Sunteți pe pagina 1din 113

Tema nr.

60
Cmpul protetic edental total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1260001. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt:
A. Muschii valului palatin
B. Buccinatorul
C. Orbicularul
D. Ridicatorul propriu al buzei superioare
E. Rizorius
(pag. 34)

S1260002. Muschiul buccinator


A. Ia parte la formarea pungii lui Eisenring
B. Se insera superior pe apofiza coronoida
C. Se insera inferior pe ligamentul pterigomandibular
D. E muschi mobilizator al mandibulei
E. Fibrele sale se incruciseaza cu muschiul barbiei
(pag. 30,35)

S1260003. Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere:


A. Apare dupa o extractie dificila
B. E situat in zona linguala centrala
C. E situat sub linia oblica interna
D. E situat lingual in dreptul premolarilor
E. Nu creaza dificultati in protezare
(pag. 27)

S1360004. in clasificarea Landa, torusul palatin situat in 1/3 anterioara a palatului se


incadreaza in:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 22)

S1360005. in portiunea vestibulara a tuberculului piriform, proteza vine in contact cu:


A. marginea posterioara a muschiului buccinator
B. marginea posterioara a muschiului maseter
C. marginea anterioara a muschiului buccinator
D. marginea anterioara a muschiului maseter
E. marginea anterioara si inferioara a muschiului maseter
(pag. 30)

S1360006. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie sa fie:
A. mai subtire, pentru a nu tine contractia genioglosului
B. mai groasa, pentru a realiza cu mai multa usurinta inchiderea marginala
C. mai scurta cu 1 mm
D. supraextinsa, presand fundul de sac lingual
E. rasucita larg
(pag. 40)

S1360007. Suprafata de sprijin maxilara poate suporta presiuni masticatorii de:


A. 0,875 0,900 Kg/cm2
B. 2,074 2,540 Kg/cm2
C. 1,265 1,687 Kg/cm2
D. 1,740 1,935 Kg/cm2
E. mai mici de 0,73 Kg/cm2
(pag. 20)

S1360008. Tuberozitatea"procidenta"este o tuberozitate cu:

A. diametrul V O mare
B. diametrul V O redus
C. diametrul ocluzo apical marit
D. diametrul ocluzo apical redus
E. dimensiunea V O si ocluzo apicala in limite normale
(pag. 22)

S1460009. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:


Primul tip de torus palatin este situat in treimea posterioara a palatului, de forma rotunjita putand
atinge
dimensiunea unei alune.
A.
B. Al doilea tip are forma longitudinala situat in cele doua treimi posterioare ale boltii.
C. Al treilea tip cuprinde cele doua treimi anterioare ale liniei mediane si este destul de bine
reprezentat.
D. Al patrulea tip se intinde doar in treimea anterioara a palatului.
E. Al cincilea tip se intinde de la gaura palatina posterioara pana la limita distala a palatului.
(pag. 23)

S1560010. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic dur
maxilar:
A. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent
B. aderenta mucoasei la periost este slaba
C. la nivelul torusului palatin mucoasa este subtire
D. rugile palatine se accentueaza
E. la nivelul torusului palatin mucoasa este insensibila
(pag. 25)

S1560011. Dupa instalarea edentatiei totale, mandibula poate suferi urmatoarele modificari
morfofunctionale:
A. atrofia osoasa poate ajunge la nivelul orificiilor mentoniere
B. arcul marginii libere al procesului alveolar se micsoreaza
C. unghiul goniac se micsoreaza
D. mandibula se retrudeaza
E. apofiza coronoida capata progresiv forma triunghiulara
(pag. 26)

S1560012. Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici:


A. este foarte aderenta la periost
B. nu poate fi mobilizata de medic
C. are o latime intre 1-3mm
D. are o laime intre 1-5mm
E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare
(pag. 25)

S1660013. Referitor la zona linguala laterala a campului protetic edentat total:


A. permite extinderea marginii protezei;
B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal
C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial
D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma in aceasta zona
E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior
(pag. 41)

S1660014. Zona tuberculului piriform:


A. este o zona de sprijin
B. este una de inchidere marginala
C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala
D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani
E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ
(pag. 40)

S2160015. Mucoasa pasiv-mobila:


A. Este aderenta de periost
B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului

C. Are o latime de 4 mm
D. Cu ct este mai ngusta succiunea este mai buna
E. Nu are tesut submucos lax.
(pag. 25)

S2260016. Prin cmp protetic se nelege


A. zona de sprijin
B. zona de succiune
C. totalitatea esuturilor care vin n contact cu proteza
D. mucoasa fix
E. mucoasa mobil
(pag. 19)

S2260017. Torusul palatin


A. este situat n regiunea posterioar a apofizelor alveolare
B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei
C. este situat pe sutura palato-maxilar
D. este vizibil de la inspecie sau la palpare
E. se asociaz cu o bolt adnc
(pag. 20)

S2260018. Intersectarea torusului palatin cu linia de reflexie a vlului palatin are drept
consecine
A. favorizeaz nchiderea marginal a protezei
B. creeaz dificulti n obinerea etaneizrii protezei la acest nivel
C. nu are importan
D. contribuie la meninerea protezei
E. contribuie la stabilizarea protezei
S2260019. n clasificarea lui Landa, torusul palatin situat de la gaura palatin anterioar la
limita distal
a palatului dur se ncadreaz n
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 23)

S2260020. Prin cmp protetic la edentatul total se nelege


A. crestele edentate maxilar i mandibular
B. totalitatea esuturilor din cavitatea bucal
C. teritoriul biologic pe care se aplic proteza
D. bolta palatin
E. torusul palatin
(pag. 19)

S2260021. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de


A. 2,225 2,680 kg/cm2
B. 2,730 2,975 kg/cm2
C. 1,855 1,937 kg/cm2
D. 1,265 1,687 kg/cm2
E. 0,980 1,010 kg/cm2
(pag. 20)

S2260022. Limita protezei mandibulare, n regiunea lingual


A. gaura mentonier
B. creasta milohioidian
C. muchiul buccinator
D. tuberculul mandibular
E. torusul mandibular
(pag. 27)

S2360023. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de:


A. 0,875 0,900 Kg/cm2

B. 2,074 2,540 Kg/cm2


C. 1,265 1,687 Kg/cm2
D. 1,740 1,935 Kg/cm2
E. mai mici de 0,73 Kg/cm2
(pag. 20)

S2360024. Tuberozitatea procident este o tuberozitate cu:


A. diametrul V O mare
B. diametrul V O redus
C. diametrul ocluzo apical mrit
D. diametrul ocluzo apical redus
E. dimensiunii V O si ocluzo apicale n limite normale
(pag. 22)

S2360025. n clasificarea Landa, torusul palatin situat n 1/3 anterioar a palatului se


ncadreaz n:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 23)

S2360026. Zona de succiune a cmpului protetic edentat total mandibular este format
din: (p. 26 29)
A. zona Ah
B. nia lui Ney i Bowen
C. mucoasa pasiv-mobil de la periferia cmpului protetic
D. spaiul lingual lateral
E. punga Eisenring
(pag. 26-29)

S2360027. Zona tuberculului piriform este o zon de:


A. sprijin
B. nchidere marginal
C. de sprijin i de nchidere marginal
D. de adeziune
E. nici o variant nu este corect
(pag. 39)

S2360028. n poriunea vestibular a tuberculului piriform, proteza vine n contact cu:


A. marginea posterioar a muchiului buccinator
B. marginea posterioar a muchiului maseter
C. marginea anterioar a muchiului buccinator
D. marginea anterioar a muchiului maseter
E. marginea anterioar i inferioar a muchiului maseter
(pag. 30)

S2360029. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie s fie:
A. mai subire, pentru a nu ine contracia genioglosului
B. mai groas, pentru a realiza cu mai mult uurin nchiderea marginal ?
C. mai scurt cu 1 mm
D. supraextins, presnd fundul de sac lingual
E. rsucit larg
(pag. 40)

S2560030. Care din urmtoarele oase contribuie la formarea palatului osos:


A. corpul osului sfenoid
B. apofizele palatine ale oaselor maxilare
C. stnca osului temporal
D. creasta zigomato-alveolar
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

S2660031. n cazul amprentrii compresive dup O. C. Applegate:

A. se folosete cear bucoplastic;


B. schletul metalic este realizat dup o amprent unic cu hidrocoloizi;
C. se folosete gutaperca;
D. se exercit presiuni pe ei;
E. medicul va modela amprenta prin micri funcionale ale periferiei cmpului protetic
S2860032. Torusul palatin la populatia tarii noastre se intalneste mai frecvent (ene si
popovici)
A. in treimea anterioara a boltii palatine
B. in cele doua treimi posterioare ale boltii
C. in treimea mijlocie a boltii palatine
D. in treimea posterioara a boltii palatine
E. in cele doua treimi anterioare ale boltii palatine
(pag. 23)

S2960033. Pe ligamentul pterigo-mandibular se insera:


A. muschiul constrictor superior al faringelui
B. muschiul temporal
C. muschiul buccinator
D. muschiul maseter
E. muschiul palatoglos
(pag. 30)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1260034. Muschii valului palatin se caracterizeaza prin:
A. Sunt in numar de 5 de fiecare parte
B. Se insera pe ligamentul pterigo-mandibular
C. Sunt ridicatori ai valului
D. Sunt coboratori ai valului
E. Muschii ridicatori se evidentiaza prin manevra Valsalva
S1260035. Conduita terapeutica in cazul torusului mandibular poate sa fie de:
A. Exereza chirurgicala
B. Amprenta compresiva
C. Folierea modelului preliminar
D. Folierea modelului final
E. Rascroirea bazei protezei la acest nivel
(pag. 27-47)

S1260036. Dupa influenta pe care o au asupra marginilor protezei totale, muschii de la


periferia
campului protetic se clasifica in:
A. Orofaciali
B. Muschi cu insertie perpendiculara
C. Muschi cu insertie paralala
D. Muschii mimicii
E. Muschii valului palatin
(pag. 29-30)

S1260037. in spatiul retrozigomatic al campului protetic edentat total actioneaza


urmatoarele elemente:
A. Ligamentul pterigo-mandibular
B. Muschiul buccinator
C. Muschiul temporal
D. Apofiza coronoida
E. Frenul bucal (lateral)
S1260038. La maxilarul superior muschii stabilizatori ai protezei totale sunt:
A. Buccinatorul
B. Orbicularul buzei superioare
C. Orbicularul buzei inferioare
D. O parte din muschii proprii ai limbii
E. Muschii valului palatin

(pag. 30-32)

S1260039. La mandibula muschii stabilizatori ai protezei totale sunt:


A. Rizorius
B. Buccinator
C. Marele si micul zigomatic
D. Ridicatorul propriu al buzei superioare
E. Orbicularul buzei inferioare
(pag. 30-32)

S1260040. Muschii dislocatori ai protezei totale mandibulare sunt:


A. Maseterul
B. Pterigoidianul intern
C. Pterigoidianul lateral (extern)
D. Patratul buzei inferioare
E. Muschiul barbiei
(pag. 30-34)

S1260041. Muschiul buccinator se caracterizeaza prin:


A. Are insertie osoasa si insertie la nivelul partilor moi
B. Delimiteaza tuberculul piriform de nisa linguala retromolara
C. Este situat in grosimea obrajilor
D. Insertia sa posterioara se face pe linia oblica externa
E. Formeaza punga lui Eisenring
(pag. 30)

S1260042. Spatiul vestibular labial mandibular prezinta unele particularitati:


A. Mucoasa pasiv mobila e lata
B. Frenul buzei inferioare nu impiedica inchiderea marginala
C. Mucoasa pasiv mobila se delimiteaza usor
D. La nivelul fundului de sac se insera muschiul patrat al buzei inferioare
E. La nivelul fundului de sac se insera muschiul barbiei
(pag. 40-41)

S1260043. Zona linguala laterala se caracterizeaza prin:


A. Este un spatiu larg
B. Porneste din dreptul fetei distale a molarului doi
C. Ajunge pana in dreptul spatiului dintre canin si premolar
D. Zona de mucoasa pasiv-mobila e lata
E. Prezenta inconstanta a torusului mandibular
(pag. 41)

S1360044. Campul protetic edentat total este format din


A. zona de sprijin
B. zona de adeziune
C. zona de succiune
D. zona de meninere
E. zona de stabilitate
(pag. 19)

S1360045. Muschiul buccinator are insertie:


A. superioara osoasa orizontala, la nivelul tuberozitatii pana la M1 sup
B. inferioara, pe fata interna a mandibulei, de-a lungul l. o. i.;
C. posterioara, pe ligamentul pterigomandibuar
D. anterioara, la nivelul nodului comisural
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 30)

S1360046. Muschiul marele zigomatic are rol in:


A. exprimarea rasului
B. exprimarea tristetii
C. tractionarea comisurii. in sus si inapoi
D. exprimarea dezgustului
E. tuguierea buzelor
(pag. 31)

S1460047. Ce anume se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total:


A. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala
B. Totalitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza respectiva
C. Crestele edentate restante
D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila
E. Fibromucoasa palatina
(pag. 19)

S1460048. La maxilar zonele cu rezilienta marita datorita tesuturilor submucoase bogate in


tesut
glandular si adipos sunt:
A. Zona incisivilor laterali, de pe palat, exista zona lui Fish.
B. in regiunea premolarilor, de pe palat, exista tesut adipos (Lejoyeux).
C. Zona molarilor, pe palat, cunoscuta sub numele de Zonele lui Schrder.
D. Regiunea situata posterior de linia Ah.
E. Torusul situat pe linia palatina mediana.
(pag. 24)

S1460049. Mucoasa pasiv mobila:


A. Are o latime intre 1 si 3 mm.
B. Este situata in apropierea fundurilor de sac vestibulare.
C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina.
D. Prin cresterea laimii favorizeaza fenomenul de succiune.
E. in profunzime, are tesut submucos lax.
(pag. 25)

S1460050. Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din:


A. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei in vecinatatea marginilor.
B. Fibromucoasa ce vine in contact cu placa palatinala.
C. Mucoasa pasiv mobila.
D. Crestele alveolare.
E. Lueta.
S1460051. Muschii ridicatori ai mandibulei:
A. Sunt reprezentati de muschii zigomatici.
B. Cuprind maseterul si tempralul.
C. Sunt antagonisti cu muschiul milohioidian.
D. Muschiul maseter se insera prin fasciculul superficial, superior pe marginea inferioara arcadei
zigomatice.
E. Nu cuprind fasciculul superificial al temporalului.
(pag. 33)

S1460052. Muschiul buccinator:


A. Este situat in partea laterala a cavitatii bucale in grosimea fiecarui obraz.
B. Este situat inferior de muschiul milohioidian.
C. Superior se insera la nivelul tuberozitatii pana in dreptul molarului prim superior.
D. Anterior se insera la nivelul mentonului.
E. Posterior se insera oblic aproape vertical pe ligamentul pterigomandibular.
(pag. 30)

S1460053. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Creasta edentata rezulta din apofiza alveolara maxilara dupa extragerea dintilor.
B. Tuberozitatea maxilara rezulta prin unirea apofizelor palatine.
Ischemia sau hiperemia indusa de proteza la nivelul osului nu duce la osteoliza datorita circulatiei
colaterale bogate.
C.
D. Tuberozitatea maxilara are un rol important in meninerea si stabilizarea protezei.
E. Presiunea discontinua, cu intervale de repaus mai lungi, favorizeaza osteogeneza.
(pag. 19, 20)

S1460054. Zona de sprijin a campului protetic edentat total este reprezentata de:
A. Crestele alveolare.
B. Tuberozitatile maxilare.

C. Bolta palatina.
D. Creasta zigomato-alveolara.
E. Crestele edentate mandibulare.
(pag. 19)

S1460055. Zona de sprijin mandibular:


A. Se intinde in majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane.
B. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite.
C. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular.
D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe.
E. Poate prezenta cute, bride, longitudinale datorita atrofiei rapide.
(pag. 27, 28)

S1460056. Zona de succiune mandibulara:


A. Este situata la periferia campului protetic edentat total.
B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa si cea mobila.
C. Cuprinde si suportul osos.
D. Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila
E. Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia succiunii.
(pag. 28, 29)

S1460057. Zonele caracteristice ale campului protetic edentat total sunt:


A. Tuberozitatile maxilare.
B. Zona de succiune.
C. Zona de sprijin.
D. Crestele alveolare dentare.
E. Osul maxilar.
(pag. 19)

S1460058. Zonele functionale ale campului protetic maxilar superior sunt:


A. Spatiul retrozigomatic.
B. Zona tuberculului piriform.
C. Spatiul vestibular lateral.
D. Spaiul vestibular labial.
E. Spatiul malar.
(pag. 30)

S1560059. Care din urmatoarele afirmatii privind muschii coboratori ai valului palatin sunt
corecte:
A. sunt reprezentati de peristafilinul extern si intern
B. sunt reprezentati de glosostafilin si faringostafilin
C. modifica pozitia palatului moale in cursul emiterii vocalei,, A"
D. sunt muschi cu inserie orizontala
E. permit delimitarea marginii posterioare a amprentei prin manevra Valsalva
(pag. 35)

S1560060. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculul piriform sunt corecte:
A. delimiteaza posterior zona de sprijin mandibulara
B. rezulta prin extractia molarului de 12 ani
C. poate fi acoperit de proteza totala inferioara pe toata suprafata sa
D. este acoperit, la inceput, de o mucoasa groasa, aderenta la periost
E. in treimea sa posterioara se insera ligamentul pteriogomandibular
(pag. 27, 28)

S1560061. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale
maxilar:
A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta
B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata
C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent
D. aderena mucoasei la periost este slaba
E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale
(pag. 25)

S1560062. Care din urmatoarele elemente contribuie la delimitarea zonei linguale laterale:
A. o linie care trece prin fata distala a molarului unu inferior

B. o linie care trece prin fata distala a molarului doi inferior


C. limita anterioara ajunge in dreptul spatiului dintre canin si incisivul lateral inferior
D. limita anterioara ajunge in dreptul spaiului dintre canin si premolarul unu inferior
E. insertia muschiului genioglos
(pag. 41)

S1560063. Care din urmatoarele oase contribuie la formarea palatului osos:


A. corpul osului sfenoid
B. apofizele palatine ale oaselor maxilare
C. stanca osului temporal
D. lamele orizontale ale oaselor palatine
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

S1560064. Care dintre urmatorii muschi se insera perpendicular pe periferia campului


protatic edentat
total:
A. muschiul buccinator
B. muschiul milohioidian
C. muschiul genioglos
D. muschiul orbicular
E. muschiul barbiei
(pag. 29)

S1560065. Spatiul retrozigomatic se caracterizeaza prin:


A. este delimitat anterior de frenul bucal
B. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar
C. este determinat de existenta muschiului maseter
D. acest spaiu se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara
(pag. 35)

S1660066. Caracteristicile zonei linguale centrale, de care trebuie sa se tina seama in


realizarea lingurii
individuale sunt:
A. marea mobilitate a genioglosului
B. dificultatile in realizarea inchiderii marginale in pozitia de repaus si in miscarea de protractie a
limbii
C. mobilitatea mica a genioglosului
D. generarea de forte mici de catre genioglos asupra marginilor lingurii individuale
E. exercitarea de forte mari din partea genioglosului asupra marginii respective a lingurii
individuale
(pag. 42)

S1660067. Care dintre urmatorii muschi au rol favorizant de mentinere si stabilitate a


protezei totale:
A. buccinatorul
B. orbicularul buzelor
C. marele zigomatic
D. mentonier
E. triunghiularul buzei inferioare
(pag. 30-32)

S1660068. in zona distala a campului protetic edentat total maxilar:


A. exista o slaba inchidere marginala
B. este prezenta numai inchiderea marginala externa
C. valul palatin cu inclinatie oblica este favorabil
D. pozitia orizontala a valului este favorabila
E. este o " zona cheie"a campului protetic
(pag. 37-38)

S1660069. in zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de:


A. muschiul buccinator
B. muschiul genioglos

C. fibre tendinoase din muschiul temporal


D. fibre ale muschiului maseter
E. muschiul palatoglos
(pag. 40)

S1660070. in zona vestibulara centrala (labiala) a campului protetic edentat total


mandibular:
A. muschiul patrat al buzei inferioare are o actiune stabilizatoare
B. tonicitatea orbicularului buzei are totdeauna actiune de mentinere si stabiliate
C. datorita atrofiei, succiunea este numai externa
D. frenul buzei inferioare este un element inconstant
E. frenul buzei inferioare se sectioneaza chirurgical, inainte de inceperea tratamentului
(pag. 41)

S1660071. Punga lui Eisenring:


A. are ca limita posterioara tuberozitatea maxilara
B. are ca limita posterioara santul pterigomaxilar
C. este limitata vestibular de muschiul maseter
D. se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
E. se micsoreaza pe masura atrofiei osului alveolar
(pag. 36)

S1660072. Referitor la frenul bucal din spatiul vestibular lateral al campului protetic
edentat total
maxilar:
A. se evidentiaza prin tractiunea obrazului in afara
B. se evidentiaza prin tractiunea in jos a obrazului
C. se evidentiaza prin ridicarea obrazului cu oglinda
D. trebuie ocolit de catre marginea protezei
E. trebuie sectionat chirurgical
(pag. 36)

S1660073. Spatiul vestibular labial (frontal, sau anterior) al campului protetic edentat total
maxilar se
caracterizeaza prin:
A. frenul buzei superioare il imparte in 2 portiuni intotdeauna simetrice
B. creasta este acoperita de o mucoasa de cele mai multe ori ferma si aderenta de os
C. de cele mai multe ori creasta la acest nivel prezinta o mucoasa glisanta
D. evidentierea limitei de reflexie a mucoasei se face prin tractiuni energice ale buzei superioare
E. grosimea protezei la acest nivel este dictata de considerente estetice
(pag. 37)

S1660074. Torusul palatin este:


A. acoperit de o mucoasa groasa, cheratinizata
B. acoperit de o mucoasa subtire si sensibila
C. un element de stabilitate a protezei totale
D. important mai ales ca forma si marime
E. important mai ales ca localizare
(pag. 22)

S1660075. Zonele functionale ale campului protetic edentat total mandibular sunt:
A. 3 pereche
B. 2 nepereche
C. 4 pereche
D. 1 nepereche
E. in total 5
(pag. 39)

S2160076. Spatiul vestibular labial superior se caracterizeaza prin:


A. Prezenta musculaturii cu fibre orizontale
B. Este delimitat posterior de cele doua frenuri bucale
C. Este mpartit de frenul buzei superioare n doua portiuni simetrice
D. Fundul de sac este accesibil
E. Fundul de sac este suficient de larg

10

(pag. 36-37)

S2160077. Zonele lui Schrder au urmatoarele caracteristici:


A. Tesut glandular bogat
B. Tesut glandular redus
C. Tesut adipos redus
D. Secretie salivara bogata n mucina
E. Actioneaza ca o perna hidraulica
(pag. 24)

S2260078. Cmpul protetic edentat total este mprit n urmtoarele zone caracteristice
A. zona de sprijin
B. zona de succiune
C. mucoasa fix
D. mucoasa mobil
E. mucoasa pasiv-mobil
(pag. 19)

S2260079. Zona de sprijin cuprinde


A. crestele alveolare maxilare
B. tuberozitile maxilare
C. crestele edentate mandibulare
D. bolta palatin
E. mucoasa mobil
(pag. 19)

S2260080. Zona de succiune cuprinde


A. bandeleta pasiv-mobil
B. mucoasa fix
C. mucoasa mobil ce se aplic pe faa extern a protezei, n vecintatea marginilor
D. bolta palatin
E. substratul osos
(pag. 19)

S2260081. Cmpul protetic maxilar are substratul osos reprezentat de (dr. Constantiniuc
Mariana):
A. tuberozitile maxilare
B. tuberculii piriformi
C. bolta palatin
D. creasta zigomato-alveolar
E. crestele alveolare edentate
(pag. 19)

S2260082. La formarea bolii palatine contribuie


A. apofizele palatine ale oaselor maxilare
B. corpul osului sfenoid
C. lamele orizontale ale oaselor palatine
D. stnca osului temporal
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

S2260083. Torusul palatin


A. este acoperit de o mucoas subire i sensibil
B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei
C. este acoperit de o mucoas groas
D. este situat pe sutura median intermaxilar
E. nu are importan protetic
(pag. 20,25)

S2260084. Dup Landa, cele 5 variante de torus au urmtoarea localizare:


A. primul tip este situat n treimea posterioar a palatului
B. al doilea tip se gsete n cele dou treimi posterioare ale bolii
C. al treilea tip se gsete n treimea mijlocie a bolii
D. al patrulea tip se ntinde doar n treimea anterioar a palatului
E. al cincilea tip se ntinde de la gaura palatin anterioar pn la limita distal a rugilor palatine

11

(pag. 23)

S2260085. Evoluia osului, dup regulile stabilite de Jores, este urmtoarea


A. presiune continu duce la resorbie osoas
B. presiune discontinu cu perioade de repaus foarte scurte favorizeaz resorbia
C. presiune continu, cu intervale de repaus lungi favorizeaz osteogeneza
D. presiune discontinu, cu intervale de repaus lungi favorizeaz osteogeneza
E. presiune discontinu cu perioade de repaus scurte favorizeaz osteogeneza
(pag. 20)

S2260086. Cmpul protetic edentat total este mprit n urmtoarele zone caracteristice
A. zona de meninere
B. zona de sprijin
C. zona de stabilizare
D. zona de succiune
E. zona de adeziune
(pag. 19)

S2260087. n zonele lui Schrder exist


A. puin esut glandular
B. mult esut adipos
C. mult esut glandular
D. glande salivare palatine
E. saliv bogat n mucin
(pag. 24)

S2260088. Referitor la mucoasa balant, urmtoarele afirmaii sunt valabile


A. apare cnd mucoasa nu urmeaz n evoluia sa atrofia osoas
B. d senzaia tactil de duritate
C. pune mari probleme la amprentare i stabilizarea protezei
D. este situat n apropierea fundurilor de sac vestibulare
E. necesit de regul excizia chirurgical preprotetic
(pag. 24)

S2260089. Pe bolta palatin, n regiunea anterioar a rugilor palatine


A. fibromucoasa este bine vascularizat
B. mucoasa este subire, palid
C. corionul este dens, gros, aderent la periost
D. mucoasa are un strat considerabil de esut submucos cu legtur slab cu periostul
E. fibromucoasa d senzaia tactil de duritate
(pag. 25)

S2260090. La nivelul torusului palatin


A. mucoasa este subire, palid
B. mucoasa este foarte sensibil
C. mucoasa are o comprimabilitate mare
D. d senzaia tactil de mare duritate
E. exist posibilitatea alunecrii orizontale a mucoasei pe substratul osos
(pag. 25)

S2260091. Cmpurile deformabile moi


A. se datoreaz purtrii ndelungate a unor proteze incorecte
B. necesit excizia chirurgical preprotetic
C. necesit tehnici speciale de amprentare
D. se ntlnesc frecvent la pacienii edentai care nu poart proteze
E. se asociaz cu o bolt palatin plat
(pag. 25)

S2260092. Cmpurile protetice deformabile moi se datoreaz purtrii ndelungate a unor


proteze
incorecte, care prezint
A. baze instabile
B. mijloace excepionale de meninere nepotrivite
C. margini vestibulare prea scurte sau prea subiri
D. arcade dentare incorect concepute

12

E. relaii ocluzale necorespunztoare


(pag. 25)

S2260093. Mucoasa pasiv-mobil


A. nu este aderent de periost
B. nu poate fi mobilizat de medic sau prin micrile funcionale ale pacientului
C. este aderent de periost
D. are o lime ntre 1 i 3 mm
E. este situat n profunzimea fundurilor de sac vestibulare
(pag. 25)

S2260094. Mucoasa pasiv-mobil este situat


A. n profunzimea fundurilor de sac vestibulare
B. n apropierea fundurilor de sac vestibulare
C. mai aproape de versantele crestelor edentate
D. la o distan de 3mm de muchia crestei
E. pe muchia crestei edentate
(pag. 25)

S2260095. Mucoasa pasiv-mobil


A. are o lime de 5 mm
B. cu ct este mai lat, fenomenul de succiune se poate instala mai uor
C. nu este aderent de periost
D. nu are esut submucos lax
E. are esut submucos lax
(pag. 25)

S2260096. Mucoasa mobil


A. tapeteaz planeul bucal
B. tapeteaz restul cavitii bucale
C. se poate aplica pe faa extern a protezei
D. perfecteaz nchiderea marginal
E. poate fi acoperit de protez
(pag. 26)

S2260097. Zona de sprijin mandibular


A. este mai redus dect creasta edentat maxil
B. este delimitat anterior de apofizele genii
C. este delimitat vestibular de linia oblic extern
D. este delimitat lingual de linia milohioidian
E. este delimitat posterior de ramura ascendent
(pag. 26)

S2260098. Torusul mandibular este


A. proeminen osoas rotunjit
B. formaiune favorabil protezrii
C. situat distal de premolari
D. acoperit de o mucoas subire
E. situat dedesuptul liniei oblice interne
(pag. 27)

S2260099. Tuberculul mandibular se caracterizeaz prin urmtoarele


A. este o formaiune anatomic situat distal de molarul de minte
B. are la nceput o poziie oblic sau chiar vertical
C. ia natere n locul trigonului retromolar
D. n poriunea lui superioar se inser ligamentul pterigomandibular
E. ia natere prin atrofia mai redus a peretelui distal al alveolei molarului trei inferior
(pag. 27-28)

S2360100. Cmpul protetic edentat total este format din:


A. zona de sprijin
B. zona de adeziune
C. zona de succiune
D. zona de meninere
E. zona de stabilitate

13

(pag. 19)

S2360101. Zona de sprijin a cmpului protetic edentat total este reprezentat de:
A. substrat glandular
B. substrat mucos
C. substrat muscular
D. substrat osos
E. nici unul
(pag. 19)

S2360102. Muchiul buccinator are inserie:


A. superioar osoas orizontal, la nivelul tuberozitii pna la M1 superior
B. inferioar, pe faa intern a mandibulei, de-a lungul liniei oblice onterne
C. posterioar, pe ligamentul pterigomandibuar
D. anterioar, la nivelul nodului comisural
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 30)

S2360103. Muchiul marele zigomatic are rol n:


A. exprimarea rsului
B. exprimarea tristeii
C. tracionarea comisurii. n sus i napoi
D. exprimarea dezgustului
E. uguierea buzelor
(pag. 31)

S2360104. Zonele funcionale ale cmpului protetic maxilar superior sunt reprezentate de:
A. nia Ney i Bowen
B. zona vestibular
C. zona lingual lateral
D. zona distal
E. zona lingual lateral
(pag. 53)

S2360105. Zona vestibular maxilar se caracterizeaz prin:


A. prezena musculaturii cu fibre orizontale
B. existena unui fund de sac accesibil i suficient de larg
C. prezena frenului buzei superioare
D. prezena frenurilor bucale laterale
E. prezena de fibre musculare cu inserie perpendicular
(pag. 37)

S2360106. Zona Ah se caracterizeaz prin:


A. o slab nchidere marginal
B. o bun nchidere marginal
C. prezena de formaiuni musculare cu inserie perpendicular pe periferia cmpului protetic
D. formaiuni musculare cu inserie paralel pe periferia cmpului protetic
E. etaneizarea marginii protezei numai pe partea intern
(pag. 39)

S2360107. Zona vestibular central (labial) mandibular este dominat de aciunea:


A. muchiului triunghiular
B. muchiului ptrat al buzei inferioare
C. muchiului brbiei
D. muchiului orbicular al buzelor
E. muchiului micului zigomatic
(pag. 40)

S2560108. Care din urmtoarele elemente morfologice sunt situate pe faa intern a
mandibulei:
A. apofizele genii
B. linia oblic extern
C. torusul mandibular
D. linia oblic intern
E. gurile mentoniere

14

S2660109. Cauze ale impreciziei de suprafa ale amprentelor cu alginate sunt


urmtoarele:
A. bule de aer;
B. goluri;
C. modificri la ndeprtarea amprentei din gur;
D. imprecizii de amprentare la nivelul bolii palatine;
E. spatularea prelungit a amestecului.
(pag. 361)

S2660110. Dup o amprent funcional de splare (Wash technic) se poate realiza o


protez
scheletat n:
A. edentaia de cl. a III-a cnd marginile eilor nu pot sau nu trebuie s ajung pn n fundurile
de sac;
B. edentaia de cl. a III-a, cnd nu se face versant vestibular al eilor;
edentaia de cl. a IV-a, cnd eile frontale nu pot s ajung pn n fundurile de sac din cauza
unor
procese alveolare retentive;
C.
D. edentaia de cl. I, cnd nu se face versant vestibular al eilor;
edentaia de cl. A II-a, cnd marginile eilor laterale nu pot sau nu trebuie s ajung pn n
fundurile de
sac.
E.
(pag. 352)

S2660111. Precizai care dintre afirmaii sunt false n legtur cu amprentarea cu alginate
la realizarea
protezei scheletate:
dup amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fr modificarea dimensiunilor din partea
amprentei n intervalul de timp de pna la 24 ore;
A.
B. amprenta este bine s fie inut n ap pentru a nu suferi modificri dimensionale;
C. n timpul amprentrii este necesar realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;
D. lsarea amprentei n contact cu aerul duce la contracia acesteia;
E. scoaterea amprentei din gur se face rapid, dintr-o dat i n axul lung al dinilor;
(pag. 362)

S2660112. n cazul metodei de amprentare n doi timpi (Wash technic):


A. prima amprent se ia cu material siliconic de consisten ridicat;
B. prima amprent se ia cu material de tipul alginatului;
C. n timpul amprentrii primare se fac micri ale periferiei cmpului protetic de ctre medic i
pacient;
D. n timpul amprentrii primare se fac micri ale periferiei cmpului protetic numai de ctre
medic;
E. amprenta definitiv se realizeaz cu alginat.
(pag. 365)

S2660113. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt false, n legtur cu amprenta
funcional
pentru realizarea protezei "echilibrate:
A. amprentarea se face cu eugenat de zinc;
B. adaptarea eilor se face pn la linia de reflexie a mucoasei;
C. se mai numete i amprenta compresiv cu "gura deschis;
D. dup determinarea RIM de ocluzie pacientul nchide gura i se reia amprentarea;
E. proteza rezultat dup aceast metod se realizeaz cu dini de porelan.
(pag. 348)

S2660114. Amprenta funcional necompresiv este indicat n:


A. edentaie cl. A III-a la maxilar;

15

B. edentaie cl. I i a II-a la mandibul cnd sunt aplicate dispozitive ce realizeaz sprijin mixt
articular;
C. edentaie cl. I i a II-a la mandibul, n aproape toate cazurile;
D. edentaie cl. I i a II-a la maxilar, n aproape toate cazurile;
E. edentaie cl. I i aII-a la maxilar cnd sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt
articular.
S2660115. n cazul amprentei funcionale sub presiune masticatorie dup Spreng:
A. eile vor fi tapetate cu material bucoplastic;
B. eile vor fi tapetate cu material termoplastic;
C. materialul de amprent i proteza vor fi purtate 7-10 zile;
D. materialul de amprent i proteza vor fi purtate 6zile;
E. este necesar realizarea dup amprentare a modelului corijat.
(pag. 348)

S2660116. Amprenta funcional de splare (Wash technic) este contraindicat n


edentaiile de cl I i a
II-a deoarece:
A. marginile amprentei vor fi prea scurte;
B. la mandibul conectorul principal va fi aplicat n zone eronate;
C. apare deformarea fundului de sac vestibular;
D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcional;
E. protezele realizate dup amprente funcionale de splare vor produce leziuni de decubit.
(pag. 351)

S2660117. n legtur cu amprenta funcional n cadrul realizrii protezei scheletate, care


din
urmtoarele afrmaii sunt false:
A. amprenta funcional se poate realiza i cu linguri standard;
B. nainte de amprentare proteza veche trebuie s nu fie purtat 1-2 zile;
C. amprenta funcional nu are caracteristici legate de clasa de edentaie;
D. este diferit n funcie de tipul de sprijin;
E. amprenta funcional necompresiv este indicat mai ales n cazul edentaiei de cl. a II-a.
(pag. 345)

S2660118. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dup metoda de amprentare


compresiv
utilizat de Clinica de protetic dentar din Bucureti, se regsesc:
A. confecionarea lingurei individuale din plac de baz;
B. confecionarea lingurei individuale din acrilat;
C. amprent funcional cu un elestomer de consisten fluid;
D. aplicarea valurilor de ocluzie din cear roz;
E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents.
(pag. 349)

S2660119. n cazul unei amprentrii cu alginate, pentru obinerea unei amprente fr


modificri
dimensionale aceasta trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. s fie scoas din gur lent, fr a utiliza micri brute;
B. s fie scoas din gur rapid, dintr-o dat i n axul lung al dinilor;
C. la maxilar se fac traciuni n jos i napoi;
D. la mandibul se fac traciuni n sus i uor spre vestibular;
E. pn la turnarea modelului, amprenta se va ine ntr-un bol cu ap;
(pag. 360)

S2660120. n cazul unei edentaii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie s se
fac astfel:
A. n regiune distal lingura se va opri la 1,5 mm de inseria ligamentului pterigo-mandibular;
B. n zona lingual lateral, lingura trebuie s acopere linia milohioidian;
C. n zona lingual lateral, lingura trebuie s se opreasc la 1 mm de linia milohioidian;
D. dac nu se palpeaz creasta milohioidian, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planeul
bucal;

16

E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm.


S2860121. Tuberozitatea maxilara poate fi:
A. retentiva
B. neutra
C. neretentiva
D. procidenta
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 22)

S2860122. Mucoasa pasiv-mobila a campului protetic maxilar edentat total este:


A. putin aderenta de periost
B. nu poate fi mobilizata de medic
C. poate fi mobilizata de medic
D. are o latime cuprinsa intre 1-3 mm
E. foarte aderenta de periost
(pag. 25)

S2860123. Zonele in care fibrele musculare se insera perpendicular pe periferia campului


protetic
edentat total sunt:
A. limita posterioara a campului protetic maxilar
B. zona vestibulara labiala mandibulara
C. zona vestibulara laterala mandibulara
D. toata zona periferica linguala mandibulara
E. zona tuberculului piriform
(pag. 30)

S2860124. Zona tuberculului piriform prezinta urmatoarele caracteristici:


A. ocupa regiunea molarului de minte inferior
B. este zona de sprijin si zona de inchidere marginala
C. nu participa la mentinerea protezei totale
D. nu participa la stabilizarea protezei totale
E. anterior tuberculul este delimitat de inertia ligamentului pterigo-maxilar
(pag. 39)

S2860125. Zona linguala centrala are urmatoarele caracteristici


A. se intinde pe o distanta de 1,5 cm in stanga si 1,5 cm in dreapta liniei mediane
B. nu este dominata de actiunea genioglosului
C. nu este comparata ca importanta cu zona ah
D. este dominata de actiunea genioglosului
E. este dominata de actiunea muschiului triunghiular
(pag. 42)

S2860126. Zona de sprijin a campului protetic edentat total cuprinde:


A. tuberculii piriformi
B. bolta palatina
C. crestele edentate (substratul osos)
D. tuberozitatile maxilare
E. mucoasa ce vine in contact cu marginile protezei
(pag. 19)

S2860127. Spatiul retrozigomatic:


A. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar
B. este delimitat anterior de frenul bucal
C. este determinat de existenta muschiului buccinator (insertia sa superioara)
D. acest spatiu ampular se micsoreaza pe masura atrofiei
E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara
(pag. 35)

S2960128. In edentatia totala, mucoasa fixa atrofica este:


A. groasa
B. palida
C. sensibila la palpare
D. aderenta de periost

17

E. capabila la presiuni
(pag. 23-25)

S2960129. Din elementele osoase ale osului maxilar ce fac parte din campul protetic al
edentatului
total, se pot enumera:
A. creasta edentata
B. tuberizitatile maxilare
C. tuberculii piriformi
D. creasta zigomato-alveolara
E. torusul palatin
(pag. 19-23)

S2960130. Tuberozitatile maxilare:


A. aparitia osului maxilar
B. aparitia osului palatin
C. au rol important in asigurarea sprijinului
D. au rol important in stabilitatea protezei
E. sunt marginite posterior de ligamentul pterigo-palatin
(pag. 19, 21, 22)

S2960131. Mucoasa pasiv mobila la maxilar:


A. asigura adeziunea protezei totale
B. asigura succiunea protezei totale
C. este situata in fundul de sac vestibular
D. contine tesut conjunctiv submucos lax
E. nu poate fi mobilizata de medic
(pag. 25)

Tema nr. 62
Amprentarea cmpului protetic edental total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1262001. Dupa scoala bucuresteana, in"zonele cheie"intra:
A. Zona vestibulara laterala mandibulara
B. Zona vestibulara labiala maxilara
C. Zona linguala laterala
D. Zona tuberculului piriform
E. Zona vestibulara laterala maxilara
(pag. 126)

S1362002. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie


de:
A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire a medicului
D. duritatea campului protetic
E. comfortul pacientului
(pag. 67)

S1362003. Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de amprentare:


A. materiale cu vascozitate lent progresiva
B. siliconii
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 122)

S1362004. Avantajele amprentarii preliminare cu gips sunt:


A. este usor de manipulat
B. este bine tolerat de pacient

18

C. permite obtinerea unei amprentari fidele a C.P


D. dezinseria amprentei de pe camp este facila
E. este bine tolerata de tesuturile orale indiferent de consistenta gipsului utilizat in amprentare
(pag. 98)

S1362005. in tehnica de amprentare mucostatica:


A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni
B. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac
C. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii
D. se va aplica un rulou de ceara pe faa interna a lingurii
E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile
(pag. 105)

S1362006. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza:


A. periferia campului protetic in regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch)
B. periferia c. p. in zona V laterala maxilara
C. periferia c. p. in zona V laterala mandibulara
D. nisa lui Ney si Bowen
E. zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara
(pag. 114)

S1562007. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confectioneaza pe modelul functional
B. nu este necesara adaptarea lor in cavitatea orala
C. se confectioneaza numai acrilat
D. pot fi confecionate distanat faa de model in anumite zone
E. se confectioneaza numai din placa de baza
(pag. 104)

S1562008. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare in cadrul tratamentului edentatiei


totale:
A. rezolvarea partiala a sprijinului protezei totale
B. realizarea unui model preliminar pe care se va confectiona lingura individuala mandibulara
C. rezolvarea integrala a problemelor de fonatie
D. rezolvarea integrala a problemelor de fizionomie
E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare
(pag. 64)

S1562009. Dezinfectarea amprentelor se poate face cu:


A. alcool 45%
B. cloramina 3%
C. sulfat de potasiu 2%
D. glutaraldehida 2%
E. paraformaldehida 1%
(pag. 129)

S1662010. Amprentarea mucostatica a campului protetic edentat total:


A. utilizeaza ca material de amprentare stents;
B. se face sub presiune ocluzala;
C. se face sub presiune digitala;
D. se bazeaza pe aportul tonicitatii musculare in mentinerea protezei,
E. permite realizarea unor proteze cu margini scurte si subtiri
(pag. 105)

S1662011. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare in edentatia totala se va lua


in
considerare ca un camp protetic dur permite amprentarea cu:
A. alginat;
B. ghips;
C. stents;
D. hidrocoloizi reversibili;
E. orice tip de material de amprentare.
(pag. 67)

S1662012. Miscarea de protractie maxima a limbii la amprentare:

19

A. este recomandata la toti pacientii, pentru a preveni dislocarea protezei;


B. se recomanda la pacientii cu pozitie anterioara a limbii in repaus;
C. este recomandata la pacientii cu limba retractata in repaus;
D. nu se recomanda niciodata, indiferent de pozitia limbii in repaus;
E. pozitia de repaus a limbii nu influenteaza tehnica de amprentare
(pag. 113)

S1662013. Miscarile comandate de medic pentru modelarea amprentei in tratamentul


edentatiei totale:
A. se fac la amprentarile cu gura deschisa;
B. se executa la amprentarile cu gura inchisa;
C. se executa atat la amprentele cu gura deschisa, cat si la cele cu gura inchisa;
D. se indica la pacientii necooperanti;
E. nu necesita in prealabil instruirea pacientului
(pag. 108)

S2162014. Reprezinta un scop al amprentarii n edentatia totala:


A. Rezolvarea integrala a sprijinului
B. Rezolvarea partiala a stabilitatii
C. Rezolvarea integrala a stabilitatii
D. Rezolvarea partiala a problemelor de fizionomie
E. Rezolvarea partiala a problemelor fonatorii.
(pag. 62-63)

S2262015. Folosirea vechilor proteze ca portamprent cere utilizarea urmtoarelor


materiale
A. siliconi de consisten medie
B. siliconi de consisten sczut
C. siliconi chitoi
D. materiale cu vscozitate lent progresiv
E. materiale ce devin elastice
(pag. 67)

S2262016. Amprenta preliminar cu gips se indic


A. pentru un cmp protetic dur
B. cnd exist creste edentate i tuberoziti retentive
C. cnd exist creste mobile i esuturi fragile
D. pentru un cmp protetic cu mucoas rezilient
E. pentru cmpurile protetice normale
(pag. 95)

S2262017. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproa


A. lipsa de precizie
B. supraextinderea marginilor
C. manipularea dificil
D. necesitatea de a se turna imediat
E. marginile prea subiri
(pag. 100)

S2262018. Rictusul clovnului const n


A. ridicarea limbii spre vrful nasului
B. mimarea suptului sau fluerrii
C. mimarea unui surs forat
D. protecia limbii
E. balansarea ntr-o parte i alta a mandibulei
(pag. 100)

S2262019. Testul Herbst de aplicare a vrfului limbii ntr-un obraz i n cellalt impune
retuarea
lingurii la nivelul
A. pungii lui Fish
B. zonei linguale posterioare
C. zonei linguale din dreptul glandelor sublinguale
D. zonei linguale centrale i la nivelul frenului limbii

20

E. poriunii linguo-faringiene din dreptul tuberculului piriform


(pag. 114-115)

S2362020. Alegerea materialului i a tehnicii de amprentare preliminar se face n funcie


de:
A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire a medicului
D. duritatea cmpului protetic
E. comfortul pacientului
(pag. 67)

S2362021. Avantajele amprentrii preliminare cu gips sunt:


A. este uor de manipulat
B. este bine tolerat de pacient
C. permite obinerea unei amprentri fidele a C.P
D. dezinseria amprentei de pe cmp este facil
E. este bine tolerat de tesuturile orale indiferent de consistena gipsului utilizat n amprentare
(pag. 98)

S2362022. n tehnica de amprentare mucostatic:


A. marginile lingurii vor fi mult scurtate i distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni
B. marginile lingurii vor trebui prelungite pn n fundul de sac
C. se va aplica un rulou de cear pe faa extern a lingurii
D. se va aplica un rulou de cear pe faa intern a lingurii
E. marginile lingurii vor trebui bine rsucite la nivelul formaiunilor mobile
(pag. 105)

S2362023. Metoda de amprentare Schreinemakers. se realizeaz utiliznd ca material de


amprentare:
A. materiale cu prize retard
B. siliconi
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 108)

S2362024. Testul Herbst de deschidere larg a gurii modeleaz:


A. periferia campului protetic n regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch)
B. periferia c. p. n zona V lateral maxilar
C. periferia c. p. n zona V lateral mandibular
D. nia lui Ney i Bowen
E. zona vestibular frontal maxilar i mandibular
(pag. 114)

S2362025. Amprenta preliminar cu protezele vechi, utilizeaz ca material de amprentare:


A. materiale cu vscozitate lent progresiv
B. siliconii
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 122)

S2562026. Care din urmtoarele afirmaii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecioneaz pe modelul funcional
B. nu este necesar adaptarea lor n cavitatea oral
C. sunt prevzute ntotdeauna cu mner
D. nu pot fi confecionate distanat fa de model n anumite zone
E. se confecioneaz numai din plac de baz
(pag. 104)

S2662027. Determinarea i nregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul abloanelor


de ocluzie
este indicat n:
A. toate formele de edentaie;

21

B. edentaia de clasa a III-a cnd exist destul de muli dini restani;


C. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral;
D. n situaia cnd contactele dento-dentare sunt stabile;
E. n edentaia de clasa a IV-a ntins, cnd pe arcada antagonist se afl o edentaie parial.
(pag. 519)

S2662028. Poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de I.M.


este
indicat:
A. n edentaia de clasa a IV-a;
B. n edentaia de clasa I;
C. n edentaia de clasa a II-a;
D. n edentaia de clasa a IV-a, ntins cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial
aceast metod se poate utiliza n edentaia de clasa a III-a, cnd exist destul de muli dini
restani, ns
nu este o metod sigur.
E.
(pag. 517)

S2662029. O perfect nregistrare a R. I. M. de ocluzie comport:


A. precizie;
B. manevrare dificil pentru medic;
C. prezena modificrilor volumetrice;
D. consistena semirigid n timpul nregistrrii;
E. cuprinderea a dou perechi de dini restani.
(pag. 517)

S2662030. Determinarea funcional a R. I. M. n edentaia parial tratat cu proteze


scheletate,
prezint caracteristicile:
A. se folosete cnd se realizeaz dou proteze scheletate;
B. pacientul poart scheletul 60 min;
C. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a-II-a:
D. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a III-a;
E. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a-IV-a.
(pag. 522)

S2662031. Durerile articulare din sindromul disfuncional al A. D. M. sunt consecina


direct a:
A. traumatizrii peretelui anterior al cavitii glenoide;
B. traumatizrii peretelui posterior al cavitii glenoide;
C. contraciilor musculare nefuncionale;
D. micrilor mandibulare disfuncionale;
E. unei D. V. O. coborte.
(pag. 516)

S2962032. Amprenta functionala in edentatia totala rezolva integral:


A. adeziunea
B. succiunea interna
C. succiunea externa
D. cuprinderea intregii suprafete de sprijin a campului protetic
E. transmiterea judicioasa a presiunilor asupra zonei de sprijin
(pag. 64)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1262033. Amprenta finala in edentatia totala rezolva partial urmatoarele obiective:
A. Adeziunea
B. Succiunea
C. Stabilitatea
D. Fizionomia
E. Fonatia
(pag. 62-63)

22

S1262034. Amprenta preliminara cu gips in edentatia totala prezinta urmatoarele


particularitati:
A. Portamprenta e preferabil sa fie din metal si perforata
B. Lingura maxilara va fi indiguita cu un rulou de ceara moale in zona posterioara
C. Distantarea lingurilor cu 3 pene de ceara plasate perpendicular pe creste
D. Malaxarea gipsului in bol nu va depasi 3 minute
E. Aplicarea lingurii cu gips in gura se va face dinspre anterior spre posterior
(pag. 95-97)

S1262035. Amprentele compresive in edentatia totala sunt indicate:


A. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta normala
B. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta normala
C. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta mica
D. Cand materialul de amprenta are o consistenta fluida
E. Cand materialul de amprenta are o consistenta mare
(pag. 106)

S1262036. Amprentele cu gura inchisa in edentatia totala trebuie sa indeplineasca


urmatoarele conditii:
A. Amprentarea se face sub presiune normala
B. Amprentarea se facesub presiune ocluzala
C. Lingurile individuale sunt adaptate pana in dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. Lingurile individuale sunt prevazute cu valuri de ocluzie
E. Amprentarea se face prin miscari cu gura inchisa si miscari cu gura deschisa
(pag. 110-111)

S1262037. Cand limba ocupa pozitie anterioara


A. Fundul de sac lingual se modifica mai putin in functionalitatea limbii
B. Amplitudinea miscarii de avansare a limbii scade
C. Se modifica esential forma fundului de sac in repaus si in miscare
D. Marginile amprentei se modeleaza mai subtiri
E. inchiderea marginala externa se face mai bine
(pag. 127)

S1262038. in edentatia totala mandibulara, amprenta cu alginat trebuie repetata cand:


A. Amprenta este asimetrica
B. Nu s-a amprentat tuberculul piriform
C. Exista margini subtiri balante, inafara zonei de sprijin
D. Lipsuri de la nivelul fundului de sac vestibular
E. Nu s-a ingrosat functional materialul din zona linguala centrala
(pag. 99-100)

S1262039. Manerul lingurii trebuie sa fie:


A. Situat vertical pentru lingura maxilara
B. Situat pe linia mediana pentru lingura maxilara
C. Situat in pozitia dintilor frontali superiori pentru lingura maxilara
D. Situat in pozitia dintilor inferiori pentru lingura mandibulara
E. Situat pe linia mediana pentru lingura mandibulara
(pag. 122)

S1262040. Metoda Schreinemakers de amprentare in edentatia totala prezinta urmatoarele


particularitati:
A. Amprenta preliminara este luata cu linguri standard obisnuite
B. Lingurile individuale au margini cu grosime uniforma de 2 mm
C. Foloseste tehnica de amprentare mucostatica
D. Foloseste tehnica de amprentare cu gura inchisa
E. Acordaa importanta inchiderii marginale la zona linguala centrala
(pag. 111-113)

S1262041. Pentru confectionarea si adaptarea lingurii individuale sunt indicate:


A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil
B. Confectionarea in contact intim cu suprafata campului protetic
C. in caz de torus este recomandata distantarea in acea zona
D. Lingura maxilara sa fie prevazuta cu maner si butoni de presiune

23

E. Folieri in zona exostozelor


(pag. 122)

S1262042. Tehnica de amprentare Herbst in edentatia totala se caracterizeaza prin:


A. Este o amprenta cu gura deschisa
B. Este o amprenta mucodinamica
C. Lingura individuala se delimiteaza pana in dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. in adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice
E. Miscarile de modelare sunt efectuate de medic
(pag. 113-114)

S1262043. Tehnica de amprentare mucodinamica in edentatia totala prezinta urmatoarele


particularitati:
A. Se ia cu o lingura individuala adaptata panala mucoasa pasiv-mobila
B. Se ia cu o lingura individuala adaptata cu 1 mm mai scurta fata de mucoasa pasiv-mobila
C. Adaptarea lingurii se face dupa criterii anatomice
D. Adaptarea lingurii se face dupa criterii functionale
E. Amprentarea propriu-zisa se face utilizand miscari functionale
(pag. 106)

S1262044. Trasarea limitelor lingurii individuale maxilare dupa Schreinemakers se face in


felul urmator:
A. Se face pe amprenta preliminara
B. Se face pe modelul preliminar
C. Se traseaza o linie curba inapoia foveelor palatine cu convexitatea posterioara
D. Se traseaza santurile retrotuberozitare cu convexitatea posterioara
E. Limita vestibulara a lingurii va fi situata in fundul de sac vestibular
(pag. 68)

S1362045. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective:


A. amprentarea cu fidelitate a zonelor functionale periferice
B. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin
C. reproducerea cat mai fidela a pozitiei functionale a portiunilor mobile de la periferia campului
protetic
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai puine manopere de adaptare
E. refacerea intergrala a functiei fizionomice
(pag. 64)

S1362046. Amprentarea campului protetic trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:


A. de sprijin
B. de stabilitate
C. de mentinere
D. fizionomice, de fonaie
E. nici una
(pag. 61)

S1362047. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate:


A. in cavitatii orale cu hiposialie
B. in campuri protetice cu relief retentiv
C. cand laboratorul nu are dotare corespunzatoare
D. cand nu exista alt material in cabinet
E. cazul pacientilor cu reflexe de voma exagerate
(pag. 99)

S1362048. Dezavantajele modelarii functionale executate de catre medic sunt:


A. stergerea materialului si deci extinderea minima a marginilor cand materialul este prea fluid
B. extinderea exagerata a marginilor cand materialul este prea vascos
C. modelarea imprecisa la pungile buccinatorului
D. modelarea imprecisa la zona Ah si in zonele linguale
E. timp de amprentare prelungit
(pag. 108)

S1362049. Modelarile functionale marginale executate de catre medic sunt recomandate:


A. pacientilor neinstruiti
B. pacientilor incapabili sa modeleze functional marginile amprentei

24

C. tuturor pacientilor
D. pacienilor la care tratamentul trebuie sa se desfasoare cu rapiditate
E. pacientilor instruiti si cooperanti
(pag. 107)

S1362050. Plasarea pastilelor de ceara pe fata interna a lingurii au drept scop:


A. aderarea materialului de amprenta la lingura
B. usurarea punerii in pozitie a lingurii pe campul protetic
C. impiedicarea presarii exagerate si necontrolate a materialului de amprentare pe crestele
edentate
D. obinerea unei grosimi suficiente si uniforme a stratului de material
E. dezinsertia mai usoara a amprentei de pe camp
(pag. 96)

S1362051. Principiile care stau la baza majoritatii tehnicilor de amprentare sunt:


A. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum
B. determinarea inaltimii, formei si grosimii marginilor protezei
C. protezarea tesuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei
D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra esuturilor
E. utilizarea materialelor cu priza retard
(pag. 61)

S1462052. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective


A. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin
B. reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia
campului protetic
realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai multe manopere de adaptare pentru a
fi cat mai
exacta
C.
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai putine manopere de adaptare
E. alegerea si verificarea lingurii standard
(pag. 64)

S1462053. Care din urmatoarele operatiuni sunt necesare in cazul amprentarii preliminare
in
protezarea edentatiei totale:
A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea lingurii standard
C. adaptarea lingurii individuale
D. alegerea materialului de amprenta
E. alegerea tehnicii de amprentare
(pag. 64)

S1462054. Principiile care stau la baza amprentarii in edentatia totala enuntate de Greene
sunt:
A. sa se determine inaltimea, forma si grosimea marginilor protezei
B. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum
C. sa se asigure transmiterea armonioasa a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic
D. sa se obtina o suprafata protetica neregulata
E. sa se asigure transmiterea neuniforma, selectiva a presiunilor asupra tesuturilor campului
protetic
(pag. 61)

S1462055. Problemele care se ser a fi rezolvate de catre amprente sunt:


A. probleme de sprijin
B. probleme de adeziune
C. probleme de mentinere
D. probleme de fonatie
E. probleme fizionomice
(pag. 61)

S1562056. Care din urmatoarele afirmatii privind inchiderea marginala a lingurii individuale
in zona

25

linguala centrala sunt corecte:


A. in aceasta zona marginea lingurii va fi foarte subtire
B. in aceasta regiune actioneaza muschiul genioglos
C. inchiderea marginala se face pentru pozitia de repaus a limbii
D. inchiderea marginala se face pentru poziia de propulsie a limbii
E. verificare corectitudinii inchiderii se face prin aplicare de presiuni orovestibulare pe manerul
lingurii
(pag. 112)

S1562057. Care sunt etapele amprentarii preliminare


A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea portamprentei standard
C. alegerea materialului de amprenta
D. alegerea tehnicii de amprentare
E. stabilirea nivelului planului de ocluzie
(pag. 64)

S1562058. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare intr-o edentatie totala:


A. rezolva problemele legate de fonatie
B. rezolva problemele legate de sprijinul protezei
C. rezolva problemele de adeziune
D. da indicaii asupra zonei de realizare a inchiderii marginale interne
E. rezolva problemele de fizionomie
(pag. 64)

S1562059. Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia


totala:
A. marginile lingurilor standard utilizate urmaresc creasta milohioidiana
B. lingura individuala mandibulara se ingroasa in zona linguala centrala
C. lingura individuala maxilara prezinta o nervura in zona Ah
D. amprenta preliminara se face cu stents
E. amprenta finala se face cu materiale bucoplastice
(pag. 67)

S1562060. Ce criterii de clasificare a amprentelor functionale cunoasteti:


A. in functie de actiunea amprentei asupra substatului mucos
B. in functie de modalitatea de stabilire a limitelor si grosimii marginilor amprentei
C. in functie de modalitatea de modelare functionala marginala a amprentei
D. in funcie de modalitatea de determinare a rapoartelor intermaxilare
E. in functie de modalitatea de refacere a functiei masticatorii
(pag. 105,106,107)

S1562061. in efectuare testelor Herbst, ce zona se modeleaza la deschiderea maxima a


gurii si la tuse:
A. regiunea incisivo-canino-maxilara
B. zona retrotuberozitara
C. zona Ah
D. zona vestibulara laterala (maseterina, la mandibula)
E. zona de insertie a constrictorului superior al faringelui
(pag. 113)

S1662062. Alginatele:
A. sunt recomandate la pacienti cu hipersalivatie,
B. sunt recomandate la pacienti cu tendinta la voma;
C. necesita sisteme de retentionare in lingura de amprentare;
D. necesita turnarea modelului in primele 8 minute de la scoaterea amprentei din cavitatea
bucala;
E. pot determina supraextinderi ale marginilor
(pag. 99-100)

S1662063. Amprenta cu ajutorul materialelor cu vascozitate lent progresiva utilizeaza ca


portamprene:)
A. linguri din placa de baza;
B. linguri individuale din acrilat, cu butoni de presiune,

26

C. linguri acrilice prevazute cu borduri de ocluzie;


D. o veche proteza totala;
E. o veche proteza partiala
(pag. 102)

S1662064. Amprentarea preliminara cu ghips a campului protetic edentat total:


A. este usor de suportat de catre pacienti;
B. necesita prepararea ghipsului cat mai fluid;
C. se face cu un ghips de consistenta untului moale,
D. permite completarea cu acelasi material a lipsurilor mici din amprenta;
E. obliga la repetarea amprentarii in cazul unor lipsuri mari.
(pag. 98)

S1662065. Metoda de amprentare Schreinemackers:


A. presupune amprentarea preliminara cu ghips;
B. presupune amprentarea preliminara cu alginat;
C. recurge la pastele de eugenat de zinc pentru amprentarea finala;
D. recurge la un cauciuc siliconic pentru amprentarea finala;
E. utilizeaza un cauciuc polisulfuric pentru amprentarea finala.
(pag. 112)

S1662066. Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze o amprenta in edentatia totala, in


conceptia
fratilor Green, sunt:
A. obtinerea unei corecte inaltimi a marginilor si o extindere maxima a placii;
B. refacerea fizionomiei;
C. repartizarea de presiuni egale asupra partilor moi si dure;
D. respectarea libertatii miscarilor musculare si realizarea inchiderii marginale a protezei,
E. asigurarea unei fonatii cat mai apropiate de normal
(pag. 61)

S1662067. Rezolvarea problemelor de sprijin in tratamentul edentatiei totale tine de:


A. amprenta;
B. inregistrarea relatiilor intermaxilare,
C. echilibrarea ocluzala;
D. tonicitatea musculara;
E. calitatea zonei de succiune
(pag. 62)

S1662068. Schreinemackers stabileste limitele lingurii individuale maxilare:


A. dupa miscari test;
B. dupa repere anatomice,
C. avand ca repere santurile retrotuberozitare;
D. avand ca repere crestele zigomatico-alveolare;
E. utilizand ca repere foveele palatine
(pag. 68)

S1662069. Tehnica lui Pedro Saizar:


A. este o amprentare "cu gura deschisa";
B. este o amprentare "cu gura inchisa";
C. foloseste modelari functionale executate de catre pacient;
D. poate fi utilizata in cazul campurilor protetice dure;
E. foloseste ca materiale de amprentare cauciucurile siliconice
(pag. 117)

S1662070. Tehnica mucodinamica de amprentare in edentatia totala:


A. are ca rezultat obtinerea unei proteze care se mentine in principal datorita adeziunii;
B. are ca rezultat proteze ce se mentin in principal datorita succiunii;
C. are ca principal obiectiv utilizarea factorului muscular in mentinerea protezei,
D. utilizeaza asocierea de materiale de amprentare cu consistente diferite;
E. utilizeaza o lingura individuala scurtata marginal fata de limita dintre mucoasa fixa si cea
mobila
(pag. 106)

27

S2162071. La alegerea materialului de amprentare n edentatia totala sunt valabile


urmatoarele reguli:
A. Existenta tuberozitatilor retentive impune folosirea unui material elastic
B. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vscozitate mare
C. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vscozitate mica
D. La cmpul dur se folosesc materiale cu vscozitate mica
E. Pentru lingurile individuale directe se poate folosi stents-ul.
(pag. 67)

S2162072. La trasarea limitelor lingurii individuale dupa Schreinemakers:


A. Lingual central nsemnarea se face pe convexitatea maxima a marginii amprentei
B. Tuberculul piriform este cuprins n totalitate
C. Tuberculul piriform este cuprins n cele 2/3 anterioare
D. Trasarea se ncepe de la tuberculul piriform
E. Trasarea se ncepe cu nsemnarea liniei mediane lingual central.
(pag. 68-69)

S2262073. Amprenta trebuie s asigure


A. sprijinul protezei
B. desfurarea tuturor funciilor aparatului dento-maxilar
C. meninerea protezei
D. automeninerea esuturilor cu care vine n contact
E. stabilitatea protezei
(pag. 60)

S2262074. Principiile (formulate de fraii Greene) care stau la baza majoritii tehnicilor de
amprentare
A. prin amprentare trebuie s se obin o suprafa protetic ntins la maximum
B. amprenta se ntinde pe o suprafa ct mai mare, dar n limite funcionale
C. s se determine nlimea, forma i grosimea marginilor protezei necesare apariiei nchiderii
marginale
D. s permit desfurarea tuturor funciilor aparatului dento-maxilar
E. s se asigure transmiterea armonioas a presiunilor asupra esuturilor cmpului protetic
(pag. 61)

S2262075. Amprenta preliminar mai are urmtoarele denumiri


A. amprent primar
B. amprent documentar
C. amprent funcional
D. amprent anatomic
E. amprent de orientare
(pag. 63)

S2262076. Amprenta preliminar urmrete realizarea urmtoarelor obiective


A. copierea cu maximum de exactitate a suprafeei zonei de sprijin
B. proiectarea lingurii individuale
C. reproducerea ct mai precis a poziiei funcionale a formaiunilor mobile de la periferia
cmpului protetic
D. rezolvarea integral a problemelor de stabilitate
E. realizarea unei linguri individuale care necesit puine manopere de adaptare
(pag. 64)

S2262077. Amprenta preliminar rezolv parial problemele de


A. sprijin
B. meninere
C. stabilizare
D. fizionomie
E. fonaie
(pag. 64)

S2262078. Pentru amprenta preliminar sunt necesare urmtoarele operaiuni


A. alegerea i verificarea lingurii individuale
B. alegerea materialului de amprent
C. adaptarea lingurii individuale

28

D. proiectarea lingurii individuale


E. indicaii transmise laboratorului n vederea confecionrii machetei preliminare
(pag. 64)

S2262079. Factorii care determin alegerea materialului de amprent sunt urmtorii


A. prezena unui cmp protetic dur permite utilizarea materialelor cu vscozitate lent progresiv
B. existena unui cmp protetic cu mucoas rezilient necesit utilizarea unui material care
devine elastic
C. cmpul protetic dur necesit material cu vscozitate crescut
D. cmpurile protetice normale necesit materiale cu vscozitate mic
E. crestele edentate i tuberozitile retentive necesit un material care devine elastic
(pag. 67)

S2262080. Alegerea materialului de amprent preliminar depinde de urmtorii factori


A. cmpul protetic dur poate fi amprentat cu orice tip de material
B. cmpul protetic rezilient necesit un material cu vscozitate mic
C. crestele edentate i tuberozitile retentive necesit un material cu vscozitate lent progresiv
D. la cmpul protetic normal, fr caracteristici particulare, se utilizeaz alginatele
E. pentru realizarea unei linguri individuale directe se impune folosirea stents-ului
(pag. 67)

S2262081. Pentru trasarea limitelor lingurii individuale maxilare, dup Schreinemakers, se


nsemneaz
pe amprenta maxilarului superior urmtoarele repere
A. anurile retrotuberozitare
B. linia median
C. fundul de sac vestibular
D. foveolele palatine
E. direcia crestei edentate
(pag. 68)

S2262082. Pe amprenta mandibular se nsemneaz urmtoarele repere pentru trasarea


limitelor
lingurii individuale, dup Schreinemakers
A. linia median n zona lingual central
B. marginea lingual a lingurii de o parte i de alta a liniei mediane
C. linia oblic intern
D. direcia crestei edentate
E. linia oblic extern
(pag. 68)

S2262083. Pentru amprenta preliminar cu gips, este preferabil ca portamprenta s fie


A. din metal cu perforaii
B. din material plastic cu perforaii
C. din metal neperforat
D. ndiguit posterior cu cear la maxilar
E. ndiguit lingual cu cear la mandibul
(pag. 96)

S2262084. Pentru distanarea lingurilor de amprent, se aplic, perpendicular pe creste,


pene de cear
moale, plasate astfel
A. dou n regiunile laterale, la lingurile maxilare
B. dou n regiunea frontal, la lingurile mandibulare
C. una n regiunea frontal la lingurile mandibulare
D. una n dreptul mijlocului palatului
E. cte una n dreptul tuberozitilor maxilare
(pag. 96)

S2262085. Penele distanatoare de cear aplicate n lingurile standard pentru amprentele


de gips,
servesc la
A. retenionarea materialului de amprent n lingur
B. uurarea punerii n poziie a lingurii pe cmpul protetic

29

C. mpiedicarea presiunii exagerate i necontrolate a materialului de amprent pe crestele


edentate
D. mpiedicarea mpingerii gipsului n faringe
E. obinerea unei grosimi suficiente i uniforme a stratului de gips n amprent
(pag. 96)

S2262086. Prepararea pastei de gips pentru amprenta preliminar respect urmtoarele


reguli
A. gipsul trebuie s aib consisten smntnoas
B. malaxarea nu trebuie s depeasc 3 minute
C. gipsul trebuie s aib consistena untului moale
D. malaxarea nu trebuie s depeasc 1 min.
E. se adaug eozin ca accelerator
(pag. 96)

S2262087. Amprentele cu alginate sunt recomandate pentru


A. pacieni cu saliv n cantitate redus
B. pacieni cu saliv abundent
C. la pacieni cu tendin de vom
D. la un cmp protetic cu relief retentiv
E. cnd lingurile de amprent sunt scurte
(pag. 99)

S2262088. Pentru ca stratul de alginat s fie suficient de gros, se recomand


A. distanarea lingurii de cmpul protetic cu ajutorul unor pene de cear
B. ndiguirea posterioar cu cear a lingurii
C. s existe un spaiu de aproximativ 3-5 mm ntre pereii interni ai lingurii i suprafaa crestelor
edentate
D. s nu se efectueze modelarea funcional a marginilor amprentei
E. s nu se exercite presiune asupra lingurii pe toat durata amprentrii
(pag. 99)

S2262089. Amprenta cu alginat poate prezenta unele defeciuni


A. amprentarea asimetric a cmpului protetic
B. apariia unui exudat pe suprafaa amprentei
C. neacoperirea cu alginat a tuturor zonelor
D. margini subiri balante de material nesusinut
E. vizibilitatea penelor de distanare la suprafaa amprentei
(pag. 99)

S2262090. Amprenta final mai are urmtoarele denumiri


A. amprent funcional
B. amprent primar
C. amprent documentar
D. amprent secundar
E. amprent definitiv
(pag. 103)

S2262091. Obiectivele amprentei finale (formulate de fraii Green)


A. nlime corect a marginilor i o extindere maxim a plcii
B. grosimea corect a marginilor i rezolvarea problemelor de fizionomie
C. presiuni egale asupra prilor moi i tari
D. respectarea libertii micrilor musculare i realizarea nchiderii marginale a protezei
E. despovrarea zonelor cu rezilien crescut
(pag. 104)

S2262092. Pentru atingerea obiectivelor amprentei finale sunt necesare


A. confecionarea i adaptarea lingurilor individuale ca portamprente
B. realizarea unor linguri individuale cu distanri zonale
C. despovrarea zonelor sensibile ale cmpului protetic
D. exercitarea unei anumite presiuni asupra cmpului protetic i o anumit modelare funcional
marginal
E. ntrebuinarea unuia sau mai multor materiale de amprentare
(pag. 104)

30

S2262093. Contactul lingurilor individuale cu modelul se poate face n felul urmtor


A. contact intim
B. contact limitat
C. distanri n anumite zone
D. distanare n totalitate fa de model
E. distanare prin foliere
(pag. 104)

S2262094. Adaptarea lingurii individuale presupune


A. aducerea marginilor lingurii pn la un contact lejer cu mucoasa pasiv-mobil
B. rscroirea la nivelul frenurilor
C. distanarea lingurii individuale prin foliere
D. aplicarea unui material termoplastic n zonele cheie
E. realizarea unei grosimi a marginilor care s corespund fundului de sac mucozal
(pag. 105)

S2262095. Tehnica de amprentare mucostatic: se caracterizeaz prin urmtoarele


A. lingura funcional este mult scurtat
B. modelarea marginal se las pe seama fluiditii materialului de amprentare
C. protezele au margini lungi i subiri
D. meninerea protezelor se bazeaz pe tonicitatea muscular
E. metoda este foarte utilizat
(pag. 105)

S2262096. Tehnica de amprentare mucodinamic utilizeaz


A. linguri individuale scurtate
B. materiale cu consistene diferite
C. modelarea funcional a marginilor amprentei
D. materiale cu vscozitate crescut
E. lingur individual cu un orificiu de 2 mm n centru
(pag. 106)

S2262097. Amprentarea mucodinamic a cmpului protetic edentat total presupune


A. lingur individual ce se ntinde pn la limita dintre mucoasa fix i cea mobil
B. mucoseal ca material de amprent
C. obinerea unor proteze ce se menin n principal cu ajutorul succiunii
D. protejarea zonelor asupra crora nu trebuie exercitat nici o presiune
E. asocierea de materiale cu consisten diferit
(pag. 106)

S2262098. Modelarea funcional marginal poate fi


A. modelri efectuate de medic
B. modelri comandate de medic
C. modelri cu gura deschis
D. modelri cu gura nchis
E. modelri combinate
(pag. 107)

S2262099. Modelrile funcionale executate de medic se recomand cnd


A. tratamentul trebuie s se desfoare cu rapiditate
B. pacienii sunt neinstruii
C. pacienii execut micri prea energice
D. pacienii sunt incapabili s modeleze funcional marginile amprentei
E. se folosesc materiale vscoase
(pag. 107-108)

S2262100. Dezavantajele metodei de modelare efectuat numai de medic


A. extinderea minim a marginilor cnd materialul de amprent e prea fluid
B. extinderea exagerat a marginilor cnd materialul e prea vscos
C. extinderea exagerat a marginilor cnd modelarea este prea energic
D. modelarea imprecis la pungile buccinatorului
E. tergerea materialului cnd modelarea este prea energic
(pag. 108)

S2262101. Micri funcionale comandate de medic sunt

31

A. deschiderea moderat a gurii


B. deschiderea mare a gurii
C. nchiderea gurii
D. balansarea ntr-o parte i alta a mandibulei
E. propulsia mandibulei
(pag. 108)

S2262102. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei presupun


A. existena unor portamprente abloane foarte bine adaptate
B. utilizarea unor proteze confecionate dup alte metode
C. folosirea unor materiale cu vscozitate redus
D. purtarea amprentei n cavitatea bucal
E. garnisirea abloanelor de ocluzie cu materiale bucoplastice
(pag. 109)

S2262103. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei


A. utilizeaz materiale bucoplastice
B. utilizeaz materiale cu priz lent ntrziat
C. utilizeaz o protez cu arcade artificiale corecte
D. proteza poate fi purtat 48-72 ore
E. pacientul vorbete, citete un text, rde, pe durata edinei de amprentare
(pag. 109)

S2262104. Amprentele cu gura nchis se caracterizeaz prin urmtoarele


A. se efectueaz cu portamprente individuale prevzute cu valuri de ocluzie
B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunztor
C. se efectueaz sub presiunea ocluzal din timpul masticaiei
D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea final funcional
E. protezele confecionate dup aceste tehnici au margini mai lungi
(pag. 110)

S2262105. Lingurile de amprent Clan Tray se caracterizeaz prin urmtoarele


A. au fost create de Herbst
B. se aleg cu ajutorul unui compas
C. marginea lingual a lingurii mandibulare se ntinde strict pn la linia milohioidian
D. marginea lingual a lingurii este mai scurt spre distal
E. au dezavantajul c pot jena contracia milohioidianului i genioglosului
(pag. 68 i 111)

S2262106. Marginile lingurii individuale se deseneaz pe amprenta preliminar astfel


A. marginea vestibular se traseaz cu 1 mm mai scurt dect amprenta preliminar
B. marginea distal la maxilar corespunde cu linia Ah
marginea distal la mandibul se situeaz naintea tuberculului piriform, unde modelul va fi gravat
pe
distana de 2 mm lime i adncime
C.
D. marginea lingual se traseaz paralel cu muchia crestei reprodus n amprent
E. din punctele cele mai distale ale zonei linguale centrale se traseaz o linie descendent distal
(pag. 111)

S2262107. Metoda Schreinemakers se caracterizeaz prin urmtoarele


A. amprenta definitiv se ia mai nti la mandibul
B. amprenta final se efectueaz cu gura nchis
C. pacientul strnge uor pe valurile de ocluzie i uguie buzele
D. deschide gura i balanseaz mandibula
E. protracia maxim a limbii nu este valabil la pacienii care au limb anterioar
(pag. 113)

S2262108. Metoda Schreinemakers recomand


A. ngroarea marginii lingurii n zona lingual central
B. valuri de ocluzie din Stents la lingurile individuale maxilare
C. amprentarea preliminar cu alginat
D. amprentarea final cu un material bucoplastic
E. valuri de ocluzie din cear

32

(pag. 112)

S2262109. Tehnica de amprentare Herbst presupune


A. amprenta preliminar maxilar cu alginat
B. amprenta preliminar mandibular cu material termoplastic
C. amprenta final cu materiale cu vscozitate lent progresiv
D. amprentare cu gura nchis
E. utilizarea materialelor bucoplastice att pentru amprenta maxilar, ct i pentru amprenta
mandibular
(pag. 113)

S2362110. Principiile care stau la baza majoritii tehnicilor de amprentare sunt:


A. s se obin o suprafa protetic ntins la maximum
B. determinarea nalimii, formei i grosimii marginilor protezei
C. protezarea esuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei
D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra esuturilor
E. utilizarea materialelor cu priz retard
(pag. 61)

S2362111. Amprentarea cmpului protetic trebuie s rezolve urmtoarele probleme:


A. de sprijin
B. de stabilitate
C. de meninere
D. fizionomice, de fonaie
E. nici una
(pag. 61)

S2362112. Amprenta preliminar urmrete realizarea urmatoarelor obiective:


A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcionale periferice
B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeei zonei de sprijin
C. reproducerea ct mai fidel a pozitiei functionale a poriunilor mobile de la periferia cmpului
protetic ?
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita ct mai puine manopere de adaptare ?
E. refacerea intergral a funciei fizionomice
(pag. 64)

S2362113. Plasarea pastilelor de cear pe faa intern a lingurii au drept scop:


A. aderarea materialului de amprent la lingur
B. uurarea punerii n poziie a lingurii pe cmpul protetic
C. mpiedicarea presrii exagerate i necontrolate a materialului de amprentare pe crestele
edentate
D. obinerea unei grosimi suficiente i uniforme a stratului de material
E. dezinseria mai uoar a amprentei de pe cmp
(pag. 96)

S2362114. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate:


A. n cavitii orale cu hiposialie
B. n cmpuri protetice cu relief retentiv
C. cnd laboratorul nu are dotare corespunztoare
D. cnd nu exist alt material n cabinet
E. cazul pacienilor cu reflexe de vom exagerate
(pag. 99)

S2362115. Obiectivele amprentei sunt:


A. obinerea unei nlimi corecte a marginilor i extinderea maxim a plcii
B. repartizarea egal a presiunilor asupra prilor moi i tari
C. respectarea libertii micrii musculare
D. realizarea nchiderii marginale a protezei
E. utilizarea unor materiale de amprent biocompatibile
(pag. 104)

S2362116. Modelrile funcionale marginale executate de ctre medic sunt recomandate:


A. pacienilor neinstruii
B. pacienilor incapabili s modeleze functional marginile amprentei
C. tuturor pacienilor

33

D. pacienilor la care tratamentul trebuie s se desfoare cu rapiditate


E. pacienilor instruii i cooperani
(pag. 107)

S2362117. Dezavantajele modelrii funcionale executate de ctre medic sunt:


A. tergerea materialului i deci extinderea minim a marginilor cnd materialul este prea fluid
B. extinderea exagerat a marginilor cnd materialul este prea vscos
C. modelarea imprecis la pungile buccinatorului
D. modelarea imprecis la zona Ah i n zonele linguale
E. timp de amprentare prelungit
(pag. 108)

S2362118. Marginile lingurii individuale, conform tehnicii Schreinemakers trebuie s fie:


A. n zona vestibular cu 1 mm mai scurt
B. gravat pe o distan de 2 mm n lime i adncime la nivelul zonei Ah
C. cu grosime de aproximativ 3 mm n zona lingual central
D. cu 1,5 mm mai scurt n zona pungii Eisenring
E. cu grosime uniform la nivelul tuturor zonelor periferice
(pag. 111-112)

S2362119. Zonele periferice de nchidere marginal cheie la mandibula sunt:


A. zona central a tuberculului periferic
B. zona vestibular lateral
C. zona vestibular frontal
D. zona lingual central
E. zona lingual lateral
(pag. 126)

S2562120. Care sunt operaiunile necesare amprentrii preliminare n terapia edentaiei


totale :
A. pregtirea amprentrii
B. alegerea i verificarea portamprentei standard
C. alegerea materialului de amprent
D. alegerea tehnicii de amprentare
E. alegerea lingurii individuale
(pag. 64)

S2662121. Determinarea i nregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul abloanelor


de ocluzie
este indicat n:
A. edentaia de clasa I, cnd mai sunt unitai de masticaie suficiente;
B. edentaia de clasa a II-a, cnd nu mai sunt unitai de masticaie suficiente;
C. edentaia de clasa a IV-a, cnd opus edentaiei pariale se afl edentaie parial;
D. edentaia de clasa a IV-a, extins, cnd opus edentaiei pariale se afla o edentaie total;
E. edentaia de clasa a IV-a extins, cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial.
(pag. 519)

S2662122. Rezistena inegal a cerii valului de ocluzie pe parcursul determinrii


dimensiunii verticale
de ocluzie poate provoca:
A. nfundarea bazei ablonului datorit rezilienei mucoasei;
B. subocluzie la nivelul dintilor artificiali, egal cu mrimea deplasrii esutului mucos;
C. nltarea ocluziei la nivelul dinilor artificiali, egal cu mrimea deplasrii esutului mucos;
D. lipsa senzaiei dureroase la nivelul crestelor dup aplicarea protezelor;
E. deplasarea protezelor n cursul masticaiei.
(pag. 522)

S2662123. Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim este posibil:


A. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie repartizate cte dou bilateral;
B. cnd exist mai puin de patru uniti de masticaie;
C. n edentaiile de clasa a III-a extinse;
D. n edentaiile de clasa a III-a si clasa a IV-a reduse cu dimensiune vertical pstrat i ocluzie
stabil;
E. n edentaiile de clasa a IV-a extinse.

34

(pag. 516)

S2662124. Urmtoarele elemente indic o nregistrare incorect a R. I. M. de ocluzie:


A. indentaii adnci;
B. cuprinderea tuturor dinilor restani;
C. consistena ct mai mic a materialului de nregistrare;
D. lipsa modificrilor volumetrice;
E. imprecizie.
(pag. 517)

S2662125. n cursul determinrii D. V. O. rezistena inegal a cerii valului de ocluzie


genereaz:
A. nfundarea bazei ablonului;
B. nlarea ocluziei pe dinii artificiali;
C. coborrea ocluziei pe dinii artificiali;
D. ivirea durerilor la nivelul crestelor;
E. deplasarea protezelor n timpul masticaiei.
(pag. 522)

S2662126. Referitor la alegerea i montarea dinilor artificiali n fia tehnic se vor face
urmtoarele
precizri vis--vis de edentaile frontale:
A. tipul dinilor artificiali;
B. forma dinilor;
C. culoarea dinilor;
D. gradul de supraocluzie frontal;
E. gradul de inocluzie sagital rmne la latitudinea tehniceanului.
(pag. 523)

S2662127. O perfect nregistrare a R. I. M. de ocluzie comport:


A. precizie;
B. comoditate pentru pacient;
C. manevrare facil pentru medic;
D. manevrare dificil pentru medic;
E. cuprinderea tuturor dinilor restani.
(pag. 517)

S2662128. Pentru nregistrarea R. I. M. de ocluzie n cadrul realizrii protezelor scheletate


se pot folosi
urmtoarele materiale:
A. materiale termoplastice;
B. materiale cu priz chimic;
C. Aluwax;
D. Tenatex;
E. Materiale termoplastice nu se pot folosi.
(pag. 517)

S2662129. Pe parcursul realizrii protezelor scheletate, poziionarea modelelor cu ajutorul


materialelor
de nregistrare a pozitiei de I. M. nu este indicat n:
A. edentaia de clasa a-I-a;
B. edentaia de clasa a-II-a;
C. edentaia de clasa a-IV-a ntins;
D. edentaia de clasa a-III-a, cnd exist destul de muli dini restani;
E. edentaia de clasa a III-a, cnd exist puini dini restani.
(pag. 517)

S2662130. Determinarea i nregistrarea R. I. M. cu ajutorul abloanelor de ocluzie este


utilizat:
n edentaiile de clasa a-IV-a ntinse sau extinse cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie
parial
sau total;
A.
B. n edentaiile de clasa a I-a i a II-a cnd nu mai sunt uniti de masticaie suficiente;

35

C. n edentaiile de clasa a III-a reduse;


D. n edentaiile de clasa a III-a ample;
n edentaiile de clasa a IV-a ntinse sau extinse, cnd opus edentaiei pariale nu se afl o
edentaie
parial sau total.
E.
(pag. 519)

S2862131. Obiectivele amprentei preliminare la edentatul total sunt:


A. reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia
campului protetic
B. realizarea unei linguri individuale ce necesita putina manopera de adaptare
C. reproducerea sumara a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
D. realizarea unei linguri individuale ce necesita foarte multe manopere de adaptare
E. copierea cu maxim de exactitate a zonei de sprijin
(pag. 64)

S2862132. Amprenta preliminara la edentatul total necesita urmatoarele operatiuni care se


desfasoara
in cabinet:
A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea lingurii standard
C. alegerea materialului de amprenta si a tehnicii de amprentare
D. proiectarea lingurii individuale
E. indicatii transmise laboratorului privind montarea dintilor
(pag. 64)

S2862133. Probarea lingurii standard maxilare la edentatul total se face in felul urmator:
A. se introduce intai in partea dreapta si apoi in cea stanga
B. se introduce intai in partea stanga si apoi in partea dreapta
C. lingura se tine de maner cu mana stanga
D. indepartarea comisurilor se face cu mana stanga
E. se controleaza daca lingura ajunge in fundul de sac vestibular
(pag. 65)

S2862134. Probarea lingurii standard mandibulare la edentatul total presupune:


A. ridicarea limbii de catre pacient dupa introducerea ei in cavitatea bucala
B. ea trebuie sa acopere 2/3 din tuberculul piriform
C. trebuie sa acopere 1/3 din tuberculul piriform
D. trebuie sa nu jeneze contractia genioglosului si a milohioidianului
E. sa incadreze crestele edentate
(pag. 66)

S2862135. Recomandarile privind confectionarea lingurii individuale la protezarea


edentatului total
(dupa conceptia clinicii de protetica dentara Bucuresti)
A. poate fi confectionata din acrilat autopolimerizabil
B. sa vina in contact intim cu zone de mucoasa subtire si sensibile ale zonei de sprijin
C. la lingura superioara manerul este plasat pe linia mediana si este vertical
D. la lingura inferioara manerul se plaseaza pe linia mediana cu inclinare orala
E. lingura maxilara va fi prevazuta cu butoni de presiune
(pag. 122-123)

S2962136. Mentinerea protezei totale maxilare se rezolva prin urmatorii factori:


A. adeziunea
B. succiunea
C. tonicitatea musculara
D. amprentarea tuturor retentivitatilor de la nivelul zonei de sprijin
E. forta gravitatiei
(pag. 63)

S2962137. La stabilitatea protezei totale maxilare contribuie urmatoarele:


A. tuberozitatile maxilare
B. o bolta palatina plata

36

C. o bolta palatina adanca


D. tonicitatea musculara
E. adeziunea
(pag. 62)

S2962138. In edentatia totala amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor


obiective:
A. amprentarea aproximativa a suprafetei zonei de sprijin
B. amprentarea aproximativa a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
C. amprentarea integrala a zonei de sprijin
D. realizarea unei linguri individuale care necesita cat mai putine manopere de adaptare
E. succiunea interna
(pag. 64)

S2962139. Tehnica de amprentare muco-dinamica sw caracterizeaza prin:


A. utilizarea unei portamprente universale
B. utilizarea unei portamprente individuale
C. amprenta este luata si apoi mentinuta in cavitatea bucala fara presiune
D. alegerea unui material de amprenta fluid
E. modelarea marginala se face cu miscari functionale
(pag. 106)

Tema nr. 63
Determinarea relaiilor intermaxilare la edentatul total
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1363001. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior are ca scop delimitarea
ariei de
intindere a suprafetei vestibulare a:
A. incisivilor centrali superiori
B. a caninilor superiori si inferiori
C. dintilor frontali superiori si inferiori
D. numai a dinilor frontali superiori
E. incisivilor centrali si laterali superiori si inferiori
(pag. 134)

S1363002. in cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este


orientat:
A. paralel cu planul Camper
B. paralel cu planul Frankfurt
C. divergent spre distal fata de planul Camper
D. convergent spre distal faa de planul Camper
E. divergent spre mezial fata de planul Frankfurt
(pag. 137,138)

S1363003. Nivelul planului de ocluzie are:


A. o dimensiune egala pentru toti pacientii
B. o dimensiune egala cu 1 2 mm sub buza superioara
C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica
D. o dimensiune mai mare de 2 mm
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 134)

S1363004. Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie pe campul protetic se


face:
A. prin presiuni V O executate pe bordura de ceara
B. apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor
C. prin presiuni O V executate pe bordura de ceara
D. prin traciune iin ax ale sablonului
E. prin balansarea mandibulei dreapta stanga
(pag. 133)

S1463005. Determinarea relatiei centrice (RC) prin metoda numita"momentul


psihologic"consta in:

37

Se cere pacientului "sa aduca maxilarul superior inainte"moment in care acesta va inchide gura
cu
mandibula in RC;
A.
Se cere pacientului sa realizeze propulsia exagerata a mandibulei timp de 45-60 secunde urmata
de
intoarcerea mandibulei in RC;
B.
Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta si se provoaca o usoara senzatie de
voma dupa
care se cere pacientului sa atinga zona atinsa cu varful limbii, moment in care mandibula va fi
trasa inapoi
in RC;
C.
Se aseaza degetele aratatoare pe suprafaa bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul
molarilor
si se cere pacientului sa inchida gura, mandibula fiind poziionata posterior.
D.
E. Se aseaza pacientul in decubit dorsal si practicianul pozitioneaza mandibula cu ambele maini
in RC.
(pag. 144-145)

S1463006. Pentru determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO) Silverman:


A. Recomanda confectionarea unei masti de acrilat care va pastra toate dimensiunile faciale;
B. Recomanda confectionarea unui profil din acrilat sau metal care va putea pastra toate
dimensiunile faciale;
Recomanda pastrarea dimensiunii verticale de ocluzie determinata cu vechile proteze
mobilizabile corect
confectionate;
C.
Propune tatuarea pe mucoasa fixa in zona frontala, la maxilarul superior si la mandibula, a doua
puncte
colorate cu tus de China sau cu pulbere de tantal si masurarea distanei dintre ele si poziia de
DVO si RC
pe care o inregistreaza intr-o fisa.
D.
E. Propune inregistrarea DVO inainte de extractia ultimilor dinti si transferul la noile proteze.
(pag. 140-141)

S1463007. Planul de orientare protetica este reprezentat de:


A. Curba incizala (in plan transversal a dintilor frontali superiori);
B. Curba Spee (in plan sagital);
C. Curba lui Wilson (in plan sagital);
Un plan imaginar care uneste marginea libera a incisivilor superiori cu varfurile cuspizilor
distolinguali ai
molarilor de 12 ani;
D.
E. Nu stabileste relatii precise cu anumite repere cranio-faciale.
(pag. 135)

S1463008. Reperul care nu se modifica in decursul vietii este:


A. Raportul dintre buza superioara si cea inferioara;
B. Unghiul naso-labial;
C. Relatia centrica;
D. Poziia de postura a mandibulei;
E. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei.
(pag. 130)

S1463009. Valul de ocluzie al sablonului inferior:


A. Se extinde pana la limita anterioara a tuberculului piriform;

38

B. Acopera treimea anterioara a tuberculului piriform;


C. Acopera cele doua treimi anterioare ale tuberculului piriform;
D. Se opreste la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform;
E. Se opreste la 1,5 cm anterior de tuberculul piriform.
(pag. 133)

S1563010. Bordura de ocluzie a sablonului maxilar trebuie sa aiba urmatorele dimensiuni:


A. in regiunea frontala, grosimea de 4 mm
B. in regiunea frontala, inaltimea de 10 mm
C. in regiunea laterala, inaltimea de 8 mm si latimea de 6 mm
D. la nivelul tuberozitaii, valul de ocluzie va avea o laime egala cu a tuberozitaii
E. bordurile de ocluzie se termina la 2 mm anterior de linia Ah
(pag. 132)

S1563011. Cum se numeste testul care pentru determinarea spatiului minim de vorbire
foloseste
fonema S:
A. Robinson
B. Wild
C. Silverman
D. Fox
E. Willis
(pag. 142)

S1563012. Cum se numeste unghiul utilizat la realizarea relatiei centrice prin inscrierea
grafica
intraorala:
A. Wild
B. Bonwill
C. Fox
D. Goniac
E. Gotic
(pag. 148)

S1563013. La realizarea relatiei centrice prin inscriere grafica intraorala se utilizeaza


unghiul numit:
A. Bennett
B. Bonwill
C. Cristensen
D. Goniac
E. Gotic
(pag. 144)

S1563014. Nivelul fetei ocluzale a bordurii sablonului de ocluzie mandibular se plaseaza:


A. cu 2 mm sub marginea buzei inferioare
B. la limita inferioara a treimii superioare a tuberculului piriform
C. la limita inferioara a treimii mijlocii a tuberculului piriform
D. la nivelul marginii inferioare a buzei superioare
E. la tineri depaseste cu 2 mm buza inferioara
(pag. 133)

S1563015. Prin ce metode se poate face determinarea relatiei centrice la edentatul total:
A. prin pronuntarea repetata a fonemei,, N"
B. metoda Boianov
C. metoda reflexului molar
D. metoda reflexului premolar
E. metoda inscrierii unghiului Bennett
(pag. 145)

S1663016. Critica metodei Gysi de inregistrare grafica a relatiei centrice este reprezentata
de:
A. derapajul anterior frecvent al sablonului inferior;
B. sabloanele, avand greutate in afara cavitatii bucale se pot destabiliza;
C. inchiderea gurii se face mereu in aceiasi pozitie retrudata;

39

D. necorespondenta intre valurile de ocluzie a celor doua sabloane;


E. DVO se poate modifica pe parcursul inregistrarii.
(pag. 148)

S1663017. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei se poate realiza astfel:


A. in deglutitie;
B. dupa metoda Dawson;
C. dupa tehnica Neill;
D. dupa metoda Silverman;
E. dupa deglutitie.
(pag. 140)

S1663018. Faza clinica de determinare a relatiilor intermaxilare in edentatia totala


presupune
urmatoarele operatii, enumerate in ordine intamplatoare: 1. Determinarea DVR si a DVO; 2.
Determinarea RC; 3. Determinarea planului de ocluzie; 4. Controlul sabloanelor de ocluzie;
5.
Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 6. Stabilirea indicatiilor pentru
alegerea si
montarea dintilor artificiali. Stabiliti ordinea corecta a acestor operatii dintre urmatoarele
variante:
A. 1, 2, 3, 4, 5, 6;
B. 4, 3, 5, 1, 2, 6;
C. 5, 3, 4, 2, 1, 6;
D. 4, 5, 3, 1, 2, 6;
E. 3, 4, 5, 1, 2, 6.
(pag. 131)

S1663019. Metodele de conducere a mandibulei in relatie centrica sunt:


A. testul Ismail;
B. metoda Silverman;
C. electromiografie;
D. reflexul molar;
E. existenta intre valurile de ceara ale sabloanelor a unui spatiu de 2-3 mm.
(pag. 145)

S2163020. n cazurile de progenie adevarata planul de orientare protetica si planul Camper


sunt:
A. Paralele
B. Convergente distal
C. Divergente distal
D. Paralele sau convergente distal
E. Nu au nici o legatura unul cu altul
(pag. 138)

S2263021. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze


:
A. Verificarea sabloanelor de ocluzie
B. Determinarea si inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
C. Determinarea si inregistrarea pozitiei de repaus
D. Determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior
E. Verificarea stabilitatii machetelor
(pag. 131)

S2263022. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor in edentatia totala :


A. Pot fi confectionate din stents
B. Au o latime de 10 mm in zona incisivilor
C. Au o inaltime de 8 mm in zona molarilor
D. Au o latime de 12 mm in zona incisivilor
E. Se opresc la 1,5mm anterior de tuberozitati
(pag. 132)

S2263023. Sablonul inferior in edentatia totala :


A. Are valul de ocluzie montat paralel cu creasta

40

B. Se opreste la 1,5mm anterior de tuberozitati


C. Nivelul fetei ocluzale nu depaseste limita inferioara a treimii inferioare a tuberculului piriform
D. Nu depaseste marginea superioara a buzei inferioare
E. Se opreste la 1,5 cm de tuberozitati
(pag. 133)

S2263024. Nivelul planului de ocluzie n zona frontala in edentatia totala se stabileste:


A. In raport cu planul Frankfurt
B. Urmarind deschiderea usoara a gurii la o fonatie minima
C. Avnd ca reper planul lui Camper
D. Avnd ca reper buza inferioara
E. Cu ajutorul planului Frankfurt
(pag. 135-136)

S2263025. Consecintele subevaluarii DVO la edentatul total :


A. tendinta pacientului de a strange dintii
B. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor
C. facies crispat insotit de zgomotul de castagnete
D. Acoperirea cu effort a dintilor
E. Aspect imbatranit
(pag. 143)

S2263026. Consecintele supraevaluarii DVO la edentatul total :


A. accentuarea santurilor peribucale
B. vizibilitatea redusa a rosului buzelor
C. aspect imbatranit
D. tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii
E. aparitia frecventa a zabalutei
(pag. 142)

S2263027. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda


homotropiei
linguo-mandibulare :
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi
D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 144-145)

S2263028. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda


deglutitiei :
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi
D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 145)

S2263029. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda


reflexului
molar :
A. Se plaseaza cate un molar bilateral pe un val de ocluzie
B. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafata bordurilor de ceara ale sablonului superior in
dreptul molarilor
C. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
D. Se atinge cu oglinda dentara lueta
E. Se atinge cu oglinda dentara valul palatin
(pag. 145)

S2263030. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda


memoriei
ocluzale :
A. Se plaseaza cate un molar bilateral pe un val de ocluzie

41

B. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafata bordurilor de ceara ale sablonului superior in


dreptul molarilor
C. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
D. Se atinge cu oglinda dentara lueta
E. Se atinge cu oglinda dentara valul palatin
(pag. 145)

S2263031. Nivelul planului de ocluzie are :


A. o dimensiune egala pt toti pacientii
B. o dimensiune egala cu 1-2mm sub buza sup
C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica
D. o dimensiune mai mare de 2mm
E. nici o varianta nu e corecta
(pag. 134)

S2363032. Testarea micrii de basculare a ablonului de ocluzie pe cmpul protetic se


face:
A. prin presiuni V O executate pe bordura de cear
B. apsnd alternativ pe suprafaa ocluzal a valurilor de ocluzie n dreptul premolarilor
C. prin presiuni O V executate pe bordura de cear
D. prin traciune in ax ale ablonului
E. prin balansarea mandibulei dreapta stanga
(pag. 130-151)

S2363033. Determinarea curburii vestibulare a ablonului superior are ca scop delimitarea


ariei de
ntindere a suprafeei vestibulare a:
A. incisivilor centrali superiori
B. a caninilor superiori i inferiori
C. dinilor frontali superiori i inferiori
D. numai a dinilor frontali superiori
E. incisivilor centrali i laterali superiori i inferiori
(pag. 130-151)

S2363034. Nivelul planului de ocluzie are:


A. o dimensiune egal pentru toi pacientii
B. o dimensiune egal cu 1 2 mm sub buza superioar
C. o dimensiune variabil n funcie de vrsta, sex, structur psihic
D. o dimensiune mai mare de 2 mm
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

S2363035. n cazul tuberozitilor procidente planul de ocluzie n zona laterala este


orientat:
A. paralel cu planul Camper
B. paralel cu planul Frankfurt
C. divergent spre distal fa de planul Camper
D. convergent spre distal fa de planul Camper
E. divergent spre mezial fa de planul Frankfurt
(pag. 130-151)

S2363036. Derapaj anterior al ablonului inferior se datoreaz unui:


A. contact prematur situat n zona frontal a bordurii superioare
B. contact iniial ntre cele dou borduri antagoniste distal n regiunea lateral
C. contact prematur situat unilateral n zona lateral a bordurii inferioare
D. contact prematur situat n zona frontal a bordurii inferioare
E. montri incorecte a bordurilor de ocluzie
(pag. 130-151)

S2563037. Ce consecine pot avea erorile n nregistarea R.C. la edentatul total ?


A. proba spatulei este negativ
B. stabilitatea protezei
C. modificarea D.V.O.
D. modificarea roului buzelor

42

E. modificarea engramei de masticaie


(pag. 149)

S2663038. Pentru protezele pariale scheletate, sprijinul dento-parodontal corect


presupune:
A. s acionze n axul lung al dinilor stlpi;
B. dinii stlpi s nu fie inclinai peste 450;
C. sprijinul dentoparadontal nu trebuie plasat la marginea protezei;
D. s fie plasat lng edentaie cnd proteza are sprijin mixt;
E. s fie plasat la distan de edentaie cnd proteza are sprijin dento-parodontal pur.
(pag. 122)

S2663039. n cazul unui pacient cu protez parial, fora funcional de masticaie se


poate caracteriza
astfel:
A. direcia este predominant vertical, perpendicular pe planul de ocluzie;
B. forele oblice nu sunt tolerate de parodoniu dar nu au aciune dislocant pentru proteza
parial;
C. intensitatea forei este variabil depinznd mai mult de individ dect de consistena
alimentelor;
proteza parial este instabil la fora parial de masticaie cnd aceasta acioneaz la nivelul
dinilor 5-6
(premolar-molar);
D.
E. dup aplicarea protezei pariale, zona masticatorie stabil nu rmne mult timp la nivelul
dinilor restani.
(pag. 115)

S2663040. Cnd sunt mai muli dini restani, elementul contrabasculant se aplic:
A. numai pe primii premolari;
B. pe toi dinii restani;
C. pe dinii cei mai apropiai de axa de basculare;
D. pe incisivi;
E. pe canini.
(pag. 126)

S2663041. La protezele scheletate care trateaz edentaiile de clasa a doua despre


elementul
contrabasculant se poate afirma:
A. se plaseaz pe partea opus edentaiei terminale;
B. se aplic pe aceeai parte cu edentaia terminal;
C. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distal a primului premolar;
D. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distal a primului molar;
E. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta mezial a primului molar;
(pag. 128)

S2663042. Bascularea prin nfundare a extremitaii distale a eilor se caracterizeaz prin:


A. nu poate fi oprit de nici un element protetic;
B. poate fi oprit prin mijloace speciale;
C. se poate contracara prin reziliena mucoasei;
D. se datoreaz montrii greite a dinilor artificiali;
E. se evit prin respectarea regulii de montare a dinilor pe mijlocul crestei;
(pag. 134)

S2663043. Cea mai mare for masticatorie acioneaz la nivelul:


A. primului molar (pentru alimentele dure la nivelul molarului 1i 2);
B. molarului 2;
C. premolarului 1;
D. premolarului 2;
E. molarului 3
(pag. 115)

S2963044. Planul Fox:


A. este un plan cranio-facial

43

B. este utilizat la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie


C. este utilizat la determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala
D. este utilizat la determinarea nivelului planului de ocluzie in zona laterala
E. este utilizat la determinarea orientarii planului de ocluzie
(pag. 137)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1263045. Baza sablonului in edentatia totala trebuie sa fie:
A. Elastica
B. Rigida
C. Adaptata perfect pe model
D. Rascroita la zona"Ah"
E. Sa patrunda in fundurile de sac
(pag. 132)

S1263046. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular in edentatia totala bimaxilara se


adapteaza in
felul urmator:
A. Duponturul si dimensiunea bordurii maxxilarului
B. Sa nu depaseasca in inaltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. Sa nu depaseasca in inaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. Sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioare
E. Sa vina in contact cu bordura maxilara pe toata intinderea zonelor laterale
(pag. 138)

S1263047. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor in edentatia totala trebuie sa indeplineasca


urmatoarele
conditii:
A. Pot fi confectionate din ceara roz mai dura
B. Pot fi confectionatstents
C. in zona lateralavalul de ocluzie se monteaza pe mijlocul crestei
D. in zona frontala se monteaza pe papila incisiva
E. in regiunea distala bordurile se extind pe tuberozitate si pe tuberculul piriform
(pag. 132)

S1263048. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie in edentatia


totala:
A. Linia bipupilara
B. Mobilitatea buzei superioare
C. Planul Camper
D. Paralelismul cu curbura crestei maxilare
E. Paralelismul cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

S1263049. Determinarea curburiivestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul total


are ca scop:
A. Refacerea functiei masticatorii
B. Refacerea functiei fizionomice
C. Refacerea functiei fonetice
D. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens vertical
E. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens sagital
(pag. 134-135)

S1263050. in determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in edentatia totala vom


avea nevoie
de:
A. Sablonul maxilar
B. Sablonul mandibular
C. Doua rigle
D. Ocluzometru
E. Linia bipupilara
(pag. 136)

44

S1263051. in edentatia totala, planul lui Fox este utilizat pentru:


A. Determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala
B. Determinarea orientarii planului de ocluzie in zona frontala
C. Determinarea orientarii planului de ocluzie in zona laterala
D. Montarea dintilor frontali
E. Montarea dintlor laterali
(pag. 137)

S1263052. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:


A. Distanta dintre comisura buzelor-unghiul extern al ochiului este egala cu distanta subnaziongnation
B. Egalitatea celor trei etaje ale fetei
C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus
D. Surprinderea pozitiei de pacient distrat, impasibil
E. Cu ambele sabloane in gura
(pag. 139-140)

S1263053. Nivelul planului de ocluzie in edentatia totala se stabileste:


A. Pe sablonul maxilar
B. Pe sablonul mandibular
C. Avand ca reper buza superioara
D. Avand ca reper linia bipupilara
E. Cuajutorul a doua rigle
(pag. 135-136)

S1263054. Pentru determinarea relatiei centrice la edentatul total se recomanda


urmatoarele practici:
Conducerea unimanuala a mandibulei cu inchidere si deschidere in axa balama terminala
(balansarea
lejera a mandibulei)
A.
B. Pacientul inchide singur gura in pozitie posterioara a mandibulei
C. Reflexul molar
D. Deglutitia
E. inregistrarea grafica a unghiului gotic
(pag. 144, 145, 148)

S1263055. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total ne putem folosi de


date
preextractionale ca:
A. Dimensiunea verticala de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii ce urmeaza sa fie
extrase
B. Forma dintilor
C. Marimea dintilor
Tatuarea pe mucoasa fixa a maxilarului si mandibulei a 2 puncte si masurarea acestei distante in
pozitia
de DVO
D.
E. Confectionarea unui profilometru in pozitie de IM
(pag. 140-141)

S1263056. Semnele supraevaluarii DVO la edentatul total sunt:


A. Buzele in contact sunt tensionate
B. Facies crispat
C. Aspect imbatranit
D. Oboseala musculara
E. Tendinta de a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

S1363057. Dispozitivele intraorale de inregistrare a R.C prezinta:


A. placuta inscriitoare plasata pe sablonul superior
B. placuta inscriitoare plasata in centrul bazei sabloanelor

45

C. placuta inscriitoare plasata pe sablonul inferior


D. placuta inscriitoare plasata in zona frontala a bordurii de ocluzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 148)

S1363058. inregistrarea grafica extraorala a R.C are ca dezavantaje:


A. destabilizarea sabloanelor
B. timp de inregistrare mai lung
C. miscari mai ample decat cele efectuate in timpul masticatiei
D. necorespondena dintre varful unghiului gotic si R.C
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 147,148)

S1363059. Nivelul planului de ocluzie reprezinta portiunea vizibila din valul de ocluzie la:
A. deschiderea usoara a gurii
B. deschiderea larga a gurii
C. surasul fortat
D. o fonaie minima
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 134)

S1363060. Pentru conducerea mandibulei in R.C sunt utilizate metodele:


A. reflexul molar
B. momentul psihologic
C. memoria tisurara
D. deglutiia
E. masticatia
(pag. 144,145)

S1363061. Subevaluarea D. V. O determina:


A. accentuarea santurilor peri - si para labiale cu aparitia frecventa a perlesului la nivelul
comisurilor
B. aparitia zgomotului de castagnete in timpul fonatiei, masticatiei
C. aspect neplacut datorita vizibilitatii dintilor
D. aspect imbatranit
E. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori
(pag. 143)

S1363062. Supraevaluarea D.V.O determina:


A. incompetenta labiala
B. vizibilitate redusa a rosului buzelor
C. facis crispat
D. aspect imbatranit
E. oboseala permanenta a musculaturii
(pag. 142)

S1463063. Baza sablonului de ocluzie:


A. Este realizata in majoritatea cazurilor din paci de baza;
B. Trebuie sa fie rigida si nedeformabila;
C. Nu se poate realiza din acrilat autopolimerizabil sau fotopolimerizabil;
D. Trebuie sa aiba margini care sa patrunda in fundurile de sac indiferent de prezena zonelor
retentive.
E. Sa permita in zona frontala conturarea buzei.
(pag. 132)

S1463064. Determinarea relatiilor intermaxilare cuprinde urmatoarele operatiuni:


A. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior;
B. Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala;
C. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei;
D. Determinarea si inregistrarea relaiei centrice;
E. Determinarea pozitiei de intercuspidare maxima.
(pag. 131)

S1463065. Orientarea planului de ocluzie:

46

A. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia bipupilara indiferent de pozitia


ochilor;
Se poate ridica din motive fizionomice in caz de pareze sau cicatrice care micsoreaza mobilitatea
buzei
superioare;
B.
C. in regiunea laterala este orientat in functie de planul de referinta a lui Peter Camper;
D. Orientarea in regiunea laterala poate fi facuta si in funcie de planul Ala-Tragus (Andersen);
E. Dupa Bonwill este situat la egala distanta intre creasta maxilara si cea mandibulara;
(pag. 136-137)

S1463066. Pentru stabilirea cu mai multa usurinta a relatiilor intermaxilare este necesara
prelevarea
unor date preextractionale ca:
A. Dimensiunea verticala de ocluzie masurata in milimetri, mentinuta de ultimele unitati
masticatorii;
B. Memorizarea formei marimii, culorii si pozitiei ultimilor dinti (in special frontali);
C. Aspectul ocluziei in regiunea frontala (psalidodonta, cap la cap, inversa);
D. Dimensiunea verticala posturala masurata in milimetri;
E. Locul de insertie al frenurilor buzei superioare si inferioare, a bridelor si a frenului lingual.
(pag. 130)

S1463067. Pozitia de postura a mandibulei poate fi determinata functional astfel:


A. Dupa pronuntarea repetata a fonemei"M"mandibula revine la pozitia de repaus;
B. Dupa pronuntarea repetata a sunetului"S"mandibula revine la pozitia de repaus;
C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus;
D. Aspectul de individ distrat, impasibil al pacientul semnifica situarea mandibulei in poziia de
postura;
E. Existenta intre valurile de ceara ale sabloanelor a spatiului cu dimensiunea de 2-3 mm;
(pag. 140)

S1463068. Pozitia de repaus sau de postura a mandibulei:


Poate fi definita ca pozitia reflexa a mandibulei careia ii corespunde o anumita inaltime a etajului
inferior al
fetei;
A.
Este produsa si mentinuta de un echilibru functional muscular masticator ce are ca efect
distantarea
dintilor superiori de cei inferiori;
B.
Fiind total dependenta de musculatura, dimensiunea verticala de repaus ramane constanta chiar
si dupa
pierderea dintilor;
C.
D. Se modifica in urma pierderii dinilor astfel ca se micsoreaza si dimensiunea verticala de
repaus;
E. Sufera variatii la acelasi individ, chiar la intervale scurte de determinare.
(pag. 139)

S1463069. Se defineste "nivel al planului de ocluzie":


A. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii;
B. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia literei"A";
C. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia literei"M"
D. Poriunea vizibila din valul de ocluzie la pronunia literei"S";
E. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima.
(pag. 136)

S1463070. Semnele caracteristice subevaluarii DVO a edentatului total:


A. Vizibilitatea redusa a rosului buzelor;
B. Facies crispat;
C. Oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori;

47

D. Accentuarea sanurilor peri- si paralabiale;


E. Aspect imbatranit;
(pag. 142-143)

S1463071. Semnele caracteristice unei supraevaluari a DVO sunt:


A. Aspectul neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor; buzele nu reusesc sa acopere dintii
decat cu efort;
B. Facies crispat insotit de asa - numitul "zgomot de castagnete", dintii fiind aproape permanent
in contact;
Tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii pentru a invinge dimensiunea
verticala prea
mare;
C.
D. Oboseala permanenta a musculaturii;
E. Accentuarea santurilor peri- si paralabiale cu aparitia frecventa a zabalutei la comisurile
buzelor.
(pag. 142-143)

S1563072. Ce consecinte poate avea supradimensionarea D.V.O.:


A. pacientul poate avea aspect de facies crispat
B. vizibilitate exagerata a dintilor
C. vizibilitate redusa a rosului buzelor
D. sanurile periorale accentuate
E. oboseala musculara permanenta
(pag. 142)

S1563073. Ce consecinte pot avea erorile in inregistarea R.C ?


A. proba spatulei este pozitiva
B. instabilitatea protezei
C. modificarea D.V.O.
D. modificarea rosului buzelor
E. modificarea engramei de masticatie
(pag. 149)

S1563074. Ce distante se compara cu ocluzometrul Willis:


A. distanta Nasion - Subnasale
B. distanta dintre unghiul extern al ochiului si fanta labiala
C. distanta intercomisurala
D. distana Ophrion - Subnasale
E. distanta Subnasale - Gnation
(pag. 139)

S1563075. Ce indicatii sunt necesare a fi trimise spre laborator in scopul alegerii si


montarii dintilor
artificiali:
A. trasarea liniei mediane pe sabloanele de ocluzie
B. trasarea liniei suraasului pe sabloanele de ocluzie
C. trasarea liniilor caninilor pe sabloanele de ocluzie
D. alegerea formei si culorii dinilor
E. gradul de supraocluzie laterala
(pag. 149,150)

S1563076. in functie de ce repere se face alegerea dintilor frontali superiori utilizati in


protezarea
edentatiei totale:
A. de nivelul liniei surasului
B. de nivelul planului bizigomatic
C. de nivelul planului Camper
D. de liniile caninilor
E. de linia medio-sagitala
(pag. 150)

S1563077. Marirea DVO se manifesta prin:


A. aparitia zgomotelor de castagnete

48

B. vizibilitatea exagerata a dintilor


C. diminuarea rosului buzelor
D. tramatizarea continua a substratului osos
E. marirea spatiului de inocluzie fiziologica
(pag. 142)

S1563078. Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale fazei de determinare
a relatiilor
intermaxilare la edentatul total:
A. verificarea sabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie
D. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei
E. determinarea si inregistrarea miscarii de propulsie a mandibulei
(pag. 131)

S1563079. Subevaluarea DVO se caracterizeaza prin:


A. dintii se afla permanent in contact
B. facies imbatranit
C. accentuarea santurilor periorale
D. micsorarea coridorului bucal
E. aparitia perleche-ului
(pag. 143)

S1663080. Care dintre urmatoarele metode preextractionale pot fi folosite pentru


determinarea
dimensiunii verticale primare:
A. masti faciale acrilice;
B. testul Ismail;
C. profil facial din acrilat sau metal;
D. protezarea imediata;
E. radiografii panoramice ale arcadelor.
(pag. 141)

S1663081. Cauzele bascularii sablonului in jurul unui ax sunt:


A. grosimea neuniforma a bazei sablonului;
B. margini scurte ale bazei sablonului;
C. eventuale asperitati situate pe fata externa a sablonului;
D. borduri de ceara montate in afara crestelor;
E. torus palatin proeminent.
(pag. 133)

S1663082. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face cu:


A. ajutorul ocluzorului Willis;
B. testul Ismail;
C. pacientul culcat pe spate;
D. nu conteaza metoda de determinare, toate fiind foarte exacte;
E. toate raspunsurile sunt corecte;
(pag. 142)

S1663083. Elementele ce caracterizeaza valurile de ocluzie sunt:


A. sunt confectionate din ceara roz mai dura, alba sau ivory;
B. pot fi confectionate din stents;
C. se monteaza in afara crestelor pentru a evita interferentele;
D. in regiunea frontala se situeaza anterior de papila incisiva;
E. in regiunea distala se opresc la1,5 cm anterior de tuberozitati.
(pag. 132)

S1663084. in cadrul verificarii sabloanelor de ocluzie se urmareste ca:


A. baza sablonului sa fie modelata si sa se adapteze pe campul protetic, la temperatura cavitatii
bucale;
B. baza sablonului sa fie adaptata perfect pe model;
C. baza sablonului sa fie rigida nedeformabila la temperatura cavitatii bucale;
D. marginile bazei sablonului sa patrunda in fundurile de sac;

49

daca modelul prezinta retentivitati acestea sa fie indepartate inainte de aplicarea sablonului in
cavitatea
bucala.
E.
(pag. 132)

S1663085. Metoda de inregistrare grafica a relatiei centrice a lui Gysi:


A. este extraorala;
B. este intraorala;
C. este cu spijin central;
D. permite si determinarea concomitenta a DVO;
E. utilizeaza sabloane de ocluzie.
(pag. 147)

S1663086. Pentru stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica se


urmareste:
A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii;
B. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima;
C. realizarea unui nivel de 1-2 mm indiferent de situatia clinica;
la sablonul inferior nivelul planului de ocluzie trebuie sa depaseasca putin marginea libera a buzei
inferioare;
D.
E. colaborarea cu tehnicianul dentar.
(pag. 136)

S1663087. Planul de ocluzie are urmatoarele caracteristici:


A. la edentat este un plan ondulat;
B. are o curbura incizala;
C. are o curbura vestibulara;
D. are o curbura in plan sagital;
E. are o curbura in plan transversal.
(pag. 135)

S2163088. n terapia edentatiei totale sabloanele de ocluzie se pot confectiona din:


A. Placa de baza cu borduri din stents
B. Placa de baza cu borduri din ceara roz
C. Placa de baza cu borduri din ceara ivory
D. Baza din acrilat cu borduri din ceara roz
E. Baza de acrilat cu borduri din stents
(pag. 132)

S2163089. Spatiul de inocluzie fiziologic este acelasi cu:


A. Spatiul liber dintre arcadele dentare n pozitia de repaus mandibular
B. Spatiul de 6 mm masurat de Thomson ntre molari
C. Free way space
D. Spatiul minim de vorbire
E. Inocluzia de 1 mm din dreptul premolarilor
(pag. 139, 142)

S2263090. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze


:
A. Verificarea curburii vestibulare
B. Stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona frontala si laterala
C. Determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei
D. Determinarea si inregistrarea relatiei centrice
E. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali
(pag. 130)

S2263091. Baza sabloanelor de ocluzie n edentatia totala se poate realiza din:


A. Placa baza
B. Acrilat autopolimerizabil
C. Material fotopolimerizabil
D. Ceara
E. Stents

50

(pag. 131-132)

S2263092. Baza sablonului n edentatia totala trebuie sa fie:


A. Elastica
B. Rigida
C. Adaptata perfect pe model
D. Realizata din ceara
E. Sa patrunda n fundurile de sac
(pag. 132)

S2263093. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor n edentatia totala trebuie sa ndeplineasca


urmatoarele
conditii:
A. Pot fi confectionate din ceara roz mai dura
B. Pot fi confectionate din stents
C. n zona laterala valul de ocluzie se monteaza pe mijlocul crestei
D. n zona frontala se monteaza pe papila incisiva
E. n regiunea distala bordurile se extind pe tuberozitate si pe tuberculul piriform
(pag. 132)

S2263094. Imbunatatirea mentinerii sabloanelor de ocluzie la pacientul edentat total se


poate face prin :
A. Incalzirea limitata a placii la zona Ah
B. Adaugarea de stents la zona Ah
C. Adaugarea de kerr la nivelul zonei Ah
D. Captusirea pe model cu pasta ZOE
E. Captusirea pe model cu alginat
(pag. 134)

S2263095. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie la edentatul total va urmari:


A. Bascularea
B. Mentinerea sablonului
C. Adeziunea
D. Existenta succiunii
E. Stabilitatea
(pag. 133-134)

S2263096. Determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul


total are ca
scop:
A. Refacerea functiei masticatorii
B. Refacerea functiei fizionomice
C. Refacerea functiei fonetice
D. Pozitionarea corecta a incisivilor n sens vertical
E. Pozitionarea corecta a incisivilor n sens sagital
(pag. 134-135)

S2263097. Planul de ocluzie la dentat :


A. variaza de la individ la individ
B. se modifica in urma migrarilor dentare
C. se modifica prin extractii dentare
D. este un plan neted
E. este un plan ondulat
(pag. 135)

S2263098. Planul de ocluzie la dentat are urmatoarele curbe caracteristice :


A. Curba incizala
B. Curba molara
C. Curba Spee
D. Curba Dawson
E. Curba Camper
(pag. 135)

S2263099. n determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in regiunea laterala n


edentatia totala

51

vom avea nevoie de:


A. sablonul maxilar
B. sablonul mandibular
C. Doua rigle
D. Ocluzometru
E. Planul lui Fox
(pag. 136)

S2263100. Orientarea planului de ocluzie in regiunea laterala la edentatul total :


A. se face in raport cu planul Ala-Tragus
B. se face in raport cu planul Camper
C. se face in raport cu creasta cea mai resorbita
D. se face cu ajutorul planului Fox
E. se face cu ajutorul liniei bipupilare.
(pag. 136-137)

S2263101. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie n edentatia


totala:
A. Linia bipupilara
B. Mobilitatea buzei superioare
C. Planul Camper
D. Paralelismul cu curbura vestibulara
E. Paralelismul cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

S2263102. n edentatia totala, planul lui Fox este utilizat pentru:


A. Determinarea nivelului planului de ocluzie n zona frontala
B. Determinarea orientarii planului de ocluzie n zona frontala
C. Determinarea orientarii planului de ocluzie n zona laterala
D. Montarea dintilor frontali
E. Montarea dintilor laterali
(pag. 137)

S2263103. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular n edentatia totala bimaxilara se


adapteaza n
felul urmator:
A. Dupa conturul si dimensiunea bordurii maxilare
B. Sa nu depaseasca n naltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. Sa nu depaseasca n naltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. Sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioare
E. Sa vina n contact cu bordura maxilara pe toata ntinderea zonelor laterale
(pag. 138)

S2263104. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei :


A. nu variaza ca valoare in timpul miscarilor mandibulare
B. reprezinta distanta dintre nasion si gnathion
C. reprezinta distanta dintre punctele limita ale acestui etaj
D. variaza ca valoare in timpul miscarilor mandibulei
E. are o multitudine de valori.
(pag. 138)

S2263105. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:


A. Distanta dintre comisura buzelor-unghiul extern al ochiului este egala cu distanta subnaziongnation
B. Egalitatea celor trei etaje ale fetei
C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus
D. Surprinderea pozitiei de pacient distrat, impasibil
E. Cu ambele sabloane n gura
(pag. 139-140)

S2263106. Metode de derminare a DVO la edentatul total:


A. Notarea DVO n fisa pacientului n faza de dentat
B. Masurarea DVO nainte de extractia ultimilor dinti
C. Utilizarea orientativa a vechilor proteze

52

D. Scaderea valorii spatiului de inocluzie din DVR


E. Metoda deglutitiei
(pag. 141-142)

S2263107. Pentru determinarea relatiei centrice la edentatul total se recomanda


urmatoarele practici:
Conducerea unimanuala a mandibulei cu nchidere si deschidere n axa balama terminala
(balansarea
lejera a mandibulei)
A.
B. Pacientul nchide singur gura n pozitie posterioara a mandibulei
C. Reflexul molar
D. Deglutitia
E. nregistrarea grafica a unghiului gotic
(pag. 144,145,148)

S2263108. Semnele supraevaluarii DVO la edentatul total sunt:


A. Buzele n contact sunt tensionate
B. Facies crispat
C. Aspect mbatrnit
D. Oboseala musculara
E. Tendinta de a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

S2263109. Spatiul de inocluzie fiziologica :


A. Se numeste si lee way space
B. Are o valoare de 2-3 mm in zona premolarilor
C. Apare la edentat in zona laterala
D. Ajuta la determinarea relatiei centrice
E. Ajuta la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.
(pag. 139)

S2263110. Pozitia de repaus a mandibulei :


A. este o pozitie reflexa a mandibulei
B. ramane constanta dupa pierderea dintilor
C. este mentinuta de un echilibru functional masticator
D. are ca efect distantarea dintilor superiori de cei inferiori
E. este total dependenta de musculatura.
(pag. 139)

S2263111. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata astfel :


A. Antropometric
B. Utilizand numarul de aur
C. Prin metode functionale
D. Electromiografic
E. Utilizand tehnica Neill.
(pag. 139-140)

S2263112. Pentru determinarea DVR in activitatea curenta :


A. Pacientul va sta in decubit dorsal
B. Pacientul va sta linistit, relaxat
C. Pacientul va purta protezele vechi
D. Va fi combatuta tendinta de propulsie cu exercitii care obosesc musculatura
E. Se vor introduce ambele sabloane in cavitatea bucala
(pag. 140)

S2263113. Modalitati de pastrare a DVO inainte de pierderea ultimilor dinti :


A. Confectionarea unei gutiere de acrilat
B. Confectionarea unui profil din acrilat
C. Protezarea imediata dupa extractia ultimilor dinti
D. Confectionarea unei masti din acrilat
E. Inregistrarea DVO utilizand vechile proteze mobilizabile
(pag. 140-141)

S2263114. Pentru determinarea curenta a DVO la edentatul total :

53

A. Se scade spatiul minim de vorbire din DVR


B. Se utilizeaza ocluzometrul Willis
C. Se utilizeaza un compas
D. Se masoara distanta dintre gnathion si punctul subnazal
E. Se marcheaza doua puncte pe varful nasului si pe barbie.
(pag. 140-141)

S2263115. Spatiul minim de vorbire descris de Silverman :


A. Se utilizeaza pentru determinarea RC
B. Se utilizeaza pentru determinarea DVO
C. Se cere pacientului sa pronunte cuvinte terminate in s
D. Se verifica inainte de verificarea spatiului de inocluzie fiziologica
E. Se verifica cu ambele sabloane in gura
(pag. 142)

S2263116. Pentru testul Ismail la edentatul total:


A. Se plaseaza pe sablonul superior in loc de bordura de ocluzie trei piramide de ceara moale
B. Se determina DVO
C. Se cere pacientului sa faca o deglutitie
D. Se va folosi reflexul molar
E. Se va folosi homotropia linguo-mandibulara
(pag. 142)

S2263117. Pentru determinarea RC la edentatul total :


A. se va incerca stergerea reflexelor determinate de vechile proteze instabile
B. pacientul va fi pregatit in prealabil
C. pacientul va fi relaxat
D. se va cauta inlaturarea tendintei de propulsie mandibulara
E. se utilizeaza metoda unimanuala
(pag. 143-144)

S2263118. Pentru a favoriza conducerea mandibulei in RC exista urmatoarele metode :


A. memoria tisulara
B. metode fonetice
C. memoria ocluzala
D. homotropia linguo-mandibulara
E. memoria olfactiva
(pag. 144-145)

S2263119. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total ne putem folosi de


date
preextractionale ca:
A. Dimensiunea verticala de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii ce urmeaza sa fie
extrase
B. Forma dintilor
C. Marimea dintilor
D. Aspectul crestelor edentate
E. Aspectul ocluziei in zona frontala
(pag. 130)

S2263120. Tehnica Neill la edentatul total :


A. Este o modalitate clinica de determinare a RC
B. Se fac crestaturi in forma de V in zona premolarilor
C. Se plaseaza in loc de piramida de ocluzie trei piramide de ceara moale
D. Utilizeaza o foita de ceara incalzita
E. Se cere pacientului sa apropie maxilarele cu mandibula in cea mai retrudata pozitie
(pag. 145-146)

S2263121. Verificarea pozitionarii corecte a RC :


A. Corespondenta liniilor verticale trasate pe valurile de ocluzie
B. Contractia simetrica a muschiului buccinator
C. In RC apofiza coronoida nu se palpeaza
D. Inchiderea gurii se face mereu in aceeasi pozitie retrudata
E. Contractia simetrica a muschiului temporal.

54

(pag. 146)

S2263122. In cazul unui contact initial in regiunea distala a sabloanelor de ocluzie la


edentatul total
apar urmatoarele dificultati in pozitionarea sabloanelor in RC :
A. Derapajul lateral al sablonului inferior
B. Derapajul anterior al sablonului superior
C. Derapajul anterior al sablonului inferior
D. Derapajul antero-lateral al sablonului inferior
E. Derapajul posterior al sablonului inferior
(pag. 146)

S2263123. La metodele extraorale de inregistrarea grafica a RC la edentatul total:


A. Se utilizeaza o placuta de inregistrare in centrul bazei sabloanelor
B. Acul inscriitor este atasat la sablonul superior
C. Miscarile pe care le face pacientul se aseamana cu cele efectuate in masticatie
D. Se recomanda sa se efectueze miscari ample de propulsie si lateralitate
E. Sabloanele se pot destabiliza
(pag. 147-148)

S2263124. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda


memoriei
tisulare:
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi
D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 144)

S2263125. In cazul unor erori in inregistrarea RC la edentatul total :


Diferente de cativa milimetri intre pozitia unde au fost solidarizate sabloanele si RC provoaca la
protezele
finite frecvente momente de instabilitate ,datorita unei IM nesigure
A.
Diferente de cateva zecimi de milimetri intre pozitia unde au fost solidarizate sabloanele si RC
provoaca la
protezele finite frecvente momente de instabilitate ,datorita unei IM nesigure
B.
C. Diferenta mai mare de 1mm duce la o instabilitate permanenta
D. Contactul dintre cele doua valuri de ocluzie nu este intotdeauna corect
E. Diferenta mai mare de 0,1mm duce la o instabilitate permanenta
(pag. 149)

S2263126. In fisa care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie se


specifica
A. Forma dintilor
B. Culoarea dintilor
C. Valoarea unghiului gotic
D. Gradul de supraocluzie frontala
E. Relieful ocluzal al dintilor laterali
(pag. 150-151)

S2263127. In fisa care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie ale


edentatului total
se specifica :
A. Montari atipice
B. Culoarea bazelor sabloanelor
C. Valoarea unghiului gotic
D. Gradul de supraocluzie frontala
E. Relieful ocluzal al dintilor laterali
(pag. 150-151)

55

S2263128. Reperele necesare tehnicianului dentar pentru montarea dintilor in cazul


pacientului edentat
total sunt :
A. Linia caninilor
B. Linia comisurilor
C. Linia surasului
D. Linia mediana
E. Linia laterala
(pag. 150)

S2263129. Aspecte particulare care se pot cere pe fisa de laborator a pacientului edentat
total :
A. Tremele
B. Diastema
C. Torsionarea incisivilor laterali si incalecarea lor peste centrali
D. Supraocluzia frontala
E. Inocluzia sagitala
(pag. 151)

S2263130. Datele preextractionale necesare pt stabilirea relatiilor intermaxilare la edentatul


total sunt:
A. dimensiunea verticala de ocluzie masurata in milimetrii, mentinuta de ultimele unitati
masticatorii
B. nivelul si directia planului de ocluzie
C. aspectul ocluziei in regiunea laterala
D. memorizarea formei, marimii, culorii si pozitiei ultimilor dinti (in special frontali)
E. aspectul ocluziei in regiunea frontala
(pag. 130)

S2263131. Relatia centrica este definita de majoritatea autorilor ca fiind:


A. pozitie nefortata
B. pozitia in care condilii mandibulari se gasesc in pozitia cea mai anterioara in cav. Glenoida
C. pozitie fortata
D. pozitie unica si reproductibila
E. pozitia din care se pot efectua miscarile maxime ale mandibulei
(pag. 130)

S2263132. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total presupune urmatoarele


operatiuni :
A. verificarea sabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
C. determinarea dimensiunii verticale a etajului mijlociu al fetei
D. determinarea RC
E. inregistrarea RC
(pag. 131)

S2263133. Baza sablonului in edantatia totala trebuie sa fie:


A. rigida
B. elastica
C. deformabila la temperatura cavitatii bucale
D. adaptata pefect pe model
E. realizat la noi in majoritatea cazurilor din placi de baza
(pag. 132)

S2263134. Valurile de ocluzie ale sablonului superior la edentatul total trebuie sa aiba
anumite
dimensiuni :
A. in zona incisivilor inaltime de 8mm
B. in zona molarilor latime de 8mm
C. in zona incisivilor inaltime de 10mm
D. in zona molarilor inaltime de 6mm
E. in zona molarilor latime de 5-6mm
(pag. 132)

56

S2263135. Sablonul inferior la edentatul total va avea :


A. valul de ocluzie montat pe mijlocul crestei
B. baza intinsa in limitele campului protetic
nivelul fetei ocluzale a bordurii pe un plan orizontal ce pleaca de la limita superioara a treimii
inferioare a
tuberculului piriform
C.
nivelul fetei ocluzale a bordurii pe un plan orizontal ce pleaca de la limita inferioara a treimii
superioare a
tuberculului piriform
D.
E. pana la marginea inferioara a buzei superioare
(pag. 132)

S2263136. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular in edentatia totala bimaxilara se


adapteaza in
felul urmator :
A. dupa conturul si dimensiunea bordurii maxilarului
B. sa nu depaseasca in inaltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. sa nu depaseasca in inaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioara
E. sa vina in contact cu bordura maxilara pe toata intinderea zonelor laterale
(pag. 138)

S2263137. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie la edentatul total va urmari:


A. mentinerea
B. basculare
C. stabilitate
D. rotatie
E. adeziune
(pag. 133-134)

S2263138. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie in edentatia


totala:
A. linia bipupilara
B. mobilitatea buzei superioare
C. planul Camper
D. paralelism cu curbura crestei maxilare
E. paralelism cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

S2263139. Ce relatie poate sa existe intre planul lui Camper si planul ocluzal la un edentat
total?
A. de strict paralelism
B. convergent spre distal in tuberozitati procidente
C. convergent spre distal in progenie adevarata
D. divergent spre distal in progenie adevarata
E. divergent spre distal in tuberozitati procidente
(pag. 136)

S2263140. In determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in edentatia totala vom


avea nevoie
de:
A. sablonul maxilar
B. sablonul mandibular
C. doua rigle
D. Ocluzometru
E. linia bipupilara
(pag. 136)

S2263141. Modalitati de pastrare a datelor precise legate de DVO la edentatul total


bimaxilar :

57

A. Silverman - tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte colorate cu tus de China
B. Swenson - tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte colorate cu tus de China
C. Swenson - confectionarea unei masti din acrilat
D. Sears - confectionarea unui profil din acrilat
E. Sears - confectionarea unui profil din metal
(pag. 138)

S2263142. Metode de determinare a DVO la edentatul total :


A. metoda deglutitiei
B. scaderea spatiului de inocluzie din DVR
C. cu ajutorul spatiului minim de vorbire descris de Swenson
D. cu ajutorul spatiului minim de vorbire descris de Silverman
E. cu ajutorul testului Ismail
(pag. 140)

S2263143. Nivelul planului de ocluzie in edentatia totala se stabileste :


A. pe sablonul maxilar
B. pe sablonul mandibular
C. avand ca reper buza superioara
D. avand ca reper linia bipupilara
E. cu ajutorul a doua rigle
(pag. 135-136)

S2263144. Pentru a favoriza conducerea mandibulei in RC in edentatia totala exista


urmatoarele
metode :
A. pacientul inchide singur gura in pozitia posterioara a mandibulei
B. homotropia linguo - mandibulara
C. oboseala pterigoidienilor interni
D. memorie tisulara
E. memorie ocluzala
(pag. 144-145)

S2263145. Pentru determinarea RC la un edentat total se recomanda urmatoarele metode :


A. pozitionare bimanuala recomandata de Dawson
B. pacientul pozitioneaza singur mandibula in RC
C. reflex molar
D. Deglutitia
E. inregistrare grafica a unghiului gotic
(pag. 144-145)

S2263146. Semne ale supraevaluarii in determinarea DVO la un edentat total :


A. vizibilitate exagerata a dintilor
B. buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu effort
C. aspect imbatranit
D. tendinta permanenta de a strange dintii
E. accentuarea santurilor paralabiale
(pag. 142)

S2263147. Semne ale subevaluarii in determinarea DVO la un edentat total :


A. facies crispat
B. zgomot de castane
C. aspect imbatranit
D. vizibilitate redusa a rosului de buze
E. aparitie frecventa a zabalutei
(pag. 142)

S2263148. Semne ale supraevaluarii DVO la edentatul total :


A. buzele in contact sunt tensionate
B. facies crispat
C. aspect imbatranit
D. oboseala musculara
E. tendinta de-a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

58

S2263149. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze


:
A. Verificarea curburii vestibulare
B. Stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona frontala si laterala
C. 3. Determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei
D. 4. Determinarea si inregistrarea relatiei centrice
E. 5. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali
(pag. 130)

S2363150. Nivelul planului de ocluzie reprezint poriunea vizibil din valul de ocluzie la:
A. deschiderea uoar a gurii
B. deschiderea larg a gurii
C. sursul forat
D. o fonaie minim
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

S2363151. Spaiul de inocluzie fiziologic dintre dinii antagoniti este de:


A. 2 3 mm n zona premolarilor
B. 1 2 mm n zona frontal
C. 2 4 mm n zona frontal
D. 1 2 mm n zona lateral
E. peste 4 mm n ambele zone
(pag. 130-151)

S2363152. Supraevaluarea D.V.O determin


A. incompetena labial
B. vizibilitate redus a rosului buzelor
C. facies crispat
D. aspect mbtrnit
E. oboseal permanent a musculaturii
(pag. 130-151)

S2363153. Subevaluarea D. V. O determin:


A. accentuarea anurilor peri - i para labiale cu apariia frecvent a perleului la nivelul
comisurilor
B. apariia zgomotului de castagnete n timpul fonaiei, masticaiei
C. aspect neplacut datorit vizibilitii dinilor
D. aspect mbtrnit
E. oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor ridictori
(pag. 130-151)

S2363154. Pentru conducerea mandibulei n R.C sunt utilizate metodele:


A. reflexul molar
B. "momentul psihologic
C. memoria tisurar
D. deglutiia
E. masticaia
(pag. 130-151)

S2363155. nregistrarea clinic a relaiei centrice dup tehnica NEILL presupune:


A. realizarea a dou seciuni n form de V n zona premolarilor pe bordura superioar
B. realizarea unei seciuni n form de V n zon frontal a bordurii superioare
C. realizarea unei seciuni n form de V n zona frontal a bordurii inferioare
D. realizarea a dou seciuni n form de V de fiecare parte la nivelul premolarilor pe bordura
inferioar
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

S2363156. nregistrarea grafic extraoral a R.C are ca dezavantaje:


A. destabilizarea abloanelor
B. timp de nregistrare mai lung
C. micari mai ample dect cele efectuate n timpul masticaiei
D. necoresponden dintre vrful unghiului gotic i R.C

59

E. toate variantele sunt corecte


(pag. 130-151)

S2363157. Dispozitivele intraorale de nregistrare a R.C prezint:


A. placut inscriitoare plasat pe ablonul superior
B. placut inscriitoare plasat n centrul bazei abloanelor
C. placut inscriitoare plasat pe ablonul inferior
D. placut inscriitoare plasat n zona frontal a bordurii de ocluzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 130-151)

S2363158. Verificarea stabilirii R.C se face trasnd pe valurile de ocluzie:


A. punctul interincisiv
B. linia median
C. planul de orientare ocluzal
D. linia sursului
E. linia caninilor
(pag. 130-151)

S2563159. Ce consecine poate avea supraevaluarea D.V.O. la edentatul total:


A. pacientul poate avea aspect de facies crispat
B. vizibilitate exagerat a dinilor
C. vizibilitate redus a roului buzelor
D. anurile periorale accentuate
E. oboseal muscular permanent
(pag. 142)

S2663160. Numrul de croete necesare pentru ancorarea unei proteze scheletate depinde
de numrul
dinilor stlpi ce limiteaz breele astfel:
A. un croet e utilizat n edentaiile subtotale cu un singur dinte stlp;
B. dou croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a doua cu o bre suplimentar frontal;
C. dou croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a doua cu o bre suplimentar lateral;
D. trei croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a treia complicate cu o bre lateral;
E. patru croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a patra cu lipsa tuturor frontalilor.
(pag. 119)

S2663161. n ncercarea de a reduce sau evita bascularea prin nfundare a protezelor


scheletate se
apeleaz la:
A. amprente funcionale necompresive, mai ales la maxilar;
B. amprente funcionale compresive n special la mandibul;
C. ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice, cu acoperirea zonelor biostatice;
D. limea conectorilor principali s fie echivalent ntinderii edentaiei;
E. cptuirea i rebazarea eilor.
(pag. 136)

S2663162. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de prghie al protezei scheletate


asupra dinilor
stlpi se indic:
A. solidarizarea dinilor stlpi;
B. s se plaseze pintenii ocluzali n fosetele distale ale dinilor stlpi;
C. s fie utilizate croete cu brae retentive ct mai rigide;
D. s fie utilizate croete cu brae retentive ct mai flexibile;
E. s se utilizeze sisteme speciale articulate;
(pag. 136)

S2663163. Bascularea prin nfundare n edentaia de clasa a patra ntins se poate reduce
sau opri prin:
A. braele retentive meziale ale croetelor Bonwill;
B. braele retentive cele mai distale ale croetelor Bonwill;
C. renunarea la incizia alimentelor;
D. realizarea unei inocluzii sagitale;
E. sprijin parodontal clasat independent de reziliena mucoasei crestei frontale;

60

(pag. 138)

S2663164. Forele care solicit proteza parial n plan vertical sunt:


A. de traciune (desprindere) a protezei de pe cmpul protetic;
B. oblice;
C. sagitale;
D. tangeniale;
E. de presare a protezei pe cmpul protetic.
(pag. 117)

S2663165. Mijloacele auxiliare de meninere a protezei scheletate sunt:


A. succiunea dintre mucoas i baza protezei;
B. retentivitile anatomice;
C. adeziunea dintre mucoas i marginile protezei;
D. friciunea dintre dinii restani i elementele constitutive ale protezei;
E. lustrul perfect al protezei.
(pag. 120)

S2663166. Punctul de aplicare al forei funcionale de masticaie poate fi situat la nivelul:


A. dinilor restani;
B. dinilor artificiali
C. numai pe dinii restani;
D. numai pe dinii artificiali;
E. dinilor restani i dinilor artificiali;
(pag. 115)

S2663167. Din ciclul de 590 ori n 24 de ore, deglutiia se produce de:


A. 146 ori n timpul meselor;
B. 394 ori n stare de veghe;
C. 50 ori n timpul somnului
D. 50 ori n stare de veghe;
E. 146 ori n timpul somnului;
(pag. 115)

S2863168. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata functional astfel:


A. dupa pronuntarea repetata a fonemei "M
B. dupa deglutitie
C. prin utilizarea "numarului de aur 5/3
D. pacient cu aspect distrat
E. cand mandibula se gaseste in repaus se inregistreaza un minimum de activitate electrica a
muschilor
masticatori
(pag. 140)

S2863169. Valul de ocluzie al sablonului maxilar la un edentat total trebuie sa aiba


urmatoarele
caracteristici:
A. in regiunea frontala trebuie situat anterior de papila incisiva
B. in zona incisivilor sa aiba o latime de 10 mm
C. in zona molarilor sa aiba o inaltime de 8 mm
D. in regiunea laterala sa fie plasat strict pe creasta
E. in zona incisivilor sa aiba o latime de 5-6 mm
(pag. 132)

S2863170. Baza sabloanelor de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici:


A. se realizeaza din placa de baza
B. rigida
C. deformabila
D. adaptata perfect pe model
E. marginile acesteia nu trebuie sa patrunda in fundurile de sac
(pag. 131-132)

S2863171. Determinarea relatiei intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele


operatii:
A. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior

61

B. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei


C. determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior
D. determinarea si inregistrarea relatiei centrice
E. verificarea sablonului de ocluzie
(pag. 131)

S2863172. Semnele unei supraevaluari a dvo la edentatul total sunt:


A. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor
B. accentuarea santurilor peri si paralabiale
C. "zgomot de castagnete
D. vizibilitate redusa a rosului buzelor
E. facies crispat
(pag. 142)

S2863173. Conducerea mandibulei in rc este favorizata de urmatoarele metode:


A. hometropia linguo-mandibulara
B. memoria tisulara
C. deglutitia
D. reflexul molar
E. fonatia
(pag. 144-145)

S2863174. In fisa de laborator care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de


ocluzie se
specifica:
A. forma dintilor
B. culoarea dintilor
C. aspectul ocluziei in zona laterala
D. gradul de supraocluzie frontala
E. nici una de mai sus
(pag. 150)

S2963175. In vederea determinarii relatiilor intermaxilare la edentatul total, se recomanda


prelevarea
unor date preextractionale ca:
A. memorizarea formei, marimii si culorii dintilor frontali
B. memorizarea pozitiei ultimilor dintii
C. masurarea dimensiunii verticale de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii
D. relatia centrica
E. date de la vechile proteze partiale (DVO)
(pag. 130)

S2963176. In sedinta de determinare a relatiilor intermaxilare la edentatul total, problemele


fizionomice
se rezolva prin:
A. verificarea sablonului de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar
C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie din zona frontala
D. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie din zona laterala
E. determinarea DVO
(pag. 135, 136, 142)

S2963177. La edentatul total, orientarea planului de ocluzie in regiunea laterala se face in


functie de
urmatoarele repere:
A. planul Camper
B. planul Frankfurt
C. paralelismul cu curbura crestei mandibulare
D. paralelismul cu curbura crestei maxilare
E. la egalitatea distantei dintre cele doua creste
(pag. 136, 137)

S2963178. La edentatul total, detrminarea DVO se poate face prin:


A. metode antropometrice

62

B. masurarea dimensiunii verticale de repaus


C. metode fonetice
D. masurarea DVO la protezele vechi purtate multi ani
E. metode electromiografice
(pag. 140-142)

Tema nr. 64
Proba machetelor
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1264001. In cadrul controlului fonetic al machetei protezei totale, urmatoarea afirmatie
este adevarata:
A. Fonema "T"se aude ca "D" dintii superiori sunt vestibularizati;
B. Fonema "T"se aude ca "D"- dintii superiori sunt oralizati;
C. Fonema "D"se aude ca "T"- dintii superiori sunt oralizati;
D. Fonema "K"este alterata macheta superioara este prea subtire in regiunea posterioara;
E. Fonema "K"este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea
posterioara;
(pag. 218)

S1264002. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de la proba


machetei protezei
totale:
A. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mica;
B. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mare
La testul Buchman Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca D. V. O. este
prea
mare;
C.
D. Daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca D. V. O.
este prea mica;
E. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuzpizilor antagonisti ceea ce semifica o D. V. O.
incorecta;
(pag. 214)

S1264003. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu
gura inchisa
se au in vedere urmatoarele aspecte:
A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
B. Buzele trebuie sa fie rasfrante;
C. Buzele trebuie sa fie proeminente
D. Buzele nu se ating;
E. Santurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adancituri mai accentuate decat
inainte;
(pag. 211)

S1364004. Controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare impune ca in mod


normal:
A. proba spatulei sa fie negativa unilateral
B. proba spatulei sa fie negativa bilateral
C. proba spatulei sa fie pozitiva unilateral
D. proba spatulei sa fie pozitiva bilateral
E. proba spatulei sa fie negativa frontal
(pag. 215)

S1364005. Daca fomena"K"este alterata inseamna ca:


A. dintii superiori sunt oralizati
B. dintii superiori sunt vestibularizati
C. proteza este prea groasa in zona rugilor palatine
D. macheta superioara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioara
E. dintii superiori sunt prea lungi

63

(pag. 218)

S1364006. Refacerea corecta functiei fonatorii este realizata daca:


A. fonema"S"are o emisie suierata
B. fonema"S"are o emisie ca un zazait
C. fonema"F"se aude clar, dar"D"se aude ca un"T"
D. fonema"V"se aseamana cu"F"
E. toate fonemele se aud clar
(pag. 218)

S1364007. Testul BUCHMAN-ISMAIL se refera la:


A. controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare
B. controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare
C. controlul adaptarii sabloanelor de ocluzie
D. controlul adaptarii machetelor
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 214)

S1464008. Daca la montarea dintilor supraocluzia frontala si inocluzia sagitala au fost


corelate
corespunzator, in timp ce pacientul numara de la"55 la 65"dintii frontali inferiori:
A. Trebuie sa atinga foarte fin treimea incizala palatinala a incisivilor superiori;
B. Trebuie sa atinga marginea incizala a frontalilor superiori;
C. Trebuie sa atinga fata palatinala a incisivilor superiori in treimea mijlocie.
D. Trebuie sa atinga fin faa palatinala a incisivilor superiori in treimea gingivala.
E. Nu trebuie sa atinga fata palatinala a incisivilor superiori.
(pag. 217)

S1464009. Frush si Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie,


recomanda
urmatoarele:
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade;
B. Diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut;
Pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali, lateralul
accentueaza
sau mascheaza expresia centralului;
C.
Rotaia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din faa meziala este
recomandata in special pentru barbai;
D.
E. Coborarea celor doi incisivi centrali confera un aspect de agresivitate.
(pag. 212-213)

S1564010. Care dintre urmatoarele afirmatii privind controlul machetelor protezelor totale
sunt corecte:
A. inaltimea frontalilor superiori trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
B. dintii laterali maxilari sa fie montati pe tuberozitati
C. dintii laterali sa nu fie montati pe mijlocul crestei
D. linia mediana interincisiva nu corespunde cu cea trasata pe model
E. cei sase dinti frontali maxilari nu trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilor.
(pag. 207)

S1564011. Care dintre urmatoarele materiale nu se utilizeaza pentru realizarea bazei


protezelor totale:
A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizabil transparent
C. acrilat autopolimerizabil roz
D. acrilat termopolimerizabil combinat cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil combinat cu fibre de carbon.
(pag. 222)

S1564012. in care dintre situatiile enumerate mai jos este necesara remontarea dintilor
artificiali:
A. alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al formei

64

B. alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al culorii


C. alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al dimensiunii
D. montarea dinilor laterali in afara crestei
E. montarea dintilor frontali superiori in afara crestei.
(pag. 218)

S1564013. La controlul arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale se urmareste:


A. acoperirea a 2/3 anterioare ale tubercululor piriformi
B. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor laterali
C. modelarea convexa a papilelor interdentare
D. modelarea concava a versantelor linguale ale machetelor protezelor mandibulare
E. modelarea convexa a versantelor vestibulare ale machetelor protezelor.
(pag. 207)

S1564014. La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale se urmareste:
A. corespondenta dintre linia mediana si linia interincisiva
B. ocuparea de catre frontalii superiori a spatiului dintre liniile caninilor
C. modelarea convexa a papilelor interdentare
D. realizarea unitailor masticatorii de cate trei dini
E. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor laterali
(pag. 207)

S1564015. La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care dintre urmatoarele
situatii
indica o dimensiune verticala marita:
A. pacientul are un facies crispat
B. aspectul fetei este imbatranit
C. santurile periorale sunt accentuate
D. rosul buzelor este diminuat
E. buzele intra in contact cu usurinta.
(pag. 214)

S2164016. Urmatoarele situatii pretind remontarea dintilor obligatoriu n laborator, mai


putin una:
A. Alegerea unei garnituri necorespunzatoare
B. Montarea dintilor laterali n afara crestelor
C. Montarea frontalilor superiori n afara crestei
D. Montarea frontalilor superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
E. Neconcordanta ntre I.M. si R.C. peste 1 mm.
(pag. 218)

S2264017. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul


arcadelor
artificiale :
A. Dintii laterali trebuie montati pe mijlocul arcadei
B. In regiunea laterala montarea dintilor sa respecte axul intramuscular
C. Cuspidarea dintilor laterali trebuie sa respecte regula lui Pound
D. Cei 8 dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele 2 linii ale caninilor
E. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
(pag. 207)

S2264018. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul


bazelor din
ceara :
A. Papilele interdentare trebuie modelate concav
B. Bazele din ceara trebuie sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale
C. Bazele din ceara trebuie sa acopere 2/3 posterioare ale tuberculului piriform
D. Versantul lingual al machetei inferioare trebuie sa fie modelat convex
E. Versantele vestibulare ale machetelor trebuie sa fie modelate concav
(pag. 207-209)

S2264019. Conform studiilor lui Frush si Fischer referitoare la dentogenie :


A. coborarea celor 2 incisivi centrali da un aspect mai voluntar
B. curbura incizala este mai accentuata la barbati

65

C. incalecarea centralului peste lateral da un aspect de feminitate


D. linia coletului nu trebuie plasata la acelasi nivel
E. vestibularizarea caninului este recomandata in special femeilor
(pag. 212-213)

S2264020. In cadrul controlului fonetic al machetei protezei totale , urmatoarea afirmatie


este
adevarata:
A. Fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt vestibularizati;
B. Fonema "T se aude ca "D - dintii superiori sunt oralizati;
C. Fonema "D se aude ca "T - dintii superiori sunt oralizati;
D. Fonema "K este alterata macheta superioara este prea subtire in regiunea posterioara;
E. Fonema "K este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea
posterioara;
(pag. 218)

S2264021. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de la proba


machetei protezei
totale:
A. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mica;
B. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mare;
La testul Buchman Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca D. V. O. este
prea
mare;
C.
D. Daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca D. V. O.
este prea mica;
E. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuzpizilor antagonisti ceea ce semifica o D. V. O.
incorecta;
(pag. 214)

S2264022. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu
gura inchisa
se au in vedere urmatoarele aspecte:
A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei;
B. Buzele trebuie sa fie rasfrante;
C. Buzele trebuie sa fie proeminente
D. Buzele nu se ating;
E. Santurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adancituri mai accentuate decat
inainte
(pag. 211)

S2264023. Proba spatulei efectuata la proba machetelor protezelor totale :


A. se realizeaza incercand introducerea unei spatule intre dintii zonei frontale
B. daca este negativa angrenajul dintilor este incorect
C. daca este pozitiva angrenajul dintilor este corect
D. daca este pozitiva unilateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara
moale
E. daca este pozitiva bilateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
(pag. 215)

S2264024. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema vseamana


cu f :
A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264025. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema fseamana


cu v :

66

A. dintii superiori sunt prea lungi


B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264026. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema tseamana


cu d :
A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264027. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema dseamana


cu t :
A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264028. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema K este


alterata :
A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264029. Pentru montarea dintilor , Frush si Fisher recomanda :


A. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade
B. diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut
C. incalecarea centralului peste lateral aspreste putin axpresia fizionomica
D. incalecarea lateralului peste central aspreste putin expresia fizionomiei
E. linia coletului trebuie plasata la acelasi nivel
(pag. 213)

S2264030. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de le proba


machetei protezei
totale :
A. la testul Silverman, ciocnirea dintilor intre ei indica o DVO prea mica
B. la testul Silverman, ciocnirea dintilor intre ei indica o DVO prea mare
C. la testul Bushman-Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca DVO este
prea mare
D. daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca DVO este
prea mica
E. ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti ceea ce semnifica o DVO
incorecta
S2264031. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la controlul fonetic al
machetei
protezei totale?
A. fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt vestibularizati
B. fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt oralizati
C. fonema "D se aude ca "T dintii superiori sunt oralizati
D. fonema "K este alterata macheta superioara este prea subtire in partea posterioara

67

E. fonema "K este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea
posterioara
(pag. 218)

S2364032. Testul BUCHMAN-ISMAIL se refer la:


A. controlul componenei verticale a relaiilor intermaxilare
B. controlul componenei orizontale a relaiilor intermaxilare
C. controlul adaptrii abloanelor de ocluzie
D. controlul adaptrii machetelor
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 214)

S2364033. Controlul componentei orizontale a relaiilor intermaxilare impune c n mod


normal:
A. proba spatulei s fie negativ unilateral
B. proba spatulei s fie negativ bilateral
C. proba spatulei s fie pozitiv unilateral
D. proba spatulei s fie pozitiv bilateral
E. proba spatulei s fie negativ frontal
(pag. 215)

S2364034. Refacerea corect funciei fonatorii este realizat dac:


A. fonema S are o emisie uierat
B. fonema S are o emisie ca un zzit
C. fonema F se aude clar, dar D se aude ca un T
D. fonema V se aseamn cu F
E. toate fonemele se aud clar
(pag. 218)

S2364035. Dac fomena K este alterat nseamna c:


A. dinii superiori sunt oralizai
B. dinii superiori sunt vestibularizai
C. proteza este prea groas n zona rugilor palatine
D. macheta superioar este prea extins sau prea groas n regiunea posterioar
E. dinii superiori sunt prea lungi
(pag. 219)

S2564036. Ce linii de referin trebuie trasate pe modelele de lucru n scopul realizrii


machetelor
protezelor totale:
A. linia bicomisual
B. linia ce corespunde mijlocului crestelor edentate
C. curbura incizal
D. orizontala de la Frankfurt
E. planul bazal al mandibulei
(pag. 206)

S2664037. La instruirea pacientului privind inseria i dezinseria protezei se dau


indicaiile:
A. pentru inserie pacientul trebuie s mute pe protez dup poziionarea acesteia conform
axului de inserie
stabilit;
se recomand inserarea protezei de ctre medic iar pacientul s deprind tehnica n urmtoare
edin (la
24 ore);
B.
C. dezinseria protezelor maxilare se face cu ajutorul unghiilor degetelor mari;
D. dezinseria protezelor mandibulare se face cu ajutorul unghiilor indexelor;
la inserie, dup plasarea corespunztoare a protezei, se execut presiuni uoare cu degetele pe
croete
la nivelul pintenilor.
E.
(pag. 543)

68

S2664038. Care dintre afirmaiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte:
A. afectarea prin carie a dinilor stlpi este mai mare la pacienii care poart proteza doar ziua;
B. mobilizarea dinilor stlpi este ntrziat daca proteza se poart zi i noapte;
C. atrofia crestelor este accelerat dac proteza se poart doar ziua;
D. dup acomodare proteza se poart zi i noapte;
E. dup acomodare proteza se poart doar ziua dar exist unele excepii de la aceast regul.
(pag. 546)

S2664039. Referitor la stabilirea edinei de reexaminare pentru purttorii de protez


parial
mobilizabil putem face precizrile:.
A. edina va fi fixat dup o lun;
B. edina va fi fixat la 72 ore;
C. edina va fi fixat la 48 ore;
D. edina va fi fixat la 24 ore;
E. reexaminarea va avea loc dup 6 luni.
(pag. 546)

S2664040. La purttorii de proteze pariale mobilizabile, durerea la periferia cmpului


protetic se
datorete:.
A. marginilor rotunjite ale eilor;
B. seilor subextinse;
C. conectorilor principali rigizi;
D. conectorilor principali elastici;
E. cariilor dinilor restani.
(pag. 547)

S2664041. La purttorii de proteze pariale mobilizabile, durerea la nivelul crestelor este


provocat de:
A. conturul uniform al crestelor;
B. minusuri acrilice pe faa intern a crestelor;
C. mucoas groas;
D. pulpitele dinilor restani;
E. contacte premature.
(pag. 547)

S2664042. La purttorul de protez parial mobilizabil care prezint dureri la nivelul


crestelor
tratamentul poate consta n:
A. tratament endodontic;
B. obturaii;
C. rezecie apical;
D. tratament chirurgical pentru exostoze
E. incizie.
(pag. 548)

S2964043. La controlul extrabucal al machetelor protezelor totale se considera greseala:


A. dintii frontali montati cu inghesuiri sau cu rotari
B. vestibularizarea caninului
C. linia coletului celor 6 dinti frontali superiori e plasata in acelasi plan
D. curbura incizala se face diferit in functie de indicatia data in fisa
E. daca linia ce reprezinta mijlocul crestei laterale este prelungita posterior pe soclul modelelor
(pag. 207, 208, 213)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1264044. Zonele de despovarare:
A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
B. Grosimea zonei de despovarare variaza intre 1mm si 1,5mm
C. Grosimea zonei de despovarae variaza intre 0,25mm si 1mm
D. Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model

69

Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenta de rezilienta dintre mucoasa
crestei
edentate si mucoasa torusului
E.
(pag. 220)

S1264045. Ce consecinte poate avea o D.V.O. micsorata


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort
C. Pacientul are un facies crispat
D. Rosul buzelor este diminuat
E. Santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S1264046. In cazul in care D.V.O. este supradimensionata:


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Pacientul are un facies crispat
C. Dintii sunt prea vizibili
D. Santurile peribucale sunt accentuate
E. Rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S1264047. Inainte de a trimite machetele la laborator, pe model se transmit urmatoarele


date:
A. Forma zonei de inchidere palatinala posterioara
B. Profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
C. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
D. Zonele de despovarare
E. Materialul din care se va realiza baza protezei
(pag. 219)

S1264048. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor


protezei totale,
proba spatulei:
A. Negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect;
B. Pozitiva indica un angrenaj fals;
C. Pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
D. Pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie;
E. Pozitiva unilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
(pag. 215)

S1264049. La controlul extrabucal al machetei protezei totale se urmareste ca:


A. Bazele din ceara sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. Sa se acopere treimea anterioara a tuberculului piriform
C. Papilele interdentare sa fie modelate concav
D. Versantele vestibulare ale macheteilor sa fie modelate convex
E. Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
(pag. 207)

S1264050. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:


A. Se realizeaza gravarea modelului de catre medic in prezenta pacientului
B. Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
C. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile orizontale
D. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile verticale
E. Profunzimea maxima se situeaza la nivelul limitei anterioare palatinale posterioare
(pag. 219, 220)

S1264051. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei, culorii si/sau
dimensiunii
dintilor
A.
B. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si frenul buzei superioare
C. Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare

70

D. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei


E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare
(pag. 218)

S1264052. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt
adevarate:
A. Daca fonema "S"are o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un
spatiu prea mare
B. Daca fonema "S"are o emisiune suierataintre varful limbii si regiunea retroincisiva e un
spatiu prea mic
C. Daca fonema "F"seamana cu "V"dintii superiori sunt prea scurti
D. Daca fonema "V"seamana cu "F"dintii superiorisunt prea lungi
E. Daca fonema "F"seamana cu "V"dintii superiori sunt prea lungi
(pag. 217)

S1264053. Urmatoarele reguli elaborate de Frush si Fischer privind montarea dintilor sunt
adevarate:
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
B. Incalecarea centralului peste lateral confera un aspect de feminitate
C. Coborarea celor 2 incisivi centrali imprima o nota vesela, simpatica
Rotatia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din fata meziala este
recomandata in special la femei
D.
E. Curbura incizala este mai accentuata la femei si mai aproape de linie dreapta la barbati
(pag. 213)

S1264054. Urmatoarelele afirmatii sunt adevarate privind controlul estetic al machetelor


protezei totale,
pacientul fiind cu gura intredeschisa:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica
Curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera
a buzei
superioare
D.
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori sa fie bine vizibila( planul de ocluzie "sa atarne")
(pag. 211)

S1264055. Zonele de despovarare la edentatul total sunt


A. Papila incisiva
B. Torusul palatin
C. Tuberozitatea maxilara
D. Gaura mentoniera
E. Tuberculul piriform
(pag. 220)

S1364056. Controlul estetic al machetelor din fata presupune ca:


A. machetele sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor
B. santurile nazo-labiale si para-labiale sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte
C. santurile nazo-labiale si para-labiale sa prezinte adancituri mai pronuntate decat inainte
D. buza superioara sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
E. rosul buzelor sa fie micsorat
(pag. 210-211)

S1364057. Controlul estetic al machetelor din profil presupune ca:


A. buza superioara sa fie mai proeminenta decat buza inferioara
B. buza superioara sa fie in acelasi plan cu buza inferioara in axul montarii cap la cap
C. buza inferioara sa circumscrie buza superioara
marginea vestibulara a machetei superioare sa bombeze mai mult sub pragul narinar pentru
asigurarea
plenitudinii buzei superioare

71

D.
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 211)

S1364058. Controlul intrabucal al machetei inferioare presupune:


A. aprecierea lungimii marginilor prin inspectie si palpare
B. stabilirea pozitiei anterioare a limbii
C. stabilirea pozitiei posterioare a limbii
D. aprecierea stabilitaii machetei pe camp
E. verificarea aplicarii de catre tehnician a tehnicii de montare a dintilor indicata pe fisa de
laborator
(pag. 210)

S1364059. La controlul bazelor din ceara a machetelor se are in vedere daca in mod
normal:
A. marginile machetei se opresc la o distanta de 1 mm fata de fundurile de sac ale modelelor
functionale
B. marginile distale ale machetei inferioare acopera 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. papilele interdentare sunt modelate concav
D. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
(pag. 208-209)

S1364060. La controlul intrabucal al machetei superioare se verifica daca in mod normal:


A. baza machetei are o lungime si o latime mai mica decat cea a fundurilor de sac
B. baza machetei superioare se extinde posterior pana la zona de inchidere palatinala posteioara
C. baza machetei superioare cuprinde intreaga zona de inchidere palatinala posterioara
D. baza machetei acopera frenul buzei superioare si bridele
E. baza machetei ocoleste formatiunile mobile de la periferia campului protetic
(pag. 209)

S1364061. La controlul intrabucal al machetelor cu gura intredechisa se verifica daca in


mod normal:
A. linia mediana interincisiva superioara se suprapune peste planul medio-sagital al fetei
B. latimea celor 6 frontali superiori depaseste cu 1 mm comisurile bucale
C. curbura vestibulara sa fie simertica
D. curbura incizala este paralela cu marginea libera a buzei inferioare
E. curbura incizala este paralela cu marginea libera a buzei superioare
(pag. 212)

S1364062. Pe modelele montate in ocluzor trebuie trasate urmatoarele linii de referinta:


A. linia mediana si linia caninilor
B. planul de ocluzie
C. linia surasului
D. mijlocul crestelor si curbura sagitala
E. nici o linie
(pag. 208)

S1364063. Studiile dentogenice ale lui FRUSH si FISHER subliniaza ca:


A. anomaliile de pozitie ale dintilor nu trebuie reproduse simertic pe ambele hemiarcade
B. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali
C. incalecarea centrala peste lateral aspreste expresia fizionomica si da un aspect mai voluntar
D. incalecarea laterala peste central confera un aspect de masculinitate
E. coborarea celor doi incisivi centrali imprima o nota de tristete
(pag. 212)

S1464064. Bazele din ceara ale machetelor protezelor totale trebuie sa indeplineasca
urmatoarele
aspecte:
A. Sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale;
B. Sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform;
C. Sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara;
D. Versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate usor concav;
E. Ceara este bine sa aiba o culoare cat mai apropiata de cea a gingiei.

72

(pag. 207-209)

S1464065. Controlul DVO a machetelor protezelor totale se poate face utilizand testul
Silverman,
folosind cuvinte care contin litera"S":
A. Daca dintii se ciocnesc intre ei, DVO este prea mare;
Daca intre dinti ramane un spatiu mare este posibil ca DVO sa fie mica, daca si aspectul estetic
inclina
spre aceasta constatare;
B.
Daca efectul estetic este corespunzator, este posibil ca pacientul sa fi avut spatiu minim de
vorbire mai
mare in perioada de dentat;
C.
Daca efectul estetic este corespunzator este posibil ca pacientul sa fi avut spaiu minim de
vorbire mai mic
in perioada de dentat;
D.
Daca buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort spatiul minim de vorbire este prea mic
si DVO
prea mica;
E.
(pag. 214)

S1464066. in privinta rapoartelor mandibulo-maxilare in plan orizontal, la edentatul total


pot apare
urmatoarele situatii:
Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care
dintii
laterali vin simultan in contact ferm;
A.
B. Nu exista concordanta intre IM si RC diferenta fiind in jur de 1 mm;
C. intre IM si RC diferenta este flagranta, se impune o noua determinare a relatiilor intermaxilare;
Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre poziia retrudata insa apare o deviere laterala
dupa care
se stabileste un raport corect in care IM coincide cu RC;
D.
Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei insa mandibula
aluneca
anterior mai mult de 3 mm pana la stabilirea pozitiei de IM, situatie considerata normala.
E.
(pag. 215-216)

S1464067. in situatia in care retentivitatile osoase sunt bilaterale sau multiple si depasesc
1 mm, Grant
si Johnson propun urmatoarele solutii:
Din retentivitatea existenta se va pastra doar 1 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, restul
retentivitatii
fiind desfiintat pe model prin adaugare de ghips; marginea protezei se va termina in fundul de
sac;
A.
Marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o parte,
pe
cealalta parte extinderea va fi pana in fundul de sac;
B.
C. Marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe
ambele parti;
D. Marginile protezei care depasesc retentivitaile vor fi realizate din material rezilient;

73

Din retentivitatea existenta se va pastra doar 0,5 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, restul
retentivitatii
fiind desfiintat pe model prin adaugare de ghips; marginea protezei se va termina in fundul de
sac;
E.
(pag. 221)

S1464068. La controlul cu gura intredeschisa a machetelor trebuie sa se evidentieze


urmatoarele
aspecte:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei;
B. Latimea celor sase incisivi centrali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale;
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica;
Curbura incizala sa se incadreze in armonia feei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera
a buzei
inferioare;
D.
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori trebuie sa fie vizibila.
(pag. 211-212)

S1464069. La controlul exobucal al arcadelor artificiale se urmaresc urmatoarele aspecte:


A. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa;
B. Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model;
C. Papilele interdentare sa fie modelate convex;
D. Curbura realizata de cei sase frontali trebuie sa fie simetrica;
E. inaltimea frontalilor trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului;
(pag. 207)

S1464070. La controlul fonetic al machetelor pot apare urmatoarele situatii:


Daca fonema"S"are o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu
prea
mare;
A.
B. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii superiori sunt prea oralizati;
C. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii superiori sunt prea vestibularizati;
D. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii inferiori sunt prea lingualizai;
E. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii inferiori sunt prea vestibularizati.
(pag. 217)

S1464071. Pentru a diferentia daca angrenajul dintilor laterali ai celor doua machete,
maxilara si
respectiv mandibulara, este corect se foloseste proba spatulei:
in cazul in care spatula nu poate fi introdusa - "proba spatulei negativa"-, inseamna ca angrenajul
dintre
dintii laterali este real si corect;
A.
in cazul in care spatula poate fi introdusa - "proba spatulei pozitiva"-insemna ca relatiile
intermaxilare nu au
fost corect determinate, deci angrenajul este fals si trebuie refacut;
B.
C. Cand proba spatulei este pozitiva spatiul dintre cele doua arcade poate fi amprentat cu silicon
chitos.
Cand proba spatulei este pozitiva spaiul dintre cele doua arcade poate fi amprentat cu o pana de
ceara
moale;
D.
Cand proba spatulei este pozitiva bilateral, cea mai realista solutie este redeterminarea relatiilor
intermaxilare cu sabloane de ocluzie.
E.
(pag. 215)

74

S1464072. Pentru controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare este


recomandata utilizarea
testului Buchman - Ismail. in urma folosirii acestui test pot apare urmatoarele situatii:
A. Ceara nu poarta urmele antagonistilor, ceea ce semnifica existenta unui spatiu de inocluzie
prea mare si
implicit o DVO prea mica;
Ceara poarta urmele antagonistilor, ceea ce semnifica existenta unui spatiu de inocluzie prea
mare si
implicit o DVO prea mica;
B.
C. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonistilor, ceea ce semnifica o DVO
corecta;
Ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii, ceea ce inseamna ca spaiul de
inocluzie
este prea mic si DVO prea mare;
D.
Ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii, ceea ce inseamna ca spatiul de
inocluzie
este prea mic si DVO prea mica.
E.
(pag. 214)

S1464073. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


A. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei;
B. Montarea dintilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare;
C. Montarea dintilor laterali in afara crestelor;
D. Raporturi mandibulo-maxilare necorespunzatoare;
Linia interincisiva superioara nu corespunde cu linia interincisiva inferioara cand la mandibula
pacientul
prezinta dinti in zona frontala.
E.
(pag. 218)

S1464074. Zonele de despovarare, unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim
cu mucoasa
sunt:
A. Zona"Ah";
B. Torusul maxilar;
C. Papila incisiva;
D. Gaura palatina posterioara;
E. Crestele milohioidiene ascutite.
(pag. 220)

S1564075. Care dintre urmatoarele afirmatii elaborate de FRUSH si FISHER privind


montarea dintilor
sunt corecte:
A. curbura incizala este mai accentuata la barbati si mai aproape de linia dreapta la femei
B. linia coletului incisivului central superior este mai jos decat cea a incisivului lateral
C. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade
D. diastemele si tremele scad rezistena mecanica a protezelor
E. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali.
(pag. 212)

S1564076. Care dintre urmatoarele afirmatii privind controlul bazelor din ceara ale
machetelor
protezelor totale sunt corecte:
A. sa se opreasca la 4 mm de fundurile de sac ale modelelor functionale
B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculilor piriformi
C. papilele interdentare sa fie modelate concav
D. versantele linguale al machetei mandibulare sa fie modelate convex

75

E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex


(pag. 207)

S1564077. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor
protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"S"are o emisie suierata cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu
prea mare
B. fonema"S"are o emisie suierata cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu
prea mic
C. fonema"S"are o emisie ca un zazait cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu
prea mare
D. fonema"S"are o emisie ca un zazait cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spaiu
prea mic
E. fonema"S"are o emisie suierata cand macheta este prea groasa in zona rugilor palatine.
(pag. 217)

S1564078. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor
protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"V"seamana cu"F"cand dintii superiori sunt prea scurti
B. fonema"V"seamana cu"F"cand dintii superiori sunt prea lungi
C. fonema"F"seamana cu"V"cand dintii superiori sunt prea scurti
D. fonema"F"seamana cu"V"cand dinii superiori sunt prea lungi
E. fonema"V"seamana cu"F"cand proteza este prea groasa in zona rugilor palatine.
(pag. 218)

S1564079. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor
protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt oralizati
B. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt vestibularizati
C. fonema"K"este alterata cand macheta superioara este prea extinsa posterior
D. fonema"K"este alterata cand macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara
E. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt prea scurti
(pag. 218)

S1564080. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor
protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt oralizati
B. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt vestibularizati
C. fonema"D"se aude ca"T"cand dintii superiori sunt oralizati
D. fonema"D"se aude ca"T"cand dinii superiori sunt vestibularizai
E. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt scurti
(pag. 218)

S1564081. La examinarea cu gura intredeschisa a machetelor protezelor totale se


urmareste:
A. linia mediana interincisiva superioara sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. curbura vestibulara sa fie asimetrica
C. latimea celor sase frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
D. sa existe o armonie intre forma, culoarea si marimea dinilor si aspectul somatic general al
pacientului
E. indiferent de varsta, dintii frontali sa fie vizibili in totalitate.
(pag. 211)

S1564082. La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care dintre urmatoarele
situatii
indica o dimensiune verticala micsorata:
A. pacientul are un facies crispat
B. buzele nu intra in contact

76

C. dintii sunt prea vizibili


D. sanurile periorale sunt accentuate
E. rosul buzelor este diminuat.
(pag. 214)

S1664083. in tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor


intermaxilare,
daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita:
A. pacientul are un facies crispat;
B. rosul buzelor este diminuat;
C. santurile peribucale sunt accentuate;
D. dintii nu sunt vizibili
E. dintii sunt prea vizibili.
(pag. 214)

S1664084. La controlul arcadelor artificiale se urmareste:


A. curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural;
B. inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului;
C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound;
D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare;
E. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti;
(pag. 207)

S1664085. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim:


A. in propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti;
B. sa coincida pozitia de IM cu cea de RC;
C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil;
D. sa se respecte libertatea mandibulei in propulsia de fonatie;
muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale
ale
incisivilor superiori.
E.
(pag. 217)

S1664086. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic:


A. medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului;
B. terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste;
C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a
protezei;
D. sa verifice inchiderea etansa a coridorului bucal;
E. sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila.
(pag. 212)

S1664087. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca:


A. in momentul verificarii gura sa fie intredeschisa pentru a nu pune in tensiune musculatura de la
periferie;
B. limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta;
C. pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze cat mai bine la campul protetic;
sa se faca presiuni alternative dreapta-stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
pentru a
verifica stabilitatea machetelor;
D.
E. baza machetei superioare sa cuprinda intreaga zona de inchidere posterioara.
(pag. 209)

S1664088. La proba machetelor protezelor totale:


A. se trimit sabloanele de ocluzie in cabinet;
B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie in cabinet;
C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul
inchis;
D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul
deschis pe masa;

77

E. in prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor.


(pag. 206)

S2164089. FRUSH sI FISHER recomanda la edentatul total urmatoarele:


A. Anomaliile de pozitionare a dintilor trebuie reproduse simetric
B. ncalecarea centralului peste lateral aspreste expresia
C. ncalecarea lateralului peste central da un aspect mai voluntar
D. Coborrea celor doi centrali da o nota simpatica
E. Linia coletului sa nu fie plasata la acelasi nivel.
(pag. 212-213)

S2164090. La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale:


A. Baza trebuie sa se extinda pe tot tuberculul piriform
B. Papilele interdentare sa fie modelate convex
C. Versantele vestibulare sa fie modelate concav
D. Versantele linguale sa fie modelate concav
E. Ceara sa aiba culoarea gingiei
(pag. 207, 209)

S2264091. La proba machetelor la edentatul total :


Tehnicianul va trimite in cabinet sabloanele de ocluzie asezate pe modelele functionale montate
in ocluzor
sau articulator
A.
B. Tehnicianul va trimite fisa de laborator
C. Se pot remedia greseli ale fazelor anterioare daca sunt depistate
D. Medicul poate controla corectitudinea manoperelor
E. Pacientul ia act de materializarea datelor culese in etapele anterioare
(pag. 206)

S2264092. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total realizate pe


ocluzor, la
controlul ocluzorului :
A. nu trebuie sa existe joc in balama
B. planul lateral al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul lateral al ocluzorului
C. contrapiulita trebuie sa fie fixata
D. planul median al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul median al ocluzorulu
E. Curbura realizata de cei 6 frontali trebuie sa fie simetrica
(pag. 206)

S2264093. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul


arcadelor
artificiale :
A. Curbura realizata de cei 8 frontali trebuie sa fie simetrica
B. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
C. Dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Town
D. Directia curburii sagitale trebuie sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare
E. Dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate doi dinti
(pag. 207)

S2264094. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul


arcadelor
artificiale :
A. Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model
B. Supraocluzia frontala si inocluzia sagitala trebuie sa respecte indicatiile date pe fisa de
laborator
C. Dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Town
D. Directia curburii sagitale trebuie sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare
E. Cuspidarea dintilor laterali trebuie sa respecte indicatia din fisa de laborator.
(pag. 207)

S2264095. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul


bazelor din
ceara :

78

A. Versantul lingual al machetelor inferioare trebuie sa fie modelat concav


B. Bazele din ceara trebuie sa acopere 2/3 posterioare ale tuberculului piriform
C. Versantele vestibulare ale machetelor trebuie sa fie modelate convex
D. Bazele din ceara trebuie sa cuprinda santurile pterigomaxilare
E. Papilele interdentare trebuie sa fie modelate concav
(pag. 207 209)

S2264096. La controlul intrabucal al machetelor la edentatul total :


A. sunt multe obiective de atins
B. pentru a evita deformarea machetelor se vor lua unele precautii
C. Controlul se face minutios dar la fiecare 6 minute machetele vor fi spalate, racite
D. Machetele asezate pe modele se racesc cu un jet de apa
E. Este bine sa fie prezenta o persoana din anturajul pacientului.
(pag. 209)

S2264097. La controlul intrabucal al machetelor superioare la edentatul total :


A. la miscarile functionale ale buzelor baza machetelor nu trebuie sa fie dislocata
B. la miscarile functionale ale limbii baza machetelor nu trebuie sa fie dislocata
C. baza machetelor trebuie sa ocoleasca frenul buzei
D. baza machetelor trebuie sa ocoleasca bridele
E. baza machetei trebuie sa aiba o grosime concordanta cu cea a fundurilor de sac
(pag. 209)

S2264098. In cadrul controlului intrabucal al machetelor inferioarela edentatul total, la


verificarea
mentinerii :
A. pozitia anterioara a limbii are o actiune favorabila
B. pozitia posterioara a limbii are o actiune favorabila
C. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
D. rolul principal il joaca gravitatia
E. se pot face imbunatatiri prin realizarea inchiderii palatinale posterioare
(pag. 210)

S2264099. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la verificarea


stabilitatii :
A. se pot folosi testele Herbst
B. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
C. daca apar tendinte de basculare dintii laterali au fost montati in afara crestei
D. daca apar tendinte de basculare dintii laterali vor fi remontati
E. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul deschide gura
(pag. 210)

S2264100. In cadrul controlului intrabucal al machetelor superioare la edentatul total, la


verificarea
mentinerii :
A. succiunea este deficitara prin absenta inchiderii marginale posterioare
B. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
C. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul deschide gura
D. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul inchide gura
E. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale molarilor
(pag. 210)

S2264101. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul


estetic :
A. se insereaza cate o macheta in cavitatea orala
B. se observa aspectul pacientului din fata
C. se observa aspectul pacientului din profil
D. examinarea se face cu gura inchisa
E. examinarea se face cu gura semi-deschisa
(pag. 210)

S2264102. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul


estetic din fata,
cu gura inchisa :

79

A. rosul buzelor trebuie sa aiba un aspect acceptabil


B. machetele trebuie sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor
C. buzele trebuie sa fie in acelasi plan
D. buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
E. santurile paralabiale sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte
(pag. 211)

S2264103. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul


estetic din profil,
cu gura inchisa :
A. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta
B. marginea vestibulara a machetei superioare nu trebuie sa bombeze prea mult sub pragul
narinar
C. buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
D. buza inferioara este mai proeminenta cand s-a realizat o montare inversa
E. buzele trebuie sa fie in acelasi plan cand s-a facut o montare cap la cap
(pag. 211)

S2264104. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul


estetic cu gura
intredeschisa :
A. curbura vestibulara trebuie sa fie simetrica
B. fata ocluzala a dintilor laterali trebuie sa nu atarne
C. curbura palatinala trebuie sa fie simetrica
D. latimea celor 8 frontali superiori trebuie sa se incadreze intre cele 2 comisuri bucale
E. curbura incizala trebuie sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei inferioare
(pag. 212)

S2264105. Conform studiilor lui Frush si Fischer referitoare la dentogenie :


A. coborarea celor 2 incisivi centrali da un aspect mai voluntar
B. curbura incizala este mai accentuata la barbati
C. incalecarea lateralului peste central da un aspect de feminitate
D. diastemele realizeaza de cele mai multe ori un aspect neplacut
E. vestibularizarea caninului este recomandata in special femeilor
(pag. 212-213)

S2264106. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, daca DVO este
marita :
A. rosul buzelor este diminuat
B. pacientul are un facies crispat
C. aspectul fetei este imbatranit
D. dintii sunt prea vizibili
E. santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S2264107. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, daca DVO este
micsorata :
A. rosul buzelor este diminuat
B. pacientul are un facies crispat
C. aspectul fetei este imbatranit
D. dintii sunt prea vizibili
E. santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S2264108. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la verificarea


DVO :
A. trebuie facuta corelatie cu aspectul estetic
B. poate fi utilizat testul lui Neill
C. poate fi utilizat testul lui Silvermann
D. poate fi utilizat testul lui Buchmann-Ismail
E. poate fi utilizat testul de basculare transversala
(pag. 214)

80

S2264109. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la testul lui


Silvermann :
A. se folosesc cuvinte care contin litera s
B. dintii nu trebuie sa se ciocneasca intre ei
C. pe suprafata ocluzala a dintilor laterali inferiori se picura ceara moale
D. ceara trebuie sa poarte vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti
E. se utilizeaza criterii fizionomice
(pag. 214)

S2264110. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la testul lui


BuchmannIsmail :
A. se folosesc cuvinte care contin litera s
B. dintii nu trebuie sa se ciocneasca intre ei
C. pe suprafata ocluzala a dintilor laterali inferiori se picura ceara moale
D. ceara trebuie sa poarte vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti
E. se utilizeaza criterii fizionomice
(pag. 214)

S2264111. La controlul extrabucal al machetei protezei totale se urmareste ca :


A. Bazele din ceara sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. Sa se acopere treimea anterioara a tuberculului piriform
C. Papilele interdentare sa fie modelate concav
D. Versantele vestibulare ale macheteilor sa fie modelate convex
E. Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
(pag. 207)

S2264112. Urmatoarelele afirmatii sunt adevarate privind controlul estetic al machetelor


protezei totale,
pacientul fiind cu gura intredeschisa:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica
Curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera
a buzei
superioare
D.
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori sa fie bine vizibila( planul de ocluzie "sa atarne)
(pag. 211)

S2264113. Zonele de despovarare la edentatul total sunt:


A. Papila incisiva
B. Torusul palatin
C. Tuberozitatea maxilara
D. Gaura mentoniera
E. Tuberculul piriform
S2264114. Urmatoarele reguli elaborate de Frush si Fischer privind montarea dintilor sunt
adevarate :
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
B. Incalecarea centralului peste lateral confera un aspect de feminitate
C. Coborarea celor 2 incisivi centrali imprima o nota vesela , simpatica
Rotatia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din fata meziala este
recomandata in special la femei
D.
E. Curbura incizala este mai accentuata la femei si mai aproape de linie dreapta la barbati
S2264115. In cazul in care D.V.O. este supradimensionata:
A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Pacientul are un facies crispat
C. Dintii sunt prea vizibili

81

D. Santurile peribucale sunt accentuate


E. Rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S2264116. Ce consecinte poate avea o D.V.O. micsorata :


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort
C. Pacientul are un facies crispat
D. Rosul buzelor este diminuat
E. Santurile peribucale sunt accentuate
S2264117. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt
adevarate:
A. Daca fonema "Sare o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu
prea mare
B. Daca fonema "Sare o emisiune suierataintre varful limbii si regiunea retroincisiva e un
spatiu prea mic
C. Daca fonema "Fseamana cu "Vdintii superiori sunt prea scurti
D. Daca fonema "Vseamana cu "Fdintii superiorisunt prea lungi
E. Daca fonema "Fseamana cu "Vdintii superiori sunt prea lungi
(pag. 217)

S2264118. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei , culorii si/sau
dimensiunii
dintilor
A.
B. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si frenul buzei superioare
C. Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
D. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare
(pag. 218)

S2264119. Inainte de a trimite machetele la laborator, pe model se transmit urmatoarele


date :
A. Forma zonei de inchidere palatinala posterioara
B. Profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
C. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
D. Zonele de despovarare
E. Materialul din care se va realiza baza protezei
(pag. 219)

S2264120. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala :


A. Se realizeaza gravarea modelului de catre medic in prezenta pacientului
B. Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
C. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile orizontale
D. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile verticale
E. Profunzimea maxima se situeaza la nivelul limitei anterioare palatinale posterioare
(pag. 219-220)

S2264121. Zonele de despovarare la proteza totala :


A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
B. Grosimea zonei de despovarare variaza intre 1mm si 1,5mm
C. Grosimea zonei de despovarae variaza intre 0,25mm si 1mm
D. Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model
Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenta de rezilienta dintre mucoasa
crestei
edentate si mucoasa torusului
E.
(pag. 220)

S2264122. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor


protezei totale,

82

proba spatulei:
A. Negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect;
B. Pozitiva indica un angrenaj fals;
C. Pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
D. Pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie;
E. Pozitiva unilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
(pag. 215)

S2264123. La controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, angrenajul dintilor


laterali :
A. poate sa fie real
B. poate sa fie fals
C. este verificat cu testul de basculare transversala
D. este verificat cu proba spatulei
E. daca este fals trebuie refacut
(pag. 215)

S2264124. Daca la controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, intre IM si RC este o


diferenta in
jur de 1mm :
machetele pot fi tinute in gura un timp ceva mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici
repozitionari
ale dintilor
A.
B. perfectarea relatiilor ocluzale nu poate fi facuta pe protezele finite
C. perfectarea relatiilor ocluzale poate fi facuta pe protezele finite
D. perfectarea relatiilor ocluzale se poate face prin slefuiri selscetive
E. se impune o redeterminare a relatiilor intermaxilare.
(pag. 216)

S2264125. Controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, dupa montarea in


articulator :
A. presupune controlul si in pozitii excentrice
B. presupune controlul angrenajului in propulsie
C. presupune controlul angrenajului in lateralitate
D. in propulsie trebuie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti
E. in propulsie nu trebuie sa existe contacte la nivelul ultimilor dinti
(pag. 216)

S2264126. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale :


A. poate fi facut numai in conditiile in care machetele se mentin pe campul protetic
B. se va verifica daca se respecta libertatea mandibulei in propulsia de fonatie
C. se va verifica daca se respecta libertatea mandibulei in lateralitate
muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale
ale
incisivilor superiori
D.
cand pacientul numara de la 33 la 35 dintii frontali inferiori nu trebuie sa atinga fata palatinala a
frontalilor
superiori.
E.
(pag. 216)

S2264127. La controlul fonetic al protezelor totale, cand fonema S are o emisie suierata :
A. intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mare
B. intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mic
C. frontalii superiori sunt prea palatinizati
D. frontalii superiori sunt prea vestibularizati
E. frontalii inferiori sunt prea vestibularizati
(pag. 217)

83

S2264128. Situatiile care pretind remontarea dintilor la proba machetelor protezelor totale
sunt:
A. montarea dintilor frontali in afara crestelor
B. montarea dintilor laterali in afara crestelor
C. garnitura de dinti necorespunzatoare ca forma
D. garnitura de dinti necorespunzatoare ca si culoare
E. neconcordanta intre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
(pag. 218)

S2264129. Zonele de despovarare in cazul protezelor totale sunt :


A. gaura mentoniera
B. torusul palatin
C. tuberozitatea maxilara
D. tuberculul piriform
E. papila incisiva
(pag. 220)

S2264130. Zonele de despovarare in cazul protezelor totale :


A. sunt localizate de tehnician
B. grosimea poate fi transmisa prin hasurare pe model
C. grosimea poate fi transmisa prin notare in fisa de laborator
D. sunt reprezentate de exostoze
E. sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact cu mucoasa
(pag. 220)

S2264131. Materialul din care se realizeaza baza protezei totale este :


A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizabil transparent
C. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale bucoplastice
D. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de carbon
(pag. 222)

S2264132. La controlul extrabucal al machetelor, pe ocluzor, trebuie ca :


A. ocluzorul sa aiba un joc in balama
B. contrapiulita sa fie mobila
C. planul median al modelelor sa coincida cu planul median al ocluzorului
D. contrapiulita sa fie fixa
E. pe modele sa fie trasate liniile de referinta
(pag. 206)

S2264133. Liniile de referinta care se traseaza pe modele, in cazul unei edentatii totale,
sunt :
A. linia paramediana
B. linia caninilor
C. mijlocul crestelor
D. curbura transversala
E. linia surasului
(pag. 206)

S2264134. La controlul propriu-zis al arcadelor artificiale in cazul unui edentat total :


A. dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
B. curbura realizata de cei 6 frontali sa fie asimetrica
C. dintii laterali se monteaza pe tuberozitate
D. dintii laterali se monteaza pe mijlocul crestei
E. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura cresti maxilare
(pag. 208)

S2264135. La controlul propriu-zis al arcadelor artificiale ale machetelor in cazul unui


edentat total :
A. linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model
B. curbura incizala se alege aleatoriu
C. dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 2 dinti
D. dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dinti

84

E. dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Pound


(pag. 208)

S2264136. La controlul bazelor din ceara ale machetelor in cazul unui edentat total :
A. acestea trebuie sa respecte limitele functionale ale campului protetic
B. papailele interdentare sa fie modelate concav
C. papailele interdentare sa fie modelate convex
D. versantele vestibulare sa fie modelate concav
E. versantul lingual sa fie modelat convex
(pag. 209)

S2264137. La controlul bazelor din ceara ale machetelor in cazul unui edentat total :
A. trebuie sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor preliminare
B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. sa cuprinda zona de inchidere palatinala posterioara
D. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav
(pag. 209)

S2264138. La controlul machetei superioare in cazul edentatiei totale :


A. baza sa ocoleasca frenul buzei inferioare
B. baza nu trebuie sa fie dislocata in cursul miscarilor functionale ale buzelor si obrajilor
C. baza sa cuprinda intreaga zona de inchidere posterioara
D. mentinerea machetei este mai mare decat a protezei finite
E. stabilitatea machetei se verifica prin apasari alternative anterioare-posterioare
(pag. 209)

S2264139. La controlul machetei inferioare in cazul unei edentetii totale :


A. controlul extinderii bazelor se face cu gura larg deschisa
B. mentinerea machetei este mai usor de verificat
C. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor superiori
D. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor inferiori
E. controlul extinderii bazelor se face cu gura usor deschisa
(pag. 210)

S2264140. Pentru controlul estetic al machetelor unui edentat total , din fata, cu gura
inchisa :
A. cu machetele inserate in cavitatea bucala se observa aspectul facial
B. santurile paralabiale sa prezinte adancituri mai accentuate
C. buza superioara sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
D. buza superioara sa fie ceva mai proeminenta decat cea inferioara
E. curbura vestibulara sa fie simetrica
(pag. 209)

S2264141. Ce consecinte poate avea o DVO micsorata?


A. aspectul imbatranit al fetei
B. buzele nu intra in contact
C. facies crispat
D. rosul de buze este diminuat
E. santuri peribucale accentuate
(pag. 214)

S2264142. In cazul unei DVO supradimensionate :


A. aspectul fetei este imbatranit
B. pacientul are un facies crispat
C. dintii sunt prea vizibili
D. santurile peribucale sunt accentuate
E. rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S2264143. La controlul intrabucal al machetelor unui edentat total, cu gura intredeschisa


se ia in
considerare :
A. latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
B. curbura vestibulara asimetrica

85

C. curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei


D. fata ocluzala a dintilor laterali superiori nu trebuie sa fie prea vizibila
E. armonie dento-somato-faciala
(pag. 214)

S2264144. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor


protezei totale,
proba spatulei :
A. negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect
B. pozitiva indica un angrenaj fals
C. pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
D. pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
E. pozitiva unilateral - spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
(pag. 214)

S2264145. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt
adevarate :
A. fonema "S are o emisiune suerata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea
mare
B. fonema "S are o emisiune suerata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea
mic
C. fonema "F seamana cu "V dintii superiori sunt prea scurti
D. fonema "V seamana cu "F dintii superiori sunt prea lungi
E. fonema "F seamana cu "V dintii superiori sunt prea lungi
(pag. 218)

S2264146. Zonele de despovarare la edentatul total sunt :


A. papila incisiva
B. torusul palatin
C. tuberozitatea maxilara
D. gaura mentoniera
E. tuberculul piriform
(pag. 211)

S2264147. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt :


A. neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
B. montarea dintilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
C. montarea dintilor frontali inafara crestelor
D. raporturi mandibulo maxilare necorespunzatoare
linia interincisiva superioara nu corespunde cu cea inferioara cand pe mandibula pacientul
prezinta dinti in
zona frontala
E.
(pag. 218)

S2264148. Zonele care necesita despovarare :


A. zonaAh
B. torusul mandibular
C. papila incisiva
D. gaura palatina posterioara
E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 220)

S2364149. Pe modelele montate n ocluzor trebuie trasate urmtoarele linii de referin:


A. linia mediana i linia caninilor
B. planul de ocluzie
C. linia sursului
D. mijlocul crestelor i curbura sagital
E. nici o linie
(pag. 206-207)

S2364150. La controlul arcadelor artificiale se verific dac:


A. dac dinii laterali sunt montai pe tuberozitate sau pe tubercului piriform
B. dac dinii laterali sunt montai pe mijlocul crestei

86

C. dac dinii laterali sunt montai nafar crestei


D. dac dinii laterali sunt montai nuntrul crestei
E. dac dinii laterali sunt montai pn la nivelul tuberozitii sau a tuberculului piriform
(pag. 207)

S2364151. La controlul bazelor din cear a machetelor se are n vedere dac n mod
normal:
A. marginile machetei se opresc la o distan de 1 mm fa de fundurile de sac ale modelelor
funcionale
B. marginile distale ale machetei inferioare acoper 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. papilele interdentare sunt modelate concav
D. versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat concav
E. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex
(pag. 208-209)

S2364152. La controlul intrabucal al machetei superioare se verific daca n mod normal:


A. baza machetei are o lungime i o lime mai mic dect cea a fundurilor de sac
B. baza machetei superioare se extinde posterior pn la zona de nchidere palatinal posteioar
C. baza machetei superioare cuprinde ntreaga zon de nchidere palatinal posterioar
D. baza machetei acoper frenul buzei superioare i bridele
E. baza machetei ocolete formaiunile mobile de la periferia cmpului protetic
(pag. 209)

S2364153. Controlul intrabucal al machetei inferioare presupune:


A. aprecierea lungimii marginilor prin inspecie i palpare
B. stabilirea poziiei anterioare a limbii
C. stabilirea poziiei posterioare a limbii
D. aprecierea stabilitii machetei pe cmp
E. verificarea aplicrii de ctre tehnician a tehnicii de montare a dinilor indicat pe fia de
laborator
(pag. 210)

S2364154. Controlul estetic al machetelor din fa presupune c:


A. machetele s ofere un suport corespunztor buzelor i obrajilor
B. anurile nazo-labiale i para-labiale s prezinte adncituri mai terse dect nainte
C. anurile nazo-labiale i para-labiale s prezinte adncituri mai pronunate dect nainte
D. buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea ei
E. rosul buzelor s fie micorat
(pag. 210-211)

S2364155. Controlul estetic al machetelor din profil presupune c:


A. buza superioar s fie mai proeminent dect buza inferioar
B. buza superioar s fie n acelai plan cu buza inferioar n axul montrii cap la cap
C. buza inferioar s circumscrie buza superioar
marginea vestibular a machetei superioare s bombeze mai mult sub pragul narinar pentru
asigurarea
plenitudinii buzei superioare
D.
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 211)

S2364156. La controlul intrabucal al machetelor cu gura intredechis se verific dac n


mod normal:
A. linia median interincisiv superioar se suprapune peste planul medio-sagital al feei
B. limea celor 6 frontali superiori depete cu 1 mm comisurile bucale
C. curbura vestibular s fie simertic
D. curbura incizal este paralel cu marginea liber a buzei inferioare
E. curbura incizal este paralel cu marginea liber a buzei superioare
(pag. 212)

S2364157. Studiile dentogenice ale lui FRUSH Si FISHER subliniaz c:


A. anomaliile de poziie ale dinilor nu trebuie reproduse simertic pe ambele hemiarcade
B. poziia, forma i culoarea incisivului central domin fizionomic ceilali dini frontali

87

C. nclecarea central peste lateral asprete expresia fizionomic i d un aspect mai voluntar
D. nclecarea lateral peste central confer un aspect de masculinitate
E. coborrea celor doi incisivi centrali imprim o not de tristee
(pag. 213)

S2364158. Zone de despovarare unde baza protezei nu trebuie s vin n contact intim cu
mucoasa
sunt:
A. sutura intermaxilar
B. torusul palatin i mandibular
C. papila incisiv
D. tuberozitile maxilare
E. tuberculii piriformi
(pag. 220)

S2364159. Zonele cu retentiviti bilaterale mai mari de 1 mm de la nivelul cmpului


protetic necesita
A. rezecie chirurgical bilateral
B. rezecie chirurgical unilateral
C. modificarea axului de inserie a protezei
D. despovararea lor
E. realizarea unor proteze cu margini reziliente
(pag. 221)

S2564160. Care din urmtorii factori determin pronunarea incorect a fonemei,, S,, la
controlul
fonetic al machetelor protezelor totale :
A. montarea dinilor frontali superiori prea vestibularizai
B. montarea dinilor frontali inferiori prea lingualizai
C. montarea dinilor frontali superiori prea oralizai
D. montarea dinilor laterali superiori pe mijlocul crestei edentate
E. prelungirea machetei protezei mandibulare la nivelul tuberculului piriform
(pag. 217, 218)

S2664161. Zonele din marginile eilor aspra crora trebuie s se intervin, de obicei la
aplicarea
protezei scheletate maxilare sunt:
A. marginea eilor n zona incisivilor, unde creasta poate fi retentiv;
B. marginea intern a eilor la nivelul tuberozitilor, mai ales cnd acestea sunt retentive;
C. marginea eilor la nivelul crestei zigomato-molare;
D. marginea eilor n zona premolarilor, unde creasta poate fi retentiv;
E. la nivelul prelungirilor retromilohioidiene ale eilor.
(pag. 540)

S2664162. Pentru obinerea unor proteze stabile n timpul masticaiei, n cazul edentaiei
de cl. I, este
necesar:
A. s se monteze dinii laterali strict pe mijlocul crestei;
B. s avem ct mai multe contacte interdentare n IM i RC;
C. s avem contacte interdentare de tip cuspid-pant cuspidian;
D. s avem contacte interdentare de tip cuspid-fos;
E. cel mai important este s realizm echilibrarea balansat Gysi.
(pag. 542)

S2664163. Pentru obinerea unor proteze stabile n timpul masticaiei, n cazul edentaiei
de cl. I,
trebuie s acordm importan deosebit contactului:
A. cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonist (n cazul montrii normale);
B. cuspizilor vestibulari superiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse);
C. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonist (n cazul montrii normale);
D. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse);
E. cuspizilor linguali inferiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse).
(pag. 542)

88

S2664164. Dup perioada de acomodare cu proteza scheletat pe timpul nopii se


procedeaz astfel:
A. bruxomanii vor purta proteza;
B. bruxomanii nu vor purta proteza;
se recomand purtarea protezelor ce rezolv edentaii frontale pentru a evita punerea pacientului
n situaii
sociale dificile;
C.
dac la mandibul avem o protez termino-terminal iar la maxilar o protez total se recomand
purtarea
pe timpul nopii doar a protezei maxilare;
D.
E. n situaia de la punctul d se scot sau se poart ambele proteze.
(pag. 546)

1557 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro

1558 Rezidentiat

2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII

a
S2664165. Dup inserarea unei proteze pariale mobilizabile, pacienii vin la cabinetele
stomatologice
din urmtoarele motive
A. fractur de croet;
B. dureri;
C. instabilitatea protezei;
D. cei mai muli vin la control din contiinciozitate;
E. puini vin la control din contiinciozitate.
(pag. 546)

S2664166. Durerea la periferia cmpului protetic la purttorii de proteze pariale


mobilizabile este
cauzat de:
A. traumatizrii marginale a modelului;
B. atrofia crestelor;
C. contacte premature;
D. interferene ocluzale;
E. marginilor subextinse.
(pag. 547)

S2664167. Pentru pacienii protezai parial mobilizabil, durerea la nivelul crestelor se


poate datora:
A. contur neregulat al crestelor;
B. contur regulat al crestelor;
C. exostoze;
D. mucoas subire i atrofic;
E. creste ascuite, sensibile la presiune.
(pag. 548)

S2664168. Durerea la nivelul unui dinte stlp n cazul pacienilor protezai mobilizabil
poate fi cauzat
de:
A. contact prematur pe conectorul principal;
B. interferen pe un pinten ocluzal;
C. lipsa de reciprocitate (deformarea braului opozant);
D. conectori secundari elastici;
E. un bra retentiv hiperactiv.
(pag. 548)

S2664169. Din ce rezid necesitatea protezrii unei edentaii pariale?


A. ntotdeauna n edentaia parial masticaia este nesatisfctoare;
B. necesitatea redrii fizionomiei i fonaiei n edentaiile frontale;
C. necesitatea evitrii suprasolicitrilor dinilor restani;

89

D. evitatrea migrrilor orizontale;


E. evitarea extruziei dar nu i a egresiei.
(pag. 544)

S2864170. La controlul exooral al bazelor machetelor la protezarea edentatului total se


urmareste:
A. sa ajunga in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. sa acopere 1/3 anterioara a tuberculului piriform
C. sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchiderea palatinala posterioara
D. papilele interdentare sa fie modelate concav
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav
(pag. 207-209)

S2864171. Situatiile care pretind remontarea dintilor la proba machetelor la edentatul total
sunt:
A. alegerea unei garnituri corespunzatoare de dinti
B. neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
C. montarea dintilor laterali in afara crestelor
D. rapoarte mandibulo-maxilare corespunzatoare
E. montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
(pag. 218)

S2864172. Zonele de despovarare ce trebuie transmise pe model tehnicianului, la


protezarea
edentatului total sunt:
A. sutura intermaxilara
B. torusul palatin
C. papila incisiva
D. exostazele
E. tuberculul piriform
(pag. 220)

S2864173. Caracteristicile(localizarea si grosimea) zonei de despovarare,transmise pe


model
laboratorului,in protezarea edentatiei totale sunt:
A. stabilite de tehnician
B. stabilite de medic
C. localizarea va fi indicata prin desenarea zonei respective pe model
D. grosimea transmisa prin hasurare
E. localizarea transmisa prin hasurare
(pag. 220)

S2864174. Materialele din care sunt confectionate bazele protezelor totale sunt:
A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizat transparent
C. acrilat autopolimerizabil
D. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de sticla
(pag. 221)

S2964175. La controlul extrabucal al machetelor protezelor totale, in zona frontala se vor


urmari
urmatoarele aspecte:
A. daca cei 6 dinti frontali ocupa spatiul dintre linia caninilor
B. daca cei 6 dinti frontali au fost montati aliniat, fara inghesuiri sau rotari
C. daca marginea incizala a incisivului central superior se afla cu 1-2 mm sub buza inferioara
D. daca linia mediana interincisiva corespunde cu linia mediana a modelului
E. daca inaltimea frontalilor se incadreaza intre planul de ocluzie si linia surasului
(pag. 207, 213)

S2964176. Controlul extrabucal al machetelor protezelor totale in zona laterala va urmari:


A. daca dintii realizeaza unitati masticatorii
B. daca dintii sunt montati pe mijlocul crestei
C. proba spatulei

90

D. daca dintii laterali au aceeleasi dimensiuni cu dintii naturali


E. dintii laterali sa nu fie montati pe tuberozitate
(pag. 207)

S2964177. Controlul dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale


evidentiaza
o dimensiune marita pe baza urmatoarelor repere:
A. spatiul de inocluzie anulat
B. spatiul de inocluzie este mare

1559 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro

1560 Rezidentiat

2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII

a
C. rosul buzelor este diminuat
D. faciesul este crispat
E. la pronuntarea litereiS dintii se ating intre ei
(pag. 214)

S2964178. Cand intalnim proba spatulei pozitiva la machetelela machetele protezelor


totale, vom face corectarea in
felul urmator:
A. vom aplica machetele pe modele si le vom trimite in laborator cerand remontarea
spatiul dintre arcade unde proba spatulei este pozitiva va fi amprentat cu o pana de ceara,
ansamblu
modele-machete-pana este trimis in laborator cu ocluzorul inchis pentru remontare
B.
C. se reia faza de la redeterminarea nivelului si directiei PO
D. se reia faza de la redeterminarea DVO
spatiul dintre arcade cu proba spatulei pozitiva va fi amprentat cu o pana de ceara,ansamblu
modelemachetepana e trimis in laborator cu bratul superior al ocluzorului desprins de pe modelul superior
E.
(pag. 215)

Tema nr. 65
Aplicarea i adaptarea protezelor totale
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1365001. Aplicarea protezelor in cavitatea bucala este precedata de:
A. adaptarea mecanica a pieselor protetice
B. controlul lor extrabucal
C. adaptarea biologica a pieselor protetice
D. controlul lor intrabucal
E. retusarea marginilor protezei
(pag. 223,224)

S1365002. Contactele premature inregistrate in I.M ce deviaza mandibula rectiliniu, sagital,


spre
anterior pe o distanta de 1 mm vor fi slefuite dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una din variante nu este corecta
(pag. 226)

S1365003. Existenta unui contact prematur in I. M care deviaza proteza oblic spre limba se
va slefui
dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL

91

C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S1365004. Existenta unui contact prematur in I.M care deviaza mandibula inafara spre
obraz se va
slefui dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S1365005. Igienizarea protezelor de catre pacient se realizeaza prin:


A. spalare cu apa si sapun
B. spalare cu alcool si clatire cu apa
C. spalare cu pasta de dinti si clatire cu apa
D. dezinfectarea protezelor cu soluie de cloramina
E. nu este necesara igienizarea
(pag. 232)

S1365006. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica:


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL
D. DUML
E. nici una
(pag. 227)

S1365007. Solutia Mc Collum contine:


A. lipaza, proteaza, citrat de Na, celuloza, bicarbonat de Na
B. acid clorhidric 5%, tripsina, EDTA
C. lipaza, tripsina, amilaza, celuloza, EDTA
D. acid fosforic 7,6%, florura de benzol Konium 2,5%
E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloza
(pag. 232)

S1465008. Dupa Silverman, pacientul ideal pentru acceptarea protezarii totale este:
Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta
psihologica mai
mare cu 10 ani decat cea cronologica;
A.
Un pacient cu varsta biologica identica cu cea cronologica si varsta psihologica cu 10 ani mai
mare decat
cea cronologica.
B.
Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta
psihologica in
raport cu cea cronologica de 10 ani;
C.
Un pacient cu varsta biologica mai redusa cu pana la 5 ani faa de cea cronologica si o varsta
psihologica
identica cu cronologica;
D.
Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta
psihologica mai
mica cu 10 ani decat cea cronologica.
E.
(pag. 229)

92

S1465009. Pana la aplicarea lor in cavitatea bucala protezele vor fi:


A. Pastrate uscate;
B. Vaselinate si puse in apa;
C. Pastrate in alcool pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
D. Pastrate in apa pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
E. Pastrate in apa oxigenata pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
(pag. 224)

S1565010. Care este cea mai simpla metoda de evitare a depunerilor tartrice pe proteze:
A. spalarea protezei cu pasta de dinti
B. spalarea protezei cu apa si sapun
C. folosirea acizilor diluati
D. folosirea enzimelor
E. folosirea hipocloritilor alcalini.
(pag. 233)

S1565011. Care sunt la ora actuala cele mai folosite substante pentru dezinfectia
protezelor:
A. enzimele
B. acizii diluati
C. peroxizii alcalini
D. hipocloriii alcalini
E. hipocloritii acizi.
(pag. 234)

S1565012. Dupa aplicarea protezei in cavitatea orala, pacientul este chemat la control dupa
urmatorul
interval:
A. 10 - 20 ore
B. 25 48 ore
C. 3 zile
D. 7 zile
E. 10 zile.
(pag. 230)

S1565013. La controlul extraoral al protezelor totale nu se urmareste:


A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
B. verificarea polimerizarii protezei
C. verificarea prelucrarii protezei
D. verificarea fonaiei
E. decelarea asperitatilor de pe fata mucozala.
(pag. 223)

S1565014. Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor nu se folosesc:


A. enzime
B. acizi diluati
C. acizi concentrati
D. peroxizi alcalini
E. hipocloriti alcalini.
(pag. 234)

S1565015. Pentru neadaptarea la protezele totale nu este este incriminata:


A. slaba comunicare medic pacient
B. buna comunicare medic pacient
C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului
D. anxietatea deosebita a pacientului
E. dorinta de esec a pacientului.
(pag. 230)

S1665016. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala pacientul va primi


urmatoarele
recomandari;
A. folosirea arcadelor artificiale in aceeasi maniera ca si dintii naturali;
B. protezele se tin in cavitatea bucala doar in timpul zilei;

93

C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti;


D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta in primele zile
(pag. 232)

S1665017. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica


intercuspidarea maxima
daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665018. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica


intercuspidarea maxima
si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pana la 1 mm, se slefuiesc
dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665019. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica


intercuspidarea maxima
si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665020. La adaptarea protezelor totale, contactele premature in propulsie se vor


suprima dupa
regula:
A. DUML;
B. MUDL;
C. LUBL;
D. BULL;
E. Nu necesita slefuire
(pag. 228)

S1665021. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel:


A. sa efectueze acest control in prezenta pacientului;
B. sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete;
C. sa accentueze gravarea la linia Ah;
D. sa verifice pozitia corecta a dintilor;
E. sa verifice contactele dento-dentare in relatie centrica
(pag. 223)

S1665022. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel:


A. se aplica mai intai proteza superioara;
B. se aplica mai intai proteza inferioara;
C. se folosesc anestezice de contact pentru a inlatura senzatia de voma;
D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare incepand cu deschiderea usoara a gurii;
E. aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali
(pag. 224)

S1665023. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale


are la baza:

94

A. hipocloriti alcalini;
B. acizi concentrati;
C. acizi diluati;
D. enzime;
E. peroxizi alcalini
(pag. 234)

S2165024. Primul obiectiv n controlul intrabucal al protezei totale este:


A. Controlul stabilitatii
B. Controlul fizionomiei si fonatiei
C. Aprecierea portiunilor care declanseaza dureri, delimitarea si corectarea lor
D. Echilibrarea ocluzala
E. Controlul mentinerii
(pag. 224)

S2265025. Contactele premature inregistrate in I.M. ce deviaza mandibula rectiliniu,


sagital, spre
anterior pe o distanta de 1mm vor fi slefuite dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sun corecte
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 226)

S2265026. Existenta unui contact prematur in I.M. care deviaza proteza oblic spre limba se
va slefiui
dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. toate tehnicile sunt corecte
(pag. 227)

S2265027. Existenta unui contact prematur in I.M. care deviaza mandibula inafara spre
obraz se va
slefui dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toata tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S2265028. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica :


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL
D. DUML
E. nici un raspuns
(pag. 227)

S2265029. Metoda cea mai simpla de evitare a depunerilor tartrice pe proteza este ;
A. spalarea protezei cu pasta de dinti
B. spalarea protezei cu apa si sapun
C. folosirea de acizi diluati
D. folosirea enzimelor
E. folosirea hipocloritilor alcalini
(pag. 233)

S2265030. Care sunt la ora actuala cele mai folosite substante pentru dezinfectia
protezelor?
A. Enzimele

95

B. acizii diluati
C. peroxizii alcalini
D. hipocloritii alcalini
E. hipocloritii acizi
(pag. 234)

S2265031. Pentru curatirea si dezinfectrea protezelor nu se folosesc :


A. enzime
B. acizi diluati
C. acizi concentrati
D. peroxizi alcalini
E. hipocloriti alcalini
(pag. 234)

S2265032. Pentru neadaptarea la protezele totale nu este incriminata :


A. slaba comunicare medic pacient
B. buna comunicare medic pacient
C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului
D. anxietatea deosebita a pacientului
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S2365033. Aplicarea protezelor n cavitatea bucal este precedat de:


A. adaptarea mecanic a pieselor protetice
B. controlul lor extrabucal
C. adaptarea biologic a pieselor protetice
D. controlul lor intrabucal
E. retuarea marginilor protezei
(pag. 223-224)

S2365034. Contactele premature nregistrate n I.M ce deviaz mandibula rectiliniu, sagital,


spre
anterior pe o distan de 1 mm vor fi lefuite dup tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una din variante nu este corect
(pag. 225)

S2365035. Existena unui contact prematur n I.M care deviaz mandibula nafar spre
obraz se va
lefui dup tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corect
(pag. 227)

S2365036. Existena unui contact prematur n I. M care deviaz proteza oblic spre limb se
va lefui
dup tehnica
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corect
(pag. 227)

S2365037. Pentru suprimarea contactelor premature n propulsie se va utiliza tehnica:


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL

96

D. DUML
E. nici una
(pag. 228)

S2365038. Igienizarea protezelor de ctre pacient se realizeaz prin:


A. splare cu ap i spun
B. splare cu alcool i cltire cu ap
C. splare cu past de dini i cltire cu ap
D. dezinfectarea protezelor cu soluie de cloramin
E. nu este necesar igienizarea
(pag. 233)

S2365039. Soluia Mc Collum conine:


A. lipaz, proteaz, citrat de Na, celuloz, bicarbonat de Na
B. acid clorhidric 5%, tripsin, EDTA
C. lipaz, tripsin, amilaz, celuloz, EDTA
D. acid fosforic 7,6%, florur de benzol Konium 2,5%
E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloz
(pag. 234-235)

S2565040. Controlul extraoral al protezelor totale urmrete:


A. verificarea stabilitii
B. verificarea poziionrii corecte a dinilor artificiali
C. nivelul de plasare al liniei sursului
D. verificarea siturii limitei posterioare a protezei maxilare la nivelul zonei Ah
E. econtrolul echilibrului ocluzal
(pag. 223)

S2665041. Pentru cptuirea protezelor scheletate trebuie ndeplinite condiiile:


A. scheletul metalic al protezei s fie n stare bun, uor deformat;
B. scheletul metalic s fie adaptat aproximativ la dinii restani;
C. eile s fie incorect extinse;
D. dinii artificiali s fie abrazai;
E. ocluzia s poat fi echlibrat prin mici lefuiri de echilibrare.
(pag. 555)

S2665042. Dezavantajele materialelor reziliente de cptuire sunt:


A. legtur ideal cu acrilatul eiilor;
B. legtur satisfctoare cu acrilatul eilor;
C. miros plcut;
D. gust plcut;
E. schimbarea culorii n timp.
(pag. 560)

S2665043. Protezele scheletate se pot rebaza dac sunt ndeplinite condiiile:


A. schelet aproximativ adaptat pe dini;
B. dini artificiali abrazai;
C. ocluzie dezechilibrat;
D. dini restani fr carie;
E. dini artificiali nedeteriorai.
(pag. 562)

S2665044. Indicaiile rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. test de rotaie al protezelor laterale pozitiv;
B. test de rotaie al protezeor laterale negativ;
C. pacient nemulumit de fizionomia dinilor restani;
D. acrilatul eilor nu este poros;
E. protez cptuit cu aspect neplcut.
(pag. 562)

S2665045. Obiectivele principale ale rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. readaptarea eilor la crestele alveolare atrofiate intens;
B. mbuntirea dinilor restani;
C. pozitivarea testului de rotaie la protezele laterale;
D. pozitivarea testului de rotaie la protezele terminale;

97

E. readaptarea marginal a eilor privind extinderea i modelarea marginal funcional


(pag. 562)

S2965046. La aplicarea protezelor totale noi in cavitatea bucala, prima manopera care se
face este:
A. controlul mentinerii
B. controlul stabilitatii
C. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri
D. controlul esteticii frontale a protezei maxilare
E. controlul fonatiei
(pag. 226)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1265047. Alterarea gustului la pacientul purtator de proteze totale:
A. se poate datora disparitiei papilelor gustative
B. se poate datora modificarilor papilelor gustative
C. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei
D. dispare intr-o zi sau cel mult doua
E. determina consumarea cu dificultate a alimentelor
(pag. 232)

S1265048. Aparitia bascularii transversale la proteza totala maxilara se datoreaza:


A. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei
B. nefolierii torusului palatin
C. unor erori de amprentare
D. unei mucoase fixe foarte reziliente
E. atrofiei usoare a crestei alveolare
(pag. 226)

S1265049. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz la pacientul
purtator de
proteze totale slefuirea se face dupa tehnica:
A. LUBL
B. BULL
C. MUDL
D. DUML
E. vestibular superior, lingual inferior
(pag. 227)

S1265050. Desprinderea protezei constatata la aprecierea mentinerii protezei totale


mandibulare
presupune
A. existenta unor margini vestibulare prea subtiri
B. montarea dintilor frontali prea vestibular
C. nedegajarea frenului bucal
D. nefolierea torusului palatin
E. existenta unor margini vestibulare prea lungi
(pag. 225)

S1265051. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. verificarea prelucrarii protezelor
C. controlul stabilitatii
D. controlul mentinerii
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

S1265052. Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar in special:


A. in zona Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul crestelor edentate neretentive
(pag. 230)

98

S1265053. In primele zile dupa protezarea pacientului edentat total:


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cind DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S1265054. La controlul extrabucal al protezei totale finite se urmareste:


A. verificarea prelucrarii corecte a protezei
B. mentinerea si stabilitatea protezei pe model
C. verificarea montarii corecte a dintilor
D. indepartarea eventualelor urme de ulei prin spalare minutioasa
E. echilibrarea ocluzala
(pag. 223)

S1265055. La pacientul varstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv:
A. cresterea elasticitatii tesuturilor
B. cresterea numarului papilelor gustative
C. scaderea secretiilor glandulare
D. cresterea productiei de HCl din sucul gastric
E. scaderea activitatii enzimatice
(pag. 231)

S1265056. Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze


A. slaba comunicare cu medicul
B. prezenta unor leziuni pe mucoasa
C. pretentiile absurde ale pacientului
D. toleranta tisulara scazuta
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S1265057. Pacientilor protezati total li se recomanda:


A. mesele sa fie copioase si rare
B. masticatia sa fie superficiala
C. mesele sa fie reduse ca volum si dese
D. masticatia sa fie perfecta
E. consistenta alimentelor sa fie intotdeauna redusa.
(pag. 231)

S1265058. Pentru curatirea protezelor totale se recomanda


A. acid clorhidric 15%
B. acid acetic
C. peroxizi alcalini
D. pasta de dinti
E. solutie Mc Collum
(pag. 234)

S1265059. Pentru inlaturarea contactelor premature in RC la edentatul total:


A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori
B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervati
C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara
D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara
E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata
(pag. 228)

S1265060. Refacerea functiei fizionomice la edentatul total cu ajutorul protezelor totale


consta in:
A. accentuarea santurilor peribucale
B. restabilirea dimensiunii verticale
C. vizibilitatea placuta a dintilor
D. rosu de buze diminuat
E. prezenta ragadelor comisurale
(pag. 233)

99

S1265061. Retusurile din baza protezei totale pot fi facute cu:


A. freze extradure
B. pietre montate
C. netezite cu polipant
D. freze de otel
E. hartie abraziva
(pag. 230)

S1365062. Adaptarea psihica a pacientilor la proteza totala este conditionata de:


A. tipul de SN al pacientului
B. reactiile motorii de raspuns care se modifica odata cu varsta
C. starea emotionala a pacientului
D. adaptarea biologica nu implica acceptarea psihica a protezelor
E. increderea in medicul stomatolog
(pag. 228,229)

S1365063. Cauzele neadaptarii psihice a pacientilor la tratamentul prin porteza totala tine
de:
A. slaba comunicare dintre medic si pacient
B. varsta inaintata a pacientului
C. influenta negativa a anturajului
D. experiene stomatologice negative ale pacientului
E. tulburarile functionale complexe pe care le-a generat starea de edentatie totala
(pag. 228,229)

S1365064. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri
B. controlul mentinerii stabilitati
C. controlul fizionomiei si fonatiei
D. echilibrarea ocluzala
E. realizarea adaptarii biologice
(pag. 224)

S1365065. Indicatiile date pacientului privind masticatia cu protezele totale sunt:


A. incizia alimentelor dure
B. sectionarea alimentelor cu ajutorul cutitului
C. consumarea de alimente dure in primele zile dupa protezare
D. consumarea de alimente moi in primele zile dupa protezare
E. efectuarea unei masticatii superficiale pentru a asigura o buna digestie
(pag. 231-232)

S1365066. Mentinerea protezei pe camp este periclitata de:


A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
B. rascroirea prea larga la nivelul plicilor si frenurilor
C. montarea dintilor frontali prea vestibular
D. montarea dinilor laterali inafara crestei
E. montarea dintilor inauntrul crestei
(pag. 225)

S1365067. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de catre pacient pentru ca:
A. are un volum mai mic
B. are o buna adeziune
C. are un sprijin si o stabilitate mai mare
D. nu declanseaza reflexe de voma
E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare
(pag. 224)

S1465068. Controlul exobucal al protezelor totale consta in:


A. Verificarea pozitionarii corecte a dintilor;
B. Verificarea polimerizarii si prelucrarii pieselor protetice;
C. Controlul lustruirii fetelor externe si mucozale ale protezelor;
D. Limita posterioara a protezei maxilare va trebui sa se termine pierdut in grosime;
E. Protezele vor trebui sa fie curate si sa nu fie unse cu ulei, de aceea vor fi spalate minutios.

100

(pag. 223-224)

S1465069. Controlul relatiilor ocluzale dupa inserarea protezelor totale maxilara si


mandibulara in
cavitatea bucala se realizeaza cu hartie de articulatie si cu proba spatulei. Uneori apar
contacte
premature care impiedica intercuspidare maxima, deviind mandibula protezata total
anterior, spre linia
mediana sau in afara. Corectarea acestor contacte se face astfel:
in caz ca devierea este rectilinie, sagitala, spre anterior si are o dimensiune de pana la 1 mm,
slefuirea
contactului se face dupa tehnica MUDL;
A.
B. Daca devierea protezei este oblica spre limba slefuirea zonei de contact se face dupa tehnica
LUBL;
Atunci cand exista un contact prematur care deviaza mandibula in afara, spre obraz, slefuirea lui
se va
face dupa tehnica BULL;
C.
in cazul in care devierea este sagitala dar mai mare de 1 mm, slefuirea contactului se va face
dupa regula
DUML;
D.
in cazul montarii inverse laterale, cand exista un contact prematur care deviaza mandibula in
afara, spre
obraz, slefuirea lui se va face dupa tehnica BULL.\
E.
(pag. 227)

S1465070. Controlul stabilitatii protezei totale maxilare se face prin presiuni digitale pe fata
ocluzala a
dintilor laterali. Aparitia bascularii transversale se datoreaza:
A. Montarii dintilor frontali in afara crestei;
B. Montarii dintilor laterali in afara crestei;
Necorespondentei intre suprafata mucozala a protezei si suprafata crestelor edentate (erori de
amprentare, atrofia exagerata a crestei alveolare, existenta unei mucoase fixe foarte reziliente);
C.
D. Nefolierii torusului palatin;
E. Tensiunii partilor moi periprotetice.
(pag. 226)

S1465071. Controlul succiunii protezei totale maxilare se realizeaza astfel:


A. Prin deschiderea brusca si maxima a gurii;
B. Prin presarea cu degetul aplicat pe treimea incizala a fetei palatinale a incisivilor, in sens orovestibular;
C. Prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe marginea vestibulara a protezei;
D. Prin deschiderea usoara a gurii;
E. Prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe fata palatinala a dintilor protezei
maxilare.
(pag. 226)

S1465072. Desprinderea protezei totale mandibulare de pe camp presupune:


A. Existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea subtiri;
B. Existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase;
C. Montarea dintilor frontali prea vestibularizati;
D. Montarea dinilor frontali prea oralizai;
E. Nedegajarea frenurilor bucale sau lingual.
(pag. 225)

S1465073. in primele zile dupa aplicarea protezelor pacientii pot avea o chinuitoare
senzatie

101

permanenta de voma. Cauzele acestui fenomen pot fi:


A. Atat stomatogene cat si psihogene;
B. DVO prea mare;
C. Extinderea protezei totale maxilare dincolo de linia Ah.
D. Extinderea protezei totale maxilare strict pana la linia Ah.
E. Proteze scurte distal, care nu ajung pana la linia Ah.
(pag. 232)

S1465074. La aplicarea protezei maxilare in cavitatea bucala, unii pacienti prezinta


senzatie de voma.
Aceasta senzatie apare mai ales la pacientii protezati pentru prima data. in aceasta situatie
se indica
urmatoarele:
A. Medicul explica pacientului ca, prin vointa si autocontrol aceasta senzatie dezagreabila va fi
invinsa.
Daca proteza se va termina distal foarte exact la linia Ah, prin comprimarea terminatiilor nervoase
de sub
linia de flexiune a valului palatin, se va inlatura de obicei tendinta de voma;
B.
C. Unii autori recomanda folosirea anestezicelor de contact insa numai a celor sub forma de gel;
O metoda recomandata pentru inlaturarea senzaiei de voma consta in lasarea forata in jos a
umerilor sau
tragerea genunchiului flectat, cu amandoua mainile catre piept, care diminueaza considerabil
senzaia de
voma pe care acum pacientul o poate controla;
D.
Nu se recomanda folosirea anestezicelor de contact, care ingreuneaza deglutitia si impiedica
instalarea
unor reflexe normale de adaptare.
E.
(pag. 225)

S1465075. La aplicarea protezelor totale in cavitatea bucala se urmaresc urmatoarele


obiective:
A. Aprecierea exacta a portiunilor care declanseaza dureri, delimitarea si corectarea lor;
B. Controlul stabilitatii;
C. Controlul mentinerii;
D. Controlul fizionomiei si fonaiei;
E. Controlul montarii pe creasta a dintilor laterali.
(pag. 224)

S1465076. Pacientii edentati total trebuie sa respecte o serie de reguli esentiale privind
obiceiurile
alimentare:
A. Mesele vor fi reduse ca volum si dese;
B. Masticatia perfecta este necesara si indispensabila unei bune digestii;
C. Sa consume hidrati de carbon in cantitati mai mari;
D. Pacientul sa consume inca din primele zile dupa aplicarea protezelor, alimente de consistena
medie;
E. Se recomanda sectionarea alimentelor cu incisivii.
(pag. 231-232)

S1465077. Pentru curatirea cu mai multa usurinta a protezelor totale si chiar pentru
dezinfectarea lor
(recomandata in special la pacientii bolnavi, neputinciosi sau foarte in varsta) exista acum
mai multe
metode ce comercializeaza mai multe tipuri de substante:
A. Enzime;
B. Acizi diluati;
C. Detergenti;

102

D. Peroxizi alcalini;
E. Apa distilata;
(pag. 234)

S1465078. Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate:


A. Slaba comunicare dintre medicul stomatolog si pacient;
Existenta unor experiente stomatologice negative ale pacientului, care sunt transferate acum
proteticianului;
B.
C. Pretentii nerealiste absurde ale pacientului;
D. Tolerana tisulara;
Anxietatea pacientului care-l face sa nu accepte schimbari in planul protetic si sa nu tolereze cele
mai mici
dureri.
E.
(pag. 230)

S1465079. Testele de succiune care se aplica la inserarea protezei totale mandibulare in


cavitatea
bucala sunt:
Presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor inferiori (controlul inchiderii in zona
linguala
centrala);
A.
Tractiune in sens vertical la nivelul incisivilor centrali mandibulari (controlul inchiderii in zona
linguala
centrala);
B.
C. Tractiune oro-vestibulara pe fata linguala incisivilor inferiori (controlul inchiderii la tuberculul
piriform);
Traciune in sens vertical la nivelul incisivilor centrali mandibulari (se apreciaza inchiderea
vestibulara
totala).
D.
E. Presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor inferiori (controlul inchiderii la
tuberculul piriform);
(pag. 225)

S1565080. Acizii folositi pentru curatirea protezelor sunt:


A. acidul clorhidric
B. acidul sulfuric
C. acidul fosforic
D. acidul acetic
E. acidul azotic.
(pag. 234)

S1565081. Desprinderea protezei de pe campul protetic in pozitia de repaus presupune:


A. margini vestibulare prea lungi
B. margini vestibulare prea scurte
C. margini vestibulare prea groase
D. margini vestibulare prea subiri
E. nedegajarea frenurilor bucale.
(pag. 225)

S1565082. Din punct de vedere fizionomic, proteza totala trebuie sa realizeze:


A. estomparea santurilor periorale
B. accentuarea santurilor periorale
C. refacerea dimensiunii verticale
D. scaderea dimensiunii verticale
E. imbunatatirea conturului buzelor.
(pag. 233)

103

S1565083. Dupa aplicarea protezelor totale in cavitatea orala se urmareste:


A. controlul stabilitatii
B. echilibrarea ocluzala
C. verificarea polimerizarii
D. verificarea meninerii
E. controlul fizionomiei.
(pag. 224)

S1565084. Purtatorilor de proteze totale li se recomanda:


A. mese reduse ca volum si dese
B. sectionarea alimentelor cu dintii frontali
C. sectionarea alimentelor cu cutitul si plasarea lor in dreptul premolarilor
D. masticaia perfecta a alimentelor
E. masticatia unor alimente putin voluminoase.
(pag. 231)

S1565085. Senzatia de voma aparuta in primele zile dupa aplicarea protezei totele maxilare
se poate
datora:
A. dimensiunii verticale supraevaluate
B. dimensiunii verticale subevaluate
C. extinderii protezei dincolo de linia Ah
D. extinderii protezei pana la linia Ah
E. neajungerii protezei la nivelul liniei Ah.
(pag. 232)

S1565086. Solutia Mc Collum, de curatire a protezelor, contine:


A. tripsina
B. lipaza
C. amilaza
D. pepsinogen
E. EDTA.
(pag. 234)

S1665087. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze:


A. montarea dintilor laterali inafara crestei;
B. existenta unor margini vestibulareprea groase;
C. nefolierea torusului palatin;
D. erori de amprentare;
E. xerostomie
(pag. 226)

S1665088. Dupa aplicarea protezelor totale:


A. functia fonetica se imbunatateste treptat;
B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor;
C. masticatia nu este modificata;
D. simtul gustativ este pierdut;
E. pacientul revine la control la 24-48 de ore
(pag. 230)

S1665089. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau


comprimate:
A. apa lui Javel;
B. Steradent
C. Deterdent;
D. Polident;
E. Corega Tabs
(pag. 234)

S1665090. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate:


A. pretentiile absurde ale pacientului;
B. dorinta de esec a pacientului
C. anxietatea deosebita a pacientului;
D. folosirea prafurilor adezive

104

E. varsta pacientului
(pag. 230)

S2165091. La insertia unor proteze totale noi leziunile apar cel mai frecvent n urmatoarele
zone:
A. Sub baza protezei totale superioare
B. Pe creasta milohioidiana
C. La zona Ah
D. La nivelul torusului mandibular
E. La nivelul crestelor neretentive
(pag. 230)

S2165092. Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate:


A. Slaba comunicare medic-pacient
B. Pretentiile realiste ale pacientului
C. Anxietatea
D. Dorinta de esec
E. Experiente stomatologice negative
(pag. 230)

S2265093. La controlul extrabucal al protezei finite se urmareste:


A. verificarea prelucrarii corecte a protezei
B. mentinerea si stabilitatea protezei pe model
C. verificarea montarii corecte a dintilor
D. indepartarea urmelor de ulei prin spalare minutioasa
E. echilibrarea ocluzala
(pag. 223)

S2265094. Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze:


A. slaba comunicare cu medicul
B. prezenta unor leziuni pe mucoasa
C. pretentiile absurde ale pacientului
D. toleranta tisulara scazuta
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S2265095. Dupa aplicarea protezelor leziunile apar in special:


A. in zona Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul tuberozitatilor neretentive
(pag. 230-231)

S2265096. Pentru curatirea protezelor se recomanda:


A. acid clorhidric 15%
B. acid acetic
C. peroxizi alcalini
D. pasta de dinti
E. solutie Mc Collum
(pag. 234)

S2265097. Refacerea functiei fizionomice consta in:


A. accentuarea santurilor peribucale
B. restabilirea dimensiunii verticale
C. vizibilitatea placuta a dintilor
D. rosu de buze diminuat
E. prezenta ragadelor comisurale
(pag. 232-233)

S2265098. Aparitia bascularii transversale se datoreaza:


A. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei
B. nefolierii torusului palatin
C. erori de amprentare
D. unei mucoase fixe foarte reziliente

105

E. atrofiei usoare a crestei alveolare


(pag. 226)

S2265099. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz slefuirea se
face dupa
tehnica:
A. LUBL
B. BULL
C. MUDL
D. DUML
E. vestibular superior, lingual inferior
(pag. 227)

S2265100. La pacientul varstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv:
A. cresterea elasticitatii tesuturilor
B. cresterea numarului papilelor gustative
C. scad secretiile glandulare
D. creste productia de HCl din sucul gastric
E. scade activitatea enzimatica
(pag. 231)

S2265101. In primele zile dupa protezare:


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cind DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S2265102. Pentru inlaturarea contactelor premature in RC:


A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori
B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervati
C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara
D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara
E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata
(pag. 228)

S2265103. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. ameliorarea durerilor aparute
C. controlul stabilitatii si mentinerii
D. precierea montarii corecte a dintilor
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

S2265104. Retusurile din baza protezei pot fi facute cu:


A. freze extradure
B. pietre montate
C. netezire cu polipant
D. freze de otel
E. hartie abraziva
(pag. 230)

S2265105. Pacientilor protezati total li se recomanda:


A. mesele sa fie copioase
B. masticatia sa fie superficiala
C. mesele sa fie reduse ca volum si dese
D. masticatia sa fie perfecta
E. consistenta alimentelor sa fie intotdeauna redusa.
(pag. 231)

S2265106. Substantele recomandate pentru igienizarea protezelor totale sunt :


A. peroxizii alcalini
B. solutia Mc Collum
C. solutia Budtz

106

D. solutia Kelstrup
E. acidul fosforic 25%
(pag. 234)

S2265107. Substantele recomandate pentru igienizarea protezelor sunt :


A. acidul clorhidric 15%
B. acidul fosforic 25%
C. solutia Kelstrup
D. solutia Iorgensen
E. solutia Budtz
(pag. 234)

S2265108. Refacerea functiei fizionomice la edentatul total are in vedere :


A. vizibilitatea placuta a dintilor
B. estomparea santurilor vestibulare
C. refacerea dimensiunii verticale
D. imbunatatirea conturului buzelor
E. imbunatatirea conturului obrajilor
(pag. 233)

S2265109. La purtatorii de proteze totale leziunile apar mai frecvent in urmatoarele zone :
A. bridelor laterale
B. frenului buzei inferioare
C. creastei milohioidiana
D. torusului mandibular
E. tuberculului piriform
(pag. 230)

S2265110. La purtatorii de proteze totale leziunile apar mai frecvent in urmatoarele zone :
A. crestei edentate retentive
B. tuberozitatilor
C. frenului buzei inferioare
D. torusului mandibular
E. zonelor retentive ale crestelor edentate
(pag. 230)

S2265111. Absenta mentinerii protezei totale mandibulare presupune :


A. nedegajarea frenurilor bucale
B. montarea dintilor frontali prea oral
C. existenta unor margini prea lungi
D. existenta unor margini prea scurte
E. nedegajarea frenului buzei superioare
(pag. 235)

S2265112. Controlul extrabucal efectuat inainte de aplicarea protezelor totale in cavitatea


bucala
consta in :
A. inspectarea si palparea fetelor vestibulare ale protezelor
B. verificarea polimerizarii pieselor protetice
C. verificarea prelucrarii pieselor protetice
D. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
E. depistarea eventualelor asperitatila nivelul fetelor mucozale
(pag. 223)

S2265113. In cazul alterarii gustului la pacientii purtatori de proteza totala :


A. se recomanda bauturi calde
B. se recomanda mancaruri aromate
C. se recomanda mancaruri cu miros mai usor sesizabil
D. aceasta se datoreste modificarii papilelor gustative
E. se recomanda indepartarea protezelor
(pag. 232)

S2265114. Aparitia senzatiei de voma la pacientii purtatori de proteze totale :


A. se poate datora unor cauze psihogene
B. se poate datora unor cauze somatogene

107

C. se pot datora unei DVO prea mici


D. se pot datora extinderii protezei dincolo de linia Ah
E. se pot datora unei DVO prea mari
(pag. 232)

S2265115. Controlul extrabucal al protezelor totale consta in:


A. controlul stabilitatii
B. verificarea pozitionarii corecte a dintolor
C. verificarea polimerizarii protezelor
D. palparea fetelor mucozale
E. controlul mentinerii
(pag. 223)

S2265116. Controlul intrabucal al protezelor totale are urmatoarele obiective, mai putin :
A. controlul stabilitatii
B. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
C. controlul mentinerii
D. echilibrarea ocluzala
E. inspectarea si palparea fetelor mucozale
(pag. 224)

S2265117. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste :


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. verificarea prelucrarii protezelor
C. controlul stabilitatii
D. controlul mentinerii
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

S2265118. Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar in special :


A. in zona "Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul crestelor edentate neretentive
(pag. 230)

S2265119. In primele zile dupa protezarea pacientului edentat total :


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cand DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S2265120. Controlul succiunii protezei totale maxilare se realizeaza astfel :


A. prin deschiderea brusca si maxima a gurii
B. prin presarea cu degetul aplicat pe 1/3 incizala a fetei palatinale a incisivilor, in sens orovestibular
C. prin tractiuni cu degetul din aproape in aproape pe marginea vestibulara a protezei
D. prin deschiderea usoara a gurii
E. prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe fata palatinala a dintilor protezei
maxilare
(pag. 226)

S2265121. Desprinderea protezei totale mandibulare de pe camp presupune :


A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea subtiri
B. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
C. montarea dintilor frontali prea vestibularizati
D. montarea dintilor frontali prea oralizati
E. nedegajarea frenurilor bucale
(pag. 225)

S2265122. Cauzele senzatiei permanente de voma care poate sa apara dupa aplicarea
protezelor sunt:

108

A. atat stomatogene , cat si psihogene


B. DVO prea mare
C. extinderea protezei totale maxilare dincolo de linia Ah
D. extinderea protezei totale maxilare strict pana la linia Ah
E. proteze scurte distal, care nu ajung pana la linia Ah
(pag. 232)

S2265123. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de pacienti pentru ca :


A. are un volum mai mic
B. are o buna adeziune
C. are un sprijin si o stabilitate mai mari
D. nu declanseaza reflexe de voma
E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare
(pag. 224)

S2265124. Acizii utilizati pentru curatirea protezelor sunt :


A. acidul clorhidric
B. acidul sulfuric
C. acidul fosforic
D. acidul acetic
E. acidul azotic
(pag. 234)

S2265125. Solutia McCollum, de curatire a protezelor, contine :


A. Tripsina
B. Lipaza
C. Amilaza
D. Pepsinogen
E. EDTA
(pag. 234)

S2265126. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor totale se folosesc urmatoarele pudre


sau
comprimate :
A. apa de Javel
B. Steradent
C. Deterdent
D. Polident
E. Corega Tabs
(pag. 234)

S2365127. Dup aplicarea protezei totale n cavitatea bucal se urmrete:


A. aprecierea exact a poriunilor ce declaneaz dureri
B. controlul meninerii stabilitii
C. controlul fizionomiei i fonaiei
D. echilibrarea ocluzal
E. realizarea adaptrii biologice
(pag. 224)

S2365128. Proteza mandibular este mai bine tolerat de ctre pacient pentru c:
A. are un volum mai mic
B. are o bun adeziune
C. are un sprijin i o stabilitate mai mare
D. nu declaneaz reflexe de vom
E. zona de sprijin ofer o suprafa mai mare
(pag. 224)

S2365129. Meninerea protezei pe cmp este periclitat de:


A. existena unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
B. rscroirea prea larg la nivelul plicilor i frenurilor
C. montarea dinilor frontali prea vestibular
D. montarea dinilor laterali nafara crestei
E. montarea dinilor nuntrul crestei
(pag. 225)

109

S2365130. Bascularea transversal a protezei se datoreaz:


A. montrii dinilor laterali nafara crestei
B. montarea dinilor laterali nuntrul crestei
C. necorespondenei ntre suprafaa ocluzal a protezei i suprafaa crestelor edentate
D. nefolierii torusului palatin
E. marginilor protetice prea scurte
(pag. 226)

S2365131. lefuirea contactelor premature n I.M are rolul:


A. de a stabiliza protezele
B. de a dispersa simultan i armonios presiunile pe ntreg cmpul protetic
C. de a reface funcia fizionomic
D. de a reface funcia masticatorie
E. de a restabili adeziunea i succiunea
(pag. 227)

S2365132. Adaptarea psihic a pacienilor la proteza total este condiionat de:


A. tipul de SN al pacientului
B. reaciile motorii de rspuns care se modific odat cu vrsta
C. starea emoional a pacientului
D. adaptarea biologic nu implic acceptarea psihic a protezelor
E. ncrederea n medicul stomatolog
(pag. 229-230)

S2365133. Cauzele neadaptrii psihice a pacienilor la tratamentul prin porteza total ine
de:
A. slaba comunicare dintre medic i pacient
B. vrsta naintat a pacientului
C. influena negativ a anturajului
D. experiene stomatologice negative ale pacientului
E. tulburrile funcionale complexe pe care le-a generat starea de edentaie total
(pag. 230)

S2365134. Indicaiile date pacientului privind masticaia cu protezele totale sunt:


A. incizia alimentelor dure
B. secionarea alimentelor cu ajutorul cuitului
C. consumarea de alimente dure n primele zile dup protezare
D. consumarea de alimente moi n primele zile dup protezare
E. efectuarea unei masticaii superficiale pentru a asigura o bun digestie
(pag. 231-232)

S2565135. Ce indicaii se dau pacientului odat cu aplicarea protezelor totale n cavitatea


oral:
A. mesele s fie reduse ca volum i dese
B. alimentele s aib consisten crescut
C. secionarea alimentelor s se realizeze cu cuitul nainte de coinsumarea lor
D. executarea de exerciii fonetice
E. igienizarea protezelor totale cu ap i spun
(pag. 231, 232, 233)

S2665136. Cptuirea protezelor scheletate necesit unele condiii pentru a fi ncununat


de succes:
A. dinii artificiali s fie n stare bun i montai corect;
B. proteza s aib sprijin mixt;
C. ocluzia s poat fi echilibrat prin mici lefuiri de echilibrare;
D. scheletul metalic s fie perfect adaptat la dinii restani;
E. extinderea eilor s fie corect
(pag. 555)

S2665137. Caracteristicile materialelor reziliente de cptuire sunt:


A. neutralizeaz parial fora de masticaie;
B. au miros plcut;
C. au gust neplcut datorit porozitatii
D. asigur o legtur puternic cu acrilatul eilor;

110

E. nu-i schimb culoarea.


(pag. 560)

S2665138. Indicaiile rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. test de rotaie, al protezelor terminale, pozitiv, nesesizat de pacient;
B. aspect neplcut dup cptuirea protezei;
C. proteze vechi reparate repetat;
D. porozitatea acrilatului la proteze noi;
E. eile permit retenii alimentare abundente.
(pag. 562)

S2665139. n cazul protezelor pariale care au sprijin mucozal sau mixt, timpul n care se
produce
atrofia crestelor alveolare depinde de:
A. profesia pacientului;
B. reactivitatea individual;
C. prezena obturaiilor pe dinii stlpi;
D. absena obturaiilor pe dinii restani;
E. prezena unor inflamaii pulpare.
(pag. 555)

S2665140. La cptuirea indirect a protezelor terminale vechi dup metoda cu "gura


deschis nu se
indic ambalarea protezei n cuvet datorit urmtoarelor impedimente clinice:
A. neadaptrii scheletului pe dini;
B. suprasolicitrii zonale ale crestelor;
C. test de rotaie pozitiv al protezei;
D. nlrii mari de ocluzie;
E. test de rotaie negativ al protezei.
(pag. 558)

S2665141. La cptuirea indirect a protezelor terminale vechi dup metoda cu "gura


deschis presa
se introduce ntr-un aparat de polimerizare n condiiile:
A. temperatur de 390C;
B. presiune de 15-25 psi;
C. timp de 30 minute;
D. 20 minute;
E. 10 minute.
(pag. 559)

S2665142. n cursul readaptrii protezelor schletate, prezena de goluri (lipsuri) la nivelul


acrilatului
autopolimerizabil se datoreaz:
A. acrilatul este insuficient cantitativ;
B. prinderii de bule de aer n acrilat;
C. nepresrii acrilatului la marginea modelului;
D. acrilatul aplicat pe ei a fost prea uscat;
E. acrilatul aplicat pe model a fost prea uscat.
(pag. 564)

S2665143. Imposibilitatea aplicrii corecte a unei proteze scheletate pe cmpul protetic


dup cptuire
sau rebazare se datoreaz:
A. deformrii scheletului la adaptarea protezei n cuvet;
B. rest de acrilat pe conectorii secundari;
C. rest de acrilat sub pinteni;
D. rest de gips sub pinteni;
E. egresiunii dinilor restani.
(pag. 565)

S2665144. Apariia unei linii cu aspect neplcut ntre acrilatul nou i vechi dup
readaptarea protezelor
scheletate poate fi cauzat de:

111

A. acrilatul eilor incomplet curat de materialul de amprent;


B. acrilatul a fost prea uscat cnd s-a aplicat pe ei;
C. acrilatul a fost prea uscat cnd s-a aplicat pe model;
D. factori salivari;
E. influena pigmenilor salivari.
(pag. 565)

S2665145. Cauzele pentru care protezele scheletate cpuite sau rebazate prezint testul
de rotaie
pozitiv sunt:
A. n timpul amprentrii pacientul a deschis gura;
B. n timpul amprentrii pacientul a nchis gura;
C. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dini;
D. proteza s-a deplasat la ambalare;
E. n timpul amprentrii medicul a apsat pe ei.
(pag. 565)

S2865146. Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale sunt folosite urmatoarele


substante:
A. enzime
B. peroxizi alcalini
C. acizi diluati
D. hipocloriti alcalini
E. nici una din aceste substante
(pag. 234)

S2865147. Igiena protezelor totale se face prin:


A. spalare cu apa si sapun
B. spalare cu peria de unghii
C. spalare cu pasta de dinti
D. spalare cu peria de dinti
E. nici una din variantele enumerate
(pag. 233)

S2865148. Pentru neadaptarea psihica a pacientului la proteza totala sunt incriminate:


A. slaba comunicare dintre pacient si medic
B. experiente stomatologice pozitive ale pacientului
C. pretentii nerealiste, absurde ale pacientilor
D. dorinta de esec
E. anxietatea pacientului
(pag. 230)

S2865149. Leziunile aparute dupa aplicarea protezei totale maxilare sunt mai frecvente in
urmatoarele
zone:
A. zona AH
B. frenurele laterale
C. frenul buzei inferioare
D. vestibular la nivelul tuberozitatilor
E. nici una dintre zone
(pag. 230)

S2965150. Controlul extrabucal al protezelor totale noi consta in:


A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
B. verificarea intercuspidarii maxime
C. verificarea dimensiunii verticale de ocluzie
D. verificarea calitatii polimerizarea acrilatului
E. palparea fetelor mucozale ale protezelor pentru a descoperi eventualele asperitati
(pag. 223)

S2965151. Scopul purtarii protezelor totale nou realizate intr-un vas cu apa inainte de
aplicarea lor in
cavitatea bucala este urmatorul:
A. de a le pastra in stare igienica, ferite de mediul inconjurator

112

B. de a se dizolva eventualele urme de monomer


C. de a se dizolva eventualele urme de polimer
D. de a se pastra umiditate de imbibitie
E. de a se nu deforma
(pag. 224)

S2965152. Aparitia bascularii transversale la aplicarea protezei totale mandibulare nou


realizate se
datoreste:
A. montarii dintilor laterali in afara crestei
B. montarii dintilor frontali in afara crestei
C. proteza prea scurta, care nu cuprinde tuberculul piriform
D. dintilor laterali prea ingusti in sens vestibulo-oral
E. rezilientei crescute a mucoasei
(pag. 225)

S2965153. La aplicarea protezelor totale noi in cavitatea bucala, controlul contactelor


dento-dentare (al
relatiilor de ocluzie) se face prin urmatoarele manopere:
A. conducerea mandibulei in RC
B. verificarea pozitiei de IM
C. verificarea ocluziei de balans in propulsie
D. verificarea ocluziei de balans in lateralitate
E. proba spatulei
(pag. 227)

113