Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad,

Facultatea de tiine Economice, Informatica si Inginerie

Studii Universitare de: Licen
Specializarea: Marketing

Referat

Artele mariale
Karate

Profesor:

Student:

Conf. Univ.Dr. Markovici Cristina

Bale Vasile, An II

2016

Originea Karate-ului
Karate nseamn in limba japoneza mana goala , iar denumirea corecta este Karate-do- calea
minii goale. Karate provine din Okinawa, una dintre insulele Ryukyu care formeaz un lan de
insule prin care se poate trece din China in Japonia. Datorita poziiei lor geografice ele au favorizat
ntlnirea si cooperarea dintre culturile japoneza si chineza. In anul 1609, insula Okinawa a fost
invadat de trupele japoneze. Conductorul insulei a fost dus in Japonia ca ostatic pentru a
prentmpina orice ncercare de rscoala, iar japonezii au instalat rapid o fora de politie in capitala
insulei, Nana, pentru a supraveghea locuitorii. Urmtoarea msura luata a fost izgonirea militarilor
si confiscarea tuturor armelor. Japonezii erau siguri ca fr arme locuitorii insulelor Ryukyu nu se
vor putea rscula.
Invadatorii nu au luat ns in considerare motenirea strveche a acestei populaii insulare: artele
mariale. In urma legturilor comerciale strnse dintre Okinawa si China, stilurile de arte mariale
Kong Fu si diverse alte metode de lupte chinezeti s-au amestecat cu tehnicile de lupta indigene.
Aceste lupte cu minile goale erau numite in Okinawa, te, adic mini. Locuitorii insulelor
Ryukyu dup ce s-au sftuit cu clugrii cei btrni din muni, au nceput sa-si ntreasc pumnii si
coatele lovind saci cu paie si nisip ud.
Au trecut apoi la trunchiuri de copaci si loveau zi de zi cu pumnii in scoara lor, pana li s-au
format poriuni foarte rezistente in diferite pari ale corpului.
Armura soldailor japonezi era fcut din trestie de bambus lcuita si din curelue de piele. Ca
urmare, atunci cnd cei din Okinawa au hotrt sa nceap rzboiul de gherila, degetele lor ntrite
devenise nite arme de temut care ptrundeau cu uurina prin armura asupritorilor, ucignd-i pe
loc. Cnd japonezii au trimis in ajutor trupe calare pentru a nbui revoltele, locuitorii insulelor au
inventat lovituri de picior mortale, executate prin srituri. In acest fel nici mcar un duman calare
nu mai era o problema. ranii au luat si ei parte la lupta transformnd-si uneltele folosite la munca
cmpului in arme fatale. Mnerul unei pietre de mcinat orez, tona, era folosit pentru a para
loviturile de sabie ale unui samurai. Secera cu care se tiau spicele la vremea recoltatului, Kama,
devenise o arma extraordinara utilizata contra atacurilor cu lancea sau cu sabia.
Aceasta transformare a uneltelor agricole a adus in zilele noastre la studiul armelor clasice din
Okinawa, kobold, in cadrul artelor mariale indigene.

Naterea Karate-ului modern

Treptat, locuitorii insulei Okinawa au acceptat ideea ca stpnii lor japonezi nu aveau de gnd sa
plece vreodat. Ca urmare ei au admis statutul de a fi ocupai, fr sa se bucure, dar nici sa se revolte.
In 1868 s-a nscut Ghicind Funakoshi, fiul unui funcionar mrunt din Okinawa. Tnrul Funakoshi
a nvat, pe msura ce cretea, arta mariala, te, din Okinawa de la un mare maestru al crui nume
era Azotos. Atunci cnd a mplinit 25 de ani, Ghicind Funakoshi ajunsese sa stpneasca aceasta arta
si, in acelai timp, a devenit profesor in cadrul unei scoli. Dup ce un inspector colar a asistat la o
demonstraie a miestriei sale Ghicind Funakoshi a primit aprobarea sa introduc artele mariale in
programa de nvmnt. Karate a devenit cunoscut si a ajuns sa fie predat in toate colile din
Okinawa.
Introducerea in Japonia a ceea ce se numete in zilele noastre Karate a avut loc in 1912. In acea
perioada flota imperiala, sub comanda amiralului Dea, ancorase in golful Chulo din Okinawa.
Echipajul fusese cazat in scoal unde preda Ghicind Funakoshi si tnrul profesor a organizat ad-hoc
o demonstraie de Karate. In acest fel faima Karate-ului a ajuns pana la Tokio. Aproape 10 ani mai
trziu, in anul 1921, nsui mpratul Japoniei l-a invitat pe Funakoshi sa-si prezinte miestria in fata
lui. mpratul a fost att de impresionat de demonstraia fcut nct, dup aceea, l-a rugat pe
Funakoshi sa vina in Japonia ca sa predea aceasta arta. In decursul a 5 ani acest profesor de scoal
din Okinawa a devenit idolul cluburilor de arte mariale din Japonia. Ghicind Funakoshi se apropia

de cea de-a aizecea aniversare a zilei de natere. El a nfiinat la Tokio prima lui scoal de
antrenament numita deja. Aceasta scoal purta numele de Shotokan- clubul din Sota. Funakoshi
folosise in tineree, pe cnd scria poezii, pseudonimul Sota, aa ca a considerat ca numele este bine
ales. Sota nseamn in limba japoneza pinii care se unduiesc in btaia vntului. Ghicind Funakoshi
a pus astfel bazele celei mai mari scoli de Karate din lume. Cu toate ca la momentul respectiv aceasta
arta era nc denumita mana din Okinawa, cu vremea ea s-a transformat in Karate-do adic calea
minii goale.
Faima acestui nou stil de Karate a dus la creterea numrului de scoli de Karate in toata Japonia si
ali maetrii din Okinawa au nceput sa predea stilurile proprii. Primul clasat in urma lui Funakoshi
era Chonju Migi din scoal Goju-ryu, urmat de Kenya Mabuni din scoal Shito-ryu. Au urmat muli
alii care au lansat Wado-ryu, Shotokai, Kyokushinkai si Shukokai. Astzi milioane de practicani ai
Karate-ului din lumea ntreaga studiaz unul dintre cele 15 stiluri importante si numeroasele lor
variante.

Ce este Karate?
Chiar de la primele lecii un nceptor in Karate nva lovituri mortale, deoarece Karate-do este
un sistem care permite orice in lupta. Conceptul care sta la baza acestei arte este tocmai de a folosi
orice se afla la ndemna celui care o practica pentru a nvinge prin tehnica sa, fornd-l si atrgndl pe adversar ntr-o lupta de supravieuire. Karate se bazeaz pe lovituri aplicate cu mana, piciorul,
capul sau genunchiul. Atunci cnd ajunge sa stpneasca toate aceste tehnici utile, karate primete
prima sa centura neagra, numita soda, la rndul sau el fiind considerat senei, adic maestru.
Probabil ca la nceput karate considera aceasta arta un sistem de autoaprare. Apoi, un urma unui
antrenament dur si ndelungat, dup confruntarea dintre minte si trup, care apare atunci cnd trebuie
realizata o reacie reflexa instantanee in orice situaie data, se resimte o senzaie de calm in interior
si de pace. Karate atingea acel stadiu cnd ctiga btlia cu el nsui si nu mai trebuie sa
dovedeasc faptul ca este in stare sa lupte. De fapt, el va prefera adesea sa evite o lupta. Dar atunci
cnd se impune o confruntare, el va fi mai mult dect pregtit ca s-o trateze in modul eficient pentru
care a fost antrenat.

nvarea Karate-do
Sala sau locul unde se in antrenamentele se numete Doja. Tehnicile de baza sunt exersate de
obicei cu un partener, dup care sunt repetate mereu. Singurul lucru care este interzis in Karate este
vtmarea unui coechipier sau unui adversar in competiie. Realizarea acestei cerine implica multa
pricepere si o judecata sntoas. O parte a antrenamentului este dedicata exerciiilor de lupta cu un
adversar imaginar. Aceasta forma se numete keta si seamn foarte mult cu boxul simulat. Muli
specialiti tradiionaliti considera ca acesta este aspectul cel mai important din Karate. Reprezentani
de frunte ai acestei arte i dedica ntreaga viat perfecionrii micrilor si strii de spirit din keta.

Kainitul din karate

Un practicant de karate trebuie sa cunoasc bine zonele vitale ale corpului si sa fie in stare sa
aplice cu exactitate in acele puncte o lovitura cu mana sau piciorul. Un karate, adic cineva care
studiaz karate, va scoate un strigat extreme de puternic care poarta numele de kiwi. Kia vine din
rrunchi si este strigat la fel de puternic cum rcnete un ridictor de haltere naintea unei ncercri
dificile.
Kia are 2 efecte. El concentreaz un flux de energie la nivelul unei lovituri si, pe de alta parte, in
caz de necesitate acest strigat cumplit care izbucnete din gura ipoteticei victime nainte ca aceasta

sa contraatace poate deruta adversarul. In cel mai ru caz ii va distrage atenia in acele secunde
preliminare fatale in care karate i pregtete lovitura.

Tamashiwara
In karate, ca in orice alta arta mariala, exista o seciune numita demonstraii de lovituri de fora
sau tamashiwara. In cadrul acestor demonstraii practicantul trebuie sa sparg diferite materiale dure
cu ajutorul unei lovituri date cu pumnul, capul, cotul sau chiar cu vrful degetelor. Aceste lovituri
nprasnice au fost la nceput menite sa-i arate unui karate cat de puternic este. Astzi ns, acesta
arta a evoluat, devenind o competiie intre diferii maetrii in arte mariale, care se ntrec sa arate
cine poate sparge mai multe obiecte sau rupe cea Mao groasa scndura de lemn.
Recordul mondial la spargerea iglelor este deinut de un maestru japonez, Masata u Obama,
care a spart 30 de igle cu o singura lovitura data cu pumnul strns.
La campionatele de karate vei vedea ntotdeauna cel puin o demonstraie de tamashiwara, cnd
un expert va face uz de pumn, latul palmei, cot sau cap pentru a sparge orice de la beton la blocuri
de gheata. Bineneles ca pentru asemenea realizri un karate are nevoie de un nivel deosebit de
pregtire si de mult antrenament nainte de a trece la fapte.

Mintea care domina materia

Mintea si puterile ei joaca un rol deosebit de important in formare unui bun karate. De-a lungul
anilor, prin slile de antrenament din Japonia au circulat multe relatri ciudate. Existau povesti
despre mari maetrii care au dat dovada de o rezistenta aproape de necrezut, care se explica prin
forele lor mentale deosebit de bine dirijate. Se pomenea despre btrni slbnogi care au rupt
buci de lemn de 10-15 cm grosime cu minile lor vlguite. Mai era si povestea unuia dintre cei
mai gravi karate ce s-a luptat cu tauri slbatici doar cu minile goale. El a reuit s se lupte cu
aproape 50 de tauri si a ucis cel puin 3 dintre ei cu minile goale. Richard Kim, un celebru senei de
karate cunoscut in toata lumea a fost inchis in Manciuria de ctre rui la sfritul celui de-al 2-lea
rzboi mondial. Paznicii si nu au suportat idea ca Kim nu prea afectat de faptul ca era prizonier,
aa ca, dorind sa dea un exemplu celorlali prizonieri, l-au bgat ntr-o cuca cu 2 tigrii. In
dimineaa urmtoare paznicii manciurieni au gsit tigrii mori si pe Kim stand cu picioarele
ncruciate ntr-o postura linitita. El nu avea nici un fel de arme asupra sa si atunci se pune
ntrebarea: cum a reuit sa-i omoare pe tigrii?
O alta legenda vorbete despre celebrul senei goju-ryu, Gogen Yamaguchi, poreclit pisica din
cauza micrilor lui rapide. Se spune ca el a meditat toata viat stand sub jetul unei cascade
puternice. Ali oameni in locul lui ar fi fcut cu sigurana pneumonie si ar fi murit.
Oamenii de tiina au spus adesea ca puterile mintii nu cunosc limite. Acest lucru este valabil
mai ales in cazul artelor mariale.

Doja pentru karate

Doja este sala unde orice karate i practica arta. La intrare el trebuie sa se incline cu respect. In
timpul antrenamentelor in deja este necesar sa se arate mult respect locului. Atunci cnd karate se
adreseaz senei-ului, el se inclina nainte de a vorbi. Comportamentul adecvat trebuie sa fie impus
si respectat cu strictee pe toata durata antrenamentelor. Costumul practicantului de karate, gig,
trebuie sa fie curat si calcat. inuta de karate ne face sa ne gndim la mbrcmintea unui singur
taran japonez. Aceasta consta dintr-un costum format dintr-o haina larga si pantaloni foarte largi.

Costumul era legat cu ajutorul unei centuri foarte lungi, care era de obicei colorata. Culoarea
indica diferitele niveluri de miestrie ale unui karate. Un nceptor are o centura alba. Conform
tradiiei, dup ce a trecut de primul nivel de examinare, primete gradul ui- adic are voie sa poarte
o curea colorata. Karate i poate vopsi apoi rnd pe rnd cureaua in culorile corespunztoare, pe
msura ce va avansa in gradele ui, pana va ajunge la nivelul centurii negre. Culorile notelor ui devin
tot mai ntunecate pe msura ce creste gradul de pregtire, permind oricrui karate sa pstreze
aceeai centura pe toata durata pregtirii lui, vopsind-o doar in alte culori. Donjonul pentru karate
poate fi amplasat oriunde va dori un senei sa i predea arta.

Trepte de karate
Indiferent de stilul si de scoal de karate din care provine un practicant, toi karate au in minte un
singur tel: sa obin centura neagra. Acest lucru poate sa dureze chiar si 5 ani. Odat ns obinuta
centura neagra, antrenamentul nu nceteaz, ci din potriva devine si mai intens. Posesorul centurii
negre continua sa se antreneze in disciplinele fizice si mentale ale karate-do, cu scopul de a atinge
nivelul superior. Acesta poarta numele de
dan. Dup cel de-al doilea dan, karate se va strdui si mai mult ca sa obin gradul de 3 dan si aa
mai departe.
Acest sistem de ierarhizare (pe dani) al centurii negre este de proveniena japoneza, unde este
folosi pentru absolute orice, de la not la jocul de gol.
Cel mai apreciat purttor al centurii negre
in Japonia a fost Gogen Yamaguchi, care a ajuns pana la al 10-lea dan. In mod ciudat, dup ce se
depete nivelul 9 dan, culoarea redevine roie, fiind aceeai culoare cu cea a centurii nceptorului
nainte ca acesta sa treac de examenul pentru primul ui. Aceasta sugereaz in mod simbolic
faptul ca atunci cnd ai ajuns sa tii totul te rentorci la nivelul cnd nu tiai nimic, numai ca acum
nelegi totul.
In zilele noastre profesorii de arte mariale din lumea ntreaga au prsit nvtura tradiionala
formnd-si propriile sisteme si stiluri. In acest fel ei i pot acorda singuri calificri, dup bunul lor
plac.
Ca urmare s-au nmulit cazurile in care se ntlnesc miestrii cu centuri
negre de 6 si 7 dan la o vrsta relativ tnr.

Poziiile de karate
In karate loviturile sunt aplicate respectnd anumite poziii, fiecare dintre ele corespunztoare
unui anumit scop sau situaii. Unele stiluri de karate, cum ar fi de exemplu goju-ryu, cu un accent
deosebit pe poziii. Atunci cnd karate a exersat suficient poziiile, el este supus unor ncercri
constnd din ruperea unor scnduri sau bete izbite de corpul sau. Cu toate ca la prima impresie
aceste teste par a avea o nota de masochism, ele ii arata practicantului puterile interioare deosebite
de care dispune in etapa respectiva.
Si in Japonia se fac asemenea teste, dar fr scndurile din lemn. Toi elevii care considera ca au
nvat tehnica se niruie unul in spatele celuilalt in poziia clreului. Instructorul trece pe lng
practicani si-l lovete pe unul dintre ei in vintre. Cei care rmn in picioare dup aceasta proba sunt
considerai demni de a trece la un antrenament superior.

Bibliografie:
Introducere in Arte Mariale - Peter Lewis
Internet