Coagulopatii de

natur toxic
INTOXICATIA CU SUBSTANTE
ANTICOAGULANTE DIN MOMELI

Intoxicatia cu raticide anticoagulante

n aceast categorie intr derivaii cumarinici, bromodialonici i indandionici.
Pindon (Pivoldion) DL50 = 50
Toxicitatea
Warfarina DL50 = 3-58 mg/kg;
mg/kg;
Cumachlor DL50 = 900 mg/kg;
Valone (Motomco) DL50 = 100-200
Coumafuril DL50 = 0.4 mg/kg;
mg/kg;
Coumatetralil (Racemun) DL 50 = 16,5 mg/kg;
Clorofacinon (Roz-Roz) DL50 =
20,5 mg/kg;
Brodifacoum DL50 = 0,27 mg/kg;
Difacinon (Ratidan) DL50 = 3
Bromadiolon (Lanirat) DL 50 = 1-3 mg/kg;mg/kg;
Difenacum DL50 = 1,8 mg/kg;
Difethialon DL50 = 0,56 mg/kg;
Unele preparate pe baza de anticoagulante pot contine si o sulfamida cu
eliminare lenta care inhiba bacteriile producatoare de vit K de la niv
tubului digestiv al rozatoarelor. .
Aceste produse sunt livrate sub forma de pulberi sau de lichide concentrate
pentru a fi preparate sub forma de momeli .

Etiologie
Sursele de intoxicaie pentru animale sunt reprezentate de
momeli, iar pentru carnivore i omnivore intra si cadavrele
obolanilor intoxicai.

Sursele de toxic

Cadavrele animalelor moarte prin intoxicatia cu

derivati cumarinici, precum si plantele care contin
cumarina (sulfina, trifoiul, vinarita), mai ales cand sunt
supuse actiunii unor mucegaiuri.
Sunt receptive la derivati cumarinici toate speciile
de mamifere si pasari, cele mai expuse fiind carnivorele
si suinele.
Intoxicatia este favorizata de afectiunile hepatice,
renale si de carenta in vitamina K indusa prin
tratamentele prelungite cu antibiotice si chimioterapice.

Factori care influenteaza

toxicitatea:

deficitul de vit K (in hipovitaminoza K, in terapia prelungita cu

antibiotice si sulfamide)

hepatopatii care perturba formarea factorilor coagularii, prezenta

altor toxice care maresc permeabilitatea capilara sau care modifica

coagulabilitatea

administrarea unor medicamente care maresc efectul anticoagulant

administrarea unor hormoni care cresc afinitatea receptorilor
pentru unele anticoagulante (steroizi, ACTH)

traumatismele si manoperele chirurgicale

insuficienta renala
consumul unor plante

Mecanismele de
actiune:
Patrunderea in organism are loc pe cale digestiva.
Absorbtia are loc in intestin, fiind favorizata de pH-ul alcalin.
Metabolizarea se face lent (in decurs de 2-4 zile) in ficat.
Actiunea principala a derivatilor cumarinici este inhibitia sintezei

hepatice de
protrombina, prin interferenta cu vitamina K.

Warfarina inhiba si sinteza factorilor VI, IX si X ai coagularii.

Bishidroxicumarina, in doze toxice produce si leziuni vasculare, ale

tesutului limfoid si ale maduvei hematogene.

Derivatii cumarinici reduc aglutinarea plachetelor sanguine.

=>

Sindrom Hemoragipar

De obicei este necesara o perioada de latent de 24-96 ore

pentru instalarea actiunii anticoagulante maxime.

Hemoragiile pot avea loc in orice regiune, dar cel mai

frecvent afecteaza mucoasele, pielea si organele interne.

Sunt predispuse la hemoragii tesuturile lezate anterior

sau expuse la traumatisme.

Concluzionand intoxicatia cu anticoagulante are 4 modalitati de

actiune:

1. Interfereaza sinteza factorilor coagularii la nivelul ficatului

2. Inhiba functionarea vitaminei K necesara sintezei
factorilor de coagulare
3. Reduc adezivitatea plachetelor sangvine, dar nu au efect
asupra trombilor deja formati
4. Cresc permeabilitatea capilara

Forme clinice ale intoxicatiilor cu antigoagulate:

Forma acuta:

Forma cronica:

slabire insotita de anemie si

hemoragii

jetaj spumos

hematoame cu sange necoagulat

la bovine se produce avort.

semnele clinice apar dupa 12-2448h si se manifesta printr-un

sindrom hemoragipar (hemoragii
cutanate la cele mai usoare loviri,
mai ales la niv articulatiilor
membrelor, a proeminentelor
osoase, in zonele decubitale)
apar hematoame subcutanate sau
intramusculare. Hematoamele
pot fi prezente si la niv
capului,urechilor, glob ocular.
abatere, tulburari in mers, dureri
articulare, ataxie

dispnee datorata colectiei

hemoragice din pulmon, semne
fizice care confirma prezenta
exudatului sangvinolent in aleveole
si bronhii

Modificari anatomo-patologice
Sunt caracteristice sindromului hemoragipar.
In functie de forma clinica, se constata aparitia de
hematoame de diferite dimensiuni si hemoragii
intracavitare cu sange necoagulat sau hemoragii discrete
generalizate sub mucoase, sub seroase si subcutanate.

In formele cu evolutie indelungata apar necroze hepatice

centrolobulare,
insotite de icter generalizat.

La examenul clinic putem observa:

temperatura mai scazuta decat cea normala

deshidratare
hemoragii la nivelul cavitatii bucale
timpul de reumplere capilara peste 3 sec
materii fecale hemoragice
durere la palparea lojelor renale,
rinichiul marit in volum la palpare,
timpul de coagulare peste 20min

Cum actioneaza toxicul asupra

animalelor:
Toxicul inhib enzimele responsabile pentru ciclul metabolic al
vitaminei K, avnd drept consecin reducerea produciei
anumitor factori de coagulare a sngelui.

Trebuie menionat faptul c aceste produse nu au efect asupra

factorilor de coagulare prezeni n circulaia sangvin, astfel nct

se poate sesiza un decalaj de timp ntre momentul intoxicaiei i
apariia problemelor de sngerare.

Lipsa factorilor de coagulare face ca animalul intoxicat s

sngereze pn la moarte deoarece sngele nu mai poate coagula.

Cumarinele de prim generaie pot induce moartea animalelor

intoxicate n urma ingestiei unei singure doze de toxin ntr-o
cantitate mai mare sau n urma ingestiei mai multor doze, mai
mici n decursul a mai multor zile.

De obicei, semnele clinice sunt observate la 3-5 zile dup

expunere.

 Cumarinele de a doua generaie i derivaii de indandion

provoac intoxicaii n urma ingerrii unei singure doze.

De asemenea, cumarinele de a doua generaie prezint un risc

mult mai mare de toxicitate dect cele de prim generaie, dac

cinele sau pisica mnnc un oarece sau un obolan otrvit.

Odat ce simptomele au aprut, tratamentul este mai dificil,

mai costisitor i prognosticul este defavorabil n comparaie cu
situaiile n care tratamentul este iniiat imediat dup ingestie.

n cazul n care o femel care-i alpteaz ceii sau pisoii este

otrvit, avei n vedere ca puilor s li se verifice capacitate de
coagulare, deoarece otrava poate trece n lapte

Pentru examenul de laborator se trimit

probe de:
ficat,
continut gastric,
furaje si momeli,
minim cate 100g
Identificarea warfarinei se face prin cromatografie in
strat subtire.

Tratament:
-se indeparteaza toxicul de
la poata de intrare
-vit K1

- Etamsilat, Adrenostazin
care au efect rapid.

- Vit K poate produce socul

anafilactic. NU se asociaza
cu hidrocortizon
hemisuccinat pentru ca
hormonii steroizi
favorizeaza hemoragia.
- analeptice cardiorespiratorii si calmante
(cafeina/camfor)

Anim trebuie ferite de traumatisme si

adapostit intr-un loc cu t constanta,
fara curenti de aer, pe un pat de paie

Tratament:
Prima masura care se ia in cazul animalelor care au inghitit
momeli este evacuarea continutului stomacal prin
provocarea vomei si apoi lavaje gastrice intense.

Animalele afectate trebuie manevrate cat mai putin si

adapostite in locuri linistite, pentru a minimaliza traumele.

Administrarea sedativelor este utila in acest scop.

Curativ se urmareste suplinirea factorilor coagularii

deficitari. Acest obiectiv poate fi indeplinit eficient doar

prin transfuzie de sange integral, recoltat de la un animal
sanatos

 Citratat 0,5 1%, administrat i.v. in doza de 20 ml/kg,

jumatate rapid iar restul lent, perfuzabil,cu o viteza de 2
ml/rninut.

Se mai pot utiliza:

-vitamina K (fitomenadiona) in doza de 1 mg/kg/zi, timp de
4-6 zile, de preferat sub forma de suspensie 5% in glucoza
5% si sarurile

de calciu in dozele uzuale, vitamina C in doze mari.

Va