MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

38
____________________________________________________________________________________________________________

4. MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

4.1 Diafonia
Cnd distanta dintre sursa de perturbaii si sistemul care sufer interferente este foarte
mica, sistemul victima este in zona de camp apropiat a sistemului sursa. Procesul de cuplare
dintre sistemul sursa si cel afectat reprezint cazul cuplajului diafonic. De exemplu, interferenta
prin diafonie de la un sistem la altul se poate ntmpla atunci cnd sistemele au o impedana
comuna (sau conductoare comune). De asemenea, interferenta prin diafonie are loc la o cuplare
electromagnetica (EM) in camp apropiat. Uneori cuplarea EM poate fi descompusa ca fiind in
principal data de un cmp magnetic (diafonia inductiva) sau un cmp electric (diafonia
capacitiva). In multe situaii diafonia este un proces complex ce apare ca o suprapunere de
fenomene datorate unei impedane comune si a cuplrii electomagnetice.
Diafonia creste odat cu frecventa, mai puin efectul de suprafa care dispare intr-un
ecran omogen al cablului. In seciunea urmtoare vom analiza diferite tipuri de diafonie si vom
evidenia factorii care o influeneaz.
4.1.1. Cuplajul prin impedan comun
n general, doua sau mai multe bucle de curent au un conductor comun, de obicei
conductorul sau planul de referina (figura 4.1). Semnalul util VL1 este de nivel redus i apare la
bornele rezistorului de sarcin RL1 din generatorul Vg1. Semnalul este afectat de curentul I2 din
circuitul 2 (circuitul surs). Impedana Zc a cii comune dintre circuitul 1 si circuitul 2 este cauza
interferentei aprute n semnalul VL1. Ne reamintim c la frecvente mari conductorii au o
impedan finit, nenula, lucru care nu poate fi neglijat.

Fig 4.1. Cuplarea prin impedan comun

Putem scrie relaiile:

V g1 R g1 I 1 R L1 I 1 Z c ( I 1 I 2)

(4.1)

V g 2 R g 2 I 2 R L 2 I 2 Z c ( I 1 I 2)

(4.2)

In general, toi curenii si tensiunile sunt variabile funcie de timp.

Rescriem relaiile (4.1) i (4.2) introducand impedana buclei:
V g1 R loop1 I 1 Z c I 2
unde

(4.3)

V g 2 R loop 2 I 2 Z c I 1

(4.4)

R loop1 R g1 R L1 Z c

(4.5)

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

39
____________________________________________________________________________________________________________

R loop 2 R g 2 R L 2 Z c

(4.6)

Din relaiile (4.3) i (4.4) calculm:

I 1 R L1

V g1 R L1
Rloop1

Z c R L1 (V g 2 Z c I 1)

(4.7)

Rloop1 Rloop 2

De obicei impedana comuna Zc este foarte mic in comparaie cu impedana buclelor:

Z c2 R loop1 R loop 2 V L1 I 1 R L1

V g1 R L1
R loop1

V g 2 Z c R L1

R loop1 R loop 2

(4.8)

In relaia (4.8), primul termen este semnalul util S n lipsa interferentei. Al doilea termen din (4.8)
este zgomotul N, care apare la bornele lui RL1 datorit interferenei prin impedana comuna a
sursei Vg2. Nu exista zgomot daca Zc=0 sau Vg2=0.
Raportul semnal zgomot este:
S V g1 R loop 2

(4.9)
N
V g2 Z c
Raportul semnal zgomot scade (deci interferena prin impedana comun crete) dac:
1) impedana comuna Zc crete
2) curentul

V g2
, corespunztor circuitului perturbator, crete.
R loop 2

Diafonia corespunztoare impedanei comune poate fi redusa prin asigurarea unei Zc cat mai mici
posibile sau evitarea apariiei unei Zc. Aceasta se poate realiza prin utilizarea de conductoare
separate pentru fiecare bucl i conectarea fiecrei bucle la referina intr-un singur punct (fig.
4.2).

Fig 4.2. Un singur punct de masa pentru a evita cuplarea prin impedan comun
Daca circuitul victim (circuitul 1) nu conine nici o sursa (Vg1=0), putem rescrie (4.8) ca

V L1 Z C R L1
V g2
V loop1V loop 2

(4.10)

Ecuaia (4.10) poate fi considerata ca funcia de transfer a diafoniei ntre circuite corespunztoare
impedanei comune: tensiunea creata in circuitul afectat normat la tensiunea generatorului de
tensiune din circuitul de pertubator.
4.1.2. Cuplajul capacitiv
Consideram doua bucle de curent peste planul de conducie (fig 4.3). Buclele au dimensiuni
electrice mici.

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

40
____________________________________________________________________________________________________________

Fig. 4.3. Doua fire conductoare deasupra planului de conducie formnd bucle de curent
Buclele de curent au cmpuri electromagnetice asociate lor. Pentru nceput considerm numai
cmpul electric, deci avem n vedere doar cuplajul capacitiv, neglijnd cuplajul inductiv i prin
impedan comun. Cuplajul capacitiv dintre cele dou bucle de curent poate fi modelat ca n fig.
4.4.

Fig. 4.4. Modelarea cuplajului capacitiv dintre doua circuite

Scriem ecuaiile pentru nodurile 1 i 2:

V L1 V L1
jC r V L1 jC 12 V L1 V L 2 0
R L1 R g1
V L2 V g 2 V L2

jC r V L 2 jC 12 (V L 2 V L1) 0
R g2
R L2

(4.11)
(4.12)

Din (4.11) rezult:

V L2
iar din (4.12) rezult:

V L1 1 1
jC r jC 12

jC 12 R g1 R L1

V L1 jC12

V g2
Rg2

V L2 1
1

jC r jC12
R g 2 R L1
Din relaiile (4.13) si (4.14) se obine funcia de transfer pentru diafonia capacitiva

(4.13)

(4.14)

V L1 in
V g2

termeni de impedane. Intr-un caz simplu, in care toate rezistentele sunt egale intre ele si egale cu
R, se obine:

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

41
____________________________________________________________________________________________________________

V L1
V g2

jRC 12

4 j 4R (C 12 C r ) R

C 2r 1

(4.15)

2C 12
C r

Evident c relaia (4.15) este valabil numai pentru circuite electrice mici (cu dimensiuni
geometrice mult mai mici decat lungimea de und). Poate fi utilizat relaia aproximativ:

V L1 jRC12
4
V g2

(4.16)

pentru frecvene care ndeplinesc condiia:

R (C12 C r ) 1 f
ntr-adevr, pentru f f max avem i
2C
C 2r
2 R 2 C 2r 1 12
2
Cr

C r C 12

1
2R (C12 C r )

f max

2C 12
C 2r

1
C r C C 2

r
12

C C 12
2 r
1

C
r

2
Cr 1
x 2 1 2 x x 2 1, x
x
C r C 12
Analizand relaia (4.16) putem observa c:

1) Diafonia capacitiva creste proporional cu frecventa. In domeniul timp, cea mai rapida variaie
dV g 2
este responsabila pentru diafonia capacitiva.
pentru semnal

dt
2) Pentru o capacitatea mutual C12 si o sursa perturbatoare Vg2 date, diafonia creste cu creterea
impedanei circuitului, R.
Diafonia capacitiva este prezenta in transformatoare, contactele ntreruptoarelor si in
componente. Circuitul general prezentat aici poate fi folosit pentru a analiza diverse situaii. In
cazul ales conductoarele reprezint purttoarele modului comun receptat si placa de metal
reprezint referina.
Este posibil s se modeleze diafonia capacitiv printr-un generator de curent plasat n circuitul
victim (fig. 4.5).

Fig 4.5. Modelul cuplrii capacitive ca un injector de curent in circuitul afectat.

Din fig 4.5. rezult

V L1 V L1 jC
r V L1 I c 0
R L1 R g 2

(4.17)

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

42
____________________________________________________________________________________________________________

Comparand relaia (4.17) cu (4.11) obinem Ic=jC12(VL1-VL2) unde VL1-VL2=V este diferena de
tensiune dintre cele doua circuite.
In domeniul timp
dV
(4.18)
I c C12
dt
Metode pentru a reduce diafonia capacitiva:
1) Reducerea cuplajului capacitiv C12 . Reducerea C12 poate fi realizata prin micorarea seciunii
conductoarelor si cretere distantei dintre ele. In liniile conductoare paralele diafonia capacitiva
este redusa dac se asigur o distan de separare de cel puin zece ori diametrul conductoarelor.
Introducerea planului de masa reduce semnificativ C12. In cablajele multistrat planurile
conductoare sunt folosite pentru a reduce diafonia capacitiva dintre zone. In echipamente care au
o cutie metalica, cablurile pot fi pozate aproape de planurile metalice, deci diafonia dintre
semnalele de mod comun prin doua cabluri diferite poate fi redus. In cabluri cu mai multe fire i
ecran metalic, firele pot fi aranjate apropiate de marginile cablului, deci de ecran. Atenie! Daca
masa este zgomotoasa, capacitate (Cr) dintre masa si circuit va introduce zgomote in circuit.
2) Diafonia capacitiv creste odat cu frecventa. n consecin, nu folosii frecvente mai mari
dect este necesar.
3) Reducerea capacitaii de cuplare utiliznd ecrane metalice. De exemplu, conectarea ecranului
unui transformator la mas reduce diafonia. Capacitatea de cuplaj ntre primar i secundar
(C12) se divide n dou condesatoare conectate in serie. Pentru semnalele de mod comun
conectarea ecranului la referina printr-o impedana mic reduce efectiv la zero perturbatiile.

4.1.3. Cuplajul inductiv

Se considera dou bucle de curent paralele ca in fig. 4.3. Acum consideram numai cmpul
magnetic care cupleaz cele doua fire. Circuitul poate fi redesenat astfel:

Fig. 4.6. Cuplajul inductiv intre doua circuite electrice cu dimensiuni mici
Inductana mutuala M masoar cuplajul n camp magnetic al buclelor de curent. Putem scrie:
(4.19)
R g1 I 1 jL1 I 1 jMI 2 R L1 I 1 0

R g 2 I 2 jL 2 I 2 jMI 1 R L 2 I 2 V g 2

(4.20)

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

43
____________________________________________________________________________________________________________

Din (4.19) obinem

I2

I 1 ( R g1 R L1 jL1)
j M

(4.21)

I2

V g 2 jMI 1
R g 2 R L1 jL 2

(4.22)

iar din (4.20)

Din egalitate (4.21) si (4.22) putem obine funcia de transfer pentru diafonia inductiva V L1 .

V g2

Pentru situatia in care toate rezistentele sunt egale cu R i L1=L2=L obinem:

jRM
V L1
2 j 4RL 2 ( 2
V g 2 4R
L M 2)
Ecuaia (4.23) poate fi aproximata (pentru R>L) prin:
V L1 jM
4R
V g2

(4.23)

(4.24)

Analizand relaia (4.24) observm c:

1) Diafonia inductiva creste proporional cu frecventa.
2)Pentru inductana mutuala M si sursa de perturbaii Vg2 date, diafonia inductiva crete cu
scdere impedanei circuitului R.
Modelarea diafoniei inductive printr-o sursa de tensiune in serie cu circuitul afectat este artat in
fig. 4.7.

Fig. 4.7. Cuplajul inductiv modelat ca o sursa de tensiune n serie

Din fig.4.7 rezult:

R g1 I 1 jL1 I 1 R L1 I 1 V 1 0

(4.25)

V i jMI 2

(4.26)

Comparnd (4.25) cu (4.19)

In domeniul timp relaia devine:

V i M

dI 2
dt

Metode de reducere a diafoniei inductive

1) S facem inductivitatea mutuala (M) cat de mica posibila. Valoarea lui M scade dac aria
circuitului victim este redusa si distanta dintre circuitul perturbator i victim crete. Pe cat
posibil, orientai buclele astfel incat sa fie coninute n plane perpendiculare (atunci cuplajul este
minim). S reducem cmpul magnetic H produs de bucla surs cat mai mult posibil. Valoarea lui

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

44
____________________________________________________________________________________________________________

H depide invers proportional cu distanta, deci H poate fi redus in bucla receptoare daca o plasam
cat mai departe de bucla transmitatoare (fig. 4.8).

Fig. 4.8. Diafonia inductiva intre bucle (vezi relaia (4.27))

Referitor la fig. 4.8, inductia cmpului magnetic n punctul P este data de relaia:

1
1
I 2 D 2 pentru rp>>D2
H I2

(4.27)
2 r 2p
2
D
D
2
2
rp

rp
2
2

Din analiza relaiei (4.27) se pot observa condiiile de reducere a campului magnetic, meionate
mai sus. Tensiunea indusa pe unitatea de lungime in bucla receptoare este:
dH
(sau jD1 0 H )
(4.28)
V ind D1 0
dt
Din relaia (4.28) se observ c tensiunea indus n bucla receptoare (victim) este redusa daca
distanta D1 dintre conductoarele pereche ale buclei receptoare este mica.
2) Rsucirea conductoarelor pereche. Rsucire cablurilor pereche sau utilizarea unor cablurilor
rsucite poate reduce diafonia datorat cmpului magnetic de cuplare. Rsucirea perechii de
conductoare transmitoare reduce cmpul H. Rsucirea perechii de conductoare receptoare
reduce tensiunea indusa. Aceast aspect este ilustrat in urmtorul exemplu. Consideram un fir
emittor parcurs de curentul IG variabil n timpul (fig. 4.9).

Fig. 4.9. Ilustrarea reducerii tensiunii induse, corespunztoare cuplrii n cmp magnetic, prin
rsucirea perechii de conductoare receptoare
Direcia curentului, ilustrat in fiecare dintre conductoarele rsucite, este astfel ncat produce un
flux magnetic ce este opus fluxului iniial generat de IG. De aceea sunt extrem de mici curenii
indui care apar la terminalele sarcinii. Oricum nu se obine o reducere a curentul indus prin
capacitatea de cuplaj. Argumentul din fig. 4.9 este de tip dezechilibrat (unbalanced). Pentru a
elimina ambele tipuri de cuplaje, un aranjament echilibrat (balanced) al conductoarelor rsucite
este ilustrat in fig. 4.10.

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

45
____________________________________________________________________________________________________________

Fig 4.10. Aranjament echilibrat al conductoarelor rsucite

4) Dac este posibil, de evitat schimbri rapide ale curentului (reduce

dI
).
dt

Tensiunea indusa este proporionala cu rata schimbrii curentului sau n domeniul frecventa
proporional cu frecventa acestuia.
4.1.4. Diafonia combinat
Diafonia capacitiv i inductiv
In practica, diferite tipuri de diafonie pot fi prezente simultan. Vom considera cazul combinaiei
de diafonie prin cuplaj inductiv i capacitiv.
Fie doua bucle de curent peste planul de conducie (aa cum erau reprezentate n fig. 4.3).
Diafonia in cmp electric si magnetic este prezenta. Modelnd diafonia capacitiva ca un curent
injectat in circuitul 1 (afectat) si modeland diafonia inductiv ca o sursa de tensiune in serie cu
circuitul 1, putem reprezenta combinatia diafonica ca n figura urmtoare.

Fig 4.11 Modelul pentru conbinatia diafonic capacitiv i inductiv

In figura anterioara avem:

dV
dI
, Vi M 2
dt
dt
unde V este diferena de tensiune dintre cele dou circuite si I2 este curentul din circuitul
perturbator, iar C12 i M sunt capacitatea de cuplaj, respectiv inductana mutual dintre cele dou
circuite. Pentru comoditate Rg1 si RL1 sunt redenumite RN, respectiv RF. Terminalul N este
aproape de sursa perturbatoare Vg2 n timp ce F este in celalalt capt. De asemenea conform legii
lui Lenz polaritatea sursei de tensiune V i este ca n fig. 4.11. Considerm c liniile electrice sunt
mici, iar la frecvenele n cauz efectele datorate auto-inductantei firelor (L) i al capacitilor
dintre fire i planul de referin (Cr) poate fi neglijat. Putem scrie relaiile:
I c C12

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

46
____________________________________________________________________________________________________________

I RF

Vi

RF
IC
RN RF
V i R N

IC
RN RF RN RF

I RN

RN RF

(4.29)
(4.30)

deci

RN
R R
jMI 2 N F jC 12V

RN RF
RN RF
R R
RF
jMI 2 N F jC 12V

RN RF
RN RF

VN RN I R N

(4.31)

VF RF I R F

(4.32)

Analiznd relaiile (4.31) i (4.32) putem face urmtoarele observaii:

1) In general tensiunea corespunztoare diafoniei la capete este diferita. Componenta inductiva a
diafoniei este responsabila pentru aceast diferen.
2) Componenta inductiva a diafoniei produce tensiuni opuse. Amplitudinea lor este diferita dac
nu avem impedane egale (RN=RF).
3) Componenta capacitiva a diafoniei produce tensiune de aceiai polaritate la capete si
amplitudinea este aceiai, chiar dac impedanele nu sunt egale.
4) n relaiile (4.31) i (4.32) am neglijat orice inductana serie in circuitul receptor (vedei L1 in
fig. 4.7) i orice capacitate unt catre referin (vedei Cr in fig. 4.5). Acest lucru se ntampl dac:
1
L1 R N ( F )
C r
Justificarea afirmaiilor anterioare 2) si 3) este dat de analiza circuitului echivalent din fig. 4.11.
In general, putem considera c diafonia capacitiv determin de la centrul buclei ctre capetele
buclei receptoare un curent diferit ca amplitudine (ICN, ICF), dar de aceiai polaritate, iar diafonia
inductiv determin un curent cu aceiai amplitudine (II), dar de polaritate opusa (fig. 4.12).

Fig. 4.12. Sensul componentelor de curent prin diafonie capacitiv i inductiv

Dac circuitul perturbator conine n bucl o impedana mare, atunci curentul I2 este mic si
diafonia capacitiva devine dominant. Daca circuitul perturbator are o impedana mica, curentul
I2 este mare si diafonia inductiva devine dominanta.
Suprapunerea efectelor diafoniei spre capatul apropiat (N) poate fi suprtoare in transmisia
semnalulelor digitale, atunci cnd circuitul de emisie i recepie sunt situate la acelai capt al
cablului.
Diafonia capacitiva si inductiva n circuite cu impedan comun
In analiza de mai sus nu am inut cont de efectul impedanei comune. In vom analiza efectul unei
impedane comune a celor doua bucle.
Atunci cnd conductorul de mas nu are o rezisten neglijabil, trebuie s analizm modul cum
se cumuleaz efectul impedanei comune la diafonia capacitiv i inductiv descris mai sus. Fie

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

47
____________________________________________________________________________________________________________

Zc impedana comuna. Impedana comuna creste rezistena buclelor introducant totodat o sursa
de tensiune aditionala ZcI2, unde I2 este curentul in circuitul emitator. Daca frecventele implicate
nu sunt foarte mari, atunci Zc este mult mai mica dect alta impedana din circuit si contribuia sa
la impedana total a buclei poate fi neglijata. Circuitul echivalent simplificat este reprezentat mai
jos.

Fig. 4.13. Diafonia capacitiva si inductiva combinata cu un cuplaj prin impedana comuna
Analog, putem scrie relaiile:

RN
jMI 2 R N R F jC12 V R N Z C I 2
RN RF
RN RF
RN RF
R R
RF
jMI 2 N F jC 12V R F Z C I 2
VF
RN RF
RN RF
RN RF
VN

(4.33)
(4.34)

Din analiza relaiilor (4.33) si (4.34) putem observa c:

1) Cuplajul prin impedan comun creste intodeauna efectul diafoniei la capatul apropiat de
surs. Efectul la captul ndeprtat depinde de diafonia dominant (inductiv sau capacitiv).
2) Diafonia prin impedan comun asigur o tensiune diafonic minim la frecvene joase i n
curent continuu (Zc are o parte rezistiv).
Not. Tensiunea V dintre generator si receptor
poate fi aproximat la frecvene joase i n curent
continuu prin relaia
V

RL
Vg
Rg RL

(4.34)

iar curentul din circuitul perturbator prin relaia

I2

Vg
Rg RL

(4.36)

4.2. Diafonia in cabluri ecranate

Cablurile ecranate sunt folosite pentru a proteja semnalul de perturbaiile exterioare si, uneori,
pentru a asigura calea de ntoarcere a curentului sau un potenial de referin.
Pentru nceput, vom consideram o ecranare perfect, fr penetrari ale ecranului, analizand cum
s conectm ecranul la masa pentru a reduce diafonia (fig. 4.14). In capitolul urmtor vom
considera inperfectiuni in ecran, care permit campului EM s penetreze direct, introducand
conceptul de impedana de transfer si de admitana de transfer.
Sa analizm diafonia in firele ecranate din configuraia de mai jos.

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

48
____________________________________________________________________________________________________________

Fig. 4.14. Modelul de baza pentru studiul diafonie in cablurile ecranate

Prima data consideram cuplarea capacitiva. Ecranarea se presupune perfecta, adic nu exist un
cuplaj direct dintre generator (G) si receptor (R). Cuplarea capacitiva dintre ele se face prin
intermediului ecranului (S), rezultand o combinaie serie ntre CGS si CRS:

C12

C RS C GS
C RS C GS

(4.37)

Fig.4.15. Circuitul echivalent pentru calculul diafoniei capacitive in cablurile ecranate.

Aa cum am vzut, la capatul apropiat i deprtat, diafonia capacitiv are aceeai valoare:
Cap
V Cap
F V N

R N R F jC
12 I 2
RN RF

(4.38)

unde curentul din bucla pertutbatoare I2 este aproximativ

I2

Vg

Rg RL

Daca ecranul este conectat la masa la unul din capete, atunci condensatorul CRS este untat, iar
tensiunea ecranului devine zero (considerand domeniul frecventelor relativ mici). Nu apare
diafonie capacitiva in acest caz, cnd ecranul este conectat la masa la un capt ori la ambele
capete:
Cap
V Cap
F V N 0
In continuare vom considera cuplajul inductiv. Distribuia de curent in circuitul generator
produce un flux magnetic in circuitul format de ecran si planul de masa (referina). Acest flux
induce un curent in ecran care, produce un flux opus celui original in spaiul dintre ecran si planul
de masa. Acesta este fluxul care leag diafonic inductiv, ntr-o msur redus, firul receptor si
planul de masa. In cablurile electrice mici, curentul prin ecran se nchide numai daca ambele
capete sunt conectate la masa. De aceea pentru a reduce cuplajul inductiv (prin scderea celor
dou fluxuri magnetice), ambele capete ale ecranului vor fi conectare la masa.
Circuitul echivalent pentru cuplajul inductiv al cablului ecranat este dat mai jos (fig. 4.16), unde
MGR- Inductana mutuala dintre circuitul generator si circuitul receptor.
MRS- Inductana mutuala dintre circuitul receptor si circuitul ecranului;
MGS- Inductana mutuala dintre circuitul generator si circuitul ecranului;

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

49
____________________________________________________________________________________________________________

RS, LS Rezistenta si inductana ecranului.

Fig. 4.16. Circuitul echivalent pentru calculul diafoniei inductive in cablurile ecranate
Direcia curentului perturbator I2= IG este de la surs spre sarcina i determin o tensiune indus n
ecran jM GS I 2 , care d un curent IS in direcia opus. In absenta ecranului tensiunea indusa de
I2 in firul central (receptor) ar fi jM GR I 2 . Curentul prin ecran IS produce un flux care se
opune fluxului produs de I2 . Reinem c cele doua surse de tensiune din firul receptor au
polariti opuse. In absenta curentului prin ecran, IS, tensiunea indus este zero.
Curentul prin ecran este:

Is
deci

jM GS I 2
R S j L S

V Ind
N
nlocuind (4.39) n (4.40) obinem:

V Ind
N

(4.39)

RN
j ( M GR I 2 M RS I S )
RN RF

2 M GS M RS )
RN (
jM GR
I2
RN RF
R S j L S

RN
RN RF

jR S M GR 2 ( M GS M RS M GR L S )
I2
R S j L S

(4.40)

(4.41)

O analiz a figurii de mai sus arata faptul ca fluxul mutual care leag circuitul receptor si circuitul
ecranat este aproximativ acelai cu fluxul mutual care leag circuitul generator i circuitul
receptor (valabil pentru cablu ecranat de diametru mult mai mic decat distana la firul generator),
deci:
MGR MGS
(4.42)
Similar, fluxul magnetic in circuitul de ecran produs de curentul prin ecran (care determina
inductana proprie a ecranului LS) este aproximativ acelai cu cel produs de un curent prin firul
receptor de aceeai valoare, deci:
LSMRS
(4.43)
Aplicnd (4.42) si (4.43) n (4.41) obinem:
diafonia fara ecran

efectul ecranului

RN
RS

jM GR I 2

L
R
R
R
F
N
S
S

V Ind
N

(4.44)

Intr-un mod similar putem gsi diafonia la capatul departat al firului receptor:
diafonia fara ecran

efectul ecranului

RS
RF

jM GR I 2

L
RN RF
RS
S

V Ind
F

(4.45)

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

50
____________________________________________________________________________________________________________

Efectul ecranului apare ca un factor de divizare SF prin multiplicarea diafonie fara ecran conectat.
1
RS
SF

(4.46)
R S jL S 1 j S
unde S L S este constanta de timp a ecranului.

RS

SF poate fi aproximat asimptotic astfel:

1

1,
S

SF
(4.47)
RS , 1
jL S
S
deci
Ind
RN
j M GR I 2
V N
1
RN RF

(4.48)
S
RF
V Ind
j M GR I 2
F
RN RF
Ind
R N M GR RS
I2
V N
RS
1
RN RF

(4.49)
S
R F M GR RS
V Ind
I2
F
RS
RN RF
Rezult pentru diafonia inductiva o cretere cu 20dB/decada pan la frecventa
1
(unde R S L S ),
f
2 S
dup care aceasta rmane constant pan la
frecvene mari, care determin lungimi de und
mult mai mari decat lungimea cablului ecranat
(fig. 4.17).
Exemplu: Pentru cablul ecranat RG-58C
frecventa de tiere este aproximativ 2.0 kHz.
Rezult c sub 2 kHz ecranul nu este eficient n
reducerea diafoniei inductive, iar peste 2 kHz
Fig. 4.17. Caracteristica de frecven
apare efectul ecranului i diafonia inductiva
ramane la aceiasi valoare.
Diafonia totala este o suma diafoniilor capacitive i inductive. Daca ecranul este legat la mas la
cel puin un capt capacitatea de cuplaj este zero i diafonia capacitiv este practic nul. n
schimb cuplajul inductiv este redus de ecran numai daca ecranul este legat la masa la ambele
capete si frecventa semnalului perturbator este mai mare dect frecventa de taiere a ecranului. Nu
intoadeauna se poate lega ecranul la ambele capete. Se recomanta conectarea ecranului la un
singur capat.
4.3. Interaciunea cmpului electromagnetic cu circuite electrice
Aici vom modela distorsiunile culese de componente, trasee PCB si conexiuni de fire panglic.
Analiza este aproximativa si se aplic numai modului diferenial de curent (tip linii de
transmisie), fr a estima i efectele curentului de mod comun (tip antena). Aceasta analiza este

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

51
____________________________________________________________________________________________________________

potrivita pentru a prezice tensiunea la capetele liniei si curentul prin sarcin, dar nu este indicat
pentru prezicerea distribuiei tensiuni si curentului de lungul firelor.
Ipoteze de lucru:
1) Modelul liniei de transmisie este adevrat;
2) Cmpul incident poate fi aproximat printr-o und plan uniform.

Componentele cmpului magnetic perpendiculare pe planul buclei (avand directia versorului z )

si componentele cmpului electrice transversale (in directia versorului y ) contribuie la tensiunea

indus n bucla.

Tensiunea electromotoare indus ( emf indusa - o sursa de tensiune serie) n aria S=sx (unde s
este distana intre fire) este data de variaia in timp a fluxului magnetic normal pe S, care n
domeniul frcvenei se scrie:

emf indusa j B indS j 0 H indS j 0 ys 0 H indy V S ( x) x

S

Tensiunea ntre fire corespunztoare cmpului electric incident trasversal este ys 0 E iydy .
Aceasta tensiune creaza un curent de deplasare prin intermediul impedanei capacitive
1
dintre fire (C fiind capacitatea lineic a liniei de transmisie). Rezult tensiunea pe un
jCx
element de lungime x:
s
I s ( x)x jCx y 0 E iy dy

MECANISMELE DE CUPLARE A INTERFERENTELOR

52
____________________________________________________________________________________________________________

Circuitul echivalent complet este dat mai jos:

Din circuitul echivalent de mai sus rezult setul de relaii cuplate (ecuaiile telegrafitilor cu sursa
de tensiune):
dV ( x)
dI ( x)
dI ( x)
dV ( x)
L
V S ( x ) ,
C
I x ( x)
dx
dt
dx
dt
Ecuaiile de mai sus pot fi rezolvate prin gsirea soluiilor de mod diferenial V(x) si I(x),
rezultand tensiunea si curentul la capete: V(0) i I(0), respectiv V(l) i I(l), unde l este lungimea
liniei de transmisie.
Linie foarte scurta:
Lungimea liniei mult mai scurt dect lungimea de unda (l<<). n aceast situaie putem
presupune c nu variaz campul electromagnetic cu x.

Rezult:

S
i
i
emf indusa V S 0 l j 0 y 0 H n dy j 0 SH n

i
I S 0 l jC y 0 E iy dy jCSE y

unde S este aria buclei (S= l x s).

1
Daca Ll R S ( L )
, atunci inductana serie si capacitatea paralel a firelor poate fi
Cl
neglijata. De notat similitudinea cu modelul diafonic din sectiunea anterioara.

Tensiunea la capetele liniei de transmisie foarte scurte, corespunztoare interaciuni cmpului

electromagnetic sunt aproximativ date de relaiie:

R S j SH i R S R L jCSE i
0
n
y
RS RL
RS RL
R L j SH i R S R L jCSE i
VL
0
n
y
RS RL
RS RL
VS