Sunteți pe pagina 1din 26

Tehnologii de cultura la soia

1. Generalitati in cultura de soia.


Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, originara din China, unde era
cunoscuta inca din anul 2838 i.e.n. in America si Europa este cultivata mult mai tirziu, in anii
1829 si respectiv 1840. In tara noastra, soia se cunoaste din anul 1876, in Transilvania. Din 1913
este cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de agricultura din Bucuresti si
abia din 1930 este inclusa in temele de cercetare ale Institutului de Cercetari Agronomice.
Cresterea considerabila a productiei si perfectionarea metodelor de prelucrare a semintelor de
soia au dus la obtinerea unor cantitati mari de ulei cu o valoare nutritiva ridicata si la furnizarea
de proteina, care permite obtinerea unor cantitati sporite de produse animale.
Proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale datorita unor
amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt: lizina, metionina,
triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati insemnate de substante
grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D, F).
Desi este bogat in proteine, fanul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a
fanurilor de lucerna si trifoi, datorita tulpinilor care raman neconsumate. Atunci cand fanul de
soia intra totusi in ratia animalelor, este mai economic sa fie folosit sub forma de faina.
In timp ce porumbul produce, la o recolta de 250 q/ha masa verde, 8 400 unitati nutritive cu 274
kg albumina digestibila, soia, la aceeasi productie la hectar, produce numai 3 145 unitati
nutritive, dar cu o cantitate mult mai mare de albumina digestibila (900 kg). La o unitate nutritiva in cazul porumbului revine o cantitate mica de albumina digestibila (cca. 31 g), in timp ce
la o unitate nutritiva de soia cantitatea de albumina digestibila creste considerabil (cea. 285 g).
Acest dezechilibru mare intre valorile nutritive ale acestor plante se corecteaza prin cultura lor in
amestec; in acest fel, raportul intre albumina digestibila si unitatile nutritive se imbunatateste,
apropiindu-se de raportul optim de 100 - 120 g albumina digestibila la o unitate nutritiva
Porumbul, sorgul, iarba de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta parte, sunt componenti
buni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante extrag substante nutritive diferite din sol, se
completeaza reciproc favorabil privind componenta in principii nutritivi si sunt consumate cu
mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca amestec.
1

Dintre leguminoasele anuale, soia cultivata atat pentru seminte cat si pentru nutret verde
are cea mai mare raspandire, ocupand in total peste 21,7 milioane ha in anul 1961. Pana in 1938 1939, Manciuria, China si Japonia erau cele mai mari cultivatoare de soia. In prezent, aceasta
planta se cultiva in diferite parti ale lumii, in special in zonele cu clima temperata, in ultimii ani,
in S.U.A. se inregistreaza cea mai mare crestere a suprafetelor ocupate cu soia si cele mai mari
productii obtinute. Astfel, in 1961, soia se cultiva in S.U.A. pe o suprafata de 10,6 milioane ha,
cu o productie totala de 18,3 milioane tone, de peste 7 ori productia anului 1953. Atat suprafetele
cultivate cu soia, cat si productiile ce se obtin pe unitatea de suprafata sunt in crestere, fapt ce
atesta interesul fata de aceasta cultura.
In tara noastra, suprafetele cultivate cu soia au inceput sa creasca, ajungand in 1937 la
100 000 ha. Productiile mici ce s-au obtinut datorita necunoasterii particularitatilor de cultura au
facut ca ulterior aceasta suprafata sa scada pana aproape de lichidare.
Din 1955 - 1956, cand dezvoltarea sectorului zootehnic a cerut cantitati sporite de
proteina, cultura soiei s-a extins pe suprafete din ce in ce mai mari, mai ales in unitatile agricole
de stat, care o folosesc in furajarea animalelor atat sub forma de seminte, cat si ca nutret verde.
Astfel, de la 900 ha cultivate cu soia in anul 1964, unitatile agricole de stat vor ajunge ca in 1970
sa cultive soia pe o suprafata de peste 110000 ha.
Productia de seminte de soia care s-a obtinut in anul 1966 in conditiile tarii noastre este
cuprinsa intre 10 - 15 q/ha (tabelul de mai jos). In conditiile perfectionarii tehnicii de cultura, a
cunoasterii in amanunt a particularitatilor biologice ale plantei, se pot realiza productii cu mult
mai mari. Asa, de exemplu, in anii 1962 - 1964 statiunile experimentale agricole Livada,
regiunea Maramures, si Podu Iloaie au obtinut 18 - 21 q/ha, respectiv 16 - 18 q/ha. In conditii de
irigare, la Fundulea s-au obtinut 22 - 34 q/ha seminte.
In conditiile anului 1966, unitatile agricole de stat, principale cultivatoare de soia, au
obtinut pe suprafete relativ mari productii medii de 13 - 15 q/ha.
Semanata pentru a fi insilozata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura da
productii de 150 - 230 q/ha. Cultivata pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa
verde poate ajunge la 395 - 500 q/ha.
Soia apartine genului Glycine L. care are un numar de 25 specii, dintre care la noi in tara
se cultiva Glycine hispida (Mnch.) Maxim.

Aceasta specie cuprinde, de asemenea, mai multe subspecii, cea mai importanta si mai
raspindita fiind ssp. manshurica Enk. Dupa E n k e n (1959), subspecia manshurica cuprinde mai
multe varietati: communis, immaculata, flavida, ucrainca, viridis etc.
Soia, Glycine hispida (Mnch.) Maxim , are radacina principala pivotanta care patrunde in
sol pana la 1 m, uneori chiar pana la 2 m. Ramificatiile laterale ale radacinii principale patrund si
ele in sol pana la 30 - 40 cm. Pe ele se formeaza marea majoritate a nodozitatilor. Tulpina, inalta
de 50 - 200 cm, este dreapta, pentagonala sau cilindrica, uneori volubila. Pe tulpina si ramuri se
gasesc perisori de culoare galbuie, bruna, albicioasa etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele si
potiolul paros. Frunzele cad cand planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile sunt,
de asemenea, mici si grupate cate 3 - 9 (uneori mai multe) in raceme scurte. Au culoare liliachie,
alba-liliachie, alba-galbuie. Polenizarea este autogama, desi florile se deschid. Durata infloririi
este de 18 - 27 zile, in functie de soi si de conditiile de vegetatie. Fructul este o pastaie usor
curbata si acoperita cu perisori. Culoarea pastaii este galbena sau galbena-brunie. Pastaia este
dehiscenta si contine 2-5 seminte de culoare alba, galbuie, maslinie, verde, cafenie, neagra etc.
Masa a 1000 seminte la plantele din var. manshurica Enk. este de 120 - 230 g. Rasarirea este
epigeica.
Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea de
caldura necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800C. Durata perioadei de
vegetatie este de 110 - 150 zile.
2. Cerintele fata de temperatura si apa.
Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8C. Temperaturile medii de 12C in
luna aprilie si de 20 - 21o in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a
plantei. Soia este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2C) si la oscilatiile mari de
temperatura. Este planta de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de
vegetatie.
Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o
cantitate de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de
transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in
perioada rasaririi plantelor (915) si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor
(239). Soia suporta relativ bine seceta pana la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata de
apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da rezultate bune in

regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din care cel putin 75 mm, in perioada de
vara.
3. Zonarea culturii soia in tara noastra.

Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate tipurile de
sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune rezultate se obtin
pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in calciu, fosfor si
potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optim fiind pH = 6,7.
Cele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea
Jijiei si a Baseului, in Moldova, si pe vaile Muresului, Tarnavelor si Somesului, in Transilvania.
O zona favorabila se intalneste in campia din vestul tarii, Campia Transilvaniei, valea Siretului in
dreptul regiunii Bacau, depresiunea Jijiei si Bahluiului (in parte), precum si in partea de mijloc si
de est a podisului Moldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc soluri fertile, soia nu poate da
productii mari si stabile datorita secetei ce corespunde perioadei de inflorire-fructificare.
Extinderea culturii in aceasta zona este conditionata de irigare.
Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile ce au fost cultivate anterior cu
cereale de toamna sau cu porumb, cu conditia ca acestea sa permita o buna pregatire a solului si
acumularea unei rezerve de apa. Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rand, cand,
datorita inmultirii bacteriilor simbiotice specifice, se pot obtine productii mari. Cultivata pentru
nutret, soia este o foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile anuale.
4

4. Fertilizarea culturii de soia


Cantitatea de substante nutritive extrase de soia din sol depinde de recolta si de scopul
culturii. Dupa Enken (1959), la o productie obisnuita, soia contine in masa recoltabila la hectar
151 kg azot, 40 kg fosfor, 50 kg potasiu si alte elemente. Soia are nevoie de azot mai cu seama in
primele faze de vegetatie, consumul crescand pana aproape de fructificare, perioada dupa care
fosforul are rolul principal. Soia este, de asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce
are un rol deosebit in obtinerea unor productii mari.
Daca in sol se gasesc speciile de bacterii (Rhizobium japonicum) care sa provoace
formarea nodozitatilor pe radacinile de soia, planta are posibilitatea sa foloseasca si azotul din
atmosfera, in cele mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din care
cauza o buna parte din acesta trebuie sa si-l procure din sol. Aceasta parte trebuie data sub forma
de ingrasaminte cu azot, administrate in doze moderate, ingrasarea cu 150 - 300 kg/ha azotat de
amoniu si cu 200 - 300 kg/ha superfosfat se face toamna, incorporindu-se ingrasamintele sub
aratura de baza. ingrasamintele pot fi administrate si primavara, inainte de semanat, o data cu
pregatirea terenului, incorporarea ingrasamintelor in sol in contact cu samanta sau prea aproape
de aceasta duce la o incetinire a germinatiei, la o rasarire neuniforma si, mai tarziu, la o slaba
dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauza, administrarea ingrasamintelor trebuie sa se faca
in asa fel, incat acestea sa ajunga cu 3 - 4 cm sub adancimea de semanat si la 5 - 6 cm lateral de
samanta incorporata in sol. Soia reactioneaza favorabil la ingrasamintele chimice sau organice pe
solurile sarace in elemente nutritive. Astfel, in experientele efectuate la Campia-Turzii, pe un sol
mai putin fertil, s-au obtinut sporuri de productie de 41,7% la soia pentru siloz, prin
administrarea a 20 t/ha gunoi de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5. In cazul folosirii
numai a ingrasamintelor chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de productie a fost de
28,9%. Insa, dupa Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la
ingrasaminte a soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu
unele rezultate de cercetare din S.U.A.
5. Semanatul.
Semintele de soia necesita un pat germinativ foarte bine pregatit si cu bogate rezerve de
substante hranitoare si apa pe toata durata de vegetatie. Din aceasta cauza, se recomanda
executarea araturii de baza la adancimea de 20 - 25 cm, vara sau toamna, dupa cum planta
premergatoare paraseste terenul mai devreme sau mai tarziu. In primavara, aratura se niveleaza si
se lucreaza o data sau de doua ori cu grapa cu discuri, ultima lucrare executandu-se inaintea
semanatului. Aratura de primavara nu este indicata, fiind urmata de pierderi de recolta.
5

Pentru masa verde si siloz se foloseste soiul Lincoln, caracterizat prin talie inalta si
abundenta de frunze si pastai, fiind raionat pentru furaj in toata tara. Produce cantitati mult mai
mari de masa verde decat soiurile cultivate pentru seminte. La Fundulea, acest soi a produs 253
q/ha masa verde, depasind soiul Chippewa cu 42%.
Samanta trebuie sa provina din loturile semincere recunoscute, sa aiba marimea medie a
boabelor corespunzatoare soiului ce se cultiva si sa nu fie mai veche de doi ani. Samanta de soia
trebuie sa aiba o germinatie minima de 80% si o puritate de cel putin 95%. Samanta se trateaza
cu nitragin in ziua semanatului sau cel mult cu o zi inainte, in urma acestui tratament se obtin
plante viguroase, cu un numar mare de nodozitati pe radacini. Soia se seamana atunci cand
temperatura solului a ajuns la 8 - 10C si a trecut pericolul ingheturilor tarzii de primavara.
Aceasta epoca corespunde de regula cu a doua jumatate a lunii aprilie in conditiile din Campia
Baraganului, cu sfarsitul lunii aprilie in zonele din Podisul Central Moldovenesc si Campia
Banatului si cu prima decada a lunii mai pentru zonele mai nordice din regiunea Suceava si
Podisul Transilvaniei. Soia pentru nutret poate fi semanata si mai tirziu, in miriste, cu conditia ca
in anii si in regiunile secetoase culturile sa fie irigate.
Numarul de plante la hectar si distantele intre randuri depind de scopul culturii. Pentru
siloz se seamana la distanta de 80 - 100 cm cu o densitate de 50 - 70 boabe germinabile la m2.
Pentru conditiile din centrul Transilvaniei se recomanda cantitatea de 50 - 60 kg/ha soia la
semanatul in cultura pura pentru siloz. Amestecurile de porumb cu soia pentru masa verde se
seamana, dupa Varga si colaboratorii (1964), la distanta de 12,5 - 20 cm intre randuri, folosinduse 100 - 120 kg/ha porumb si 50 - 60 kg/ha soia. In Campia Moldovei, cele mai bune rezultate sau obtinut cand semanatul s-a facut la distanta de 30 cm intre randuri, cu o norma de semanat de
100 kg/ha, raportul dintre soia si porumb fiind 1,5:1 (Rosea, Panait si colaboratorii, 1960).
Pentru siloz, cantitatile de samanta variaza in functie de amestec si de metoda de cultura.
Astfel, la insamantatul pe acelasi rand cu porumbul si la distanta de 80 - 100 cm se folosesc 12 15 kg/ha porumb si 35 - 45 kg/ha soia. In cazul insamantarii amestecului in randuri alternative
(un rand porumb si un rand soia), se recomanda o densitate de 40000 - 50000 plante de porumb
si 250000 plante de soia la hectar, ceea ce asigura obtinerea unor productii de 270 - 280 q/ha
masa verde insilozabila, cu un ridicat continut de albumina digestibila. De regula, la amestecurile
de porumb cu soia pentru siloz si pentru masa verde se folosesc hibrizi dubli de porumb cu o
perioada de vegetatie apropiata de aceea a soiei furajere.
Soia in amestec cu sorgul se poate semana in randuri obisnuite la 12,5 - 15 cm pentru
masa verde si la 70 - 90 cm pentru siloz. Soia trebuie sa reprezinte in amestecul furajer 30 - 33%
6

atat pentru siloz, cat si pentru masa verde, cand se obtine un spor de proteina de 84 - 172 kg/ha
fata de sorgul in cultura pura. In experientele efectuate de Rosea si Panait (1962) la Podu-Iloaie,
amestecul de sorg cu soia pentru siloz, semanat la 90 cm distanta intre rinduri, cu 20 kg la ha
samanta de sorg si 40 kg/ha samanta de soia, a dat o productie de 297 q/ha, realizandu-se un spor
de 369 kg/ha proteina bruta, fata de cultura pura de sorg semanata la aceeasi distanta. Niculescu
(citat de Varga si colaboratorii, 1964) a obtinut cea mai mare cantitate de proteina bruta la hectar
(788 kg) folosind 60 kg/ha soia si 10 kg/ha sorg. Pentru masa verde cantitatea de samanta de soia
ramane aceeasi, iar norma de semanat la sorg creste la 15 - 30 kg/ha. Soia se mai poate semana
in amestec si cu iarba de Sudan, cand se folosesc pentru semanat 25 kg/ha iarba de Sudan si 60
kg/ha soia, semanatul executandu-se la o distanta de 12,5 - 15 cm intre randuri (Rosea, Panait si
Busuioc, 1960).
Adancimea de semanat este de 4 cm pe solurile cu umiditate satisfacatoare in stratul
superficial si de 5 - 7 cm pe solurile mai uscate sau mai usoare. Semanatul la adancimi mai mari
nu este recomandabil, deoarece puterea de strabatere este slaba.
Soia se seamana cu masina pneumatica SPC-G echipata cu discuri ce au orificiile duble,
asezate pe 1 - 2 cercuri apropiate, astfel ca ambele randuri de orificii sa treaca prin dreptul
camerii de vid. Raportul de transmisie se realizeaza folosind pinionul cu 22 dinti de pe axul
distribuitor si pinionul cu 16 dinti de pe axul rotii de tasare. Fata de sema natoarea SU-29,
aceasta, in afara randamentului mare de lucru (25 - 30 ha pe zi), mai are avantajul ca repartizeaza
uniform semintele pe rand si le introduce in sol la aceeasi adancime. Masina SPC-6 este
prevazuta si cu echipamentul necesar pentru aplicarea erbicidelor, fie concomitent cu semanatul,
fie separat.
Primele lucrari de ingrijire care se acorda semanaturilor de soia privesc spargerea crustei
formata inainte si dupa rasarire. Pentru a favoriza rasarirea uniforma a plantelor, afanarea solului
si distrugerea buruienilor in curs de rasarire, se folosesc grapele cu colti sau cele stelate, lucrarea
executandu-se inainte de rasarirea plantelor.

6. Combaterea buruienilor
Soia este o planta sensibila la imburuienare in special in prima parte a perioadei de
vegetatie (aproximativ 20 25 zile) caracterizata printr-o dezvoltare lenta a plantelor.
Imburuienarea unei culturi de soia in primele faze de vegetatie are un efect negativ asupra
productiei chiar daca ulterior se executa toate lucrarile de intretinere deoarece plantele raman
7

slab dezvoltate. De accea pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari depasind uneori 50 %
din potentialul de productie al soiului.
Imburuienarea ulterioara a unei culturi de soia impiedica desfasurarea normala a
procesului de dezvoltare, diminueaza productia de pastai si boabe, ingreuneaza si produce
pierderi mari la recoltare si depreciaza calitatea semintelor.
In Romania s-au determinat prezenta a 58 de specii de buruieni dintre care
monocotiledonate anuale 6, dicotiledonate 39 ,monocotiledonate perene 4, si dicotiledonate
perene 9.
MONOCOTILEDONATE DICOTILEDONATE
Setaria spp mohorul
Sorghum halepense costrei
Agropiron repens pir
Digitaria sanguinalis meisor
Echinochloua crus iarba barboasa
Solanum nigrum zarna
Amaranthus spp motoi
Convolvulus arvense volbura
Sinapis arvensis mustar salbatic
Rapanus rapanistrum ridichea salbatica
Intre gradul de infestare cu buruieni si productia de soia este o stransa corelatie. Avand in
vedere particularitatile biologice a plantelor de soia este necesar ca in sistemul de combatere
integrala a buruienilor sa fie incluse toate metodele posibile de combatere incat cultura de soia sa
fie mentinuta curata de buruieni pe toata perioada de vegetatie.

7. Metodele de combatere a buruienilor.


Combaterea mecanica si chimica a buruienilor precum si imbunatatirea tehnologiei de cultura
au condus in ultimii ani la dublarea si chiar triplarea productiei medii la soia. O cale eficienta
care ramane accesibila pentru obtinerea unor productii mari de calitate si la cost convenabil la

soia este o buna rotatie a culturilor urmand indeaproape combaterea buruienilor pe cale mecanica
si chimica
8. Combaterea mecanica a buruienilor
Asigurand la timp combaterea mecanica a buruienilor dintre randuri si o prasila s-a
obtinut o cultura de soia libera de buruieni in prima jumatate a perioadei de vegetatie. In
perioada de la semanatul pana la rasarirea soiei buruienile au fost distruse printr-o lucrare cu
sapa rotativa cand acestea erau inca mici, in curs de rasarire. Lucrarea s-a efectuat cu tractorul
Ford in agregat cu sapa rotativa la o viteza cuprinsa intre 15 km/h si pe un sol relativ uscat,
aceasta lucrare s-a efectuat dupa ora 10oo cand plantele incep sa-si piarda turgescenta.
Lucrarea cu sapa rotativa a influentat favorabil dezvoltarea plantelor ca urmare a afanarii,
aeresirii si incalzirii solului, creand conditii optime pentru activitatea bacteriilor fixatoare de
azot. S-au realizat doua lucrari cu cultivatorul pana la o adancime de 5 cm si o viteza de lucru de
8 km/h lucrere ce s-a executat pe data de 1 iunie iar a doua s-a realizat inainte de inflorit in masa
a soiei la o viteza de 15 km/h si o adancime de lucru de 10 cm lucrare ce s-a realizat pe data de
26 iunie 2004. Lucrarea cu cultivatorul s-a efectuat in urma unei ploi torentiale din data de 30
iunie 2004,ploaie in urma careia sa format crusta
Lucrarile au fost facute cu atentie pentru evitarea ranirii plantelor si denivelarea terenului
care creeaza mari deficultati la recoltare marindu-se pierderile la hectar. Combaterea
integrala a buruienilor a inceput cu semantul, lucrarile de baza si de pregatire a patului
germinativ folosirea unor seminte cu puritate ridicata si se incheie cu erbicidarea si intertinerea
mecanica a culturii.
9. Combaterea chimica a buruienilor
Combaterea mecanica

a buruienilor nu a reusit sa asigure

pe toata

perioada de

vegetatie o cultura de soia libera de buruieni in special dupa inflorit pana la incheierea ciclului de
vegetatie. Prin lucrarile mecanice nu s-a putut distruge buruienile de pe randul plantelor care vor
stanjeni in continuare dezvoltarea normala a acestora.
Rezolvarea acestor importante probleme pentru productie a constituit o trecere la
combaterea chimica a buruienilor pe terenurile cultivate cu soiurile cu gena rezistenta la soia de
tip RR (Rondup Ready) soiuri S 2254 RR produs de firma Mon Santo s-a folosit un singur
erbicid si anume Roundup in doze de 2,5l / ha diluandu-se in 125 l apa.
Pentru 400 ha s-a folosit 1000 l de erbicid, primul tratament s-a realizat in faza de 3 4
perechi de frunze si inaltimea buruienilor de 12 cm aceasta lucrare s-a efectuat intre orele 06:00

09:30, iar al doilea tratament s-a efectuat la reinfestare dupa 35 zile de la efectuarea primului
tratament in preajma inceperii butonilor florali.
Prima erbicidare s-a realizat cu ajutorul masinii de stropit MSP in agregat cu tractorul U
650 folosind duze cu orificiu redus. A doua erbicidare s-a executat cu elecopterul datorita
faptului ca inaltimea plantelor s-a marit si in acest mod se evita vatamarea plantelor.
Erbicidul Roundup a combatut atat monocotiledonatele si dicotiledonatele anuale cat si
cele perene. Erbicid sistemic postemergent avand ca substanta activa glifosat 360 g %, special
folosit pentru cultura de soia si porumb RR .
Modul de actiune erbicidul translocat in radacini asigura o distrugere totala
a buruienilor inhiband producerea de catre plante a aminoacizilor aromatici, in functie de specie
si conditiile climatice sunt necesare 4 14 zile ca buruienile sa fie distruse complet
10 . Prevenirea si combaterea bolilor
Virusurile produc boli virotice ce afecteaza planta ca o consecinta samanta
si productia prin reducerea productiei cu peste 25 %.
Cele mai raspandite virusuri sunt: Virusul mozaicului, virusul petei incolore,a tutunului si
virusul mozaicului galben. Bacteiile patogene sunt larg raspandite in cultura soiei, reducand
astfel productia uneori cu peste 30 %.
Cele mai raspandite sunt: arsura bacteriana, arsura pustulara si vestejirea tulpinii. Unele
boli se transmit prin samanta (Virusul mozaicului, arsura bacteriana) cand creend probleme prin
usurinta cu care se raspandesc. Petele se raspandesc si prin sol impunand respectarea directa a
rotatiei uneori chiar pentru perioade mai mari. Mozaicul soiei este raspandit practic in toate
zonele unde se cultiva soia fiind cea mai raspandita viroza a soiei. Boala este produsa de virusul
mozaicului soiei soia virus 1. Virusul se transmite prin seva de catre afide ca: Aphis faboe,
Microsiphum pisi. Determina simptome sub forma de ingalbenire in jurul nervurii tinere planta
creste pitica prin scuturarea internoduriilor.
Aplicarea unor masuri de igena culturala de tehnologie de cultivare si utilizarea de soiuri
rezistente prezinta mijloace de prevenire si lupta impotriva mozaicului soiei.
Arsura bacteriana este cea mai raspandita boala bacteriana a soiei. Boala
este favorizata de conditiile de vreme umeda si racoroasa si poate reduce productia cu peste 20
%. Simptomele apar de regula pe frunze, pot aparea insa si pe petiolii tulpinii si pastaii. Boala se
manifesta prin aparitia unor pete mici colturoase umede, petele se maresc si se brunifica pe
masura ce tesutul moare, putand distruge planta in curs de rasarire. La plantele mai dezvoltate
petele sunt caracteristice, cu colturi unghiulare de aspect apos, 1 2 mm diametru de culoare
10

galbena sau brun deschisa pe masura distrugerii tesutului viu, aceasta necrozeaza si petele devin
de culoare brun inchis.
Boala este produsa de bacteria Pseudomonos glicea si se transmite prin semintele
infectate cat si prin resturile de plante atacate ramase dupa recoltare. Masuri de prevenire si
combatere: - s-a folosit la semanat seminte libere de boli, in timpul vegetatiei nu s-a executat
lucrari dupa ploaie, -resturile vegetative ramase dupa recoltare a fost incorporate prin araturi
adanci;
Mana soiei (micoza) boala este produsa de ciuperci Perenospera monoshurica. Simptome
in infectiile sistemice pe primele frunze apar pete de decolorare a tesutului care devin
galbui, ulterior pe fata lor interioara apar fructificatiile ciuperciile care constituie inocolul primar.
Frunzele grase atacate cad prematur, defolierea plantelor are loc mai ales in partea de jos
a tulpinii. Simptomele sunt frecvente si mai intense pe vreme umeda si calduroasa, in timp de
seceta si temperaturi scazute reduc sau impiedica aparitia.
Cea mai raspandita si cea mai eficace masura de prevenire si combatere o reprezinta
cultivarea soiurilor rezistente la mana. In general se fac tratamente cu substante cuprice sau cu
zeama bordeleza 1 % in perioada de vegetatie. Sunt extremi de pagubitori agentii patogeni
care se transmit prin sol de resturi vegetale: tussorium, rhizoctonia, pithium, famphsis sau
peronos pora, monsurica, screlotinica, acestia pot deveni pagubitori in conditii favorabile de
temperatura si umiditate.
Pentru diminuarea atacului se vor face tratamente la samanta cu fungicide : Tiromet 2
kg/to de samanta cu eficienta pentru fenophsis soia ; Beret 1,25 l/to cu eficienta pentru frescrium
si petrium.
Pentru combaterea Screlotinia s-au efectuat tot cu fungicide folosind TOPSIN (cu
substanta activa tiofanatmetil 70%) 1 kg/ha
In tara noastra cele mai raspandite boli ale soiei si care produc pagube insemnate sunt:
virozele, bacteriozele si micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus este o boala
care poate micsora productia cu cea. 70%. Boala este cunoscuta sub trei forme: mozaicul brun,
mozaicul galben al frunzelor si incretirea sau basicarea frunzelor. Plantele atacate raman mici,
pipernicite si au foliolele patate si umflate din loc in loc. Culoarea acestora alterneaza intre
verde-inchis si galbui. Pastaile atacate au un numar redus de seminte, care adesea nu
mai germineaza.
Dintre bacterioze, pagube serioase produce, mai ales in anii si in zonele ploioase, arsura
bacteriana a soiei produsa de Pseudomoiias glycinea . Boala se instaleaza pe tulpina, frunza,
petiol, pastai si trece uneori si la seminte. Apare sub forma de pete mici de 1-2 mm, galbene, care
ulterior devin brune pana la negre. Tesuturile din dreptul acestor pete se usuca si se rup, incat
planta atacata apare cu frunzele ciuruite sau sfartecate. Pastaile atacate contin un numar mic de
11

seminte a caror facultate germinativa este mult redusa. Aceasta boala se combate prin folosirea
de samanta sanatoasa, provenita de la plante neatacate, ce au fost recoltate si treierate separat. In
U.R.S.S., tratarea semintelor cu Granosan (NIUIF 2) in doza de 4 kg la 1000 kg samanta, a redus
atacul cu 3 - 12% si a sporit productia cu 4,5 - 38,6%.
Soia mai este atacata de mana, cauzata de ciuperca Peronospora manshurica si de
putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum Mana se combate prin stropiri repetate cu
zeama bordeleza 1%, iar putregaiul alb, prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice sau
cu apa calda de 60C, timp de 10 minute. Pe timpul vegetatiei la cultura de soia din cadrul fermei
Maretu ne-am confruntat cu putregaiul alb produsa de Sclerotinia sclerotiorum am purces la
smulgerea plantelor afectate si scoaterea lor din cultura pentru evitarea extinderii acestei boli.
11. Prevenirea si combaterea daunatorilor
Daunatorii care produc pagube mari, mai ales in perioada formarii pastailor, sunt molia
pastailor de soia (Etiella zinckenella Tr.) si molia pastailor de mazare (Laspeyresia nigricana F. si
L. dorsana F.). Combaterea moliei pastailor de soia a fost indicata la cultura borceagului. Molia
pastailor de mazare se combate prin araturi de toamna, semanat devreme si folosirea soiurilor
timpurii, pentru ca inflorirea sa nu coincida cu perioada depunerii oualelor.
Dintre daunatorii soiei fac parte nematozii si unele insecte. Nematozii ataca radacinile
impiedicand extragerea apei si elementelor nutritive din sol avand drept consecinte afectarea
cresterii si dezvoltarii. Atacul netozilor are ca efect asupra nodurilor normale.
Insectele daunatoare soiei activeaza in diferite faze de vegetatie afectand semintele in
curs de germinatie sau plantele in curs de rasarire, frunzele, florile, pastaile sau semintele in curs
de formare.
Daunatorii care produc pagube culturii de soia actioneaza in diferite faze de vegetatie
astfel: in cursul germinatiei si rasaritului produc pagube viermii sarma si musca cenusie a
culturiilor acestia fiind daunatori in stadiul larva, asupra frunzelor actioneaza ca daunatori in
primele faze de vegetatie: gargarita frunzelor de porumb, gargarita frunzelor de leguminoase,
toate fiind daunatoare in stadiul adult. Frunzele sunt atacate in perioada vegetatiei de un numar
de daunatori care actioneaza in stadiul larva (buha mazarii, omida de stepa) cat si stadiu de adult
(paianjenul rosu) . Pastaile si semintele sunt atacate de omida pastailor de soia. PED 24
exemplare pe metru liniar.
Molia pastailor de soia larvele rod boabele partial sau total reducand productia si
depreciind calitatea semintelor. Pentru prevenirea atacului se recomanda distrugerea
leguminoaselor afectate, recoltarea la timpul maturitatii terminologice a culturii si aplicarea
12

araturilor dupa recoltare pentru a distruge larvele care sunt in curs de retragere in sol. Se pot
aplica si tratamnete chimice cu Sidan la aparitia larvelor.
Musca cenusie a culturilor - larva mustei cenusie a culturilor poate ataca cotileoanele in
timpul germinatiei, rasarirea nu mai are loc, iar cand atacul are loc in cursul rasaririi sunt distruse
cotiledoanele cat si plantele. Daca atacul survine dupa rasarire larvele patrund in tulpina iar
plantele pot pieri sau daca nu pier sunt subdezvoltate, pitice si produc sub potential normal.PED
40 fluturi/ m
Cele mai mari pagube care pot deveni de importanta economica sunt produse de
paianjenul rosu (Tetronchus urticae) molia pastailor de soia (Estela zinckenella) si musca cenusie
a culturilor (Hylema platura) .
Paianjenul rosu atacul s-a manifestat sub forma unei decolorari a frunzei siincretirea
usoara a acesteia dupa care frunzele au cazut . Pentru a preveni atacul paianjenului prin depistari
in timp optim a aparitiei, s-a supravegheat permanent cultura incepand din jumatatea a doua a
lunii iulie. Cand paianjenul a ajuns la densitate mare la PED 5 10 plante atacate /m s-a aplicat
tratamente cu produsul Mitac in doza de 2 l/ha(diluandu-se in 350l apa),
avand ca substanta activa Amitraz 20%; cantitatea totala de solutie folosita pentru a trata intreaga
suprafata de 400 ha a fost de 800l solutie.
12. Soiurile cultivate in Romania
Multitudinea de soiuri existente in prezent in lume se diferentiaza dupa criteriul
morfologic .Pentru ca in practica insa criteriul de baza ramane reactia plantelor la
fotoperiodism si temperatura ,reflectata in caracterele privind precocitatea sau durata
perioadei de vegetatie maturizare .
Dupa aceste criterii s-a adoptat clasificarea in 13 grupe propusa de S.U.A
si Canada .Respectiv trei grupe notate cu 000;00;0 pentru nsoiuri timpurii si 10 grupe notate cu
I(intai) pana la X(zece),pentru soiuri semitardive si tardive .
In tara noastra soiurile din Lista Oficiala apartin de subspecia Manshurica si sunt
incadrate in grupele de precocitate 0 pana la II ,dupa cum urmeaza :
-Grupa de precocitate 000 cu soiuri foarte precoce : Perla ; Diamant;
-Grupa de precocitate 00 cu soiuri precoce Atlas ; Agat ; Gadir ; Onix; Opal ; Safir;
Romanesc 99;
-Grupa de precocitate 0 cu soiuri semiprecoce : Columna ; Clamir ; Stil; Proteinka;
-Grupa de precocitate I cu soiuri semiprecoce : Triumf ; Danubiana ; Victoria ;
valkir ;Cresir
-Grupa de precocitate II cu soiuri tardive streine: Amsoi ; Stine 2250;
13

-Soiuri modificate genetic cu toleranta la Glifosat in prezent cultivate in Romania


,cunoscutele soiuri notate cu RR,rezistente la erbicidul Roundup ,cu soiurile din marca
Pioneer:
-soiurile din grupa II: S 2254 RR; PR 92 B 21 RR; PR 92 B71 RR;
-soiurile din grupa 0 : S0994 RR; S1484 RR;
-soiul din grupa I: PR 95 B 05 RR
13. Recoltarea
Ajungerea la maturitate a soiei are o deosebita importanta pentru declansarea
recoltarii culturii.
Recoltarea se face cand :
-

acumularea substantei uscate in seminte a fost maxima semintele nu mai

primesc asimilatie, umiditatea semintelor in aceasta faza este cuprinsa inter 54 si 62


%. Culoarea a 26 % din seminte a fost galbena si a 35 % din pastai galbena sau bruna;
-

- semintele incepeau sa-si micsoreze volumul iar pastaile isi pierdeau

culoarea verde;
-

tegumentul semintelor devine galben;

Este un bun indicator vizual care marchjeaza inceputul maturizarii.


De la atingerea maturizarii fiziologice pana la recoltare sau mai distins doua faze:
1. maturitatea deplina (cand 95 % din pastai au atins culoarea specifica a pastaii
mature)
2. maturitatea de recoltare (cand boabele au 14 % umiditate si se pot recolta)
Pentru grabirea uscarii plantelor de soia precum si a buruienilor din lan
care ingreuneaza recoltarea s-a recurs la tratamente cu desicanti.
Reglarea corecta a combinei are o importanta deosebita un parametru fiind inaltimea de
taiere a plantei. Insertia joasa a pastailor pe planta si taierea acestora la o inaltime de peste 3 cm
provoaca mari pierderi prin ramanerea pe teren a unui numar ridicat de pastai. Inaltimea de taiere
a plantelor fost corelata in functie de soi, astfel in cazul de fata se va recolta la o inaltime de 3 cm
si o reglare corespunzatoare a aparatului de treier (turatia batatorului, distanta la contrabator,
alegerea sitelor, intensitatea curentului de aer asigura de asemenea reducerea pierderilor de boabe
si evitarea vatamarii acestora prin spargere si fisurare. Viteza de deplasare a fost de 5 km/h.
Pentru a nu sparge boabele in timpul treieratului , s-a redus turatia batatorului (550 rot / min ) ,
iar distanta dintre batator si contrabatator s-a reglat astfel incat ca la intrare distanta sa fie de
circa 30 mm , iar la iesire de 100 mm
14

14. Tehnologia culturii ecologice la soia


Datorita cresterii lente a culturii ecologice de soia, exista pericolul ca in primele faze de
crestere, din cauza ploilor, sa se dezvolte buruienile si solul sa fie erodat si spalat.
Pentru a reduce aceste efecte negative, sau a le evita, trebuie ca solul dupa semanat sa fie
acoperit prin mulcire cu vegetatie uscata sau verde. In ultimii ani fermierii austrieci practica la
scara larga cultura ecologica de soia dupa secara verde, care este astfel folosit ca si mulci.
Soia se seamna dupa 15 mai cand secara verde se afla in faza de inspicare. Secara este
culcata la pamant cu ajutorul unui tavalug cu role si astfel este controlata eroziunea solului si
suprimarea buruienilor. De obicei prin aceasta lucrare se renunta la prasitul si la plivitul culturii
de soia din anul respectiv.
Au fost testate, de catre un institut de cercetare din Austria, doua soiuri de soia si s-a
constantata ca varietatea Sultana s-a dovedit superioara soiului Merlin.

15. Comparatie intre sistemul clasic si sistemul no-tillage


n experienele din Lunca Dunrii solul este aluvionar care conine 2,5 4,0 % humus i
28 34% argil. S-a folosit soia modificat genetic soiul S2254 de la firma Monsanto din SUA.
Semnatul s-a realizat la distana de 70 cm ntre rnduri.
La sistemul clasic s-a folosit semntoarea SBC-8 de fabricaie romneasc, iar la
sistemul no tillage s-a folosit semntoarea Massey Ferguson.
La sistemul clasic dup recoltarea porumbului cu combina Claas solul s-a arat la
adncimea de 28 30 cm. Primvara s-au fcut dou lucrri cu discul, iar dup rsritul plantelor
de soia s-au executat 3 praile mecanice ntre rnduri i 2 praile manuale pe rnd.
La sistemul no tillage solul nu s-a arat. Semnatul soiei s-a realizat direct n porumbite
cu semntoarea Massey Ferguson. Combaterea buruienilor anuale i perene s-a realizat
folosind erbicidul Roundup Ready care conine 360 g /litru de glyphosate.
Rezultatele experienelor cu soia modificat genetic la SC Agro Chirnogi O adevrat
REVOLUIE tehnico tiinific n agricultur a fcut-o Compania Monsanto prin crearea de
soiuri de soia rezistente la erbicidul Roundup pe baz de glyphosate. Baldwin, A.L (1999) n
referatul prezentat la Conferina de la Brighton afirma: crearea organismelor modificate genetic

15

O.M.G. constituie o adevrat revoluie n combaterea buruienilor deoarece erbicidul Roundup


pe baz de plyphosate combate absolut toate buruienile anuale i perene.
Primele experiene cu soiuri de soia rezistente la glyphossate au fost fcute la
Universitatea din Arkansas n anul 1993, iar n anul 1996 fermierii americani au cultivat soia pe
suprafee mari, rezistent la Roundup Ready. n anul 2003 soia a fost cultivat pe plan mondial
pe 7l milioane de hectare din care 55 % cu soiuri modificate genetic.
Cele mai mare procent peste 70% este n SUA. De ce cultiv fermierii americani soiuri
modificate genetic? Din dou considerente pur economice: - la soiurile de soia modificate
genetic, producia de boabe la hectar este i mai mare dect la soiurile convenionale; - pot
practica cu mai mult succes tehnologia fr artur, adic no tillage n plus la soia modificat
genetic se folosete un singur erbicid Roundup Ready, pe cnd la soiurile convenionale se
folosesc 2 3 erbicide, n funcie de specificul mburuenrii.
Preul erbicidului Roundup Ready este mai mic dect al erbicidelor care se aplic la
soiurile de soia neconvenionale. n Romnia, soia tolerant la glyphosate, substana activ a
erbicidului Roundup Ready este singura specie modificat genetic cultivat n scop comercial
avnd aprobare oficial n conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2002.
n Catalogul Oficial al soiurilor (hibrizilor de plante de cultur din Romnia ediia 2004
sunt nscrise 14 soiuri de soia modificat genetic, rezistente la glyphosate. Romnia fiind singura
ar din Europa care cultiv soia modificat genetic.
n anul 2001 s-a cultivat n Romnia soiuri de soia modificate genetic pe 17 mii de
hectare, iar n anul 2004 peste 50 mii hectare.
Primele experiene cu soia modificat genetic au fost executate de Negril i Floarea
Bodescu, la Staiunea de Cercetare i Dezvoltare Agricol Teleorman, la care s-au obinut n anul
1999 producii de 3950 kg pn la 4600 kg /ha n funcie de dozele de Roundup Ready. Trebuie
de precizat c la Staiunea Teleorman soia modificat genetic (soiul S2254) s-a cultivat dup
tehnologia clasic. De aceia la soia modificat genetic, sunt primele experiene n Romnia n
sistemul no tillage executate de autor. Experienele cu soia modificat genetic executate de dr.
Nicolae arpe la SC Agro- Chirnogi.
Cultura de soia modificat genetic, soiul S2254, a avut ca plant premergtoare porumbul
care s-a recoltat cu combina Claas. Semnatul soiei s-a fcut n ziua de 11 mai 2004 cu
semntoarea marca Massey Ferguson, care a fcut un semnat de foarte bun calitate, cnd
resturile vegetale (tulpini, frunze, ciocli de porumb) cntreau 38.500 kg la hectar.

16

Dup rsritul soiei, n perioada de vegetaie s-au fcut 3 irigri cu norme de udare de
cte 500 600 m3 la hectar. De asemenea s-a fcut un tratament cu Roundup Ready, cnd
plantele de soia aveau 15 cm nlime, iar buruienile monocotile i dicotile aveau 5 15 cm
nlime, iar Sorghum halepense aveau 10 20 cm nlime. Al doilea tratament cu Roundup
Ready s-a executat la reinfestarea cu buruieni cnd plantele de soia aveau 25 30 cm nlime.
Dozele de la Roundup Ready sunt indicate n tabelul 100. De la rsritul soiei i pn la recoltare
s-a fcut observaii privind selectivitatea i eficacitatea erbicidului Roundup Ready. n tabelul
100 de sintez, se prezint rezultatele obinute la SC Agro Chirnogi privind selectivitatea,
eficacitatea i producia de soia la sistemul clasic i no tillage.
Din analiza tabelului 100 se poate concluziona c toate dozele de Roundup Ready au fost
foarte bine tolerate de soia modificat genetic, fiindc pe tot parcursul vegetaiei nu s-a observat
nici un simptom de fitotoxicitate. Combaterea buruienilor a fost difereniat n funcie de
tratamentele cu erbicidul Roundup Ready. n varianta tratat numai cu 2 litri de Roundup Ready
combaterea buruienilor a fost de numai 80%. La aceast variant Sorghum halepense a regenerat
n proporie de 50% (adic din tufele de costrei uscate au aprut noi lstari care pn la recoltare
au format paxicole cu semine, iar n sol sau format noi rizomi.
De asemenea la varianta cu un singur tratament cu Roundup Ready n doz de 2 litri a
avut loc fenomenul de reinfestare cu Xantium strumarium, deoarece se tie c n fruct (carnaci)
sunt 2 semine din care rsare o plantul i a doua plantul rsare numai dac prima este distrus
de erbicide sau prin praile. Tot la aceast variant au regenerat i alte specii de buruieni perene.
La varianta cu dou tratamente de Roundup Ready n doz de 3 + 3 litri /ha s-a realizat cea mai
bun combatere de 100% a tuturor speciilor de buruieni anuale i perene inclusiv costreiul
(Sorghum halepense).

17

Tot n tabelul 1 sunt prezentate datele privind producia de soia. Datorit gradului de
mburuienare foarte ridicat din Lunca Dunrii la variantele netratate cu erbicidul Roundup Ready
s-a obinut o producie de soia foarte mic: 700 kg /ha la sistemul no tillage i 950 la sistemul
clasic.
La sistemul no tillage cea mai mic producie de soia de numai 3500 kg /ha a fost la
varianta tratat o singur dat cu Roundup Ready n doz de 2 litri /ha. La aceast variant
producia de soia s-a redus din cauza reinfestrii cu specii de buruieni perene, dar mai ales din
cauza regenerrii costreiului. Cea mai mare producie de soia de 4.590 kg /ha s-a realizat n
varianta cu dou tratamente cu Roundup Ready n doz de 3 + 3 litri /ha, deoarece la aceast
variant au fost combtute 100% toate speciile de buruieni anuale i perene.
De asemenea o producie de 4600 kg /ha s-a realizat i la sistemul clasic la care s-au fcut
2 tratamente cu erbicidul Roundp Ready n doz de 3 + 3 litri /ha. Eficiena economic a celor 2
sisteme clasic i no tillage la soia modificat genetic la SC Agro Chirnogi. Aa cum am scris
mai sus, fermierii americani practic la cultura soiei modificat genetic sistemul no tillage pe
suprafee mari din considerente economice deoarece tona de soia se produce cu cheltuieli mult
mai puine n comparaie cu sistemul clasic. Am fcut aceste calcule economice n condiiile
specifice din Lunca ndiguit a Dunrii de la SC Agro Chirnogi pe care le prezentm n tabelul
2.

18

Analiznd datele din tabelul 2 se constat c practicnd sistemul no tillage s-a fcut
economie de combustibil de 67 litri /ha fa de sistemul clasic, calculat n lei revine aproximativ
1.340 roni la hectar.
Rezultatele experienelor cu soia modificat genetic la Agrofam - Holding, Feteti. Soia
modificat genetic din soiul S-2254 s-a cultivat dup porumb . Semnatul s-a fcut n decada a
III-a a lunii aprilie. n timpul vegetaiei, n lunile aprilie septembrie au fost precipitaii foarte
abundente, totaliznd 700 l /m2 ceva neobinuit pentru zona Brganului, unde precipitaiile
multe anuale n perioada de vegetaie sunt de 250 300 l /m2 . Din aceste considerente nu s-a
mai recurs la irigare. n tabelul 3 sunt prezentate selectivitatea, eficacitatea i producia de soia.

Din datele prezentate n tabelul 3, rezult c soiul S 2254 a tolerat foarte bine erbicidul
Roundup Ready, aplicat chiar la doze maxime (3+3 litri /ha). Combaterea buruienilor monocotile
i dicotile a fost n funcie de dozele de Roundup Ready.
19

Astfel, n variante tratate o singur dat cu Roundup Ready n doze de 2 sau 3 litri /ha,
speciile de buruieni perene, inclusiv Sorghum Halepense au regenerat pn toamna la recoltarea
soiei, formnd panicole cu semine ajunse la maturitatea fiziologic i ce este i mai grav, s-au
format noi rizomi viabili.
O combatere de 100% a tuturor speciilor de buruieni anuale i perene s-a realizat n
varianta tratat de 2 ori cu Roundup Ready n doze de 3 + 3 litri /ha. Eficiena economic la cele
dou sisteme clasic i no tillage la soia modificat genetic la Agrofam Feteti. n tabelul 4
prezentm consumul de motorin la sistemul clasic i no tillage.

Din tabelul 4 rezult c pentru efectuarea lucrrilor mecanice de la arat i pn la


recoltarea soiei la sistemul clasic s-au consumat 103 litri motorin /ha, n timp ce la sistemul no
tillage, consumul a fost foarte mic numai 23 litri /ha.
Strategia recomandat pentru combaterea chimic a buruienilor anuale i perene din
cultura soiei modifi cat genetic. La soia modificat genetic strategia de combaterea buruienilor
este mult mai simpl n comparaie cu soiurile clasice la care trebuie aplicate mai multe
tratamente cu diverse erbicide.
De asemenea nu s-a sintetizat pe plan mondial un erbicid care s combat speciile de
buruieni dicotile perene cum sunt Cirsium arvense, Sonchus arvense, Lepidium droha,
Convolvulus arvensis etc., care pentru agricultura Romniei n ultimii 15 ani au devenit o
adevrat calamitate. Nu degeaba fermierii din SUA, care cultiv anual peste 25.000.000 ha de
soia modificat genetic.
i n Romnia n anul 2005 ponderea cea mai mare a suprafeelor au fost la soia
modificat genetic. Aceasta este uneori puternic concurat de buruieni fiind uneori peste 1000
sau 2000 de buruieni pe m2 .

20

Primul tratament cu erbicidul Roundup Ready se execut cnd buruienile anuale i perene
au rsrit n mas i au nlimi diferite de la 10 cm i pn la 20 cm, iar n cazul cnd este
prezent i constreiul faza optim este de 15 20 cm nlime. Al doilea tratament se execut cu
Roundup Ready la reinfestarea culturii de soia.
NOT: Toate erbicidele prevzute la Strategia nr. 1 se vor aplica cu echipamente
moderne terestre fabricate de SERVOPLANT SRL Bucureti prevzute cu doze MICRON bazat
pe tehnologia CDA (Control Droplet Application = Aplicarea cu pictura controlat), care pot
distribui 30 60 litri soluie la hectar sau echipamente clasice care distribuie 300 400 litri /ha.

CONCLUZII
1.

La sistemul no tillage buruienile anuale i perene (inclusiv Sorhum halepense,


Cirsium arvense, Sonchus arvense etc.) au fost combtute n proporie de 97
100 % folosind erbicidul Roundup Ready aplicat la 2 epoci n doze de 2 sau 3
litri /ha. La sistemul clasic buruienile anuale i perene au fost combtute prin
praile mecanice i manuale n proporie de 90 97%. 2. Produciile de soia n
medie pe

2.

4 ani au fost practic egale la cele dou sisteme tehnologice. La sistemul clasic
45600 kg /ha la Chirnogi i 3850 kg /ha la Agrofam Feteti. La sistemul no
tillage 4700 kg /ha la Chirnogi i 3970 kg /ha la Agrofam Feteti.

3.

Diferene foarte mari au fost ns n privina consumului de motorin. La


sistemul clasic s-au consumat 79 100 litri de motorin la hectar, iar la
sistemul no tillage numai 12 23 litri la hectar.

4.

Pe baza experienelor s-a ajuns la concluzia general c sistemul no tillage


este mai economic, mai performant n comparaie cu sistemul clasic.

21

BIBLIOGRAFIE

1. Baldvin, A.L., 1999 Value and exploatation of herbicides tolerant crops in the SUA.
Brighton Crop Protection Conference Weeds, vol. 3, p. 653 662.
2. Brown, W.J., 1968 - Herbicid tillage system in England. I th British Weed Control Conference.
Brighton, vol 3, p. 1297 1301.
3. Phillips, S.N. Young, H.M, 1973 No tillage Farming. Publish Remain Associated Inc.
Milwakee, Visconsin p. 1 224.

Arsura bacteriana
22

Virusul mozaicului

Mana soia

Molia pastailor de soia

23

Nematozi soia

Musca cenusie

24

Paianjenul rosu

Tehnologie no-tillage

25

Recoltare soia

26