sa
discearna daca e bines au rau sa cheltuiasca sau sa fac economii;
mareste veniturile guvernului fata de cheltuieli, deoarece;
a) prin sistemul de taxe si impozite este impozitat castigul capitalului nominal sin u al
celui real;
b) guvernul este un debitor, datoriile si dobanzile pe care le plateste micsorandu-se.

Rata inalta a ocuparii fortei de munca

Politica monetara se confrunta cu problema celui mai adecvat nivel al
somajului. De altfel, in locul utilizarii indicatorului ratei ocuparii fortei de munca,
se poate folosi, in definirea acestui obiectiv, rata somajului.

23

Obiectivul reducerii ratei somajului porneste de la diferentierea somajului; a)

somaj frictional determinat de numarul de personae aflate in cautare de locuri de
munca intre doua ocupari; b) somaj structural provocat de schimbarile intervenite
in activitatile economico-sociale destinate satisfacerii nevoilor sociale in care au
intervenit unele schimbari, respective restrangerea sau disparitia unor profesii,
meserii etc.; c )somaj cyclic aparut in perioada de criza a ciclurilor economice.

Solutia optimizarii ratei somajului depinde de criteriul adoptat, de exemplu:

Fie rata somajul;ui care maximizeaza nivelul productiei prin echilibrarea marginala
a pierderii directe datorita faptului ca exista muncitori neangajati concomitant cu
castigul provenit din flexibilitatea crescuta a fortei de miunca neangajate;
Fie NAIRU (Non-Accelerating Inflation Rate of Unemlooyment), adica rata
somajului care nu accelereaza inflatia sau rata naturala a somajului.
Cresterea economica
Rata cresterii economice influienteaza nivelul de trai real al populatiei. Politica
monetara poate cataliza procesul de economisire si, legat de acesta, investitiile. O
rata mai inalta a investitiilor nu inseamna numai mai mult capital pe muncitor, ci si
o cale impoertanta de introducere a progresului tehnologic, atat timp cat inovatiile
se materializeaza adesea in echipamente noi. O cale de crester a investitiilor easte
mentinerea ratei reale a dobanzii la un nivel foarte scazut. Dar acest lucru duce la
extinderea inflatiei; pentru a preveni marirea inflatei, o astfel de poltica ar trebui sa
fie insotita de o politica fiscalka restrictive, adica de un surplus guvernamental
blarg sau de mentinerea unui deficit mai mic.
Totusi, rata reala a dobanzii nu este obligatoriu sa fie mereu real positivea la
toate creditele acordate de bancile comerciale, ci poate fi realizata ca o medie a
tuturor acestor imprumuturi. Prin politica sa economica, guvernul poate
subventiona imprumuturile din domeniile de activitate considerate prioritare
insprijinul relansarii acestora si a intregii economii. Luand in considerare
dezideratul ridicarii nivelului de trai, se impune masurarea cresterii economice in
termini reali, nu numai in termini nominali. Cea mai obisnuita cuantificare a
cresterii economice este cea a cresterii produsulkui brut real. Apropierea de esenta
conceptului impune cautarea unor indicatori mai fideli. Astfel, intrucat nu poate fi
considerate satisfacatoare o cresere a PIB doar in aceeasi proportie cu sporirea
populatiei, PIB pe lucrator reprezinta probabil o masura mai buna. Nici aceasta nu
este insa sufficient de semnificativa, intrucat cresterea bunastarii poate fi masurata
si prin extinderea timpului liber (scurtarea saptamanii de lucru). Ca urmare , in
24

numeroase tari, productivitatea muncii pe om-ora este considerate o cuantificare

mai buna a cresterii economice.

Echilibrul balantei de plati si cresterea rezervelor mijloacelor de plata

internationale
Realizarea si mentinerea unei balante de plati echilibrate depinde in mare masura
de politica cursului de schimb valutar al monedei nationale. In cea mai mare
masura, starea balantei comerciale este cea care determina echilibrul sau
dezechilibrul balantei de plati si chiar nivelul efectiv al rezervelor de mijloace de
plata internationale.

Contradictii si complementaritati intre obiectivele generale

monetare
Astfel, sunt cunoscute:

ale politicii

a) contradictia dintre rata inalta a ocuparii fortei de munca si stabilitatea preturilor,

care imbraca urmatoarele forme:
cand intentia de a micsora somajul se bazeaza pe ipoteza ca cerea globala va fi
deficitara, adoptarea unei politici expansioniste bva fi o politica adecvata pe
termen scurt, cand cererea este, intr-adevar, insuficienta, dar, pe termen lung,
cererea suplimentara provocata de politica expansionista va fi inflationista;
marirea preturilor datorita socului ofertei justifica crearea unor bani suplimentari
care determina reducerea somajului, dar ridica si ami mult nivelul preturilor;
deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile (si dezvolta concurenta
dintre importatori), crescand nivelul ocuparii fortei de munca, dar aceasta politica
este, in ultima instanta, inflationista;
b) contradictia dintre cursul adecvat de schimb valutar, pe de o parte, si rata inalta a
ocuparii fortei de munca si stabilitatea preturilor, pe de alta parte. Astfel,
deprecierea monedei nationale diminueaza somajul, iar reprecierea monedei
nationale diminueaza inflatia. In aceste conditii, doar un curs de schimb valutar de
echilibru al monedei nationale poate stapani concomitant somajul si inflatia,
impiedicand intrarea in conflict a cursului de schimb valutar cu celelalte doua
obiective urmarite;
c) complementaritatea dintre cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si
cresterea economica se manifesta printr-o relatie de sustinere reciproca a celor
doua obiective;
d) contradictia dintre cresterea economica si stabilitatea preturilor pe termen scurt se
manifesta in momentul in care politica prea expansionista, determinand
amplificarea inflatiei:
25

 reduce capacitatea investitionala a firmelor sau

diminueaza temporar somajul sau
sporeste gradul de ocupare a fortei de munca;
complementaritatea dintre cresterea economica si inflatia moderata care face ca
aceste doua obiective sa poata fi realizate simultan;
e) contradictia dintre stabilitatea preturilkor si nivelul ridicat al ocuparii fortei de
munca, pe de o parte, si conservarea mediului si evitarea poluarii, pe de alta parte;
se datoreaza faptului ca utilizarea echipamentelor si a tehnologiilor nepoluante
mareste costurile de productie si deci preturile de vanzare. In aceste conditii,
eliminarea de pe piata a firmelor care nu rezista concurentei unor preturi mai mici
decat cele la care ele pot vinde marfurile prin internalizarea costurilor antipolunte
determina reducerea nivelului de ocupare a fortei de munca.
2.2 Dificultatile de circulatie monetara a Republicii Moldova

Existena economic se datoreaz circulaiei valorii n diversitatea formelor

acesteia.
Banii au aprut ca instrument de nlesnire a schimburilor de mrfuri, pentru ca
ulterior s devin mijlocul general de transferare a valorii.
Moneda, fiind ea nsui purttoare de valoare, se afl n micare, genernd
fenomenul circulaie monetar.
n Republica Moldova circulaia monetar deruleaz n ambele forme ale
sale:
monetar n numerar;
circulaia monetar fr numerar.
Circulaia monetar n numerar n Republica moldova
Circulaia monetar n numerar se efectueaz prin transmiterea
nemijlocit a banilor efectivi de la un deintor la altul. n acest scop se
folosete bancnotele i moneda divizionar emise de Banca Naional a
Moldovei.
Numerarul n Republica Moldova se constituie din:
bancnote cu nominalul de 1,5,10,20,50,100,200,500,1000 lei;
moneda divizionar cu nominalul de 1,5,10,25,50 bani.
Circulaia monetar fr numerar n Republica Moldova
Se organizeaz n conformitate cu:
26

 Regulamentul cu privire la transferul de credit nr.373 din 15 decembrie 2005;

Regulamentul cu privire la debitarea direct nr.176-181/644 din 30 decembrie
2005
Acreditivul etc.

2.3.Prognoze politici monetare in Republica Moldova

Odat cu adoptarea n iulie 1995 a Legii cu privire la Banca Naional a Moldovei,
a fost stabilit obiectivul principal al politicii monetare realizarea i meninerea
stabilitii monedei naionale, n funcie de care s-a determinat strategia i tactica
politicii monetare a BNM.
Astfel, pn n anul 2006, obiectivul final al politicii monetare i anume
stabilitatea monedei naionale presupunea caracterul su dual: pe de o parte
realizarea i meninerea stabilitii interne a monedei naionale, exprimat prin rata
inflaiei i msurat prin indicele preului de consum, i pe de alt parte
realizarea i meninerea, suplimentar i n paralel, a stabilitii externe a monedei
naionale, msurat prin rata de schimb n raport cu principalele valutele strine.
n anul 2006, prin aprobarea Legii nr.191-XVI din 30 iunie 2006 cu privire la
modificarea Legii nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naional a
Moldovei, obiectivul principal al BNM a fost modificat din realizarea i
meninerea stabilitii monedei naionale n asigurarea i meninerea stabilitii
preurilor.
Pe parcursul anilor 19942008 realizarea obiectivului politicii monetare s-a
efectuat prin intermediul regimului intirii agregatelor monetare. La acel moment,
decizia de adoptare a regimului de intire a agregatelor monetare a fost determinat
de necesitatea alegerii unui regim adecvat situaiei existente n economia
Republicii Moldova.
Implementarea i promovarea de ctre BNM a regimului intirii agregatelor
monetare a condus la diminuarea inflaiei i stabilizarea macroeconomic, a
determinat reducerea incertitudinii i riscurilor n procesul de adoptare a deciziilor
n domeniul investiiilor, a consolidat ncrederea populaiei fa de sistemul
financiar al statului i a contribuit la o realizare mai eficient a reformelor sociale.
Banca Naional a Moldovei a renunat n anul 2009 la regimul intirii
agregatelor monetare i a stabilit obiectivul ratei inflaiei la nivel de 9.0 la sut
27

ctre finele anului cu o deviere posibil de 1.0 puncte procentuale. n aceast

perioad economia naional a fost serios afectat de criza economic global,
efectele acesteia fiind resimite, prin diminuarea considerabil al volumului
mijloacelor bneti transferate din strintate de persoanele fizice, cererii agregate
i al comerului exterior. Consecinele acestor evoluii au alimentat anticiprile
negative ale populaiei i agenilor economici, fapt ce a determinat Banca
Naional a Moldovei s intervin pe piaa valutar i monetar pentru stabilizarea
situaiei macroeconomice. Ca urmare, evoluia economic diferit de cea
prognozat a determinat orientarea politicii monetare spre stabilizarea economiei
reale.

Dei nregistreaz rezultate financiare satisfctoare, sistemul bancar din

Republica Moldova va avea de nfruntat n 2014 crizele instituionale i de
guvernan corporativ anacronice ce au bntuit sectorul n anii precedeni.
Stabilitatea i reziliena sistemului va fi n acelai timp testat de un mediu
macroeconomic imprevizibil: o relansare economic nc firav n Uniunea
European, risc de incapacitate de plat i escaladarea conflictului din Ucraina, dar
i o nou posibil recesiune n Federaia Rus.
Balana riscurilor n sistemul bancar
n perioada analizat, iunie 2013 martie 2014, s-au intensificat riscurile
externe i riscurile monetar-valutare. n acelai timp, riscurile instituionale i de
guvernan corporativ au rmas la un nivel maxim i nu au suferit schimbri
vizibile fa de perioada precedent. Apetitul bncilor pentru risc a crescut vizibil
n aceeai perioad, oferta de credit n cretere ntmpinnd o cerere pe msur.
Riscurile macroeconomice i de credit au rmas fr schimbri esen iale fa de
anul precedent, reflectnd o activizare economic, susinut i de o politic
monetar acomodativ prelungit a Bncii Naionale.

28

Intensificarea riscurilor externe pentru sistemul bancar autohton s-a produs n

principal pe dimensiunea CSI. Astfel criza politic i economic din Ucraina a avut
i are un potenial destabilizator pentru ntreaga regiune. Potenialul contagios al
acesteia s-a reflectat prin deprecierea monedelor naionale a Rusiei, a Ucrainei, a
Kazahstanului i a Krgzstanului, dar i a leului moldovenesc dei din punct de
vedere fundamental economia Republicii Moldova nu prezenta riscuri n acest
sens. Creterea economic a UE a rmas firav (un avans de doar 0,52% n
trimestrul patru al anului 2013. Evoluia pe termen scurt rmne sub spectrul unei
inflaii cu mult sub inta de 2% (0,7% pentru februarie 2014) i a unui arsenal din
ce n ce mai limitat de opiuni de intervenie, dar i a ameninrii unei confruntri
comerciale cu Federaia Rus.

29

Depozitele au urmat o dinamic volatil, n special n a doua jumtate a

anului 2013. Astfel, dei n august 2013 se atesta o cretere firav de 7,4% i o
scdere de 1,4% a depozitelor fa de anul precedent, deja n septembrie, n paralel
cu cedarea de ctre stat a Bncii de Economii, s-a nregistrat o descre tere de
42,6% a depozitelor noi acordate. O dinamic similar, dei mai puin intens,
continu i n urmtoarele dou luni. Depozitele revin pe cretere abia n
decembrie 2013, cu +3,9% fa de anul precedent. n ianuarie 2014 se accentueaz
creterea depozitelor, 19,1% fa de anul precedent, aceasta fiind n principal
determinat de o cretere a depozitelor n valut strin cu maturit i de pn la
ase luni (+164% fa de anul precedent). Dinamica dat a dus la majorarea
ponderii depozitelor n valut strin n total depozite de la 44,7% n decembrie
2013 la 46,1% la finele lunii ianuarie 2014, reflectnd un sentiment general de
nencredere n moneda naional.

30

Riscul cel mai ridicat pentru sistemul bancar autohton vine totui din zona
funcionrii instituiilor i a culturii corporative din sistemul bancar autohton nc
firave. Anul 2013 a repus n discuie capacitatea decidenilor politici i a
instituiilor abilitate de a face fa unor crize din sistemul bancar dar i a eficacitii
instrumentelor aflate la dispoziia acestora.
Consideraii de economie politic
31

Cu o etichet de pre ntre 320-526,8 mil. MDL o estimare conservativ de altfel

criza Bncii de Economii a reprezentat mostra clasic a disfunc ionalit ilor unui
stat, iar din acest punct de vedere soluia gsit de Guvern nu reprezint o surpriz.
Fcnd abstracie de managementul defectuos al bncii, criza BEM a pus n
eviden aa-numitul triunghi al ineficacitii instituionale (sau un cerc vicios
auto-ntreinut) cnd nici una dintre instituiile de stat implicate n acest caz nu a
acionat la potenialul maxim conferit de lege. Astfel, Banca Naional nu a avut
curajul abordrilor ca i n cazul Investprivatbank sau Universalbank
indicnd de fapt c un supraveghetor bancar puternic ntr-un mediu instituional
slab este o soluie periculoas pentru stabilitatea financiar, mediul concurenial
bancar i viabilitatea sectorului pe termen lung. Guvernul practic s-a dezis de
banc, uitnd ntre timp de interesul public i ignornd soluiile viabile de
redresare a situaiei. Iar sistemul judectoresc doar a amplificat cercul vicios al
incapacitii instituionale. Dac cel puin una dintre aceste trei instituii i
ndeplinea obligaiunile instituionale reieind din prioritatea interesului public,
criza Bncii de Economii ar fi fost rezolvat fr a prejudicia imaginea sistemului
bancar, a Guvernului, a Bncii Naionale, dar i a atractivitii investiionale a rii
n general.
Provocri i prognoze pe termen scurt i mediu
1. Ciclul unei politici monetare relaxate pare s ajung la sfrit. Prelungirea
inoportun a acestuia ar putea duce la acumularea vulnerabilitilor n sistemul
bancar, n principal prin expunerea la riscul discrepanei scadenelor, avnd n
vedere expansiunea robust a creditri pe fondul ncrederii sczute n sistemul
bancar. Banca Naional trebuie n acest context s mbunteasc politica de
comunicare i s monitorizeze minuios poziia fiecrei bnci.
2. Calitatea i funcionalitatea instituional sczut va rmne n continuare un risc
major pentru sistemul bancar autohton. Mai mult dect att, n contextul unui an
electoral ineficacitatea instituional poate depi limitele anilor precedeni. Pe
termen scurt, bncile trebuie s intensifice i s eficientizeze comunicarea cu
prile cointeresate n vederea contracarrii unor posibile deteriorri de imagine.

3. Apetitul de risc al bncilor va continua s fie alimentat de politica monetar

relaxat, dar poate fi curbat de instabilitatea regional acut. Interaciunea dintre

32

aceti doi factori comport i riscuri ridicate de acumulare a unor vulnerabiliti

adiionale pentru stabilitatea financiar a sistemului bancar.

4. Nivelul creditelor neperformante va continua s rmn la un nivel ridicat n

special din cauza restructurrii creditelor neperformante la anumite instituii
bancare. Soluionarea acestei probleme necesit o abordare mai activ din partea
Bncii Naionale, dar i a echipelor de management a bncilor respective prin
fortificarea departamentelor de colectare a creditelor expirate, elaborarea
sistemelor de prevenire timpurie (early warning), revizuirea condiiilor de
transfer a dosarelor de credit n departamentele de colectare, a modului de
restructurare a creditelor etc.

Recomandri de politici
n perioada imediat urmtoare gradul de alert a institu iilor responsabile de
stabilitatea financiar a sistemului bancar trebuie ridicat la maxim, iar situaia
trebuie monitorizat pe patru dimensiuni:
evoluia calitii portofoliului de credit i ntreprinderea unor msuri adi ionale de
soluionare a problemelor din bncile cu cele mai ridicate expuneri;
intensificarea monitorizrii poziiilor discrepanei dintre active i pasive i a
poziiei valutare;
monitorizarea ndeaproape a schimbrilor n acionariatul bncilor; blocarea n
timp util a tranzaciilor suspecte;
elaborarea unor pachete de propuneri legislative de reformare a cadrului
guvernanei corporative a bncilor din Republica Moldova;
Pe termen scurt este absolut necesar de asigurat securitatea investi iilor n sectorul
financiar. n acest sens, este necesar de sporit transparena privind acionariatului
bncilor, iar importana protejrii drepturilor de proprietate este crucial. Aceasta
ar exclude speculaiile referitor la grupele de interese i ar reduce la minim
33

stimulentele de preluri pseudo-legale sau chiar ilicite a importante pachete de

aciuni n cadrul instituiilor bancare actuale

Concluzii
Situaia Republicii Moldova, din punct de vedere economic este
incomparabil cu cea din Europa dup cel de-al doilea rzboi mondial. Principala
divergen const n criminalizarea puternic a economiei n prezent. Exemplele
oferite de experiena mondial sugereaz c consolidarea statului de drept i
excluderea corupiei pot contribui esenial la dezvoltarea economic a rii.
Funcionarea eficient a sistemului juridic, formarea unui mediu de afaceri bazat
pe reguli echitabile, garantarea drepturilor de proprietate i politicile fiscale
adecvate stimuleaz companiile s investeasc i s se dezvolte.n anul 2005
creterea economic n Moldova s-a accelerat. Astfel, n ianuarie-septembrie 2005
PIB s-a majorat cu 8,4%, n timp ce pentru aceeai perioad a anului 2004 a fost
nregistrat o cretere de 5,7%. n primele trei trimestre producia industrial s-a
mrit cu 6,1%, iar producia agricol cu 6,0%.
Dup prerea specialitilor, factorii ce vor influena evoluia economiei
Moldovei sunt:
Sporirea preurilor la gazele naturale i produse petroliere, care va rna ntr-o
oarecare msur i cererea, i oferta global;
Micorarea cotei impozitului pe venit pentru agenii economici pn la 15%, care
va stimula i mai departe acumularea capitalului;
Majorarea cotei taxei pe valoare adugat pentru ntreprinderile agricole de la 5
pn la 20% va influena negativ asupra sectorului agrar prin scumpirea produciei;
Acordarea unui regim comercial preferenial de ctre UE (sistemul GSP+)
ncepnd cu anul 2006, care va permite de a majora exporturile n Uniunea
European. Totodat, noul sistem de preferine nu va fi att de favorabil nct s
permit importurile de producie necalitativ din Moldova, de aceea productorii
din Moldova trebuie s depun eforturi substaniale pentru consolidarea sistemelor
de management al calitii.

34

Bibliografie

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Duta Alecsandrina, Macroeconomie aprofundata, Timisoreana, 2003.

Dificultatile de circulatie monetara a R.Moldova http://www.statistica.md.
Circulatia monetara a Republicii Moldova http://www.bnm.md.
Prognoze politici monetare a R.Moldova http://eumed.net
Echilibrul Pietelor http://ru.scribd.com
Bancescu-Carbunaru Angelica, Analiza macroeconomica, Bucuresti, Editura
Economica, 2002
7. Bancescu Marius, Compediu de macroeconomie,Bucuresti,1997.
8. Zgirciob V. Tranzitia la economia de piata,Chisinau 1995.
9. Bancescu Marius,Bancescu-Carbunaru Angelica,Macroeconomie.Politici
macroeconomice,Bucuresti,1997.
10.Gherasim T.,Macroeconomie,Bucuresti,1994.
11. Modelul IS-LM http://scribd.com.
12.Politica Monetara http://biblioteca.regielive.ro.

35