Sunteți pe pagina 1din 28

MINISTERUL SNTII AL

REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicin i


Farmacie Nicolae Testemianu

Catedra Ortopedie i Traumatologie

RECUPERAREA FUNCIONAL
DUP LEZIUNILE N REGIUNEA
GLEZNEI
Autori: m/r Vitalie Iacubichii
m/r Eduard Hadrc
Coordonator tiinific: Prof. Dr. Gh. Croitor
Cahul, 2013

Hohmann denumea piciorul : o opera


de arta arhitecturala a naturii.
Glezna

si
piciorul
este
un
complex
anatomofunctional menit sa suporte intreaga
greutate a corpului si in acelasi timp sa asigure
mersul pe orice teren.

Piciorul are un rol static si dinamic de aproape

egala importanta formind parghia terminala a


locomotiei.

Leziunile gleznei
Aproximativ 15% din totalul leziunilor sportive
12% din toate leziunile musculo-scheletice
Rata de 30.000 pe zi
O entors pe zi per 10.000 de populatiei
40% vor avea probleme cronice intermitente

(Garrick, Am J Med Sport, 1977)

Anatomia gleznei
Este o articulaie complex care include articulaia

tibiei i fibulei cu talusul de la picior


Stabilitatea intrinsec este datorat suprafeelor

articulare congruente i forei musculare n


regiunea gleznei
Stabilitatea extrinsec este datorat complexului

capsulo-ligamentar medial i lateral


Stratul de esuturi moi este relativ subire

Miscarile piciorului sunt:


flexia-extensia asigurate de articulatia tibiotarsiana cu o

mica participare a articulatiei subastragaliene;


inversia eversia le asigura articulatiile subastragaliana si
mediotarsiana;
abductia adductia este realizata de articulatia
subastragaliana cu participarea articulatiei tibiotarsiene si
in mica masura cea mediotarsiana;
circumductia este o miscare combinata; elasticitatea
piciorului se realizeaza in articulatia tarsului anterior; flexia
extensia degetelor este asigurata in articulatiile
metatarsofalangiene.

Biomecanica gleznei
Fora de aciune pe suprafaa articular n timpul mersului n

faza de sprijin pe un picior este de 4 ori mai mare dect


greutatea corpului
Raza normal de micare:

Cel puin 10 grade de dorsiflexie (extensie) este necesar

pentru un mers normal


O deviere lateral de 1 mm, scade suprafaa de contact
tibio/talar pn la 40%

Anamneza
Mecansimul leziunii
Timpul scurs de la traumatism
Afectarea esuturilor moi
S-a deplasat pacientul cu sprijin pe piciorul

afectat?
Vrsta pacientului/calitatea osului
Leziunile asociate
Comorbiditi

Examenul clinic
Examinare neurovascular
Atenie la deformiti evidente
Durerea n regiunea maleolei mediale sau laterale
Palparea ligamentelor n regiunea gleznei
Palparea pe tot traiectul fibulei
Dureri n glezn la compresie lateral a tibiei i

fibulei (cu 5 cm sau mai sus de articulaie) poate


indica leziuenea sindesmozei
Examinai retropiciorul i antepiciorul

Principii de baz
Mobilizare precoce
Protejarea de la leziuni
ulterioare
Controlul durerii
Mobilizarea i
fizioterapia se ncepe o
dat cu scderea
edemului
RICE protocol
Rest joint (repaus)
Ice applied for 20
minutes every couple
hours
Compression elastic
wrap
Elevate limb above
heart

Tratament

Tratament nonoperator n
fracturi

Indicatii:
Fracturi fara deplasare

stabile cu sindesmoza
intacta
Pacient cu contraindicatii
catre interventie
chirurgicala

Management:
Imobilizare femuro-

gambio-podala 4-6
saptamini, apoi orteza.
Reabilitare functionala
precoce

Postoperator
Restabilirea functiei cit mai precoce este
necesara.
Fixarea unei fracturi a glezeni are rezultate bune in

80-90%
20-30% acuza edema sau/si

redoare
41% au reducerea dorsiflexiei

In perioada de imobilizare la pat


Pastrarea posturii antideclive pentru evitarea

edemului, mobilizarea articulatiilor libere prin


exerciti pasive sau active ajutate(O atentie
deosebita trebuie acordata evitarii fixarii in grefa
a degetelor ), masajul pentru asigurarea troficitatii
tesuturilor si facilitarea intoarcerii venolimfatice,
diapulse pentru grabirea formarii calusului si
vindecarii procesului lezional, gimnastica
generala si respiratorie.

Reabilitarea
Dupa scoaterea aparatului gipsat e necesar:
- indepartarea edemului, ameliorarea
fenomenelor vasculotrofice, recastigarea fortei
musculare, recastigarea mobilitatii articulare,
refacerea reflexelor proprioceptive, refacerea
staticii piciorului.
Reab. este esenial pentru prevenirea
traumatismelor repetate

Entorse laterale - peronierii


Entorse mediale tibialis posterior

Refacerea echilibrului muscular:


Acest proces este legat de statica normala a piciorului.
Orice deviatie a vectorului de echilibru pune in

contractie musculatura extrinseca si intrinseca a


piciorului.
Activitatea musculaturii pusa in jos pentru asigurarea
echilibrului in ortostatism nu este valabila si in mers.
Refacerea echilibrului muscular al piciorului comporta
doua etape:
in prima etapa se lucreaza pentru tonifierea
musculaturii prin metode obisnuite de izometrie si
exercitii cu rezistenta progresiva.
In a doua etapa se practica exercitii de coordonare si
refacere a echilibrului senzitivo motor.

Mobilizarea articulatiilor
este de 3 feluri: pasiva, activa si activa cu rezistenta. In cazul gleznei se fac miscari cu
(kinetoterapia)
incarcare de greutati.

Miscarile pasive

Tinem cu o mana contrapriza pe metatars, iar cu cealalta, pe toate degetele se


face flexia plantara (extensia) apoi flexia dorsala a piciorului pe gamba, flexia laterala
(dreapta si stanga), chiar departand si apropiind degetele, pronatia, supinatia si
circumductia. Se mai poate face si elongatia pentru fiecare deget in parte sau abductia
si adductia intre degete. Pentru glezna, miscarile pasive sunt: cu o mana se tine
contrapriza pe partea inferioara a gambei, iar cu cealalta mana priza pe oasele tarsiene
si se face flexia dorsala pe gamba a labei piciorului, apoi flexia plantara (extensia)
flexia laterala stanga si dreapta, pronatia si supinatia, elongatia si circumductia.
Miscarile active:
Sunt aceleasi miscari ca si cele pasive, cu deosebirea ca miscrile le executa
bolnavul iar maseurul le dicteaza.
Miscarile active cu rezistenta
Sunt pentru flexie dorsala, maseurul tinand contrarezistenta cu mana pe partea
dorsala a plantei. Pentru flexie plantara maseurul tine rezistenta pe partea plantara iar
pentru flexia laterala tine contrarezistenta pe partea opusa miscarii.

TRATAMENTUL PRIN HIDROTERMOTERAPIE


Factorul cel mai activ este factorul termic la care se adauga, in cazul

unor proceduri, factorul mecanic si intr-un grad mai putin factorul


chimic
Baia calda cu vartejuri (Whirl-Pool) - Bolnavul sta culcat pe spate,

cu picioarele departate si genunchii indoiti. La nivelul picioarelor,


dispozitivul se scufunda si se ridica ritmic deplasandu-se de la
picioare catre umar.
Baia kinetoterapica este baia cu miscari, baie calda (36-37 o C ) la
care se asociaza miscari in articulatiile bolnavului - Bolnavul in baie
timp de 5 minute este lasat linistit, dupa aceea tehnicianul executa
sub apa, in mod pasiv, la articulatia afectata, toate miscarile posibile
in timp de 5 minute. Bolnavul este lasat in repaos 5 minute dupa care
este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician.

Gimnastica medicala
exercitii de flexie a degetelor urmate de relaxare
exercitii de extensie a degetelor urmate de relaxare
exercitii de flexie a piciorului
exercitii de extensie a piciorului
exercitii de circumductie
exercitii cu bicicleta ergometrica, cu laba piciorului fixata pe pedala
exercitii de polikineto-recuperare
exercitii de flexie plantara si dorsala cu contrarezistenta
exercitii de abductie a piciorului
exercitii de apucare a unei vergele de lemn cu degetele piciorului
exercitii de apucare a unui prosop intins pe o suprafat neteda
exercitii de ridicare pe varfurile picioarelor, alternative
exercitii de mers pe varfuri inainte si inapoi
exercitii de mers pe calcaie inainte
exercitii de mers incrucisat
exercitii de mers pe loc, intre doua bare paralele

Exercitii de restabilire a stabilitatii

TERAPIA OCUPATIONALA
Terapia ocupationala este complementara kinetologiei

medicale si reprezinta elementul central al recuperarii socioprofesionale (etapa a doua a recuperarii) permitand
ameliorarea insuficientei de forta musculara sau de
amplitudine articulara.
Utilizand indeosebi miscarile globale, terapia ocupationala
poate avea un efect stimulant asupra unei glezne si al unui
picior cu sechele postraumatice, contribuind la reeducarea
gestului, respectiv a mersului, care reprezinta forma cea mai
expresiva si complexa a motricitatii.
Principalele tehnici de recuperare sunt reprezentate de
activitatile care urmaresc dobandirea independentei cotidiene
a pacientilor (imbracat, alimentare, sarcini menajere).

Concluzie
Recuperarea functionala a pacienului implica nu numai
vindecarea perfecta a segmentului lezat ci si refacerea
intregii capacitati de efort, acestea realizandu-se
numai printr-o colaborere stransa intre ortopedtraumatolog, reabilitolog, kinetoterapeut si pacient.

Mulumesc pentru atenie!