Proiect Scule

si Prelucrari
prin aschiere
Valentin Urda
Grupa 633 AA
Ingineria i
Managementul Sistemelor
Tehnologice
Universitatea Politehnic
Bucuresti

Profesor ndrumator:
Tanase Ioan

1. Brosa pentru prelurarea unei gauri patrate cu latura l=42 H7 ,

lungimea L=55 mm la piese din materialul OL60

1.1 Documentarea pentru proiectarea brosei patrate

Brosarea reprezinta un procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor
interioare sau exterioare, profilate sau neprofilate, pentru cazul prelucrarii in productii
de serie mare si de masa, intr-o caIitate a prelucrarii corespunzatoare operatiilor de
finisare. Prelucrarea se face pe o masina-unealta numita masina de brosat, cu
ajutorul unei scule aschietoare numita brosa.
Brosa este o scula aschietoare cu mai multi dinti aati la distanta de un pas si
pozitionaiti unul fata de altul, pe directia adaosului de prelucrare, la distanta as
numita suprainaltare pe dinte. Dimensiunea a, reprezinta marimea avansulu care se
realizeaza n acest caz prin constructia sculei aschietoare si nu pe cale cinematic.
Procedeul face parte din categoria modurilor de generare cu generatoarea
materializata.
Pentru generare este suficient numai miscarea principal de aschiere v,
avansul realizndu-se prin pozitionare cu cota az a dinitilor brosei. n general,
miscarea principal de aschiere, de vitez vu, este rectilinie, mai rar de rotatie.
Datorit acestui mod de generate, masina de brosat este foarte simpl si ieftina,
Iipsindu-i lantul cinematic de avans. n. schimb, brosa este relativ complex, dicil de
realizat si scumpa n comparatie cu alte scule aschietoare.

1.2.Stabilirea schemei de brosare

Din punctul de vedere al schemelor de aschiere, adica al modulului de
impartire a adaosului de prelucrare si succesiunea indepartarii lui, brosarea poate fi
de trei feluri: brosarea dupa profil, brosarea prin generare, si brosarea progresiva.
Aceste scheme de aschiere vor influenta, atat constructia brosei cat si asupra
procesului de aschiere. Pentru prelucrarea locasului studiat se alege schema de
brosare prin generare.

Brosarea prin generare corespunde unei scheme de aschiere la care

suprainaltarea pe dinte az se realizeaza pe directia adaousului de prelucrare maxim.
In general si in acest caz se aschiaza cu grosimi de aschiere mici si inaltimi mari,
numai ca spre deosebire de schema dupa profil latimea aschiei se miscoreaza cu
apropierea de suprafata finala. De remarcat ca taisurile secundare ale dintilor
genereaza profilul suprafetei, motivul pentru care schema se numeste prin generare.

1.3 Stabilirea adaosului de prelucrare

Adaosul de prelucrare reprezinta distanta dintre suprafeteleinitiala si cea
prelucrata prin brosare. In cazul brosarii, marimea lui depinde de mai multi factori:
forma si dimensiunile suprafetei initiale, calitatea prelucrarii initiale, toleranta
suprafetei brosate.
Pentru un alezaj poligonal, adaosul radial se poate determina cu relatia
urmatoare, un cazul in care alezajul initial este obtinut prin burghiere.
Adaosul de prelucrare:

De= 1.414 * l = 1.414 * 42= 59.388 mm

Dc= 0.98 * Dc= 58.2
Apas = Dc - dmin + Ai + 0.85 * Td
Apas= 58.2 42+ 0.85 * 0.825= 16.795 mm

1.4 Elemente dimensionale ale profilului dintilor brosei

Pentru o mai buna intelegere a elementelor dimensionale ale brosei, acestea se
reprezinta in fig urmatoare:

Pentru adaosul de prelucrare calculate rezulta 3 zone de degrosare:

Adi=

D 0
200

unde ={5.7; 9.3; 22; 5}

Adi =

5.742
200

= 1.197

Adi =

9.342
200

= 1.953

Adi =

22.542
200

= 4.725

1.197+1.953+4.725 = Apol * 0.5

1.5 Stabilirea suprainaltarii pe dinte

Suprainaltarea pe dinte az, in funtie de schema de brosare, corespunde
avansului generator sau director masurat pe un dinte al brosei. Marimea ei este
determinata in funtie de materialul piesei, de tipul si dimensiunile suprafetei ce se
prelucreaza.
Marimea suprainaltarii este aleasa pe criterii de rezistenta si criterii de
calitatea suprafetei de prelucrat. Criteriile de rezistenta se refera la limitarea fortelor
de aschiere. De asemenea, valoarea fortelor de aschiere este limitata si de
posibilitatile masinii.
Criteriul de calitate se refera la dependenta ce exista intre marimea
surainaltarii az si marimea rugozitatii suprafetei brosate crescand az creste
proportional si rugozitatea ira in unele cazuri apare chiar pericolul smulgerii
materialului , craterul produs nemaiputand fi indepartat de dintii de finisare. Utilizarea
unor suprainaltari cu valori la limita superioara duce la lungimi mici de brose ceea ce
inseamna economie de manopera si de material cu avantaje privind si
productivitatea brosarii.
Pentru dintii de finisare, suprainaltarea poate fi determinata si in modul
urmator:
primul dinte va avea suprainaltarea 0.8*az, al doilea 0.5*az al treilea si
urmatorii 0.3*az in care az este suprainaltarea dintilor de degrosare.
Suprainaltarea pe dinte se alege:

as= [0.04; 0.08; 0.12;]

1.6 Numarul de dinti aschietori

Numarul de dinti aschietori sai brosei depinde de marimea adaosului de prelucrare si
de marimea suprainaltarii pe dinte. Cu cat brosa are mai multi dinti, cu atat ea va
rezulta mai lunga ceea ce inseamna dezavantaje de executie de exploeatare si de
intretinere, La stabilirea numarului de dinti aschietori za ai brosei se tine seama si de
calitatea suprafetei initiale ce urmeaza a se brosa. In general se considera ca daca
suprafata initiala este degrosata, cum este cazul alezajelor rezultate din burghiere,
primul dinte nu are suprainaltare, caz in care numarul de dinti aschietori za va fi

Za=

ad 1
ad 2
ad 3
az 1 + az 2 + az 3

= 98.5 ~= 100 dinti

1.7 Pasul dintilor

Pasul dintilor p este un element principal si de referinta al danturii brosei.
Pentru schemele dupa profil sau prin generare pasul se calculeaza astfel:

P=1.4 * 55
P=8.2 ~= 9
Zsin = (

2P
56
P +1) => Zsin = ( 10

+1) = 5.5<6

1.8 Inaltimea dintelui:

Inaltimea dintelui se determina pe baza unui criteriu funtional:
h=1.13 *

12azLp

Rezulta urmatoarele inaltimi:

h1=1.13 *

50.0455 = 3.7 mm

h2=1.13 *

40.0855 = 4.74 mm

h3=1.13 *

30.1255 = 5.02 mm

1.9 Grosimea dintelui

Se determina in functie de marimea pasului folosindeu-se urmatoarea relatie:
s=0.33*p
s= 3 mm
1.10 Unghiul de degajare
Unghiul de degajare se stabileste tinand seama de natura materialului de prelucrat,
cu valori intre 5 si 15
Se adopta

=13

1.11 Unghiul de asezare

Unghiul de asezare se alege in functie de tipul brosei:
-

=2..3 pentru brose de interior

- =6..12 pentru aschiere

Se alege =3

1.12 Numarul de dinti simultan in aschiere Zaim

Zaim = (

2P
56
P +1) => Zsin = ( 10

+1) = 5.5<6

Zaim= 5

1.13 Aria sectiunii golului Sg dintre doi dinti

In timpul procesului de aschiere in golul dintre dinti se inmagazineaza cantitatea de
aschiere indepartata de prelucrarea prezent pe suprafata piesei de prelucrat. Acesta
trebuie sa fie de k ori mai mare decat aria sectiunii longitudinale a aschiei.
5

Sg= k* Sia
Sia= Lp*az
Sia= 33*0.05= 1.65 mm

1.14 Raza de racordare la baza dintilor

Raza de racordare la baza dintilor se alege in functie de pasul dintilor:
r= 0.2*p
r=0.2*9
r= 1.8mm

1.15 Latimea fetei de asezare f1

Latimea fetei de asezare se alege in functie de pasul dintilor :
f1=2.4mm

1.6 Lungimea brosei

Lungimea brosei:

Lf= Lcd + Lgf+ La+ Lgb

La= Las+ Lc= (0.7+Za+ Zc)
La=(0.7+33+3)*10= 367 mm
Lcd= 140mm
Lgf= 0.8*55=44mm
Lgb= 0.8*55=44mm
Lt=140+26.4+26.4+3367
6

Lt=559.9

2.Freza disc modul pentru danturare

Frezele disc modul sunt scule profilate, cu dini detalonai, avnd
unghiul de degajare nul, iar profilul, msurat n plan axial, identic cu
negativul profilului golului dintre doi dini ai roii de prelucrat. Aceste freze
se folosesc la danturarea prin frezare a roilor dinate cilindrice cu dini
drepi i nclinai,executnd dantura prin copiere, dinte cu dinte.
Din punct de vadere constructiv, frezele disc modul se execut la fel
ca frezele profilate, dimensiunile lor de baz stabilindu-se n acelai mod.
Singura particularitate care apare const n forma profilului dinilor, care
se determin n funcie de parametriidanturii roii de prelucrat.
Dimensiunile nominale ale roii dinate prelucrate:

m = 2 mm ;
zp = 32 dini ;
= 20

1.Alegerea materialului sculei i a tratamentului termic

Freza va fi executat din oelul rapid Rp3, avnd compoziia

chimic i caracteristicile mecanice conform STAS 7382-80.
Compoziia chimic este urmtoarea:
7

C: 0.70 0.80%;

W: 17.5 19.5%;

Mn: max. 0.45%;

Si: 0.2 0.4%;

Ni: max. 0.4%;

Cr: 3.60 4.40%;

P: max. 0.025%;

Mo: max. 0.6%;

V: 1.0 1.4%;

S: max. 0.02%.

Pentru oel rapid clit, caracteristicile mecanice sunt urmtoarele:

3

limita de rupere la compresiune: (3.5 4) * 10 Mpa;

3

limita de rupere la ncovoiere: (3.6 3.7) * 10 Mpa;

duritatea: 61 63 HRC.

Scula, din oel rapid Rp3, va fi supus unui tratament termic

preliminar i a unuia final.
Tratamentul termic preliminar este recoacere de nmuiere la 820
850C, n vederea prelucrrilor de degroare. Dup degroare se
impune recoacere de detensionare la temperaturi de 600 6500C
pentru evitarea deformrii ulterioare a sculei sub influena tensiunilor
interne.

2. Stabilirea parametrilor geometrici funcionali ai sculei

Pentru c diferenele dintre unghiurile constructive i cele

funcionale se pot neglija se vor lua n considerare numai
unghiurile constructive. Valorile lor se aleg n funcie de
materialul prelucrat, de tipul frezei, de numrul de dini i
materialul prii active a sculei.

Unghiul de degajare y = 0, pentru c profilul frezei este

complex, fiind necesar pstrarea profilului.

Unghiul

de

aezare

se

ia

funcie

de

rezistena

materialului prelucrat: = 20.

Unghiurile de aezare laterale din zona vrfurilor sunt mici.

Principalul element constructiv al frezei disc-modul este

diametru exterior:
Des=10m+40
Des=20+40= 60 mm

3. Calculul constructiv al sculei

Dornul pe care este fixat freza este din OLC45 cu

ai

=30 daN/mm2 .

Datorita forei periferice de frezare dornul este solicitat la torsiune:

Mt

Fp D f
2

119,49 70
4182,15
2
9

daNmm

Componenta radial a forei de achiere Fr solicit dornul la ncovoiere:

Fr Fh2 Fv2 32,26 2 87,22 2 92,99

daN

Unde:

Fh = 32,26 daN;
Fv = 87,22 daN.
Se alege lungimea dornului l = 100 mm.
Momentul de ncovoiere este (dornul frezei va fi ncastrat la un capt):
Mi

3
3
Fr l
92,99 100 1743,56
16
16

daNmm

M iech d fnec
32 M iech

d fnec 3
ai
32
ai
3

d fnec 3

32 4531,04
11,54
30

mm

Aleg valoarea normalizat df =12 mm.

Raza de racordare de la fundul dintelui: r = (0,5 2) mm.
= 1 mm.
Mrimea detalonrii este egal cu:

Des
55
tg
tg10 o 1,21
z
25

nlimea total a dintelui este:

10

mm

Aleg: r

H=h

+ K + r = 12 + 1,21 + 1= 14,21 mm.

Pentru a asigura o bun rezisten a dintelui, precum i un numr

sporit de reascuiri este necesar ca grosimea c, la baza dintelui, s
verifice relaia:
c = (0,8 l)H.
c = 1 H = 1 14,21 = 14,21 mm

4. Stabilirea tipului de poziionare a sculei

Pentru scule cu alezaj i corpul de revoluie ce execut micarea
principal de achiere, partea de poziionare-fixare se realizeaz prin
gaur cilindric cu pan transversal. Dornul pe care este fixat freza
este ncastrat la un capt i rezemat la cellalt capt.

11

12

Pentru montare aleg o pan paralel de tip A cu urmtoarele dimensiuni:

i. b = 40-0,030 mm, n cmpul de tolerane h9
h=4-0,030mm;
l= (14 70) mm;
r = 0,25 mm.
Canalul, att cel practicat n dorn, ct i cel din alezajul frezei, va avea
urmtoarele cote:

b 3 00.,06
042

mm, n cmpul de tolerane P9 ;

t1 3 0,100 0

mm;

t 2 2,3 0,1000

mm;
r 0,25

mm.
1

Lungimea necesar a penei:

2 c1 F
h pa

unde:
C1 - coeficient al distribuiei neuniforme a presiunii dintre pan i
1

alezajul frezei: C = 1,15;

h - nlimea penei: h = 7 mm;
pa- presiunea admisibil n cazul unei solicitri cu fore ce acioneaz
dup un ciclu pulsator: pa = 70 MPa.
1

2 1,15 298,19
1,39
7 70

mm

Se alege o valoare normalizat pentru lungimea penei: l = 10 mm.

Pana este Ax6x6x10 STAS 1004 - 81.

Pentru pene paralele se impune folosirea uni oel cu

r min

= 590

N/mm2 , OL 60 1K, STAS 500/2-80.

5. Calculul profilului prii active a sculei

Profilul frezei depinde de profilul golului dintre dinii alturai ai roii

dinate care este format dintr-o poriune evolventic (poriunea activ) i
o poriune inactiv situat la piciorul dintelui, neevolventic.

Drept origine a coordonatelor,

se alege punctul C, fundul golului
dintre doi dini ai roii prelucrate, iar
flancul AC al dintelui va avea dou
poriuni distincte:
Poriunea AB, activ, n
evolvent, ntre cercul exterior
i cel de baz;
Poriunea BC, de racordare, neevolventic

2 tg d

ev d ev x
2 zp
zp

m = 2 mm
zp = 32 dini

= 0,1

d= 20o
Rd

m zp
2

2 32
31
2

mm

Re=Rd + m = 31+2 = 33 mm
Ri = Re 1,25 m = 33-1.25*2= 30.5 mm
Rb = Rd cos d = 31 cos 20o = 29.13 mm

Se dau valori pentru Rx: Rx =[Rb,Rc + (2 3)mm], se determin

x
valorile unghiurilor x corespunztoare, apoi se vor calcula valorile

2 tg d

ev d ev x
2 zp
zp

Profilul sculei este determinat de mulimea punctelor M:

X1 = R sin

x
Y1 = Rx cos

- Ri

3. Baza de alezat pentru degrosare cu doua cutite cu placute schimbabile

Alezoarele sunt scule destinate prelucrarilor de finisare a gaurilor cilindrice sau conica
infundate sau desfundate si pot asigura obtinerea unor dimensiuni cuprinse in limitele
treptelor de precizie 9..6 si rugozitatii ale suprafetelor 3.2 0.2 um. Se deosebesc de
burghi si de largitoare prin valorile parametrilor geometrici, prin numarul mai mare de
dinti si prin ghidarea mai buna.
Clasificare alezoarelor se poate face dupa mai multe criterii:
1. Dupa modul de actionare al alezorului:
- alezoare de masinsa
- alezoare de mana
2. Dupa forma gaurii alezate:
- alezoare pentru gauri cilindrice
-alezoare pentru gauri conice
3. Dupa modul de prindere pe masina
-alezoare cu coada cilondrica si cu cap patrat
-alezoare cu coada conica
-alezoare cu alezaj
-alezoare cu prinderi speciale pentru masini speciale

4. Dupa constructie si material

-alezoare monobloc din oteluri de scule
-alezoare monobloc cu coada sudata din otel de constructie
-alezoare cu placute din carburi metalice lipite
- alezoare cu partea aschietoare din oteluri de scule sau din carburi metalice

Elemente constructive:
Diametrul alezajului trebuie sa asigure obtinerea diametrului piesei in limitele
abaterilor prescrise pentru aceasta, chiar si dupa reascutirea alezorului. Deci la
stabilirea diametrului alezorului si o rezerva de uzura. Diametrul se stabileste in
interiorul campului tolerantei de executie a piesei de prelucrat, aproape de lipita
superioara, iar toleranta alezorului trebuie sa fie de circa 1/3 din toleranta piesei.
Abaterea superioara a diametrului alezorului este cu 15% din toleranta abaterea
superioara a diametrului alezajului pentru a nu produce rebuturi datorita alezajului gaurii
care se produce in cele mai multe cazuti.
Pentru gauri cu diametre multiple ne uitam pentru scule care ofera prelucrare complexa,
alezare si burghiere. Aceasta salveaza o parte considerabila a costurilor de productie
deoarece in caz contrar ar fi necesar sa se utilizeze un instrument separat pentru
fiecare pas. Deasemenea este posibil sa se utilizeze instrumente care sunt special
concepute pentru aplicatii specifice. Astfel de instrumente permit sa combine toate
prelucrarile

Precizia la alezare:
In cele mai multe cazuri de alezare precizia este una dintre ultimile operatii de
prelucrare pe piesa de prelucrat. Acest lucru inseamna o cheltuiala de cost ridicat/timp
este deja finalizata piesa de prelucrat. Ca prin urmare o eroare in timpul acestei
operatiuni ar putea suporta pierderi mari. Uneltele de precizie trebuie prin urmare sa
indeplineasca cerinte ridicate:
-precizie a diametrului ridicata

-usor de ajustat
-prindere fara probleme
Precizia la alezoare se obtine cand folosim alezoare cu o singura placuta pentru
a permite o mai buna ajustare si reglare.
Stabilirea formei constructive, dimensionale si geometria partii aschietoare
conform temei: - bara de alezat pentru degrosare cu doua placute schimbabile cu
diametru de alezare D= 5570mm

Scula: DuoBore 821

k=90
kr= 28
=5

=6

Parametrii placuta:
CoroTurn111
Diametrul cercului inscris:6.35mm
Raza la colt: 0.3969 mm

DuoBore 821 este un instrument de alezat dur si versatil, care poate fi folosit n
trei tipuri diferite de prelucrari: multi- margine de, margine pas- i alezare simpla.
Placutele pot fi ajustate n mod individual, att axial ct i radial. Sistemul este alctuit
din adaptoare cu reglaj, lamele i capace, fcnd posibil adaptarea instrumentului la
diferite materiale i condiii.

Caracteristici:
Doua placute schimbabile pe scula
Scurt, rigid i compact, confer o stabilitate maxim.
Ansambluri de diapozitive opionale, reglabile individual, att axial ct i radial ce
garanteaz o reducere a costurilor de inventar.
Poate evacua lichid de racire direct prin capatul sculei.

Aplicaie:
Geometrii special proiectate pentru ergonomia sculei.
Utilizeaza suruburi de prindere a placutelor.
Utilizai T-Max P i CoroTurn RC pentru mbunt irea economiei i securitatea
procesului n condiii stabile
Utilizai instrumentul pentru diferite tipuri de aplica ii, cum ar fi degajarii, prin
gaura i tiat ntrerupt
Tipuri de prelucrari:

Prinderea sculei
Rigiditate la ncovoiere i cuplu de transmisii sunt cei mai importan i factori atunci cnd
aleg un suport instrument pentru operaiunile de foraj. Pentru cea mai bun utilizare
stabilitate i gaura de calitate Coromant Capto sau sistemul Coromant EH.
Cuplaj Coromant Capto este singurul sistem de scule modular proiectat pentru toate
operaiile de tiere de metal, inclusiv toate metodele de fabricare a gurii. Instrumentele
de aceleai de tiere i adaptoarele pot fi utilizate n aplica ii diferite i ma ini. Acest
lucru face posibil s standardizeze pe un sistem de scule pentru ntregul atelier. Re ine i
urmtoarele:
Alege cel mai scurt adaptor posibil
Alege cel mai puternic adaptor posibil
n cazul n care este necesar reducerea, utiliza i versiunea conic, dac este posibil
Pentru Consolele lungi (> 4 x DCON), utilizarea umezit adaptoare
Pentru Consolele lungi, asigur prindere rigid cu contact flan pentru axul dac este
posibil
Sistemul Coromant EH ofer o mare flexibilitate de scule - alege dintr-o varietate larg
de capete, adaptoare i gambe.
Pentru foraj care necesit raz lung de aciune, la fel ca n centrele de prelucrare mari
n gama de diametre de 1-36 mm (.039-1.42 inci). buzunare adanci este o aplica ie
tipic n cazul n care sistemul Coromant EH ofer ndemna necesar, fr a limita
securitatea procesului

4. Alegerea sculelor si stabilirea regimului de aschiere

Pe parcursul acestei etape urmeaza sa se aleaga sculele si regimurile de aschiere

pentru prelucrarea reperului 2 care are ca material semifabricat FC250 STAS 568-82
cu o duritate Brinell HB250. S-au ales 7 suprafete ce definesc aceasta

piesa.

1. Prelucrarea suprafetei S1
Datorita faptului ca suprafata frontala S1 necesita obtinerea unei rugozitati a piesei de
3.6 m se va prelucra initial aceasta suprafata cu ajutorul unei freze frontale.

Scula adoptata: CoroMill 345 A345-038M32-13M

Placuta adoptata: 345R-1305E

Pentru stabilirea regimului de aschiere adoptat pentru obtinerea suprafetei S1 s-a folosit
aplicatia CoroGuide cu urmatorii parametrii:

2.Prelucrarea suprafetei S2
Suprafata S2 necesita o rugozitate de 3.2 m si alegem ofreza frontala;
Scula adoptata: CoroMill 345 A345-038M32-13M
Placuta adoptata: 345R-1305E

Pentru stabilirea regimului de aschiere adoptat pentru obtinerea suprafetei S2 s-a folosit
aplicatia CoroGuide cu urmatorii parametrii:

3. Prelucrarea suprafetei S3
Suprafata S3 necesita o rugozitate de 6.3 m si alegem o freza frontala;
Scula adoptata: CoroMill 345 A345-038M32-13M
Placuta adoptata: 345R-1305E

Pentru stabilirea regimului de aschiere adoptat pentru obtinerea suprafetei S3 s-a folosit
aplicatia CoroGuide cu urmatorii parametrii:

4. Prelucrarea suprafetei S4
Suprafata S4 este o suprafata frontala cu o rugozitate de 12.5 care se realizeaza cu o
freza frontala.
Scula adoptata: CoroMill S-60
Placuta adoptata: HNMF 09 05

Pentru stabilirea regimului de aschiere adoptat pentru obtinerea suprafetei S4 s-a folosit
aplicatia CoroGuide cu urmatorii parametrii:

5.Prelucrarea suprafete S5
Aceasta suprafata necesita o largire la 40 mm.
Scula adoptata: CoroDrill 880
Placuta adoptata: 880-07 04 W12H

Pentru stabilirea regimului de aschiere adoptat pentru obtinerea suprafetei S3 s-a folosit
aplicatia CoroGuide cu urmatorii parametrii:

6.Prelucrarea suprafete 6
Suprafata S6 necesita o rugozitate de 3.2 m si alegem o freza frontala;
Scula adoptata: CoroMill 345 A345-038M32-13M
Placuta adoptata: 345R-1305E

Pentru stabilirea regimului de aschiere adoptat pentru obtinerea suprafetei S6 s-a folosit
aplicatia CoroGuide cu urmatorii parametrii:

7. Prelucrarea suprafetei S7
Suprafata S7 este o gaura de surub,
Scula adoptata: CoroTap 100

Pentru stabilirea regimului de aschiere adoptat pentru obtinerea suprafetei S6 s-a folosit
aplicatia CoroGuide cu urmatorii parametrii: