Curent, tensiune, rezistenta, circuite electrice

Definitia 1. Deplasarea ordonata a sarcinilor electrice se numeste curent (electric).

Definitia 2. Intensitatea curentului electric este variatia sarcinii in unitate de timp:

pentru intensitate variabila

i=

dq
dt

pentru intensitate constanta

I=

q
t

Exemple: calculati curentii care intra in celulele notate cu A, B, C, D ?

UM: Amperul 1A=1C/s. Pentru definitia in SI vezi de ex. Wikipedia.

Curentul electric se deplaseaza de la + spre .

Curentul electric poate fi:

-

Continuu (c.c.), daca nu variaza in timp

Alternativ (c.a) daca variaza sinusoidal in timp

Variabil, daca are o variatie oarecare

Sarcinile care se deplaseaza sunt:

-

electroni liberi in metale

electroni si goluri in semiconductori

ioni in solutii

electroni si ioni in plasma

corpuri macroscopice deplasate dintr-un loc in altul.

Pentru a se deplasa, sarcinile trebuie sa primeasca energie de la o sursa. Energia poate fi

data de un generator chimic sau fotochimic (baterie, acumulator, pila fotovoltaica), de un
generator electromagnetic (de cele mai multe ori este vorba de priza, unde energia este
1

alternativa). Puterea generatorului (viteza de transformare a energiei), este data de intensitatea

curentului inmultita cu lucrul mecanic efectuat de generator pentru unitatea de sarcina:

Puterea =

UM:

Lucru mecanic Sarcina electrica

, sau
Sarcina electrica
Timp

1W=

P=

L
I
q

1J
1A =1V1A. Marimea L/q=V se numeste tensiune electrica, iar
1C

unitatea 1J/1C se numeste volt: 1V=1J/1C.

Definitia 3. Diferenta de potential dintre doua puncte este egala cu raportul dintre

variatia energiei electrice a unei particule incarcate care se deplaseaza intre aceste puncte si
sarcina acestei particule:

V =

U el
q

Rezulta puterea electrica disipata

P = V I

Observatie: fiecare baterie sau acumulator are o anumita energie inmagazinata; dupa

disiparea acesteia, bateria este descarcata. Marimile care permit determinarea acestei
energii sunt: tensiunea bateriei (numita tensiune electromotoare, t.e.m., notata cu E) masurata
in V si capacitatea acesteia masurata in Ah sau mAh (de fapt aceasta este sarcina electrica
din generator).
Exemplu: un acumulator cu tensiunea V=12 V are capacitatea de 50 Ah. Calculati

energia inmagazinata. Uel=EQ=12503600=2,16 MJ.

Curentul electric continuu circula numai prin circuite inchise, formate din generatori si
diferiti conductori. Curentul alternativ, sau cel variabil in general, poate sa circule si prin
materiale neconductoare (ca de exemplu prin spatiul dintre cele doua armaturi ale unui
condensator, sau, prin intermediul unui transformator, din primarul in secundarul unui
transformator).
Efecte ale curentului continuu

Efecte ale curentului alternativ sau variabil

Toata electronica !

Rezistenta

Daca un obiect introdus intr-un circuit electric lasa sa treaca un curent cu intensitatea
proportionala cu diferenta de potential de la bornele sale, se defineste rezistenta prin raportul
constant
R=

V
I

legea lui Ohm

UM: 1=1V/1A.

Variatia tensiunii de-a lungul unui circuit simplu

Un circuit simplu contine o sursa cu t.e.m. E si rezistenta interna r, un consumator cu

rezistenta R si fire de legatura cu rezistenta neglijabila, toate parcurse de acelasi curent:

Pentru a masura tensiunile intre diverse puncte ale circuitului si intensitatea curentului
se folosesc un voltmetru si un ampermetru, notate cu
3

Voltmetrul trebuie montat intotdeauna in paralel intre punctele de masura, iar

ampermetrul in serie, ca de ex. in figura urmatoare:

Se presupune ca printr-un voltmetru ideal nu trece curent, iar la bornele unui

ampermetru ideal diferenta de potential este nula.
Observatie importanta: diferenta de potential dintre doua puncte oarecare nu
depinde de drumul pe care o calculam.

Sa calculam diferenta de potential dintre punctele A si B pe doua cai diferite.

-

prin sursa: V AB U AB = E rI

prin rezistenta R V AB U AB = RI

Egalandu-le gasim legea lui Ohm pentru un circuit simplu:

I=

E
R+r

Bilantul puterilor intr-un circuit simplu:

puterea debitata de sursa: PS = EI

puterea disipata pe rezistorul exterior: PR = U AB I = RI 2

puterea disipata pe rezistorul interior: Pr = rI 2

Problema: sa se arate ca PS=PR+Pr.

Gruparea rezistentelor
Grupare in serie: rezistente parcurse de acelasi curent, montate una dupa cealalta. Este

suficient sa ne ocupam de doua rezistoare, ca in figura.

4

U 1 = R1I ,

U 2 = R2 I

Vrem sa inlocuim cele doua rezistoare cu unul singur echivalent, notat RS.
RS = U / I = (U 1 + U 2 ) / I = R1 + R2

sau, in general, RS =

Ri
i =1

Grupare in paralel: rezistente cu aceasi tensiune la borne, parcurse de curenti diferiti:

Deoarece sarcina se conserva, intensitatea totala I este suma intensitatilor partiale:

I = I1 + I 2 =

U U
U
,
+
=
R1 R2 RP

cu RP rezistenta echivalenta a gruparii in

paralel. Se obtine imediat:

1
1
1
=
+
,
RP R1 R2

cu generalizarea

1
=
RP

Ri
i =1

Legile lui Kirchhoff

Legea 1. Intensitatea totala a curentilor care intra intr-un nod este egala cu intensitatea

totala a curentilor care ies din acel nod.

I1 + I 2 + I 4 = I 3 + I 5
Legea 2. Suma t.e.m. pe un ochi de circuit este egala cu suma caderilor de tensiune pe

rezistentele din acel ochi.

Se alege arbitrar un sens de parcurgere a ochiului, ca in figura

Se considera cu + t.e.m. parcurse in acest sens de la borna minus spre borna plus

Se aleg arbitrar sensurile curentilor prin laturile ochiului

Caderile de tensiune care au acelasi sens cu sensul de parcurgere al ochiului intra in

relatie cu semnul +.

Daca din calcule unii curenti rezulta negativi, inseamna ca au sensurile inverse celor
alese initial.
E1 + E 2 + E3 E 4 = ( R1 + r2 + R2 ) I1 + R3 I 2 ( R4 + R5 + r3 + r4 ) I 3 r1I 4
6