Academia de Studii Economice Bucureti

Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului

Studiu privind evolutia activitatii de

comert pentru carnea de ovine

Bucureti
2016
Contabilitatea obtinerii legumelor si fructelor este cea specifica unei activitati de productie.
Proprie productiei agricole este utilizarea contului de productie neterminata, care se

foloseste pentru colectarea tuturor cheltuielilor de la lansarea productiei (de la aranjarea

terenului in vederea insamantarii/cultivarii rasadurilor) si pana la obtinerea productiei
propriu-zise, moment in care productia neterminata va deveni produs finit.
O alta caracteristica a productiei agricole este faptul ca toate cheltuielile efectuate cu
lansarea, intretinerea si obtinerea produselor respective nu vor afecta rezultatul financiar al
fiecarei luni.
Conform punctului 154 alin. (1) litera h) din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP
3055/2009, productia neterminata este productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile)
de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si
receptiei tehnice sau necompletate in intregime.
Legumele si fructele, pe parcursul procesului de productie, chiar daca acest proces dureaza
in timp (cateva luni), se considera ca nu au trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucare (de
la primul rasad si pana la produsul finit cules), necesitand in primul rand un timp natural de
crestere si dezvoltare, precum si o serie de lucrari specifice.
Organizarea contabilitatii trebuie facuta pe fiecare cultura in parte (ardei gras, gogosari,
ardei iute, castraveti, vinete, rosii normale, rosii lunguiete etc), deoarece fiecare cultura
necesita anumite materiale si anumite cheltuieli si servicii care trebuie efectuate pentru a le
insamanta, creste si culege.
In linii mari, organizarea procesului de productie contine urmatoarele elemente/documente:
- planificarea productiei - consta intr-o estimare realista a productiei pe care societatea
doreste s-o obtina pe fiecare cultura in parte si/sau pe fiecare lot de teren;
- "reteta" de productie - reprezinta documentul pe baza caruia se vor antrena cheltuielile
necesare obtinerii productiei planificate pe o unitate de masura de cultura (samanta, rasad,
ingrasaminte, energie electrica consumata pentru udat sau pentru incalzite sera/solarul,
salariile angajatilor care vor lucra, cheltuieli cu sapatul culturilor, cu taiatul pomilor,
cheltuieli efectuate pentru sustinerea plantelor, cheltuieli privind culesul, alte cheltuieli
specifice);
- lansarea productiei pe fiecare cultura in parte - reprezinta deschiderea/debutul perioadei
agricole pentru fiecare produs in parte si consta in deschiderea cate unei fise la momentul
inceperii primei lucrari aferente unei culturi. In aceasta fisa deschisa, asadar, pe fiecare
cultura in parte, se vor mentiona o serie de elemente: data inceperii primei lucrari, toate
lucrarile ce trebuie executate, materialele ce trebuie consumate (numarul/cantitatea de
rasaduri/seminte), productia ce poate fi obtinuta pe baza acestora etc;
- pe baza fisei privind lansarea productiei se va proceda, pe tot parcursul perioadei acgricole,
la supravegherea realizarii lucrarilor si consumului de materiale;
- fisa limita de consum - este un document financiar-contabil care se intocmeste pe fiecare

cultura in parte si in care se vor consemna toate consumurile de materiale aferente acelei
culturi. Are rolul in urmarirea consumurilor fata de cele stabilite pe baza "retetarelor" si a
lansarii in productie (la ingrasaminte, alte materiale consumate pentru realizarea productiei);
- stabilirea centrelor de cost sau de profit - care pot fi cele stabilite in functie de fiecare
produs ce se asteapta a fi obtinut si in care vor fi colectate toate cheltuielile (directe si
indirecte) angrenate de obtinerea produsului respectiv; tot in acest centru se vor inregistra si
vanzarile de produse finite, astfel incat sa se poata stabili rezultatul financiar pe fiecare
cultura in parte.
In linii mari, monografia contabila propusa de mine este urmatoarea:
In prima luna:
1) inregistrarea cheltuielilor privind pregatirea terenului in vederea cultivarii rasadurilor:
- pe baza de factura de la furnizor:
628 = 401 1.000 lei
- sau pe baza statului de salarii - daca lucrarile se realizeaza cu personal propriu:
641 = 421 900 lei
64xx = 43xx 200 lei
2) taierea pomilor in vederea pregatirii pentru noul sezon fructifer de mere, pe baza de
factura de la furnizor:
628 = 401 1.200 lei
- sau pe baza de stat de salarii, daca lucrarea este executata cu angajati proprii:
641 = 421 1.000 lei
64xx = 43xx 300 lei
3) achizitie rasaduri pe baza de factura de la furnzior si de NIR intocmit de societate:
3025 / analitic ardei gras = 401 1.000 buc * 0.5 lei/buc = 500 lei
3025 / analitic rosii = 401
1.500 buc * 0.6 lei/buc = 900 lei
4) se dau in consum rasadurile pentru a fi sadite in pamant pe baza de bon de consum
intocmit de societate:
6025 / analitic ardei gras = 3025 / analitic ardei gras 1.000 buc * 0.5 lei/buc = 500 lei
6025 / analitic rosii = 3025 / analitic rosii
1.500 buc * 0.6 lei/buc = 900 lei
Odata cumparate rasadurile, se face o estimare a productiei ce se poate obtine din fiecare
cultura in parte.
Presupunem ca de la 1.000 fire ardei se poate obtine o productie de 7.000 kg. ardei, iar de la
1.500 fire de rosii se poate obtine o productie de 20.000 kg.
De la meri se presupune ca se obtine o productie de 30.000 kg. mere.
5) se inregistreaza amortizarea solarului:
6811 = 2813 200 lei
6) se inregistreaza amortizarea merilor:
6811 = 2813 300 lei

7) la finalul lunii se inregistreaza productia neterminata, pe baza unei situatii privind

lucrarile executate si materialele consumate, situatie intocmita pe fiecare cultura/produs in
parte (denumita si raport de productie - nu este un formular tipizat), precum si a unei
calculatii de cost aferente fiecarei culturi, in care se vor mentiona toate cheltuielile efectuate
pentru cultura respectiva. In cazul in care exista o cheltuiala comuna (cum ar fi pregatirea
terenului), aceasta se va repartiza asupra valorii fiecarei culturi fie in functie de suprafata de
teren, fie in functie de numarul de rasaduri puse pentru fiecare cultura in parte.
In cazul nostru, avem cheltuiala cu pregatirea terenului de 1.000 lei (vom continua exemplul
doar cu valoarea generata de factura de la furnizor, nu si cu manopera salariatilor, pentru a
nu complica exemplificarea).
Astfel, vom repartiza suma de 1.000 lei asupra celor doua culuri (ardei si rosii) in functie de
numarul de rasaduri achizitionate, pentru a facilita calculele:
1.000 lei : 2500 buc = 0,40
- pentru ardei: 1.000 buc * 0.40 = 400 lei
- pentru rosii: 1.500 buc * 0.40 = 600 lei.
In mod similar se repartizeaza amortizarea solarului asupra celor doua culturi:
200 lei : 2500 buc = 0,08
- pentru ardei: 1.000 buc * 0.08 = 80 lei
- pentru rosii: 1.500 buc * 0.08 = 120 lei
Aceste valori se vor repartiza lunar in valoarea productiei neterminate aferente fiecarei
culturi:
331 / ardei gras = 711 / analitic ardei gras 980 lei (500 lei + 400 lei + 80 lei)
331 / rosii = 711 / analitic rosii 1.620 lei (900 lei + 600 lei + 120 lei).
De asemenea, vom inregistra productia neterminata aferenta merelor, formata, la finalul
primei luni, din cheltuiala cu taierea pomilor si cu amortizarea merilor:
331 / mere = 711 / mere 1.500 lei (1200 lei + 300 lei).
Similar se vor inregistra si alte cheltuieli efectuate de societate pentru fiecare cultura in
parte, in functie de specificul sau.
In a doua luna:
1) se inregistreaza factura de energie electrica pentru incalzirea solarului:
605 = 401 800 lei
2) se inregistreaza achizitia de solutie pentru stropit, impotriva daunatorilor, atat pentru
legume, cat si pentru meri, pe baza de factura de la furnizor si NIR intocmit de societate:
3028 / solutie stropit = 401 100 lei - pentru ardei si rosii
3028 / solutie stropit = 401 100 lei - pentru meri

3) pe baza de bon de consum intocmit de societate se inregistreaza cheltuiala cu solutia

pentru stropit, pentru fiecare cultura in parte:
6028 / solutie stropit ardei = 3028 / solutie stropit ardei 30 lei 6028 / solutie stropit rosii = 3028 / solutie stropit rosii 70 lei.
6028 / solutie stropit meri = 3028 / solutie stropit meri 100 lei.
4) se inregistreaza, pe baza statului de salarii, manopera salariatilor care au stropit si care au
efectuat si diverse alte lucrari aferente culturilor:
641 = 421 800 lei
64xx = 43xx 250 lei
Total manopera = 1.050 lei.
5) se inregistreaza amortizarea solarului:
6811 = 2813 200 lei
6) se inregistreaza amortizarea merilor:
6811 = 2813 300 lei
7) la finalul lunii se intocmeste raportul de productie care cuprinde toate cheltuielile,
defalcate pe destinatii, efectuate pentru fiecare cultura in parte.
Repartizarea manoperei pe cele 3 culturi se face in functie de numarul de angajati si de
timpul acestora, care au lucrat efectiv pe fiecare cultura in parte.
Presupunem ca manopera este defalcata astfel:
- pentru ardei = 250 lei;
- pentru rosii = 400 lei;
- pentru meri = 400 lei.
Repartizarea energiei electrice utilizata pentru incalzirea solarului pe cele doua culturi in
functie de numarul de rasaduri achizitionate initial:
800 lei: 2500 buc = 0,32 lei / buc.
- pentru ardei: 1.000 buc * 0.32 = 320 lei
- pentru rosii: 1.500 buc * 0.32 = 480 lei
Inregistrarea productiei neterminate in luna a doua:
- pentru ardei: 30 lei + 250 lei + 320 lei + 80 lei amortizare = 680 lei.
- pentru rosii: 70 lei + 400 lei + 480 lei + 120 lei amortizare = 1.070 lei
- pentru meri: 100 lei + 400 lei + 300 lei amortizare = 800 lei.
In primul rand se reia productia neterminata din luna precedenta, astfel:
711 / ardei = 331 / ardei 980 lei
711 / rosii = 331 / rosii 1.620 lei

711 / mere = 331 / mere 1.500 lei.

Se inregistreaza productia netereminata totala pe fiecare cultura, la finalul lunii a adoua:
331 / ardei gras = 711 / ardei gras 1.660 lei (980 lei + 680 lei)
331 / rosii = 711 / rosii 2.690 lei (1.620 lei + 1.070 lei)
331 / mere = 711 / mere 2.300 lei (1500 lei + 800 lei).
Se observa ca in contul 331 s-au acumulat toate cheltuielile efectuate pe fiecare cultura, in
cele doua luni.
Incepand cu luna a treia, pana la prima luna de recoltare, cheltuielile se inregistreaza si de
repartizeaza asupra productiei neterminate in mod similar cu exemplele din primele doua
luni, cu mentiunea ca la inceputul fiecarei luni se va relua productia neterminata din luna
precedenta (ca in a doua luna).
In prima luna de productie (presupunem ca este a treia luna din exemplul nostru), avem
urmatoarele date privind cheltuielile din productia neterminata:
- pentru ardei: 331 / ardei = 711 / ardei 2.900 lei
- pentru rosii: 331 / rosii = 711 / rosii 5.200 lei
- pentru mere: 331 / mere = 711 / mere 4.500 lei.
De asemenea, presupunem ca am obtinut urmatoarele cantitati de produse finite:
- ardei: 2.100 kg
- rosii: 4.300 kg
- mere: 30.000 kg.
Se determina cheltuiala inregistrata pana in acest moment in contul de productie neterminata
per unitatea de produs finit obtinut:
- pentru ardei: 2.900 lei (productie neterminata) : 7.000 kg (productie estimata) = 0.414
lei/kg.
- pentru rosii: 5.200 lei (productie neterminata) : 20.000 kg (productie estimata) = 0.26
lei/kg.
- pentru mere: 4.500 lei (productie neterminata) : 30.000 kg (productie realizata) = 0.15
lei/kg.
Se inregistreaza in contabilitate productia finita obtinuta, pe baza documentului denumit
"bon de predare" intocmit de societate:
- ardei: 345 / ardei = 711 / ardei 2.100 kg * 0.414 lei/kg = 869.40 lei
si se "descarca" productia neterminata: 711 / ardei = 331 / ardei 869.40 lei
- rosii: 345 / rosii = 711 / rosii 4.300 kg * 0.26 lei/kg = 1.118 lei

si "descarcarea" productiei neterminate: 711 / rosii = 331 / rosii 1.118 lei

- mere: 345 / mere = 711 / mere 30.000 kg * 0.15 lei / kg = 4.500 lei
si "descarcarea" productiei neterminate: 711 / mere = 331 / mere 4.500 lei.
Livrarea productiei finite catre supermarketuri se poate face cu factura sau cu aviz, urmand
ca factura sa fie emisa ulterior, dupa cantarirea produselor si la magazine.
In cazul in care marfa este livrata direct cu factura:
4111 = 701 2.100 kg ardei * 1 leu pret vanzare = 2.100 lei
4111 = 701 4.300 kg rosii * 1 leu pret vanzare = 4.300 lei
4111 = 701 30.000 kg mere * 1.50 lei pret vanzare = 45.000 lei
4111 = 4427 12.336 lei (TVA colectata 24%).
Total factura = 63.736 lei.
Se descarca gestiunea de produse finite vandute:
711 / ardei = 345 / ardei 2.100 kg * 0.414 lei/kg = 869.40 lei
711 / rosii = 345 / rosii 4.300 kg * 0.26 lei/kg = 1.118 lei
711 / mere = 345 / mere 30.000 kg * 0.15 lei/kg = 4.500 lei.
In cazul in care marfa este livrata cu aviz:
418 = 701 2.100 kg ardei * 1 leu pret vanzare = 2.100 lei
418 = 701 4.300 kg rosii * 1 leu pret vanzare = 4.300 lei
418 = 701 30.000 kg mere * 1.50 lei pret vanzare = 45.000 lei
418 = 4428 12.336 lei (TVA neexigibila 24%).
Total valoare aviz = 63.736 lei
Se descarca gestiunea de produse finite vandute:
711 / ardei = 345 / ardei 2.100 kg * 0.414 lei/kg = 869.40 lei
711 / rosii = 345 / rosii 4.300 kg * 0.26 lei/kg = 1.118 lei
711 / mere = 345 / mere 30.000 kg * 0.15 lei/kg = 4.500 lei.
Ulterior, la intocmirea facturii, se fac urmatoarele inregistrari:
4111 = 4118 63.736 lei
4428 = 4427 12.336 lei.
In lunile urmatoare se procedeaza similar.
Mentionam ca monografia este intocmita pe baza unor operatiuni care nu sunt exhaustive,
insa toate cheltuielile/operatiunile neabordate se inregistreaza si se repartizeaza in mod
asemanator cu cele prezentate.
In determinarea costului de productie al fiecarei culturi, se tine cont de prevederile punctului
52 din OMFP 3055/2009, in care se specifica elementele constitutive ale costului de
productie al unui bun.
Conform acestui punct, costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a

materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile

bunului.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al
imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de
productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie
alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Tot la punctul 52, dar la alin. (5) sunt prezentate o serie de costuri care nu trebuie incluse in
costul produsului, ci trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei:
- "pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile cauzate de risipa;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de
depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile
in locul si in starea in care se gasesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in
forma si locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a
aparut.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie
(activitate). Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman
relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea
sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor."
De asemenea, trebuie sa organizati contabilitatea de gestiune, fie prin utilizarea conturilor
specifice din clasa 9, fie cu ajutorul contabilitatii financiare, dar prin dezvoltarea de analitice
la conturile de cheltuieli pe fiecare cultura in parte, astfel incat, dupa vanzarea productiei, sa
se poata stabili rezultatul financiar pe fiecare produs in parte.
In organizarea contabilitatii de gestiune (care are rolul de a stabili cat mai exact costul
produsului) se va tine cont si de prevederile OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizarilor
privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune.
Instructiunile de completare si utilizare a fisei limita de consum, NIR-ului, bonului de
consum, bonului de predare si avizului de insotire a marfii se regasesc in OMFP 3512/2008
privind documentele financiar-contabile.
Monografie Contabila - Reduceri comerciale si financiare
Aspecte generale
In literatura de specialitate si in practica intalnim doua categorii de reduceri de pret:
- reduceri comerciale

- reduceri financiare
In categoria reducerilor comeciale se includ: rabatul, remiza si risturnul.
Rabatul reprezinta reducerea practicata, asupra pretului de vanzare, tinandu-se cont de
unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate.
Remiza este o reducere practicata, asupra pretului de vanzare, tinandu-se cont de volumul
vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Remiza corespunde, in
general, unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a
intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri contractuali.
Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate
de acelasi cumparator pe o perioada determinata.
De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se
pot acorda si in suma fixa.
In categoria reducerilor financiare este inclus scontul de decontare.
Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante
decontate inainte de scadenta normala. Altfel spus, scontul de decontare reprezinta o bonificatie
acordata clientului de catre furnizor pentru plata anticipata a unei sume datorata de client.
Tratamentul contabil al reducerilor de pret
Sub aspectul metodologiei de calcul si contabilizare, recunoastere fiscala trebuie aplicate
urmatoarele reguli:
- toate reducerile de pret sunt inscrise in factura,
- reducerile comerciale premerg reducerile financiare,
- reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele sau sumele
absolute ale fiecarei categorii de reducere se aplica asupra "netului" anterior,
- in cadrul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si
risturnurile,
- scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul
comercial,
- aspectele legate de taxa pe valoare adaugata trebuie corelate cu prevederile legale in
vigoare,
- reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare
cumparare, desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza in mod distinct nici la furnizor, nici la
client,
- reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaza ca o cheltuiala
financiara la cel care il acorda (furnizorul) si ca un venit financiar la cel care il primeste
(clientul).
Reduceri de pret acordate in momentul facturarii
Exemplu:
Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzari de stocuri/marfuri este de 90.000
lei; rabatul pentru defecte de calitate este de 5.000 lei; remiza pentru vanzari superioare sumei de
50.000 lei este de 5%; remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientela
intreprinderii este de 10%; scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%; TVA
24%.
Factura simplificata se prezinta astfel:
Valoarea bruta a marfurilor vandute 90.000 lei
(-) Rabat 5.000 lei

Net 85.000 lei

Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei
de 50.000 lei): 85.000 * 5% (-) 4.250 lei
Net 80.750 lei
Remiza 2 (pentru importanta clientului):
80.750 * 10% (-) 8.075 lei
Net comercial 72.675 lei
Scont de decontare : 72.675 * 2% (-) 1.453,5 lei
Net financiar 71.221,5 lei
TVA : 71.221,5 * 24% (+) 17.093.16 lei
Total de plata 88.314,66 lei
Aceasta factura, care include reduceri comerciale si financiare, se contabilizeaza astfel:
In contabilitatea furnizorului:
- Inregistrarea vanzarii marfurilor:
4111 = % 89.768,16
707 72.675
4427 17.093,16
- Inregistrarea scontului de decontare acordat:
667 = 4111 1.453,5
In contabilitatea clientului:
- Inregistrarea achizitiei stocurilor:
% = 401 89.768,16
3XX 72.675
4426 17.093,16
- Inregistrarea scontului de decontare obtinut:
401 = 767 1.453,5
Reduceri de pret acordate dupa facturare
In practica comerciala se intalnesc situatii cand reducerile de pret sunt acordate ulterior
facturarii, deci dupa derularea tranzactiei de vanzare-cumparare. Conform acestei uzante,
reducerile comerciale si financiare fac obiectul unor facturi de reducere.
Atunci cand reducerile comerciale fac obiectul facturilor de reducere, ele trebuie sa fie
contabilizate deoarece modifica efectele facturii initiale. Astfel, in contabilitatea clientului
trebuie
contabilizata o reducere a costului de achizitie aferent stocului pentru care s-a primit o reducere
comerciala ulterior facturarii, pentru reflectarea stocurilor din cumparari, in bilant, la valoarea lor
reala de achizitie. In schimb, furnizorul trebuie sa inregistreze o diminuare a veniturilor din
vanzari,
cu valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, pentru a prezenta in contul de
profit
si pierdere cifra de afaceri la valoarea neta, exclusiv reducerile comerciale acordate.
Exemplu:
La sfarsitul anului, furnizorul F transmite clientului C o factura de reducere reprezentand
risturne in suma de 10.000 lei, TVA 24%, aferente livrarilor de marfuri efectuate in cursul anului.

In contabilitatea clientului:
% = 401 (12.400)
371 (10.000)
4426 (2.400)
In contabilitatea furnizorului:
4111 = % (12.400)
707 (10.000)
4427 (2.400)
Acordate ulterior, printr-o factura de reducere, sconturile de decontare sunt contabilizate
similar cazului facturilor initiale, adica sunt inregistrate drept cheltuieli financiare, la furnizorul
care
le acorda si sunt inregistrate ca venituri financiare la clientul care beneficiaza de aceste sconturi.
Exemplu:
Furnizorul F adreseaza clientului C o factura reprezentand livrari de marfuri in suma de
50.000 lei, TVA 24%, cu decontare dupa trei luni.Ulterior, clientul C il instiinteaza pe vanzator
ca
doreste sa-si deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont.
In consecinta, furnizorul intocmeste o factura de reducere care mentioneaza un scont de 10%,
acordat asupra livrarii initiale, adica:
- suma bruta (net comercial) 50.000 lei
- scont de decontare (50.000 * 10%) 5.000 lei
- TVA aferenta scontului de decontare (5.000 * 24%) 1200 lei
Total factura de reducere 6.200 lei
In contabilitatea vanzatorului:
- Inregistrarea vanzarii de marfuri:
4111 = % 62.000
707 50.000
4427 12.000
- Inregistrarea scontului de decontare acordat ulterior facturarii (factura de reducere):
4111 = % (6.200)
767 (5.000)
4427 (1.200)
In contabilitatea cumparatorului:
- Inregistrarea cumpararii de marfuri:
% = 401 62.000
371 50.000
4426 12.000
- Inregistrarea scontului de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere):
401 = % 6.200
767 5.000
4426 1.200

Monografie Contabila - DIFERENTE CONSTATATE DE ORGANELE DE CONTROL IN

URMA INSPECTIEI FISCALE
A. DIFERENTE AFERENTE EXERCITIULUI CURENT:
I. Impozitul pe profit
Inregistrarea diferentei suplimentare de impozit pe profit:
691 = 4411
Inregistrarea majorarilor de intarziere:
6581 = 4481
Plata prin banca a diferentei si majorarilor:
% = 5121
4411
4481
II. TVA
Inregistrarea diferentei suplimentare de TVA
635 = 4423
Inregistrarea majorarilor de intarziere:
6581 = 4423
Plata prin banca a diferentei si majorarilor:
4423 = 5121
B. DIFERENTE AFERENTE EXERCITIILOR ANTERIOARE:
I. Impozitul pe profit:
Inregistrarea diferentei suplimentare de impozit pe profit:
1174 = 4411
Inregistrarea majorarilor de intarziere:
1174 = 4481
Plata prin banca a diferentei si majorarilor:
% = 5121
4411
4481
II. TVA
Inregistrarea diferentei suplimentare de TVA
1174 = 4423
Inregistrarea majorarilor de intarziere:
1174 = 4423
Plata prin banca a diferentei si majorarilor:
4423 = 5121
Monografie Contabila - LEASING FINANCIAR
Inregistrarea mijlocului fix receptionat:
2133 = 167
- se inregistreaza valoarea integrala a mijlocului fix, de regula pret CIP, la cursul istoric.
Concomitent se inregistreaza:
8036 = 891 - valoarea ratelor de plata, valoarea inregistrata pe 167
8051 = 891 - valoarea dobanzii de plata

Inregistrarea facturii de avans:

% = 404
167 - valoarea avansului
628 - valoarea comisionului de administrare
4426 - TVA avans
4426 - TVA comision
Plata facturii de avans:
404 = 5121
Inregistrarea ratelor:
% = 404
167 - rata, evaluata la cursul istoric
4426 - TVA
665 - diferenta curs corespunzatoare ratei
4426 - TVA
666 - dobanda, evaluata la cursul istoric
665 - diferenta curs corespunzatoare dobanzii
613 - asigurare
4426 - TVA
Concomitent se inregistreaza:
891 = 8036 - valoarea ratei
891 = 8051 - valoarea dobanzii