Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul VIII

TEORII IN ASISTENTA SOCIALA


8.1. TEORIA SISTEMELOR SOCIALE
Sistemul este o entitate compusa din mai multe elemente (parti, structuri etc)
care se afla in interactiune unele cu altele. Sistemele pot fi inchise (nu realizeaza
schimburi cu alte sisteme) sau deschise (realizeaza schimburi cu alte sisteme).
Entitatile din lumea vie (plante, animale, oameni) sunt sisteme deschise care
interactioneaza permanent unele cu altele. La fel sunt si sistemele sociale:
familia naturala, familia largita, comunitatea, grupurile sociale, organizatiile,
natiunile.
In urma interactiunii dintre diferite sisteme sociale pot rezulta noi sisteme sociale:
ex. mai multe organizatii care se unesc in corporatii.
In existenta sistemelor au loc numeroase fenomene:
Schimbul de elemente: sistemul schimba anumite elemente componente
cu un alt sistem; noi schimbam in permanenta ganduri, sentimente,
informatii, bunuri cu cei din jurul nostru; grupurile schimba intre ele
membrii, bunuri, informatii, pozitii sociale (vezi rotatia partidelor in
Parlament) etc;
Dezechilibre: atunci cind este afectata negativ functia sau structura unui
sistem apare o stare de dezechilibru in sistemul respectiv; tendinta
generala a sistemelor deschise este aceea de a reface dezechilibrul, de
a se echilibra; de ex. atunci cand un cuplu se desparte, de multe ori unul
dintre parteneri simte nevoia de a reface unitatea cuplului.
Restructurari: atunci cind se modifica o structura sau o functie a unui
element contitutiv printr-o noua specializare: de exemplu, intr-o familie se
modifica rolurile femeii atunci cind devine mama.
Lipsuri, infirmitati: atunci cand din diferite motive un element un sistem
are inca de la origini sau dobindeste pe parcurs o lipsa, infirmitate; de ex.
un copil nascut cu handicap, o persoana care se imbolnaveste cronic etc.
Aparitia de noi sisteme: vezi exemplul de mai sus etc.
Persoana umana este ea insasi un sistem (corp, minte, afectivitate, suflet) care
se afla in interactiune cu alte sisteme: alti oameni, grupuri, organizatii, alte
sisteme din mediul natural (plante, animale etc). In contactele pe care le are cu
alte sisteme pot apare oricare dintre fenomenele explicate mai sus: schimburi,
dezechilibre, restructurari, lipsuri, aparitia de noi sisteme.

31

De asemenea, ea traieste in cadrul unor sisteme sociale mai mari, care o


influenteaza si pe care le inluenteaza.
Aceste sisteme sociale sunt:
1. familia naturala (sotii si copiii lor);
2. familia largita (rudele);
3. vecinatatea (persoanele, familiile, institutiile din imediata apropiere a
familiei nucleare);
4. comunitatea (satul, orasul din care face parte persoana);
5. societatea (natiunea, societatea umana mondiala)

persoana

familia
familia largita

comunitatea
societatea

Asistentul social are nevoie sa ia in consideratie toate aceste sisteme,


caracteristicile lor, modul in care ele influenteaza viata clientului (dezechilibrele
care apar, lipsurile, resursele) pentru a putea intelege viata clientului si a-l putea
ajuta.
Pentru aceasta asistentul social poate folosi doua instrumente de lucru:
1. genograma
2. ecomapa (ecoharta).
8.1.1. Genograma
Este un instrument de lucru care il ajuta pe asistentul social sa evidentieze
structura familiei clientului si eventualele modele de comportament transmise de
la o generatie la alta (ex. prezenta unor boli psihice, alcoolism, violenta familiala
etc). Practic, se realizeaza o schema cu toti membrii familiei, cuprinzind mai
multe generatii (de obicei trei: copii, parinti, bunici)
32

Ex: Genograma familiei unui copil cu Sindrom Down, de 9 ani, care are
nevoie de serviciile unui centru de zi.

75

77(D)

37

45

10

73

76

40

43

9
(H)

11

38

18

12

38

35

Familia nucleara a
clientului
Familia largita a
clientului
LEGENDA
Persoana de sex masculin
Persoana de sex feminin
45, 10 etc

Varsta persoanei

Decedat

Handicap

33

8.1.2. Ecomapa (ecoharta)


Ecomapa este un instrument de lucru care evidentiaza relatiile pe care sistemul
client le are cu celelalte sisteme sociale (membrii familiei nucleare, familia largita,
comunitatea, institutiile sociale etc).
Ex: Ecomapa familiei unui copil cu Sindrom Down de 9 ani, care are nevoie de
serviciile unui centru de zi. Mama este asistentul personal al copilului.

LOC DE
MUNCA

FAMILIA
LARGITA

SPITAL

DIRECTIA
PENTRU
PROTECTIA
COPILULUI
(Serviciul de
evaluare
complexa)

40

43

MEDICUL
DE
FAMILIE
9
(H)

11

18

DIRECTIA
PENTRU
PROTECTIA
COPILULUI
(Centru de zi)

BISERICA

SCOALA

PRIMARIE
(Serviciul de
Autoritate
Tutelara)

LEGENDA
Persoana de sex masculin
Persoana de sex feminin
45, 10 etc
H

Varsta persoanei
Handicap
Legatura buna
Legatura slaba

34

Din harta de mai sus rezulta ca familia are relatii bune cu institutiile din
comunitate (medicul de familie, spital, primarie, serviciile din cadrul Directiei
pentru Protectia Copilului, scoala). De asemenea, parintii nu au probleme cu
locul de munca (mama este asistentul personal al copilului). Realtia cu familia
largita este slaba etc.
Asistentul social surprinde in harta relatiilor din interiorul familei si cu institutiile
comunitatii si impreuna cu beneficiarul cauta solutii pentru remedierea relatiilor
conflictuale, intarirea relatiilor sociale sau initierea de realtii noi (ex, clientul
gaseste un loc de munca).
8.2. TEORIA ROGERSIANA (INTERVENTIA CENTRATA PE CLIENT)
Numele teoriei vine de la Carl Rogers, psiholog american, care a elaborat o
interventie terapeutica si de consiliere denumita interventia centrata pe client.
Carl Rogers considera ca fiecare client are un potential interior si rolul
terapeutului/consilierului este de a-l ajuta pe client sa isi descopere si sa
foloseasca acest potential.
Atunci cand o persoana se confrunta cu o situatie problematica, o mare de
emotii, sentimente si ganduri negative o pot coplesi (revolta, furie, suparare,
tristete etc) si ii pot bloca astfel emotiile si gandurile pozitive care pot sprijini
clientul in a gasi noi forte si resurse pentru a-si rezolva problemele.
Pentru a sprijini persoana in a depasi situatia problematica in care se afla, Carl
Rogers a pus un accent deosebit pe ascultarea cu atentie a clientului si oferire
de sprijin afectiv, comunicandu-i acestuia ca ii intelege sentimentele, trairile,
situatia prin care trece. Aratindu-i clientului ca il asculti, acesta se simte inteles,
recomfortat, consolat, se linisteste si se poate gandi in pace la solutii pentru
problemele sale. Este bine stiut faptul ca nu putem lua decizii intelepte atunci
cand suntem agitati, speriati ori furiosi. Avem nevoie sa ne linistim si sa gandim
la rece. Ascultind clientul, lasindu-l sa se descarce il ajutam sa ajunga la pacea
necesara pentru a gandi obiectiv la problemele sale si nu sub impulsul
sentimetelor ori a dispozitiilor afective de moment.
Aceasta maniera de intervievare se numeste ascultare activa.
Cateva tehnici de ascultare activa:
o Parafrazarea, ce include reflectarea continutului emotional;
asistentul social stie sa recunoasca sentimentele clientului, sa
devina constient de ele si sa ii spuna acestuia ca intelege starea
lui; este nevoie sa acorde atentie oricarui sentiment nu doar furiei,
miniei, bucuriei etc; de ex. Esti furios pentru ca baiatul tau face
mult zgomot si nu te poti odihni; de aceea uneori il pleznesti, Esti
speriata pentru ca sotul a spus ca o sa te bata daca etc
o Clarificarea aspectelor care il fac pe client sa se simta intr-un
anumit fel;
35

o Manifestarea interesului pentru ceea ce spune clientul:


interesant, a-ha, mai departe/continua, altceva;
o Punerea unor intrebari pornind de la cuvintele/raspunsurile
anterioare;
o Sumarizarea; asistentul social realizeaza un mic rezumat al celor
prezentate (ganduri, sentimente, situatii); de ex. Mi-ai spus ca te
supara faptul ca parintii nu te lasa sa mergi cu prietenii in timpul
liber. De asemenea, atunci cand tatal iti interzice sa mergi in oras
cu prietenii te infurii, ii faci reprosuri, te inchizi in camera ta si nu
mai vrei sa maninci. Uneori te gandesti sa te sinucizi dar nu ai
vorbit cu nimeni din familie despre asta: doar o prietena stie. Te
simti neinteleasa de parinti pentru ca ori de cate ori mergi la ei cu o
problema iti spun cum era cand erau ei tineri
o Urmarirea traseului adoptat de client: este important ca
asistentul social sa mearga in aceeasi directie cu clientul; daca
acesta vorbeste despre o problema va fi incurajat sa o
aprofundeze; daca trece la alta alt aspect este bine sa se faca un
rezumat al celor spuse despre subiectul anterior; uneori pare ca
drumul clientului serpuieste, chiar se reintoarce ori se opreste
brusc: clientul are nevoi sa se reintoarca asupra acelor aspecte
care nu au fost clarificate in intregime.
Abordarea rogersiana permite o aprofundare, impreuna cu beneficiarul, a
situatiei in care acesta traieste si descoperirea de noi forte interioare.
8.3. TEORIA INTERVENTIEI IN CRIZA. MANAGEMENTUL SUFERINTEI SI AL
DOLIULUI.
Sunt evenimente care provoaca,brusc sau in timp, mari pierderi, durere si
confuzie. Astfel de situatii sunt denumite cu termenul de criza. Exemple de criza
sunt: abuzul asupra copilului, alte momente de violenta in familie, decesul unui
membru al familiei, dobindirea brusca a unei invaliditati, imbolnavirea grava,
nasterea unui copil cu handicap, pierederea unui loc de munca, pierderea
locuintei etc.
In unele situatii este posibil sa fie nevoie de interventia rapida a medicilor pentru
a salva viata persoanei (ex. copil grav abuzat, accident grav etc) sau a organelor
de politie (de ex. abuz asupra copilului, copii/varstnici/persoane cu handicap
sechestrate in casa, abuzate, neglijate etc) si/sau de scoaterea persoanei pe o
perioada de timp a persoanei afectate din mediul in care traise pana in momentul
interventiei (ex. plasamentul in regim de urgenta a copiilor abuzati). Aceste
interventii sunt interventii in regim de urgenta. In alte situatii, desi suferinta
este mare, nu este cazul de o interventie in regim de urgenta (de ex. o persoana
care afirma ca vrea sa se sinucida este intr-o stare de criza insa e posibil sa nu
aiba nevoie de interventie in regim de urgenta)

36

In astfel de situatii este posibil ca persoanele implicate sa intre intr-o stare de


soc (durere acuta si paralizanta). Uneori durerii sufletesti i se asociaza si
durerea fizica. Ambele tipuri de dureri se pot croniciza ducind la instalarea
sentimentelor de depresie, deznadejde, neputinta, furie etc.
Specialistii spun ca este normal ca o persoana sa resimta o stare de suferinta
provocata de o criza timp de pana la 6 luni. Aceasta perioada poarta numele de
perioada de doliu sau, mai simplu, doliu. Daca in acest timp persoana
beneficiaza de sprijin, suferinta se va diminua treptat si persoana se va impaca
cu noua situatie. Insa daca sprijinul lipseste este posibil ca doliul (suferinta) sa se
lungeasca (se cronicizeaza) si sa afecteze treptat intreaga viata a persoanei
(extinderea durerii la intreaga viata a persoanei poarta numele de caracatita
durerii)
Asistentul social are nevoie sa poata discerne ce actiuni se impun in diferitele
tipuri de crize si sa poata sa identifice durerea persoanei si caute sa o sprijine.
De asemenea, el are nevoie sa stie catre ce specialisti sa indrepte o persoana
aflata intr-o situatie de doliu prelungit, cronicizat.
De multe ori crizele necesita interventia unei echipe inter- si pluri-disciplinara
(psiholog, asistent social, cadre medicale, politie etc) iar asistentul social are
nevoie sa stie sa coordoneze echipa si actiunile care vor fi intreprinse.
8.4. TEORIA ATASAMENTULUI
Este o teorie foarte importanta, mai ales in asistenta sociala a copilului, dar nu
numai.
Pleaca de la premise ca noi oamenii avem nevoie de ceilalti oameni si de
interactiunea placuta cu ei inca de la nastere si chiar dinainte.
Studiile au demonstrat ca daca un copil sub un an este separat timp de 3 luni de
mama lui acesta poate intra intr-o stare de depresie caracterizata prin plinset,
raspuns slab la stimuli din jur sau chiar imbolnavire. Mai mult, unii copii
institutionalizati care au fost privati mult timp de afectiunea cuiva (personalul doar
i-a hranit si shimbat fara sa vorbeasca cu ei, fara sa le arate gesturi de afectiune)
au murit sau au dobandit simtome de genul leganatului sau lovitul cu capul de
pereti; altii au dezvoltat in adolescenta comportamente deviante: consum de
alcool, viata in strada, infractiuni etc.
Copilul are nevoie de mic de o figura de atasament, adica de o persoana care
sa ii acorde atentie, sa il stimuleze, sa interactioneze cu el. Poate fi mama sau
tatal iar in lipsa parintilor, o ruda, asistentul maternal, ingrijitorul sau alta
persoana care are grija de copil. La fel, adultul are nevoie de persoane care sa il
sprijine, sa il asculte sa il inteleaga. Astfel de persoane sunt tot figuri de
atasament si pot fi: parintii, prieteni, sotul sau sotia, preotul, un profesionist etc.

37

Este nevoie ca fiecare persoana asistata sa aiba cel putin un atasament solid cu
o alta persoana ca sa poata invata ce este increderea in celalalt, iubirea,
generozitatea, independenta etc. Inveti sa traiesti in cadrul unei relatii iar daca o
astfel de relatie nu exista sau nu asigura iubirea necesara atunci apare golul
afectiv, singuratatea, izolarea, moartea etc.
Asistentul social va incuraja dezvoltarea unui atasament intre cei care furnizeaza
servicii sociale si clienti (de ex. intre copil si ingrijitor/parinte foster, intre varstnic
si lucratorul social care il ingrijeste etc).
Este nevoie sa se stabileasca si limitele atasamentului. Un atasament autentic il
ajuta pe client sa se dezvolte si sa devina autonom (sa faca cat mai multe lucruri
singur, fara sfatul sau ajutorul altor persoane). Daca intr-o relatie dintre un
profesionist (asistent social, educator specilizat, psiholog etc) nu s-a dezvoltat
un atasament autentic atunci apar probleme de relationare: conflicte, dependenta
prelungita, reclamatii, manipulari etc.
Un alt lucru important de retinut este faptul ca la inceputul unei relatii de intrajutorare este normal sa se dezvolte un atasement de tip dependenta de
celalalt pentru ca beneficiarul este intr-o situatie de lipsa si este dependent de
resursele noastre profesionale. Acest lucru se intampla si in relatiile noastre cu
cei din familie, cu prietenii etc. Insa in timp, pe masura ce clientul invata lucruri
noi, apare si nevoia acestuia de a incheia relatia si de a-si urma singur drumul. El
poate simti nevoia sa revina la asistentul social pentru a-i multumi sau a-i informa
despre situatia sa: insa el nu mai are nevoie de interventia asistentului social
pentru a cauta solutii la problemele sale. Acesta este semnul ca s-a dezvoltat o
relatie autentica de atasament.
8.5. PERSPECTIVA PUNTELOR TARI. ANALIZA SWOT
Este o teorie care pune accent pe patru dimensiuni atunci cind se analizeaza
situatia unui client. Aceste dimensiuni sunt:
1. punctele tari (strengths): sunt acele sentimente, ganduri, modele de
comportament, esurse (materiale, finaciare, informationale etc) care il pot
sprijini pe client in rezolvarea situatiei sale; ex. o raltie puternica cu bunicii
in cazul unei familii unde exista un copil cu handicap (bunicii pot ingriji
cateva ore copilul cand acesta se intoarce de la centrul de zi, sau accepta
sa ia copilul la ei la sfarsit de saptamina pentru ca parintii sa se poata
odihni);
2. puncltele slabe (weaknesses): sunt acele sentimente, ganduri, modele
de comportament, situatii care pot fi obstacole in rezolvarea problemei
clientului; de ex. mai multi copii intr-o familie unde exista un copil cu
handicap;
3. oportunitati (opportunities): se refera, in special, la resursele sub forma
de servicii (de ex. existenta unui centru de zi pentru copilul cu handicap,
existenta unui centru de respite care unde copilul poate fi lasat cateva zile,
38

la sfarsit de saptamina sau in concediu pentru ca parintii sa se poata


odihni);
4. amenintati (threats): sunt obstacole care pot impiedica puternic sau chiar
bloca rezolvarea unei situatii;(de ex. somajul unui parinte care are si un
copil cu handicap in familie; fiind multi copii si multe nevoi de satisfacut
este posibil ca parintii sa doreasca institutionalizarea copilului).
Pentru a analiza mai usor aceste diemnsiuni se face o grila numita grila de
analiza SWOT. Este bine sa se completeze in timp ce se face ancheta sociala, si
la completarea lui sa participle si clientul. Se foloseste impreuna cu ecomapa si
genograma pentru a evidential mai bine anumite aspecte ale vietii clientului.
Formular de analiza SWOT
PUNCTE TARI (STRENGHTS)

PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)

OPORTUNITATI (OPPORTUNITIES)

AMENINTARI (THREATS)

8.6. TEORIA ABILITARII CLIENTULUI (EMPOWERMENT). TEORIA PLEDARII


CAUZEI (ADVOCACY).
Teoria abilitarii clientului (empowerment).
Se aplica mai ales atunci cand asistentul social lucreaza cu grupuri dar poate fi
folosita si in cazul unor clienti individuali. Asistentul social le explica clientilor
drepturile pe care le au si care sunt institutiile responsabile pentru a veghea la
respectarea acestor drepturi si ii ajuta sa se organizeze pentru a cere
respectarea acelor drepturi. De exemplu, asistentul social poate ajuta un grup de
familii care au copii cu handicap sa se grupeze intr-o organizatie: sa
intocmeasca documentatia necesara pentru diferitele autorizari necesasare, sa ii
invete cum sa isi ceara anumite drepturi, sa ii invete cum sa redacteze o cerere
de finatare. Este un proces in care asistentul social il invata pe client cum sa
devina mai puternic si mai autonom.
In plan individual, de exemplu, un asistent social poate invata un adolescent care
ii sunt drepturile, unde sa apeleze atunci cand ii sunt inculcate drepturile etc.

39

Teoria pledarii cauzei (advocacy)


Asa cum spune si termenul, in acest caz asistentul social este avocat al clientului
si pledeaza cazul acestuia in fata diferitelor persoane, institutii (de ex. asistentul
social pledeaza cazul unui copil abuzat in fata tribunalului sau a unui copil cu
tendinte suicidare ori probleme scolare in fata parintilor). In acest caz, asistentul
social apara drepturile clientului pentru a restabili dreptatea, echitatea si adevarul
intr-o anumita situatie.
Aceste teorii nu epuizeaza teoriile explicative din domeniul asistentei sociale. Se
pot folosi multe alte teorii, mai ales atunci cand este vorba de a aprofunda o
anumita ramura a asistentei sociale. Ele preprezinta contributia comuna a
disciplinelor socio-umane

40