Sunteți pe pagina 1din 2

Sistemul Respirator

Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat, atat aportul de oxigen
din aerul atmosferic pana la nivelul celulelor care il utilizeaza, cat si circulatia in sens
invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase, din aerul


atmosferic si organism, constituie aparatul respirator.

Componentele aparatului respirator sunt: cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea,


bronhiile principale, caile pulmonare si plamanii. In alcatuirea plamanului, se disting doua
componente structurale si functionale: arborele bronsic si tesutul pulmonar propriu-zis.

Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite
dintr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului.

In interiorul tesutului pulmonar (parenchim), bronhiile principale se ramifica progresiv in


bronhii lobare, segmentare, interlobulare din care se formeaza bronhiolele terminale din
care iau nastere bronhiolele respiratorii, care se continua cu canalele alveolare ai caror
pereti prezinta dilatatii in forma de saci -saci alveolari- in care se deschid alveolele
pulmonare (figura de mai jos).

Traheea si bronhiile extralobulare, au in peretii lor inele cartilaginoase, cu rolul de a


mentine deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si
expiratie. Bronhiolele terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat
muscular dezvoltat, regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare.

Plamanii
Respiratia