2.2.

Descrierea proiectului
2.2.1. Descrierea caracteristicilor fizice
CT 2 adica noua centrala termica, va asigura alimentarea cu abur a
acelorasi consumatori pe care ii deserveste in prezent CT 1, respectiv
centrala termica existenta. Aburul produs in noua centrala termica va fi
folosit ca agent primar pentru pompele de vid (ejectoare).
CT 2 va avea cerintele de utilitati mai mici decat CT 1 datorita
echipamentelor noi, a tehnologiei de ultima generatie si a unui grad sporit
de automatizare. Din acest considerent nu sunt necesare modificari ale
cotelor de utilitati.
CT 2 NU va functiona niciodata simultan cu CT 1. CT 1 va functiona,
doar in perioadele cand centrala noua se va afla in revizii planificate sau
eventuale avarii a se vedea Angajamentul DOOSAN-IMGB anexat.
Capacitate termica CT 2 10,35 MW
31,05 MW
Echipare
Principalele echipamente ale centralei sunt
3 cazane de abur de 15 t/h si 20 bar fiecare, cu functionare pe gaze
naturale;
Instalatii care vor asigura calitatea de apa ceruta de cazane:
o 1 statie tratare apa 40 m3/h va asigura dedurizarea apei;
o 1 degazor va asigura degazarea apei;
Pompe;
Expandor.
Cazane
Fiecare din cele trei cazane de abur saturat va avea urmatoarele
caracteristici:
Putere temica: 10,35 MWtermici
Randament: 95,2%, valoare supenoara valorii de referinta de 90%
precizata in Directiva 2004/8/CE Anexa II;
Arzatoare complet automatizate, cu NOx redus echipate conform EN
676 cu:
o Sistem de aprindere;
o Sistem de realizarea a amestecului optim aer-combustibil;
o Sistem dublu de siguranta pe parte de intrerupere acces
combustibil.
Consum de gaze naturale: 1.051 Nm3/h,
Gaze arse: 11.918 Nm3/h (14.798 kg/h);
Temperatura gaze arse: 1270C

Utilitati
Utilitatile se vor asigura din retelele de utilitati din incinta societatii
S.C. DOOSAN-IMGB SA., prin redistribuirea cotelor actuale, fara a fi
necesare suplimentari de cote.

Utilitatile necesare pentru buna functionare a centralei sunt:

combustibil gaze naturale 3 cazane x 1.051 Nm3/h 3.153 Nm3/h;
energie electrica 500 kW;

apa industriala 40 m3/h;

apa pentru grupul sanitar 120 l/zi;
canalizare tehnologica 15 m3/10 ore + 20 m3/24 ore;
canalizare menajera 120 l/zi.

Pentru CT 2, utilitatile se vor asigura din aceleai surse ca pentru CT 1.

Gazele naturele
Combustibilul utilizat va fi gazul natural. Acesta se va asigura printr-un
racord din conducta de gaz GDF-SUEZ Energy Romania SA aflata in incinta
societatii S.C. DOOSAN-IMGB SA. prin redistribuirea cotei actuale de gaze
naturale.
Energia electrica
Energia electrica necesara pentru functionarea echipamentelor va fi
asigurata din 2 surse existente si anume:
o din Statia electrica 6,0/0,4 kV Forja Grea 1;
o din Transformatorul de 6,0/0,4 kV de Ia Statia de Epurare Gaze.
Apa industriala
Apa industriala este apa din care se prepara apa dedurizata pentru
alimentarea cazanelor de abur. Apa industriala este preluata din reteaua
oraseneasca de apa industriala, sursa Cernica Pantelimon, conform
Contractului nr. 29995-4/27.03.2007 incheiat cu S.C. Apa Nova Bucure$i
S.A.
Apa pentru grupul sanitar
Apa pentru alimentare grupului sanitar se va asigura Ia fel ca in
situatia prezenta, respectiv din puturile proprii, conform Autorizatiei de
Gospodarire a Apelor nr. 55-B din 07.08.2007.
Canalizare tehnologica
Apele evacuate de Ia statia de tratare apa vor fi preluate de
canalizarea tehnologica si conduse pana Ia un bazin de diluare existent, iar
de acolo mai departe Ia canalizarea oraseneasca. Se va realiza un racord Ia
aceeasi conducta de canalizare Ia care este racordata centrala existenta CT
1.
Canalizare menajera
Canalizarea menajera va prelua apele evacuate de Ia grupul sanitar,
purja cazanului, apele rezultate Ia spalarea pardoseli si eventualele scapari
de ape din sala cazanelor. Se va realiza un bransarnent Ia canalizarea
menajera existenta care apoi deverseaza in canalizarea oraseneasca.
2.2.2. Consumatori
Aburul produs in CT 2 este folosit in procesele tehnologice.
Consumatorii pe care ii va alimenta cu abur CT 2 sunt aceeasi pe care in
prezent ii alimenteaza cu abur CT 1, respectiv:
Pompa de vacuum STLM: 25 t/h;

 Instalatia de VAD/VOD: 15 t/h.

2.2.3. Durata de functionare
CT 2 va functiona circa 12 ore/zi, in regim discontinuu, in functie de
cerintele de abur ale procesului tehnologic.
2.2.4. Constructii
Realizarea centralei termice implica si executarea:
unei cladiri care sa adaposteasca o parte din echipamentele centralei
doua platforme exterioare betonate pe care se va amplasa restul de
echipamente.
Cladirea centralei va fi:
constructie monobloc;
hala pe structura metalica cu inchideri din panouri metalice tip
sandwich cu termoizolatie din polistiren expandat (pereti si invelitoare
in doua ape);
tip parter.
Dimensiuni:
dimensiunile in plan ale cladirii: 25x13m=325m2,
cota streasina = 8,00m,
cota coama = 8,50m.
Aria construita: 325 m2
Aria desfasurata: 325 m2+78 m2 (nivel intermediar)=403 m2
Functiunea va fi de.
cladire tehnologica si se va incadra intr-un dreptunghi cu laturile de 25
x 13m;
la parter se vor amplasa cazanele si statia tratare apa;
la etaj, la cota +4,00 m, in interiorul centralei termice se va construi o
incinta pentru camera de comanda (14 m2), o statie electrica de 0,4
kV (12 m2) si grup sanitar (8 m2).
Cladirea va fi amplasata in partea de NV a platformei IMGB, in
apropierea halei Otelarie electrica.
Accesul este in incinta, din aleile interioare ale Complexului IMGB.
Finisajele prevazute au fost alese astfel incat sa raspunda functiunilor
tehnologice, precum si ultimelor cerinte a calitatilor materialelor.
Cota terenului amenajat este cu 20 cm sub nivelul 0.00 cota
pardoselii finite la interior.
Apa pluviala este condusa la teren prin jgheaburi si burlane.
Perimetral este prevazut trotuar din beton.
Platforme exterioare betonate

La exterior, langa cladire, pe laturile mici, vor fi platforme exterioare

betonate pentru echipamentele tehnologice: un degazor termic pentru apa
de alimentare si rezervor aferent statiei de tratare apa
2.2.5. Instalatiile de automatizare
Centrala Termica nr. 2 va fi echipata cu un sistem de automatizare care
va realiza functiile de supraveghere, comanda interblocari, reglare
automata, protectie si comunicare cu alte sisteme de automatizare din
centrala in conditii de siguranta maxima in toate regimurile de functionare.
In timpul functionarii, sistemul de automatizare va rezolva situatiile
care produc o stare anormala de functionare si va aduce instalatia
tehnologica in zona functionarii normale
In cazul intrarii in zona functionarii interzise, sistemul de protectie a
cazanelor de abur va interveni pentru a aduce instalatia intr-o stare sigura
pentru a preveni avarierea echipamentelor in aceste situatii critice.
Conducerea operativa va acoperi toate fazele de exploatare (pornire,
functionare in sarcina, oprire) va fi realizata pe baza unei structuri ierarhice,
dezvoltata pe urmatoarele niveluri:
conducere individuala de la tablouri locale;
conducere centralizata din camera de comanda a Centralei Termice nr.
2;
Sistemul de automatizare va realiza:
achizitia, filtrarea, validarea si conversia marimilor digitale si analogice
ce rezulta din proces
procesarea valorilor de intrare se realizeaza prin
o secvente de control care vor executa succesiunea operatiilor
logice in functie de comenzile anterioare si criteriile logice
stabilite;
o control de interblocare ce utilizeaza criterii de autorizare pentru a
trimite comenzi de pornire / oprire la unul sau mai multe
echipamente, rezultand actiuni de securitate si generare a
eventualelor si alarmelor;
o control analogic (bucle de reglaj inchise sau deschise) ce mentin
parametrii de proces la valorile stabilite;
o elaborarea semnalelor de iesire pentru actionarile digitale si
analogice;
o afisarea informatiilor de proces (stari, alarme , valori) pentru
operatorii din camera de comanda a centralei termice de pornire.
Anumite sisteme de automatizare vor fi controlate de cate un sistem
de control specific.
Sistemele de protectie pentru arzatoare cazan fac parte din sistemul
de automatizare, dar vor fi realizate cu un software si hardware dedicat
In cadrul furniturii cazanelor de abur vor fi cuprinse automatizarea
acestora. Fiecare cazan va dispune de cate un dulap de automatizare
propriu, amplasat in fata cazanului. De asemenea instalatia de
automatizare cuprinde un dulap de automatizare pentru instalatiile anexe
ale centralei termice de pornire: (pompe de alimentare, degazor, etc.).

Supravegherea, comanda si protectia cazanelor se va realiza cu

aparatura de automatizare prin intermediul de automatizare bazat pe
microprocesoare. Regimul de functionare a cazanelor se va realiza din
dulapul instalatiilor anexe ale cazanelor.
Echipamentul de automatizare din camera de comanda a centralei
termice de pornire, cu echipamente de automatizare bazate pe
microprocesoare, va fi conectat la dulapurile de automatizare ale
dulapurilor locale printr-o retea de comunicare.
Camera de comanda va dispune de butoane de oprire de urgenta a
cazanelor de abur de imprimante (conform planului cu Arhitectura
Sistemului de Automatizare).
2.2.6. Paza contra incendiilor
Factori de risc de incendiu
Pentru flecare tip de instalatie se vor identifica factorii de risc ce pot
rezulta din nerespectarea cerintelor din actele normative enumerate.
Masuri de prevenire a riscurilor de incendiu
Pentru evitarea riscului de incendiu in timpul montajului, executantul
are obligatia sa respecte minimum urmatoarele:
lucrarile cu foc deschis se vor executa si se vor supraveghea numai de
catre persoane calificate, experimentate si instruite;
este interzisa folosirea focului deschis in locurile in care se utilizeaza,
manipuleaza, depoziteaza, substante combustibile sau care in
prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu sau explozie.
la executarea lucrarilor cu foc deschis trebuie sa se utilizeze numai
echipamente sau aparate in stare buna;
se vor respecta de asemenea distantele impuse in ceea ce priveste
stabilirea locului unde se efectueaza sudura si amplasarea buteliei de
carbid, oxigen sau oxiacetilena;
caile de acces, de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute
in permanenta practicabile si curate.
Masuri qenerale de prevenire a situatiilor de incendiu in exploatare pot fi:
spatiile de depozitare, montaj, exploatare, intretinere si reparatii vor fi
dotate cu toate dotatiile PSI conform legii;
materialele utilizate la izolarea termica a conductelor vor fi
incombustibile si se vor asigura impotriva imbibarii cu substante
inflamabile (motorina);
amplasarea de panouri si materiale de atentionare a riscului de
incendiu in zonele in care se impune;
instruirea personalului din exploatare asupra zonelor si riscurilor de
incendiu din cadrul obiectivului deservit de acesta.
2.2.7. Protectia muncii
Factori de risc de accidentare si imbolnaviri profesionale
Principalii factori de risc de accidentare si imbolnaviri profesionale cu
care se confrunta orice participant in procesul de munca sunt

 neutilizarea echipamentului individual de protectie si alte mijloace de

protectie acordate obligatoriu si gratuit salariatilor, precum si altor
categorii de persoane care desfasoara activitati la persoane juridice
sau fizice;
nerespectarea instructiunilor de protectia muncii specifice locului de
munca, respectiv activitatii depuse de persoanele participante la
procesul de munca;
utilizarea de echipamente tehnice necorespunzatoare din punct de
vedere al prevederilor din normele, standardele din alte reglementari
referitoare la protectia muncii, in sensul ca acestea nu trebuie sa puna
in pericol sanatatea sau viata salariatilor;
utilizarea de echipamente tehnice in lipsa aparaturii de masura,
control, semnaltzare si protectie sau in conditiile neintretinerii acestora
intr-o stare ireprosabila de functionare ;
nerespectarea instructiunilor de exploatare a instalatiilor si
echipamentelor tehmce, precum a tehnologiilor de lucru specifice;
desfasurarea activitatii fara autorizatie din partea inspectoratului
teritorial de munca, pentru functionarea unitatii in conditiile legii din
punct de vedere al protectiei muncii;
lipsa masurilor tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a
muncii, corespunzator conditiilor de munca factorilor de mediu
specifici unitatii, respectiv activitatilor din cadrul unitatii sau
nerespectarea acestora ;
neelaborarea de reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectja
muncii, corespunzator conditiilor de desfasurare a activitatii la locul de
munca;
neefectuarea controlului in ce priveste cunoasterea si aplicarea de
catre toti participantii la procesul de munca, a masurilor tehnice,
sanitare si organizatorice stabilite in conformitate cu prevederile legii
in domeniul protectiei muncii;
neinformarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la
care se expune la locul de munca, precum asupra masurilor de
prevenire necesare,
angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la
care sunt prevazute in mod expres prin normele de protectia muncii
conditii speciale de autorizare,
nesesizarea si/sau nesemnalarea la timp a oricaror defectiuni tehnice
sau situatii care constituie pericole potentiale de accidentare sau
imbolnavire profesionala;
nerespectarea cu rigoarea necesara a instructiunilor, normelor si
procedurilor de mentenanta preventive
nespecificarea in instructiunile de lucru a actiunilor masurilor ce
trebuie intreprinse in cazul producerii accidentelor;
neadoptarea de masuri de buna organizare si crearea unor conditii
optime de lucru, in scopul prevenirii stresului la locul de munca;
neacordarea alimentatiei de protectie la persoanele ce desfasoara
activitati in locuri de munca cu conditii grele vatamatoare, conform
normelor M.S. M.M.P.S;

 neacordarea materialelor igienico-sanitare la persoanele ce desfasoara

activitati in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala
deosebita.
schelele provizorii folosite la montaj si circulatia in vecinatatea
acestora;
lucrul in zonele de sub sarcinile ridicate in carligele instalatiilor de
ridicat;
lucrarile cu foc deschis, sudura sau taiere cu flacara oxiacetilenica;
Masuri de prevenirea riscurilor de accidentare
Principalele masuri pentru prevenirea si inlaturarea riscurilor de
accidentare luate in considerare in faza de proiectare, care trebuie
respectate pe perioada montajului, exploatarii, intretinerii si reparatiilor
sunt urmatoarele:
se vor monta balustrade si ingradiri la platforme, goluri de montaj si
scari;
se vor prevedea avertizoare de pericol in zonele care prezinta pericol
de accidentare;
se vor afisa in locuri vizibile marcaje care sa indice sarcina admisibila
pe platforme si scari si se va urmari nedepasirea lor de catre personal;
schelele provizorii vor fi bine fixate si marcate pentru sarcinile
admisibile;
platformele si scarile vor fi mentinute in stare curata neadmitandu-se
depozitarea pe ele a obiectelor de orice fel;
personalul care lucreaza la inaltime va fi asigurat cu centuri de
siguranta si va fi verificat inainte de inceperea lucrarii daca este apt
pentru astfel de lucrari;
nu se va lucra sub sarcina ridicata in carligul macaralei;
se vor folosi obligatoriu castile de protectie si intreg echipamentul
corespunzator lucrarilor prestate (ochelari, manusi, sorturi etc.);
se vor monta panouri de protectie impotriva radiatiilor atat pentru
personalul operativ cat si pentru personalul aflat in zona
acestora;
intreprinderea de montaj va pune la dispozitia sudorilor si echipei de
montaj intregul echipament de protectie;
se va interzice accesul persoanelor straine in zonele de montaj sau
exploatare.
Receptionarea la incheierea lucrarilor de montaj a instalatiilor si
punerea acestora in functiune se va face numai daca se constata ca s-au
respectat prevederile proiectului de executie si conditiile prevazute de
normele de protectia muncii si PSI in vigoare.
Masuri de prevenirea riscurilor de imbolnaviri profesionale
beneficiarul lucrarii este obligat sa asigure insusirea temeinica de
catre intreg personalul de exploatare a masurilor de prevenire a
imbolnavirilor profesionale precum si respectarea masurilor respective.

 la fiecare loc de munca se vor afisa instructiuni cu prevederile care

trebuie respectate pentru evitarea accidentelor si imbolnavirilor
profesionale, precum si interdictiile privind efectuarea unor manevre
sau utilizarea unor metode necorespunzatoare de lucru.
In acest scop beneficiarul va organiza o activitate permanenta de
propaganda vizuala si auditiva a protectiei muncii in cadrul noilor instalatii.
Masurile de protectia muncii pentru perioada de executie sunt
intocmite de organizatia de montaj.
Masurile de protectia muncii pentru perioada de exploatare vor fi
intocmite de organizatia de exploatare.
Receptia si punerea in functiune se va face numai daca se constata ca
s-au realizat masurile de protectie a muncii si de securitate la incendiu
intocmai prevederilor proiectutui si ca aceste masuri corespund conditiilor
de lucru si prevederilor din prescriptiile aplicabile mentionate mai sus, in
vigoare la data punerii in functiune. Orice modificare necesara fata de
proiect se va efectua numai cu acordul proiectantului.
3. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
Deseurile produse ca urmare a realizarii lucrarilor pentru CT 2, se
estimeaza pe doua etape astfel:
in perioada de exploatare,
in perioada de executie.
3.1. Protectia calitatii apelor
3.1.1. In perioada de exploatare
Nu se prognozeaza impact negativ in perioada de exploatare, protectia
calitatii apelor urmand a fi asigurata in conformitate cu Normele NTPA
001/2002 NTPA 002/2002, dar se impun masuri minime de reducere a
impactului, si anume:

verificarea permanenta a retelelor de alimentare cu apa

canalizare;

interventia rapida in caz de avarie pentru remedierea

defectiunilor retelelor de apa;
monitorizarea permanenta a debitelor transportate prin retelele
utilizate (apa industriala, apa potabila apa uzata);
verificarea, in cazul sistemului de canalizare, a indicatorilor de calitate
la admisia apelor in retea, in vederea respectarii normelor in vigoare.
Masurile de colectare si evacuare a apelor uzate prevazute de
proiectant vor asigura un risc minim de afectare a apelor de suprafata cat si
a celor subterane.
3.1.2. In perioada de executie
CT 2 se va realiza in conformitate cu normele de protectie a mediului
impuse de standardele romanesti in vigoare.
Impactul generat de lucrarile de executie asupra calitatii apelor va fi
nesemnificativ. Acesta se va manifesta, in special, indirect, santierul nefiind
in directa legatura cu un curs de apa natural. Se poate manifesta in special

prin cresterea turbiditatii, fenomen determinat de procesarea volumelor de

terasamente restructurarii topografiei locale.
Aceste fenomene se vor petrece pe o durata limitata, relativ restransa
in timp, cu urmarirea pe cat posibil a derularii lucrarilor in perioade lipsite
de precipitatii sau cu precipitatii minime.
Impactul asupra resurselor de apa subterana se va putea manifesta in
perioada de executie prin infiltrarea in subteran a diverselor substante si
produse utilizate in amplasament. Nu sunt prevazute lucrari care ar putea
afecta dinamica apelor de suprafata si subterane.
Astfel, pot aparea:
poluari accidentale prin deversarea unor produse (produse petroliere)
direct pe sol;
scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de
constructive;
spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de
catre apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a
apelor subterane.
Impactul este caracterizat ca negativ, nesemnificativ, temporar, local.
Functie de numarul de persoane care va utiliza apa in scop menajer se
va adopta un sistem cu una sau mai multe bazine vidanjabile, care se vor
vidanja periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure un
grad ridicat de epurare, astfel incat apa epurata sa poata fi descarcata in
reteaua de canalizare interna, asigurand respectarea valorilor prevazute in
NTPA 002/2002. Constructorul va analiza de asemenea posibilitatea folosirii
grupurilor sanitare din incinta IMGB, realizand in acest sens o conventie cu
detinatorul acestora.
Conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice de
managementul apelor din zona pentru a evita poluarea chimica a apelor de
suprafata si subterane, specificand:
Asigurarea ca toate rezervoarele de stocare a combustibililor si
carburantilor, temporar folosite pe santier, vor fi atent etansate.
Orice material sensibil la actiunea apei, utilizat in constructii va fi
depozitat in spatii inchise.
Verificarea cu atentie a tronsoanelor de conducta la efectuarea probei
de presiune.
Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va
face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de
caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.
Manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite scaparile
si imprastierea acestora pe sol.
Manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite se
va face astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre
apele de precipitatii.
Acolo unde vor fi necesare lucrari de epuismente se va evita
antrenarea si descarcarea particulelor solide;
Se vor adopta masuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a
suprafetelor excavate sau a depozitelor temporare de pamant si a
materialelor solubile sau antrenabile de curentii de apa;

 Acolo unde calitatea pamantului excavat este dubitala, depozitarea

definitiva a acestuia se va face doar dupa verificarea calitatii si
conform rezultatelor determinarilor analitice, pentru a se evita
degradarea corpurilor de apa (in special a celor subterane) prin
spalarea acestor pamanturi;
Toate deseurile lichide vor fi colectate descarcate conform calitatii
acestora
3.2. Protectia aerului
3.2.1. In perioada de exploatare
Puterea termica a CT 2 este 10, 35 MW x 3 cazane = 31.05 MW
Puterea termica a centralei flind sub 50 MW valorile de emisii s-au
comparat cu valorile limita de emisii mentionate in Ordinul 462/1993

Nota: Valorile sunt valabile pentru un nivel de 3% O 2 in gazele de ardere.

Din punct de vedere al emisiilor, centrala se situeaza sub limitele
impuse de legislatie prin utilizarea optiunii arzatoare cu NOx redus.

Evacuarea gazelor de ardere

Gazele de ardere rezultate din combustia gazului natural vor fi
evacuate in atmosfera prin 3 cosuri de fum, cate unul pentru fiecare cazan.
Fiecare va avea o inaltime de 35 m si un diametru de 0,8 m care va asigura
dispersia corespunzatoare
Reamintim ca CT 1 si CT 2 NU vor functiona niciodata simultan
Pe parte de aer, se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare,
respectiv.
STAS 12574 74 Aer din zonele protejate. Conditii de calitate,
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 243/28.11.2000 (M. Of. nn
636/06.12.2000) privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea nr.
655/20.11.2001 (M. Of. nr. 773/04.12.2001);
3.2.2. In perioada de executie
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi
grupate dupa cum urmeaza:
Activitatea utilajelor de constructie
Activitatea utilajelor cuprinde, in principal, demolarea constructiilor
existente, decaparea si depozitarea pamantului vegetal, decaparea
straturilor de pamant si balast, excavatii si transport a sterilului, vehicularea
materialelor in bazele de productie ale betonului si asfaltului etc.

Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de

carburanti (substante poluante NO 2, CO, COVNM, particule materiale etc.) si
aria pe care se desfasoara aceste activitati particule (substante poluante
particule material in suspensie si sedimentabile).
Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului
Circulatia mijloacelor de transport reprezinta o sursa importanta de
poluare a mediului pe santierele de constructii.
Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul
de carburanti (substante poluante NO2, CO, COVNM, particule materiale, din
arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse (substante poluante particule material ridicate in aer de pe suprafata drumurilor).
Apreciem ca poluarea aerului in cadrul activitatilor de alimentare cu
carburant, intretinere si reparatii ale mijloacelor de transport este redusa si
poate fi neglijata.

Activitatea din organizarile de santier

Poluarea specifica organizarilor de santier este determinata de
functionarea instalatiilor pentru incalzirea birourilor, atelierelor etc.
alimentarea cu apa calda, etc. Poluarea este redusa si localizata. Se ia in
consideratie exclusiv pentru monitorizare perioada de executie.
Pentru constructia obiectivului se face ipoteza ca vor fi folosite
vehicule grele cu caracteristici medii: capacitate sub 25 t.
Emisiile maxime se realizeaza in perioadele lipsite de precipitatii, fara
stropirea platformei drumului. In santier, pentru reducerea emisiilor de
particule (praf) in aer, pe drumuri si se practica udarea carosabilului.
Se va circula, de asemenea, pe suprafete betonate sau asfaltate.

Impactul asupra mediului in perioada de constructie

Multe din utilajele de constructie functioneaza cu motoare Diesel,
gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de
poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi
organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH 4), oxizi de carbon (CO,
CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO 2).
Complexul de poluanti organici si anorganici in atmosfera prin gazele
de esapament contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca
astfel prezenta, pe langa poIuantii comuni (NOx, SO 2, CO, particule), a unor
substante cu potential cancerigen evidentiat prin studii epidemiologice
efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a Sanatatii si anume: cadmiul,
nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).
Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N 2O) substanta incriminata in epuizarea stratului de ozon stratosferic - si a
metanului, care, impreuna cu CO2 au efecte la scara globala asupra
mediului, fiind gaze cu efect de sera.

3.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

3.3.1. In perioada de exploatare
Nivelul de zgomot echivalent pentru intreaga instalatie la o distanta de
120 m si 1,5 m deasupra cotei terenului nu va depasi 65 dB(A).
Cele mai apropiate locuinte sunt la peste 1000 m
3.3.2. in perioada de executie
Procesele tehnologice de executie a lucrarilor implica folosirea unor
grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta tot
atatea surse de zgomot.
Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor
utilaje folosite in constructii si numarul acestora intr-un anumit front de
lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele
la care acestea se inregistreaza. Utilajele folosite si puteri acustice asociate.
buldozere
Lw 115 dB(A)
incarcatoare Wolla
Lw 112 dB(A)
excavatoare
Lw 117 dB(A)
compactoare
Lw 105 dB(A)
finisoare
Lw 115 dB(A)
basculante
Lw 107 dB(A)
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase
proprii mari prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru,
constituie surse de vibratii.
A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este
reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul
materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton etc.) se folosesc
basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai
mult de 40 tone.
O alta sursa principala de zgomot este reprezentata de functionarea
statiilor de betoane.
Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste
zgomotul existent, produs in prezent de circulatia pe drumurile existente.
Masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele:
Intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea
impactului sonor.
Intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de prepararea betoanelor
contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zona de influenta a
acestora.
3.4. Protectia impotriva radiatilor
In cazul obiectivului studiat nu se utiltzeaza substante radioactive si nu
exista surse de radiatii CT 2.
3.5. Protectia solului si subsolului

3.5.1. solul
Echipamentele si instalatiile aferente noului obiectiv se vor amplasa pe
fundatii din beton armat situate intr-o cladire.
Toate apele rezultate de la goliri, spalari ale pardoselii sau de la grupul
sanitar sunt colectate si conduse la reteaua de canalizare existenta.
In perioada de exploatare a CT 2 nu sunt necesare masuri
suplimentare pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol.
Prin alcatuirea conceptuala constructiva a CT 2, este eliminata orice
posibilitate de contaminare a solului si subsolului in faza de exploatare.
3.5.2. Subsolul
Din punct de vedere morfologic, suprafata este aproximativ plana,
diferenta de nivel fiind de cativa centimetri.
Forme de actiuni posibile asupra subsolului:
degradarea fizica a subsolului pe arii adiacente obiectivului analizate;
se apreciaza o perioada scurta de reversibilitate dupa terminarea
lucrarilor si refacerea acestor arii;
perturbarea structurii geologice prin realizarea lucrarilor de excavatii
pentru pozarea lucrarilor;
deversari accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru posibilitate relativ redusa in conditiile respectarii masurilor pentru
protectia mediului;
surpari de maluri, eroziuni datorate neprotejarii corespunzatoare a
lucrarilor de excavatii realizate;
activarea unor surse de poluare subterane prin inducerea modificarilor
asupra regimului apelor subterane din zonele excavate.
Impacturile potentiale ale activitatilor de constructie asupra subsolului
si apei subterane sunt similare celor pentru sol, necesitand aceleasi tipuri
de masuri pentru controlul lor, care vor minimiza amploarea fenomenelor
de contaminare.
Poluarea subsolului poate fi generata de:
depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor
rezultate din activitatile de constructii. Acest fapt poate determina
poluarea solului si a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin
spalarea acestor deseuri de catre apele de precipitatii.
depunerea pulberilor si a gazelor de ardere din motoarele cu ardere
interna a utilajelor si spalarea acestora de catre apele pluviale urmate
de infiltrarea in subteran;
scapari accidentale de carburanti, uleiuri, ciment, substante chimice
sau alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii
acestora.
In perioada de exploatare a CT 2 din cadrul DOOSAN-IMGB impactul
asupra calitatii subsolului este nesemnificativ.
In ansamblu, activitatile desfasurate in zona obiectivului analizat nu
reprezinta un factor de poluare pentru subsol, existenta lor, prin modul de
proiectare, prin masurile de protectie luate reprezentand masuri eficace de

diminuare a impactului. Lucrarile propuse prin acest studiu reprezinta,

printre altele, o masura de protectie a factorilor de mediu.

3.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Avand vedere amplasamentul, amploarea si natura activitatilor
desfasurate se apreciaza ca CT 2 din cadrul IMGB nu afecteaza
ecosistemele terestre si acvatice.

3.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Peisajul este caracteristic zonelor industnale, fara valoare deosebita.
Impactul asupra cadrului natural si a peisajului existent este
nesemnificativ deoarece lucrarea se executa in cadrul IMGB. Amplasarea
acestei noi cladiri va duce la cresterea gradului de ocupare a terenului
actual. Echiparea se va face cu o structura moderna cu finisaje si culori
placute, ceea ce va contribui la imbunatatirea peisajului actual.
Populatia din zona de impact este formata din personalul angajat. Cele
mai apropiate locuinte sunt la peste 1.000 m
Nu sunt necesare lucrari pentru protectia asezarilor umane. In
perioada de exploatare impactul asupra populatiei este pozitiv, prin
asigurarea unor utilitati cu performante sporite si cu costuri reduse.
Nu se prelimina efecte negative asupra patrimoniului existent prin
realizarea lucrarilor proiectate.

3.8. Gospodarirea deseurilor

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat nu rezulta decat
deseuri de tip menajer.
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se
stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti
generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice, de a tine evidenta
gestiunii deseurilor.
Conform listei mentionate, deseurile din constructii se clasifica dupa
cum urmeaza.
01.04.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra,
17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice;
17.02.01 lemn;
17.02.02 sticla;
17.02.03 materiale plastice;
17.04 07 amestecuri metalice;
17.05. pamant si materiale excavate;
17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie.

Examinand lista de mai sus, se constata ca nu apar deseuri

periculoase intrucat aceasta categorie de deseuri nu se genereaza prin
lucrarile de constructie proiectate.
Deseurile de lemn, sticla, materiale plastice se incadreaza in categoria
deseurilor menajere; sunt generate de personalul de executie a lucrarilor de
constructii.
Deseurile de pamant si materiale excavate, piatra si sparturi de piatra,
beton, caramizi, materiale ceramice sunt deseuri provenite de la demolarile
cladirilor existente si excavatiile necesare pentru realizarea lucrarilor
proiectate.
Deseurile amestecate de materiale de constructie sunt deseuri
provenite de la surplusul de materiale de constructii: constructiile vor fi
realizate dupa normele de calitate in constructii astfel incat cantitatile de
deseuri rezultate sa fie limitate la minim.
Amestecurile metalice sunt deseuri metalice provenite de la retelele
de utilitati existente (alimentare cu apa inclusiv retea exterioara incendiu,
canalizare), deseuri care rezulta in urma operatiilor de reabilitare; vor trebui
colectate si folosite pe cat posibil in structura noilor retele ce urmeaza a se
executa sau se vor valorifica.
Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in
spatii special amenajate in incinta, selectate si evacuate periodic la gropile
existente sau dupa caz reciclate. Organizarea de santier va cuprinde
facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de
deseuri. Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete
ecologice intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori
din santier.
Antreprenorul are obligatia, conform H G. mentionate mai sus, sa tina
evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului,
reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din
activitatea de constructii se incadreaza in prevederile cuprinse in HG
856/2002
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor
de lucrari. O parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii
vor fi reciclate in umpluturi, nivelari si ca material inert
In afara deseurilor prevazute in proiect, in santier se vor acumula
deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati de uleiuri de
motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la
reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane etc.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri,
tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si
cantitatii de deseuri.
Activitatile din santier vor fi monitorizate din punct de vedere al
protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea
deseurilor.

3.9. Gospodarirea substantelor toxice Si periculoase

Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrifianti
si acidul sulfuric pentru baterii necesare functionarii utilajelor.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in
stare normala de functionare avand efectuate reviziile tehnice si
schimburile de ulei in ateliere specializate.
Aceeasi procedura se va aplica pentru operatiile de
intretinere si incarcare acumulatori.
Deoarece in perioada de exploatare a centralei termice CT 2
nu se produc deseuri, nu este necesara o gestiune speciala a
deseurilor rezultate in perioada de exploatare.

4. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

CT 2 se va amplasa intr-o cladire noua .
Dupa terminarea lucrarilor de constructii montaj de vor reface
spatiile verzi afectate.

5. PREVEDERl PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Lucrarile care se vor realiza, conform proiectului, au un
impact redus asupra mediului. Totusi monitorizarea centralei
termice CT 2, din incinta IMGB este necesara atat in perioada de
executie cat si in cea de exploatare pentru a putea preintampina
orice situatie de risc aparuta.
In perioada de exploatare se va realiza monitorizarea lunara
a urmatorilor poluanti:
NOx;
CO2;
SO2;
Pulberi.
In cadrul proiectului au fost respectate toate reglementarile
tehnice in vigoare in domeniul protectiei mediului. Prin realizarea

lucrarilor aferente instalatiei centralei termice CT 2 nu vor fi

afectate zone si factori de mediu.
La elaborarea proiectului s-a tinut seama de cele mai bune
tehnici disponibile (BAT) cu aplicabilitate la cerintele proiectului.
In acest sens s-au prevazut:
arzatoare cu continut redus de NOx,
utilizarea de aer preincalzit pentru ardere; se aspira aer cald
din sala cazanelor;
se foloseste apa de alimentare preincalzita si degazata cu
1030 C 1.2 ata.
In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a
monitorizarii activitatii se propune efectuarea unei monitorizari
lunare a performantelor activitatii centralei cu privire la protectia
mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia
actuala.
Se vor urmari prin inspectii directe, dar prin masuratori
poluarea aerului.
Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia
actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarii de
santier si a depozitelor de materiale deseuri se face de catre
constructori la elaborarea ofertelor.
In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia.
de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea;
de a obtine autorizatia de construire pentru eventualele
lucrari provizorii,
de a construi organizarea de doar pe terenurile proprii,
limitat la minimul necesar, cu prevederea tuturor utilitatilor
pentru asigurarea unor conditii de lucru in siguranta;
de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma
initiala cu amenajarile stabilite de organele competente.