Sunteți pe pagina 1din 10

REFERAT

Pregatirea tehnica la copii


Tema : Pregatirea tehnica la copii si
optimizarea pregatirii
Tehnice pentru copii.

Prof.univ.dr : Cretu Cristi


MASTERAND:
Calota Robert

Condiiile vieii au fost cercetate n continuu de-a lungul existenei omenirii,


i s-au tras concluzii permanent valabile, cum ar fi i cea de minte sntoas ntrun corp sntos. Pornind de la aceast premiz trebuie s recunoatem, c cea mai
mare comoar a fiecruia dintre noi este sntatea fizic i mental proprie, iar una
dintre responsabilitile principale ar fi s-i educm pe copii s-i triasc viaa
astfel nct, s-i ocroteasc sntatea. Alimentaia echilibrat, consumul
alimentelor sntoase, activitatea fizic regulat, o igien riguroas i gndirea
pozitiv sunt cele mai bune recomandri pentru a avea o via sntoas. Influena
sportului asupra dezvoltrii fizicului i a psihicului Descoperire empiric a faptului
c exerciiile fizice, contribuie la dezvoltarea fizicului i psihicului, a condus la
recunoaterea importanei educaiei fizice i a sportului. Practicarea regulat a
exerciiilor fizice i a sportului au efecte multiple pe dou planuri: asupra fizicului
i a organismului, respectiv asupra psihicului. Pe latura fizicului, se manifest
asupra dezvoltrii armonioase a corpului uman i asupra strii generale de sntate
a organismului. n sfera psihicului, se reflect ntr-un moral sntos, cu o capacitate
ridicat de a suporta stresul, dar i n trirea emoiei concursului, n dorina de a
nvinge, de a tinde ctre un ideal, care se poate atinge prin perseveren i munc,
avnd ca drept rsplat satisfacia victoriei. Integrarea organic a sportului n traiul
cotidian rezult sntate, gndire pozitiv, ncredere, bucurie de via, totodat
sprijin dezvoltarea relaiilor interumane, creeaz un mediu ambiant degajrii
spiritului colectiv. Efectele pozitive asupra organismului uman a practicrii
diferitelor sporturi[1] - creterea nivelului de energie, mbuntete rezistena
fizic; - ajut la pstrarea masei musculare, ceea ce ajut la conservarea sistemul
osos, la pstrarea flexibilitii coloanei vertebrale, a articulaiilor; - reduce riscul
apariiei bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale; ntrete sistemul imunitar, reduce considerabil stresul, previne depresia; - ajut la
meninerea greutii corporale, la arderea caloriilor n plus. notul, sportul cel mai
blnd cu corpul omenesc n dorina noastr de a duce o via sntoas care s
implice - n special n cazul tinerilor - o dezvoltare fizic i psihic armonioas,
dorim s alegem sportul cu cel mai bun raport ntre efortul depus i beneficii.
Beneficiile notului Sportul considerat ca fiind cel mai complex i eficient pentru
sntatea noastr este notul, deoarece nu prezint rezervele tipice majoritii
sporturilor. Acesta dezvolt foarte bine calitile motrice de baz cum ar fi: viteza,

ndemnarea, rezistena i fora. Sportul, n general, este o activitate social, un


mijloc educativ ce dezvolt trupul, mintea i gustul pentru frumos.
Acest
sport sporete capacitatea de coordonare, elegan n micri, vitez de reacie,
tonific n egal msur, muchii, inima i plmnii.[1] Datorit presiunii apei,
exercitate asupra corpului aproape toate organele sunt influenate. Plmnii i
inima depun un efort mai mare pentru a funciona normal. Astfel se mrete
elasticitatea i rezistena acestora, se regleaz tensiunea arterial, deci se reduce
riscul bolilor cardiovasculare i se mbuntete circulaia sangvin. Riscul de
traumatizare a corpului este minim, iar posibilitatea de accidentare este aproape
inexistent. Practicat regulat, garanteaz o silueta de invidiat, topete celulita i
dezvolt armonios toate grupele de muchi. Psihologii americani susin c 70% din
cei care practic acest sport triesc intens emoiile plcute. Studiile arat c
nottorii au, n general, tensiunea mai mic, iar nivelul depresiei sau al furiei este,
de asemenea, sczut. De asemenea, trebuie subliniat c este sportul tuturor
vrstelor. Poate fi practicat de la copii cu o vrst fraged, la vrstnici sau la
persoanele care datorit condiiei fizice, nu au acces la alte sporturi, ntr-un mediu
plcut. notul a cptat i o bine meritat reputaie terapeutic sau corectiv, fiind
cel mai rspndit i eficient, susinnd astfel teza existenei sportului pentru
sntate, constituindu-se chiar ntr-o procedur aparte, hidrokinetoterapia
(tratamentul prin micare n ap cald). notul astzi este considerat medicament de
elecie, ca urmare prin efectele uneori miraculoase, tonificnd sistemul nervos i
muscular. Biomecanica notului Se prezint diferitele stiluri de not, prin
specificarea caracteristicilor particulare ale acestora, evideniind comportarea
musculaturii. Fiecare procedeu tehnic de not sportiv este caracterizat printr-un
grup de contracii musculare coordonate global, cu o structur biomecanic
particular a procedeului respectiv.

Tehnica procedee inot .


Procedeul craul- Poziia capului este ntotdeauna n linie dreapt cu coloana Umerii i pieptul umerii se rotesc n jurul axei coloanei vertebrale, n acelai plan
cu oldul. - Braele ntotdeauna un bra conduce micarea, iar cellalt fie trage,
fie se relaxeaz. - Picioarele jocul de picioare n comparaie cu jocul braelor are
un rol secundar. Micare energic a vrfului picioarelor ajut mpingerea mai
rapid. Sunt acceptate mai multe tipuri de tempouri (n 2, n 6, etc.) - Respiraia
are loc la fiecare a doua sau a treia tragere a braului. Este important ca respiraia
s se efectueze confortabil n ambele pri.

Procedeul fluture- Poziia capului este ntotdeauna cu privirea n fa, cu micare


alternativ de ridicare i coborre sub ap. - Braele au o micare ciclic,
simetric. Avansarea braelor nu se face la suprafa sau sub ap, nottorul ridic
braele deasupra apei i le avanseaz deodat. - Picioarele n legtur cu
procedeul fluture s-a format micarea picioarelor, denumit delfin. Esena btii
delfin este micarea ondulatorie simultan a membrelor n plan vertical. Respiraia inspiraia se efectueaz n etapa pasiv, iar expiraia n etapa activ a
micrii braelor, la fiecare a 4-a btaie.

Procedeul bras- Poziia capului prin specificul micrilor, capul trebuie s se


ridice deasupra apei la revenirea picioarelor. - Poziia corpului trunchiul trebuie
s fie aliniat orizontal, cu bazinul ct mai aproape de suprafa. - Braele au o
micare ciclic, simetric. Toate etapele, i cele active i cele pasive sunt realizate
sub ap. Faza de pregtire pasiv este urmat de o etap activ de propulsie. Picioarele micarea lor descrie un traiect eliptic subacvatic, cu rol deosebit.
Avansarea se datoreaz, n procent de 70%, micrii membrelor. Faza pasiva este

ncetinit, faza activ este cu creterea vitezei micrii. Deosebim faza pregtitoare
pasiv i faza activ de propulsie. - Respiraia Inspiraia are loc n timpul etapei
de tragere, cu capul imediat deasupra apei i ine pn la propulsie, cnd are loc
expiraia.

Procedeul spate- Poziia capului, corpului se ine deasupra apei doar nasul i
gura, iar restul capului i al corpului rmn scufundate. - Braele au micarea
ncruciat, asimetric, ciclic. Dou etape: active i pasive. Cele active sunt
intrarea i prinderea apei, mpingere, traciunea, eliberarea, iar cea pasiv revenirea i intrarea braului n ap. - Picioarele au micare ciclic de sus n jos,
de jos n sus (mai intensiv). Micarea pornete de la olduri, genunchii sunt uor
ndoii, vrful piciorului se ntoarce ctre interior. - Respiraia este cea mai
simpl, deoarece gura este deasupra apei. Expiraia se conecteaz de micare unuia
dintre brae. Capul nu se rotete, nu exist nici o micare lateral.

n urma practicrii notului cu regularitate, rezistena la efort i mobilitatea


organismului
crete considerabil. Apa preia greutatea corporal, deci muchii i articulaiile
lucreaz fr s
suporte aceast ncrctur. Asta nseamn c din ntreaga mas muscular, 2/3 se
dezvolt fr ca
articulaiile s sufere n vreun fel iar ligamentele i dezvolt flexibilitatea i
se ntresc. Miscarea de picioare
Miscarea de picioare craul si/sau spate este urmatorul element care se invata.
Bataia picioarelor este mult mai naturala si mai usor de controlat. Sicronizarea
bratelor si a picioarelor poate fi prea dificila la aceasta varsta frageda. Miscarea de

picioare se invata din asezat pe marginea bazinului sau din apa la bara. Nu trebuie
neglijat nici exemplul personal (demonstratia care trebuie neaparat insotita de
explicatie) sau repetarea elementelor pe uscat. Deasemenea, daca conditiile permit
folosirea unei plutitoare (plute) este excelenta si chiar recomandata.
Respiratia subacvatica
Dupa ce copilul reuseste sa execute bataia de picioare cu usurinta, copilul
intelegand chiar ca aceasta este mijlocul de propulsie in apa, conducem copilul
spre experienta unei scufundari subacvatice totala a intregului corp. Totodata, el
invata sa-si tina respiratia sub apa, dar si sa respire corect, cu expiratie in apa,
specifica inotului eficient.
Introducerea capului in apa
Introducerea capului in apa nu trebuie grabita. Acest lucru poate fi piatra de
incercare in invatarea inotului corect. Folosirea jocurilor sau introducerea fetei in
apa mai intai constituie mijloacele acestei deprinderi. Dupa ce copilul introduce
capul in apa, are tendinta sa-si foloseasca mainile pentru a indeparta apa de pe fata
(ochi). Incercati sa-i obisnuiti sa renunte la aceasta obisnuinta spunandu-le ca daca
tin ochii deschisi sub apa, nu vor mai avea nevoie sa-si stearga fata.
Consolidarea deprinderilorFiecare element al tehnicii trebuie repetat astfel incat
copilul sa-si formeze deprinderi corecte si stabile. Insusirea si Repetarea
elementelor de tehnica se face atat segmentar cat si global, pentru ca rezultatul
final trebuie sa fie o miscare executata global si nu doar, spre exemplu, o buna
miscare de picioare, dar o respiratie incorecta care sa strice aliniamentul corect al
corpului pe apa atunci cand copilul respira.

Respiratia.
Respiratia in timpul inotului este un factor la fel de important. O respiratie
incorecta determina pe langa o tehnica incorecta si ineficienta si o extenuare
prematura pentru copil, el nefiind capabil sa-si regleze o respiratie eficienta si

astfel
Pluta pe spate

oboseste.

Probabil ca ati observat deja ca poti pluti pe apa fara sa faci absolut nici o
miscare. Acest lucru este posibil datorita faptului ca densitatea corpului uman este
mai mica decat a apei. Asadar putem folosi acest aspect, invatand in paralel cu
miscarea de picioare craul si pe cea de picioare spate. Astfel vom alunga
monotonia, dar vom constata chiar o simpatie mai mare din partea copiilor
pentru acest procedeu deoarece respiratia se realizeaza mult mai usor, gura si nasul
fiind peste nivelul apei. Deasemenea vor aprecia si faptul ca nu le mai intra apa in
ochi. Miscarea de picioare fiind in esenta miscarea de picioare craul dar executata
invers, putem considera pluta pe spate ca un exercitiu pentru invatarea miscarii de
picioare craul.
Joaca, jocul, distractia
Pentru ca invatarea inotului se face inca de la varste foarte mici, nu trebuie
sa uitam ca avem de-a face cu copii si nu cu adulti. Fiecare lectie trebuie sa
cuprinda jocuri, intrega lectie de inot trebuie sa fie conceputa ca un joc, altfel
copilul se va pluictisi, iar receptivitatea sa va scadea. Jocul este cel mai bun mijloc
de a cuceri atentia unui copil. Folositi-l cu incredere! Distrati-i pe copii si parintii
va vor aprecia munca, altfel.

Miscarea de brate
Miscarea de brate trebuie sa fie prezentata mai intai pe uscat. Copilul
trebuie sa-si formeze o reprezentare kinetica corporala a miscarii, reprezentare pe
care apoi sa incerce s-o reproduca in mediul acvatic. Miscarea trebuie mult
simplificata, punandu-se accentul pe tractiunea in apa si pe obisnuinta de a realiza
faza de revenire cu bratul relaxat. Se va folosi ca exercitii ajutatoare, inotul fara
respiratie. In cadrul inotului fara respiratie nu trebuie sa uitam de faptul ca efortul
este unul anaerobic si necesita o pauza mai mare pentru revenire.

- INVATAREA MOTRICA
Invatarea este un proces important prin care un individ dobandeste
deprinderi si cunostinte noi, avand la baza un set de evenimente, aparitii si
schimbari care apar atunci cand practica permite oamenilor sa-si insuseasca
anumite sarcini. Ea poate fi transpusa ca un rezultat direct al experientei si al
exersarii. Procesul invatarii este format dintr-un set de procese asociate cu practica
si experienta care influenteaza si duc la schimbari a capacitatii de e raspunde.
Priceperile umane iau multe forme care accentueaz controlul i coordonarea
marilor grupe musculare, n activitile care implic fora cum ar fi fotbalul sau
sriturile, pn la cele n care grupele muchilor nici nu trebuie antrenate n mod
special. Principiile performanei umane i nvarea depind de o extindere asupra
unui fel de deprindere motric care urmeaz s fie svrit. Deprinderile de baza
in invatarea actului motric sunt cele motorii si cognitive. Invarea motric trebuie
urmrit sub dou direcii eseniale, prima n care sunt introduse terminologia,
conceptele i principiile nrudite cu performana uman calificat i fr o mare
referire la procesele asociate cu nvarea. Principiile de aici n mod sigur se aplic
mbuntirii

deprinderilor

deja

performante,

care

reprezint

obiectivul

antrenorului.
Cunoasterea eficientei unui rezultat este deosebit de importanta
pentru procesul de invatare, iar greselile pot oferi informatii care au rolul de ajuta
si preveni un eventual esec. Controlul motor are la baza integrarea simultana si
corelatia mai multor parti anatomice cum ar fi muschii, articulatiile, creier,
receptori, etc. Viteza de reactie in invatarea motrica se rezuma prin dificultatea de a
raspunde la stimuli apropiati in timp astfel incat raspunsurile trebuie sa fie separate

in timp. Un numr de proceduri au fost folosite n studiile de nvare a


aptitudinilor care pot fi interpretate ca dnd o referin de corectitudine pentru
rspunsul nainte ca orice practic s fie nceput. Este structura mpotriva creia
feed-back-ul producerii rspunsului este comparat cu scopul de a calcula o eroare
n rspuns. Dac rspunsul este unul rapid atunci feed-backul poate fi folosit n
urmtoarea etap dup ce ajustrile necesare au fost fcute programului de
micare. Tehnicile motivationale implica procese care i au originea n faptul c
indivizii interacioneaz cu ali indivizi n feluri variate relativ complexe i c
aceste interaciuni dau motivaii puternice ca strile n nvare.
Inteligenta motrica se defineste ca fiind posibilitatea de a mbunti
capacitile musculare, de a nelege jocul, de a deine o bun motivaie sportiv i
de a acumula noi cunotine, oportunitatea de a cunoate principiile, strategiile,
regulile i psihologia sportului, de a sistematiza rapid situaiile schimbtoare din
timpul activitilor de for, de a organiza timpul, spaiul i coordonarea muscular,
de a regla poziia corpului i echilibrul, de a nva i dezvolta controlul asupra
musculaturii, de a nva cum s se mite corpul n situaii diverse i n medii
diferite.
Fenomenul cunoasterii este legat de existenta umana. Orice cunoatere este
rezultatul unei experiene, al contactului fiinei umane cu realitatea lumii, dar i al
relaiilor de reciprocitate cu celelalte persoane. Cunoaterea contribuie la evoluia
omului, transformndu-1 dintr-o fiin pasiv, parte a naturii, a lumii, dependent
de aceasta, ntr-o individualitate capabil de a cunoate, de a nelege i de a
aciona liber i voluntar asupra lumii, schimbnd-o treptat n folosul su. Orice act
de cunoatere este o referin a persoanei la ceva determinant pentru aceasta. Ceva
care pentru om are importan, i trezete interesul, curiozitatea sau de care are
nevoie n viaa practic.

Stinta reprezinta un sistem de cunostinte referitoare la un domeniu al


realitatii. Componenta principal a ei este teoria, cu condiia ca aceasta s conin
un sistem de cunotine, artnd realitatea sub forma legilor si a principiilor. tiina
este cunoaterea exact, riguroas i demonstrabil a unor date cu valoare de
adevruri obiective despre realitate. Ea exprim ntr-o form clar, coerent i
inteligibil adevrul i legile care guverneaz realitatea fizic obiectiv a lumii
exterioare. Metoda intuitiv este fondat pe certitudinea c cea mai mare parte a
adevrurilor provine din intuiie i c ele relev evidena. Prin definiie, intuiia
este achiziia unei certitudini fr utilizarea raionamentului sau a inferenei.
Studiul de caz cunoate dou aplicaii, el poate servi la creterea cunotinelor pe
care le avem despre un individ particular, aa cum ea poate viza prelucrarea unor
schimbri la acest individ. n ceea ce privete achiziia de cunotine, obiectivul cel
mai des urmrit nu este obinerea de concluzii bine stabilite, ci mai degrab
elaborarea de ipoteze noi.
Bibliografie:
1. Demeter, Andrei, Drgan, Ioan, Sport i sntate, Ed. Sport-Turism, Bucureti,
1990, (pp. 8, 9.)
10, 76, 77, 114, 115, 116).
2. Uiu, Ioan, Teoria educaiei fizice i sportului (curs litografiat), Cluj-Napoca,
1991 (pp. 12, 13).
3. http://www.cursuri-inot-copii-adulti.ro/beneficiile-inotului.php
4. http://www.medicas.ro/fitness-welness/inotul/#comments
5. http://www.swim.ro/297/copii-in-apa/