Climatul Romaniei -scurta prezentare- Romania are o clima temperat continental de tranzitie, specifica pentru Europa central, cu patru anotimpuri distincte, primavara, vara, toamna si iama. Diferentele locale climatice se datoreaza mai mult altitudinii si latitudinii, respectiv mult mai putin influentelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest si celor continentale din est. Regimul termic Temperaturile medii anuale scad usor de la sud(10°-11°C)spre nord(8,5°-9°C), variatie explicabila atat latitudinii cat si distributiei reliefului tari. De asemenea, temperatura scade odaté cu cresterea altitudinii ( scade cu 6° la fiecare 1000 m.) Temperaturile maxime medii anuale oscileaza intre 22°C si 24°C in timpul verii, respectiv intre -3°C si -5°C, in timpul iernii. Temperaturile extreme inregistrate in Romania au fost de -38.5*C,|a Bod (judetul Brasov),pe 25 ianuarie 1942 , si de +44.5°C la lon Sion ( judetul Braila), pe 10 august 1951 Media anuala a precipitatiilor, urmand scdderea treptat a influentelor oceanice si mediteraneene, scade usor de la vest la est. Media anuala a precipitatiilor c&zute (calculate pe intreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate in zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an, statiunea Sténa de Vale este considerata “polul ploii din Romania") si progresiv mai scazute spre est, in Baragan find de sub 500 mm/an, iar tn Dobrogea si Delta Dunarii coborénd sub 400 mm/an. Vara este un anotimp c&lduros, care dureaza de la sfarsitul lui mai la jumatatea lui septembrie in campiile din Sud si Vest. in sudul Roméniei exista peste 40 de zile .tropicale” (cu temperaturi peste 35 de grade Celsius) si peste 90 de zile de vara (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius-30 de grade Celsius). Temperatura maxima absoluta din Roménia este de 44,5 de grade Celsius, si s-a inregistrat la lon Sion, lang’ Braila, pe 10 august 1951 Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantitati mari de precipitatii. De notat cd in zonele montane din Nord si Centru vara este un anotimp temperat, cu putine zile tropicale sau de vara, si cu nopti racoroase. Toamna este un anotimp mai scurt, de tranzitie, cu perioade lungi de uscaciune alternand cu perioade de ploi. in a Il-a parte a lunii octombrie vin primele ingheturi, iar in noiembrie primele ninsori. in cdmpii, acestea se manifesta adesea mai tarziu decat fn restul tarli. larna este un anotimp friguros, in care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de pana la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de-38,5 grade Celsius, la Bod, lnga Brasov, inregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zépada nu este abundenté comparativ cu alte state europene, atét datorita lipsei de precipitatii cat si datorita cresterilor frecvente de temperatura. in Sud si Vest cu precadere, stratul de zapada se topeste si reface de cateva ori in decursul unel ierni Primavara este un alt anotimp de tranzitie, relativ scurt. Temperatura creste cu repeziciune, ingheturile disparand in luna aprilie. Temperatura medie anuala variazé de la 11 grade Celsius in lunca Dunarii, la 6 grade Celsius in Harghita. Temperatura medie a lunii julie variaza intre 26 grade Celsius si 18 grade Celsius tot in functie de regiune. in ianuarie, aceste temperaturi variaza de la 0°C (la Baile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (In depresiuni). Precipitatiile anuale‘MEDI ANTALE Precipitatiile din Rom&nia sunt moderate media precipitatiilor anuale cdzute pe teritoriul tarii find de 637 mm anual. Precipitatiile anuale medii din zona de cAmpie variaza intre 400 mm in Dobrogea, 500 mm in Campia Romana si pana la 600 mm in Campia de Vest. Odata cu altitudinea, precipitatiile cresc, atingand 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m.Frecventa precipitatiilor Se considera "zile cu precipitatii” cele in care se inregistreazé cantitati = 1,0 mm Numarul mediu anual de zile cu precipitatii variaza pe teritoriul tarii intre sub 100 si 200. Cele mai putine astfel de zile (<100) se tnregistreazé in estul Dobrogei si centrul Baraganului. in regiunile de cémpie din sud, Podisul Bérladului si extremitatea vestica a Campiei Aradului, numarul anual de zile cu precipitatii se ridicd la 125 iar in Campia si Dealurile Vestice, Podisul Tansilvaniei, n Subcarpati si Piemontul Getic, in Subcarpatii Moldovel si in restul Podisului Moldovei se inregistreazé pané la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitatii, peste 190, se inregistreaza in zona montana si cu deosebire in grupa nordic’ a Carpatilor Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Viddeasa si in Carpatii Meridionali. in depresiunile intramontane si fn sud-vestul Podisului Tansilvaniei numérul mediu al zilelor cu precipitatii este mai mic decat in zonele invecinate, insuménd intre 100-120.in cursul anului, lunile septembrie si octombrie au cel mai mic numar mediu de zile cu precipitatii, iar lunile mai-iunie si decembrie cel mai mare. in multe luni din anii deosebit de ploiosi, num&rul maxim lunar de zile cu precipitatii a insumat 16-30 de zile in regiunile muntoase, 15-25 in cele deluroase si 14-20 in cele de cémpie. in intervalul septembrie-octombrie, in iulie-august si Uneor! in martie-aprilie exista ani ‘in care nu s-a inregistrat nicio zi cu precipitatii. Caracteristicile elementelor climatice ‘Temperatura medie anuala scade de la sud (unde este de peste 11°C in Lunca Dunrii) la nord (8,5°C in nordul Podisului Moldovei) si in altitudine (ajungand la 0°¢ la altitudini de peste 2000 m). Dupa valorile temperaturii medii anuale, exist trei etaje termice: Un etaj cald (cu valori de peste 10°C), un etaj mediu (Intre 10°C si 6°C) si un etaj rece (cu temperaturi mai mici de 6*C), Precipitatiile atmosferice scad de la vest la est si crescin altitudine. Dupa cum rezulta din afirmatia anterioard, precipitatile cele mai sczute se inregistreaza inpartea de est a tari (unde sunt sub 500 si chiar sub 400 mm/an, fenomen datorat influentelor de ariditate) si cele mai ridicate pe muntii inalti (peste 1200 mm/an). Vanturile Exist o diversitate mare a miscarilor aerului in tara noastra: larna:- crivatul- foarte rece si uscat, produce geruri puternice, troienind zapada in cémpiile din est si sud-est. Vanturile de vest- aduc zpada si ger cu preponderenté in partea vestica si central a tarii. Austrul- aduce aer tropical, cald, care inmoaie gerul si topeste zapezile. Vara:- aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed si aduce nori inc&rcati cu ploi bogate. -aer tropical este uscat si fierbinte; provine din regiunile sudice, creaza calduri toride si secete prelungite. MITRZA MEDIF ANUALA ‘Thfluente climatice in Romania: -influente oceanice: in vestul tari; aduc precipitatii bogate; -influente submediteraneene: in sud-vestul tarii, cu veri calde si uscate, si ierni blande si ploioase; -influente de tranzitiesfac trecerea intre influentele oceanice si cele submediteraneene; -influente de ariditate:in estul tArii, cu veri secetoase si ierni geroase; -influente scandinavo-baltice: in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si Podisul Sucevei, cu temperaturi sc&zute: -influente pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici.Pe teritoriul trii predomind circulatia aerului din partea de vest (vanturile de vest). Frecvent, in jumatatea estic& a tarii si in Campia Romané, bate din nord- estul continentului crivatul, un vant geros iarna si uscat vara, determinand existenta unor temperaturi sczute iarna (intre -6°C $i 0°C) si secete vara (peste 23°C). In anumite depresiuni submontane exist vanturi cu caracter de foehn Temperaturile extreme au fost urmatoarele: temperatura maxima absoluta de 44,5°C (langa Braila) si minima absolut de -38,5°C (lang Brasov). ‘Surse: Informatia si imaginile au fost colectate de pe diferite site-uri http://romgeoo. blogspot.ro/2012/01/clima-romaniei.htm! http://www.meteoromania.ro/anm/?page id=114 http://www.geo-spatial.org/galerii/?: jal_ meteorologice&p=988 http:/www.profudegeoora.eu/harta-precipitatiilor-in-romania {http //worldweather.wmo.int/en/city.html?cityid=200 insé la randul lor aceste site-uri si-au procurat imaginile si informatiile de pe site-ul Agentiei Nationale de Meteorologie, loc unde pot fi gasite grafice si imagini alcétuite pe baza inregistrarilor facute de diferite stati meteorologice din tara.