Sunteți pe pagina 1din 67

Test 1

1. Principiul subsidiaritii i proporionalitii


1.1. Expunei istoricul afirmrii principiului subsidiaritii i proporionalitii n UE
Principiul subsidiaritii a fost consacrat oficial n dreptul UE prin intermediul Tratatului de la Maastricht,
care l-a nscris la art 5 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunitii Europene. Cu toate acestea,
elemente incipiente ale acestui principiu pot fi deja identificate n articolul 5 din Tratatul CECO (1951),
conform cruia Comunitatea nu exercit o aciune direct asupra produciei i pieei dect dac
circumstanele impun acest lucru. Actul Unic European din 1987 a introdus principiul subsidiaritii n
domeniul mediului (articolul 130 R din Tratatul de instituire a CEE), dar fr a l meniona explicit.
Tribunalul de Prim Instan al Comunitilor Europene a stabilit, n hotrrea sa din 21 februarie 1995
(Recueil, p. II-289, punctul 331), faptul c principiul subsidiaritii nu constituia, naintea intrrii n vigoare
a Tratatului privind Uniunea European, un principiu general de drept potrivit cruia trebuia verificat
legalitatea actelor comunitare.
Principiul proporionalitii i are originea n dreptul administrativ german de dup primul Rzboi
Mondial. La nceputurile sale, esena principiului proporionalitii consta n capacitatea de a combina
principiul constituional liberal cu aprarea drepturilor i intereselor fundamentale ale statului prosper. S-ar
putea spune c acest principiu al proporionalitii a fost efectul implementrii conceptului constituional din
dreptul anglo-american n constituiile Europei continentale.Acest concept juridic i-a nceput difuzia n
dreptul european n 1956 cnd, pentru prima dat, a fost consacrat de Curtea European de Justiie . Din
1970, principiul proporionalitii a nceput s fie invocat n mod constant de Curtea European de Justiie,
devenind astfel unul dintre principiile generale de drept european. Din 1999, principiul proporionalitii a
fost introdus n Tratatul de stabilire a Comunitii Europene. n prezent, acesta se regsete reglementat n
art. 5 alin. (4) al Tratatului i n art. 5 din Protocolul 2 la Tratat, privind aplicarea principiilor subsidiaritii
i proporionalitii: n respectarea principiului proportionalitii, coninutul i forma aciunilor Uniunii
nu vor depi ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele Tratatelor. Instituiile Uniunii Europene vor
aplica principiul proporionalitii aa cum este prevzut n Protocolul pentru aplicarea principiilor
subsidiaritii i proporionalitii
1.2. Analizai principiul subsidiaritii i proporionalitii
Unul dintre principiile de baza al politicii UE este principiul proporionalitii. Art 5 TCE precede: nici o
actiune a comunitatii nu va depasi ceea ce este necesar pt atingerea obiectivelor prezentului tratat. Apoi art
5 TUE impune ca : actiunea uniunii, in continut si forma sa nu depaseasca ceea ce este necesar pentru
realizarea obiectivelor tratatelor,,. Deci conform acestui principiu orice msur luat trebuie s fie adecvat,
necesar i corespunztoare scopului urmrit.n dreptul comunitar, principiul proporionalitii are rolul de a
identifica substana i sensul libertilor fundamentale statuate prin tratatele constitutive, fiind complementar
principiilor de justiie i echitate. Principiul proporionalitii are o importan considerabil n privina
proteciei individului, dat fiind rolul su de girant al substanei n legtur cu drepturile fundamentale
protejate. Principiul proporionalitii este invocat n general n procedurile judiciare n care se pune
problema prevalenei unui drept legal fa de alt drept legal sau n care disputa privete protecia unui drept
privat n contrapondere cu protecia interesului public.ntr-un astfel de context, principiul proporionalitii
este acea conflict rule care determin nclinarea balanei n favoarea uneia dintre pri, este o procedur
analitic,
ce
nu
afecteaz
aplicarea
normelor
de
drept
substanial.
n aceast analiz, se urmrete mai nti dac regula de drept respectiv trece testul calitii relaiei dintre
mijloace i scop .Ulterior, trebuie verificat dac msura respectiv este i necesar scopului urmrit i cel
mai important, dace este cea mai puin restrictiv dintre msurile administrative posibile pentru atingerea
scopului propus. Acest din urm criteriu este cel mai sensibil, putnd nclina judecata i ntr-un sens i n
altul.
Principiul subsidiaritii este fundamental pentru funcionarea Uniunii Europene (UE), mai precis pentru
luarea deciziilor la nivel european. Acesta permite n special s se stabileasc n ce situaii UE are
competena de a legifera i de a contribui la luarea deciziilor ct mai aproape posibil de ceteni.Principiul
subsidiaritii este consacrat prin articolul 5 din Tratatul privind UE. Acesta este menionat alturi de alte
dou principii, considerate de asemenea eseniale pentru luarea deciziilor la nivel european: principiul
atribuirii i principiul proporionalitii.
1

1. Semnificaia i finalitatea general a principiului subsidiaritii constau n atribuirea unui anumit grad de
independen unei autoriti subordonate fa de o autoritate superioar, n special independena unei
autoriti locale fa de puterea central. n consecin, se pornete de la partajarea competenelor ntre
diferitele niveluri de putere, principiu care constituie fundamentul instituional al statelor cu structur
federal.
2. Aplicat n cadrul Comunitii Europene, principiul subsidiaritii constituie un criteriu de reglementare a
exercitrii competenelor partajate ntre Comunitate i statele membre. Pe de o parte, acesta exclude
intervenia Comunitii n cazul n care o chestiune poate fi reglementat eficient de statele membre la nivel
central, regional sau local. Pe de alt parte, acesta prevede intervenia Comunitii dac statele membre nu
pot ndeplini obiectivele tratatelor n mod satisfctor.
n temeiul articolului 5 al doilea paragraf din Tratatul CE, intervenia instituiilor Uniunii n numele
principiului subsidiaritii presupune ndeplinirea a trei condiii:
a. domeniul vizat nu trebuie s in de competena exclusiv a Comunitii;
b. obiectivele aciunii preconizate nu pot fi realizate n mod satisfctor de statele membre;
c. aciunea poate fi ndeplinit mai bine, avnd n vedere dimensiunile i efectele sale, prin intervenia
Comunitii.
1.3. Estimai rolul parlamentelor naionale n controlul subsidiaritii
Conform articolului 5 alineatul (3) al doilea paragraf i articolului 12 litera (b) din Tratatul UE, parlamentele
naionale verific respectarea principiului subsidiaritii, n conformitate cu procedura prevzut n
Protocolul nr 2. Conform acestei proceduri, n termen de opt sptmni de la data transmiterii unui proiect
de act legislativ, orice parlament naional sau orice camer a unui parlament na ional poate adresa
preedinilor Parlamentului European, al Consiliului i, respectiv, al Comisiei un aviz motivat n care s se
expun motivele pentru care consider c proiectul n cauz nu este n conformitate cu principiul
subsidiaritii. n momentul n care cel puin o treime din voturile atribuite parlamentelor na ionale (un vot
pentru fiecare camer n parlamentele bicamerale i dou voturi pentru parlamentele unicamerale) sus in un
aviz motivat negativ, proiectul trebuie reexaminat (cartona galben). Institu ia care se afl la originea
proiectului de act legislativ poate decide s menin, s modifice sau s retrag propunerea. n privin a
textelor legate de cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal, pragul este de doar un sfert. n
cazul n care, n cadrul procedurii legislative ordinare, se contest conformitatea unei propuneri legislative
cu principiul subsidiaritii prin cel puin majoritatea simpl a voturilor atribuite parlamentelor na ionale, iar
Comisia decid s-i menin propunerea, chestiunea este transmis legislatorului (Parlamentul European i
Consiliul), care se pronun n prim lectur. n cazul n care consider c propunerea respectiv nu este
compatibil cu principiul subsidiaritii, legislatorul o poate respinge cu o majoritate de 55% a membrilor
Consiliului sau cu majoritatea voturilor exprimate n Parlamentul European (cartona ro u sau cartona
portocaliu).
2. Comitetul Economic i Social European organ consultativ al UE
2.1. Expunei natura juridic a Comitetului Economic i Social;
Reprezentanii angajatorilor, ai salariailor sau ai altor grupuri de interese i pot exprima punctul de vedere
cu privire la aciunile UE prin intermediul Comitetului Economic i Social European (CESE). Acesta este o
adunare consultativ care emite avize ctre instituii mai mari - n special Consiliul, Comisia i Parlamentul
European. Comitetul Economic i Social European a fost nfiinat n 1957, ca for de discuie pe marginea
aspectelor legate de piaa unic. CESE le ofer grupurilor de interese din Europa - sindicate, angajatori,
fermieri - posibilitatea de a se exprima oficial n legtur cu propunerile legislative ale UE.
Una din sarcinile CESE principale este de a asigura o punte ntre instituiile UE i societate civil
organizat. Promovind democraia participativ n UE i ajutind la promovarea rolului organizaiilor
societii
2.2. Analizai procedura de numire, organizare i funcionare a Comitetului Economic i Social;
2

Tratatul de la Lisabona extinde numrul de membri ai Comitetului Economic i Social pina la 350(denumiti
consilieri),reprezentanti ai diferitor cercuri social-economice al UE. Precum este expus in art 301 TFUE
Consiliul, hotrnd n unanimitate, la propunerea Comisiei, adopt o decizie care stabile te componen a
Comitetului. Membrii Comitetului sunt numii pentru un mandat de cinci ani. Consiliul adopt lista
membrilor stabilit potrivit propunerilor fiecrui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi
rennoit.Consilierii sunt organizatii in trei grupuri mari:angajatori,salarizati si activitati diverse cu o
repartizare o fotoliilor fata de statel menbre a UE. Comitetul i desemneaz, dintre membrii si, preedintele
i biroul pentru un mandat de doi ani i jumtate. Organizare interna se prezinta in felul urmator:CESE alege
din rindurile sale un Birou compus de 37 de membri condusi de Presedintele si doi vicepresedinti.Comitetul
este compus din 6 sectii(Relatii externe,coeziune economica si sociala etc) a caror grupuri de studio insusi
elaboreaza avizele si sint formate din cite 12 consilieri asistati de 4 experti.Comitetul este asistat de un
secretarial general,condus de un secreatar general.
2.3. Estimai rolul Comitetului Economic i Social n procesul de luare a deciziilor n cadrul UE.
CES fiind consultat obligatoriu de ctre Comisia European, de ctre Consiliul UE i de ctre Parl.Eur., n
domenii de interes direct pentru ceteni: agricultur, libera circulaie a lucrtorilor, transporturi, educaie,
formare profesional, sntate public, politica social, etc. De asemenea, CESE se poate autosesiza i emite
opinii pe teme considerate de interes. - ncurajeaz o mai larg implicare a societii civile n procesul de
elaborare a politicilor. CESE organizeaz numeroase colocvii, rapoarte, audieri etc., n scopul de a ameliora
raporturile dintre ceteni i instituiile Uniunii Europene. Are i rolul de a identifica lacunele i obstacolele
din funcionarea pieei interne i de a propune soluii. - Stimuleaz rolul societii civile n ri nemembre ale
UE i sprijin nfiinarea unor structuri consultative. Este o punte de legtur ctre Consiliile Economice i
Sociale ale Statelor Membre, candidate sau tere. Pe plan internaional, Comitetul Economic i Social are
legturi cu Asociaia Internaional a Consiliilor Economice i Sociale i are reuniuni cu reprezentani ai
mediilor economice i sociale din toate zonele lumii.
Cum deja am afirmat CES este un organ consultativ al Uniunii Europene a carui competenta principala este
de a adresa celor trei institutii(CUE,COMISIA,PE) avize pe chestiuni de interes European.Acest fapt denota
ca CES considerabil duce aportul spre imbunatarire legislatie si politcii Ue.Promoveaza si reprezinta
socieatatea civila in general interesele acestora si nemijlocit in relatiile dintre institutile legisltative. In
dependenta de situatie,consultarea CESE este obligatorie sau facultative,totusi Comitetul poate emite avize
si din proprie initiative.Astfel,din cele 170 de avize emise(in medie) pe an,aproximativ 15% sint din proprie
initiative.

Test 2
1.Procedura legislativ special de luare a deciziilor n cadrul Uniunii Europene:
1.1.Identificaia instituiile UE implicate i rolul acestora;
Conform art. 289(2) Adoptarea masurilor legislative este facuta de de PE cu participarea Consiliului sau de
Consiliu cu participarea PE.Initiativa legislative apartine Comisiei de regula, dar pot avea aceasta initiativa
si alte institutii, daca Tratatele prevad astfel(grup de state membre, la solicitarea CEJ, la recomandarea BCE
etc) dar in mod exceptional Consiliul sau PE pot solicita Comisiei elaborarea unor proiecte de acte
legislative.
1.2. Analizai particularitile Procedurii legislative speciale i a variaiilor acesteia (consultare i
aprobare)
In conformitate cu art. 289 din TFUE, consultarea este o procedur legislativ special prin care PE i se
solicit avizul cu privire la legislaia propus, nainte ca aceasta s fie adoptat de Consiliu. Aceast
procedur se aplic n prezent ntr-un numr limitat de domenii legislative, cum ar fi derogrile de pe piaa
intern i dreptul concurenei. PE poate aproba sau respinge o propunere legislativ, sau poate propune
amendamente la aceasta.n cazurile n care se aplic consultarea, Consiliul consult Parlamentul nainte de a
adopta o decizie privind propunerea Comisiei i se asigur c avizul acestuia este luat n considerare.
Consiliul nu are obligaia legal de a se conforma avizului Parlamentului, ns, n conformitate cu
jurisprudena Curii de Justiie, nu trebuie s adopte o decizie n lipsa acestuia.
n anumite domenii legislative, PE i se solicit s i dea aprobarea, ca procedur legislativ special n
conformitate cu articolul 289(2) din TFUE. Procedura de aprobare confer Parlamentului drept de veto.
Astfel, Parlamentul are rolul de a aproba sau de a respinge propunerea legislativ fr alte amendamente, iar
Consiliul nu poate ignora avizul Parlamentului. Cunoscut anterior sub denumirea de procedur de aviz
conform, aceasta a fost introdus n 1986 de Actul Unic European n dou domenii: acordurile de asociere
i acordurile de aderare la Uniunea European. Domeniul de aplicare al procedurii a fost extins prin toate
modificrile ulterioare ale tratatelor. Ca procedur legislativ, aceasta trebuie utilizat i n cazul adoptrii de
noi acte legislative n domeniul combaterii discriminrii; procedura acord n prezent Parlamentului
European drept de veto. PE i d aprobarea n legtur cu un proiect de act naintat de Consiliu. El poate
aproba sau respinge actul adoptat de Consiliu. Parlamentul i d sau nu aprobarea. n cadrul acestei
proceduri, Parlamentul nu poate depune amendamente la textul propus de Consiliu.n cazul n care este
necesar aprobarea Parlamentului pentru un act legislativ propus sau un acord internaional preconizat,
comisia competent poate decide, n vederea ncheierii cu succes a procedurii, s prezinte un raport
interimar privind propunerea Parlamentului, care s cuprind o propunere de rezoluie cu recomandri de
modificare sau de punere n aplicare a actului propus.
1.3.Evaluai sub aspect comparativ particularitile procedurii legislative ordinare i procedurii
legislative speciale
n cazurile specifice prevzute n tratate, adoptarea unui regulament, a unei directive sau a unei decizii de
ctre PE cu participarea Consiliului sau de ctre Consiliu cu participarea PE constituie o procedur
legislativ special. PLS se deosebeste de PLO prin aceea ca lipseste necesitatea adoptarii actului comun(de
regula o institutie adopta actul)in colaboare sau consultare celelalte institutii ori prin aprobare.
PLO nlocuiete procedura anterioar de codecizie. Consiliul i Parlamentul sunt situate pe picior de
egalitate. Cele dou instituii adopt actele legislative fie n prim lectur, fie n a doua lectur. Dac n urma
celei de a doua lecturi cele dou instituii nu au ajuns nc la un acord, se convoac un comitet de
conciliere.n plus, regula de vot n cadrul procedurii legislative ordinare este majoritatea calificat. Pentru a
facilita adoptarea deciziilor i pentru a consolida eficacitatea procedurii, Tratatul de la Lisabona a redefinit
majoritatea calificat.
Procedurile legislative speciale nlocuiesc procedurile anterioare de consultare, de cooperare i de aviz
conform. n cadrul procedurilor legislative speciale, Consiliul UE este, n practic, singurul legiuitor. PE
doar particip la aceast procedur. Rolul su se limiteaz astfel la consultare sau la aprobare, dup caz.Spre
deosebire de PLO, Tratatul privind funcionarea UE nu descrie n mod prcis PLS. Modalitile de punere n
practic a acestora sunt definite de la caz la caz, prin articolele din Tratatul privind UE i din TFUE care
prevd aplicarea lor.
4

2.Comitetul Regiunilor organ consultativ al UE:


2.1.Expunei natura juridic a Comitetului Regiunilor
CR este un organ consultativ in problem ale comunitatilor locale si regionale, instituit prin T. Maastricht dar
care functioneaza din 1995.
CR este format din reprezentani ai colectivitilor regionale i locale care sunt fie titularii unui mandat
electoral n cadrul unei autoriti regionale sau locale, fie rspund din punct de vedere politic n fa a unei
adunri alese. Rolul Comitetului Regiunilor este de a face cunoscute punctele de vedere locale i regionale
cu privire la legislaia UE. n acest sens, Comitetul emite rapoarte sau avize pe marginea propunerilor
Comisiei. Comisia, Consiliul i Parlamentul trebuie s consulte Comitetul Regiunilor nainte de luarea unor
decizii n domenii care privesc administraia local i regional (de ex. ocuparea forei de munc, mediul,
educaia, sntatea public).
2.2.Analizai procedura de numire, organizare i funcionare a Comitetului Regiunilor;
Tratatul de la LISABONA extinde nr. de membri ai CR pina la 350. Consiliul, hotrnd n unanimitate, la
propunerea Comisiei, adopt o decizie care stabilete componena Comitetului. Membrii Comitetului,
precum i un numr egal de supleani se numesc pentru o perioad de 5 ani. Mandatul acestora poate fi
rennoit. Consiliul adopt lista membrilor i a supleanilor stabilit n conformitate cu propunerile fiecrui
stat membru. Acetia nu pot fi n acelai timp i membri ai PE. CR i desemneaz dintre membrii si
preedintele i biroul, pentru un mandat de 2ani i jumtate. Comitetul este convocat de pre edinte, la
cererea PE a Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate ntruni i din proprie ini iativ. Comitetul i
organizeaz lucrrile cu ajutorul a 6 comisii de specialitate, alctuite din membri CR, care examineaz n
detaliu propunerile legislative n legtur cu care este consultat Comitetul i elaboreaz un proiect de aviz, n
care CR subliniaz elementele din propunerile Comisie Europene cu care este de acord i elementele care
necesit modificri. Proiectul de aviz este apoi dezbtut n cadrul uneia dintre cele 5 sesiuni plenare anuale
ale CR. Dac majoritatea l aprob, proiectul este adoptat i devine aviz al CR, care se transmite apoi
Comisiei, Parlamentului i Consiliului.CR adopt i rezoluii cu privire la chestiuni politice de actualitate.
Biroul poate fi considerat fora conductoare a CR, avnd sarcina de a elabora programul politic al
Comitetului la nceputul fiecrui mandat, de a controla punerea sa n aplicare i de a asigura coordonarea
general a lucrrilor sesiunilor plenare i ale comisiilor.
De regul, Biroul are 7 edine pe an: una naintea fiecrei sesiuni plenare i dou edine extraordinare,
organizate fiecare n statul membru care deine preedinia Consiliului.
Ca for conductoare a CoR, Biroul trebuie s reflecte pluralismul n special cel politic din cadrul
Comitetului. Prin urmare, componena Biroului este urmtoarea:

preedintele,

prim-vicepreedintele,

27 de ali vicepreedini (cte unul pentru fiecare stat membru),

27 de ali membri,

preedinii grupurilor politice.


2.3. Estimai rolul Comitetului Regiunilor n procesul de luare a deciziilor n cadrul UE.
Intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona confer CR un rol consolidat de-a lungul procesului legislativ.
Noul tratat impune Comisiei Europene s consulte, nc din faza prelegislativ, autoritile locale i
regionale, precum i asociaiile acestora de pe teritoriul Uniunii Europene. CoR, care reprezint vocea
autoritilor locale i regionale la nivelul UE, intervine ntr-un mod ct se poate de activ nc din aceast
faz preliminar.
Dup prezentarea propunerii legislative de ctre Comisie, consultarea CR este din nou obligatorie dac
propunerea privete unul din numeroasele domenii strategice cu impact direct asupra autorit ilor locale i
regionale. Tratatul de la Maastricht a stabilit 5 astfel de domenii: coeziunea economic i social, re elele
transeuropene de infrastructur, sntatea, educaia i cultura. Tratatul de la Amsterdam a adugat 5 noi
domenii: politica privind ocuparea forei de munc, politica social, protecia mediului, formarea
profesional i transportul. Tratatul de la Lisabona a extins i mai mult domeniul de ac iune a CoR,
adugnd la lista domeniilor politice n care acesta trebuie consultat protecia civil, schimbrile climatice,
energia i serviciile de interes general.
5

Cu toate acestea, rolul CR nu se ncheie odat cu publicarea unui aviz privind o propunere a Comisiei.
Pentru prima oar, n conformitate cu Tratatul de la Lisabona, PE are obligaia de a consulta CR, ceea ce
permite acestuia din urm s formuleze observaii cu privire la eventualele modificri ale deputa ilor
europeni asupra unei propuneri legislative. De asemenea, CR are dreptul de a interpela Comisia, Parlamentul
i Consiliul dac aceste instituii nu iau n considerare punctul su de vedere i poate chiar solicita s fie
consultat nc o dat, n cazul n care propunerea iniial sufer modificri substaniale pe parcurs. n cazuri
extreme, CR este de asemenea abilitat s introduc aciune n faa Curii Europene de Justi ie, n cazul n
care consider c nu a fost consultat n mod corespunztor de ctre Comisie, Parlament sau Consiliu.

Test 3
1. Procedura legislativ ordinar de luare a deciziilor n cadrul Uniunii Europene:
1.1.Identificaia instituiile UE implicate i rolul acestora;
Principale institutii implicate in procesul legislative sunt urmatoarele:a)In principiu monopolul initiative
legislative este rezervat de Comisia Europeana-poate propune acte legislative pentru a proteja interesele
Uniunii i ale cetenilor si.).b) adoptarea actului are loc in comun de PE si Consiliul UE(n multe domenii,
precum protecia consumatorilor i a mediului s/a, Parlamentul colaboreaz cu Consiliul pentru a decide
asupra coninutului actelor legislative i pentru a le adopta. Este vorba, n acest caz, de procedura de
codecizie.n baza Tratatului de la Lisabona, a crescut numrul domeniilor politice care fac obiectul
codeciziei, ceea ce i confer Parlamentului European mai mult putere de a influena coninutul actelor
legislative n sectoare care includ agricultura, politica energetic, migraia i fondurile europene.) Consiliul
i Parlamentul au ultimul cuvnt cu privire la actele legislative propuse de Comisie.
1.2. Analizai etapele procedurii legislative ordinare (art.294 TFUE)
Reiesint din art 294 TFUE PLO const n adoptarea n comun de ctre Parlamentul European i Consiliu a
unui regulament, a unei directive sau a unei decizii, la propunerea Comisiei.Conditiile acestei procedure sunt
urmatoarele: 1)Comisia prezint o propunere Parlamentului European i Consiliului;Prima lectura
1.Parlamentul European adopt poziia sa n prim lectur i o transmite Consiliului.
2.n cazul n care poziia PE este aprobat de Consiliu, actul respectiv se adopt cu formularea care
corespunde poziiei Parlamentului European.
3.n cazul n care poziia PE nu este aprobat de Consiliu, acesta adopt poziia sa n prim lectur i o
transmite PE.
4.Consiliul informeaz pe deplin Parlamentul asupra motivelor care l-au condus la adoptarea poziiei sale n
prim lectur. Comisia informeaz pe deplin PE cu privire la poziia sa.
A doua lectura
n cazul n care, n termen de 3 luni de la data transmiterii, PE:
1.aprob poziia Consiliului din prima lectur sau nu s-a pronunat, actul respectiv se consider adoptat cu
formularea care corespunde poziiei Consiliului
2.respinge, cu majoritatea membrilor care l compun, poziia Consiliului din prima lectur, actul propus este
considerat ca nefiind adoptat;
3.propune, cu majoritatea membrilor care l compun, modificri la poziia Consiliului din prima lectur,
textul astfel modificat se transmite Consiliului i Comisiei, care emite un aviz cu privire la aceste modificri.
n cazul n care, n termen de 3 luni de la primirea modificrilor PE, Consiliul, hotrnd cu majoritate
calificat:
1.aprob toate aceste modificri, actul respectiv este considerat aprobat;
2.nu aprob toate modificrile, preedintele Consiliului, n consens cu preedintele PE, convoac comitetul
de conciliere, ntr-un termen de ase sptmni.
Concilierea
Comitetul de conciliere, care reunete membrii Consiliului sau reprezentan ii lor i tot at ia membri care
reprezint PE, are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun, cu majoritatea calificat a
membrilor Consiliului sau a reprezentanilor acestora i cu majoritatea membrilor care reprezint PE n
termen de 6 sptmni de la data convocrii, pe baza pozi iilor Parlamentului i ale Consiliului din a doua
lectur.
n cazul n care, n termen de ase sptmni de la convocare, comitetul de conciliere nu aprob niciun
proiect comun, actul propus este considerat neadoptat.
A treia lectur
a) n cazul n care, n acest termen, comitetul de conciliere aprob un proiect comun, PE i Consiliul dispun
fiecare de un termen de 6 sptmni de la aceast aprobare, pentru a adopta actul respectiv n conformitate
cu acest proiect, PE hotrnd cu majoritatea voturilor exprimate iar Consiliul cu majoritate calificat. n caz
contrar, actul propus este considerat neadoptat.
1.3. Estimai rolul parlamentelor n cadrul procesului legislativ al UE
7

De-a lungul construciei europene, competenele instituiilor UE au fost extinse la domenii care n mod
tradiional ineau de competena naional, precum justiia i afacerile interne. Astfel, a devenit important ca
parlamentele naionale s primeasc cele mai bune informaii i n cel mai scurt interval de timp posibil, n
scopul de a fi mai bine implicate (i, prin intermediul lor, cetenii Uniunii Europene) n procesul de luare a
deciziilor la nivel european. Tratatul de la Lisabona constituie o etap fundamental n integrarea european
a parlamentelor naionale, consacrndu-le pentru prima dat un articol ntreg. Articolul 12 din TUE grupeaz
astfel dispoziiile referitoare la parlamentele naionale, care erau dispersate n tratate. Participarea lor ia, n
principal, 2 forme: un drept la informare i un drept de opoziie.
Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritii i proporionalitii atribuie un drept de opoziie
parlamentelor naionale n cadrul procedurilor legislative. Astfel, 1/3 din parlamentele naionale pot solicita
reexaminarea unui proiect de text legislativ n cazul n care consider c nu s-a respectat principiul
subsidiaritii. Comisia poate atunci retrage, modifica sau menine proiectul legislativ, justificnd alegerea
sa. n cazul n care Comisia decide s menin proiectul, dei acesta este contestat cu majoritate simpl de
parlamentele naionale, Consiliul i Parlamentul European decid, n ultim instan, dac procedura trebuie
s continue sau nu. A posteriori, un parlament naional poate, de asemenea, s sesizeze CJUE pentru a
contesta un act legislativ pe care l consider contrar principiului subsidiaritii.
n plus, parlamentele naionale dispun de un drept de opoziie n ceea ce privete deciziile care vizeaz
anumite aspecte ale dreptului familiei i care au impact transfrontalier (articolul 81 din TFUE). O astfel de
decizie nu poate fi adoptat n conformitate cu procedura legislativ ordinar dect dac niciun parlament
naional nu i se opune.
2.Managmentul Consiliului UE: Preedenia, Secretariatul, COREPER
2.1. Expunei modul de organizare a Secretariatului, Preedeniei Consiliului i COREPER
Consiliul este format din cite un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru imputernicit sa
angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta si sa exercite dreptul de vot. Consiliu e prezidat prin
rotaie de cele 28 de state membre a UE, fiecare dispunnd de o perioad de ase luni. n cursul semestrului
respectiv, Preedinia conduce reuniunile la toate nivelurile, propune orientri i elaboreaz compromisurile
necesare adoptrii de decizii de ctre Consiliu. Presedentia Consiliului cu exceptia configuratiilor afaceri
externe e asigurata pe 18 luni, de grupuri prestabilite de 3 state membre.
Conform TFUE Consiliul este asistat de un Comitet al reprezentantilor permanent(fiecare dintre statele
membre a autorizat la Bruxelles o delegatie permamenta condusa de un reprezentant permanent cu rang de
ambasador.Aceste delegatii permanente asigura o legatura constanta intre guvernele lor si Comisie,in scopul
de a informa Comisia despre solicitarile inaintate de guvernele lor si de a informa guvernele despre intentiile
comisiei)-COREPER,a carui misiune este de a pregati lucrarile Consiliului si de a indepleni mandatele care
ii sunt incredintate de catre acesta.Condus de catre reprezentantul statului ce asigura presedentia
Consiliului,comitetul
este
constituit
din
2
formatiuni:
a)formatiuni reprezentantilor permanenti ce trateaza probleme politice
b) formatiuni reprezentantilor permanenti adjuncti autorizati cu tratarea chestiunilor tehnice.
Consiliul este asistat de Secretariatul General, aflat sub autoritatea unui secretar general numit de
Consiliu. Consiliul hotrte cu majoritate simpl n privina organizrii Secretariatului General.Rolul
Secretariatului General al Consiliului este de a furniza infrastructura intelectual i material a Consiliului la
4 niveluri: grupurile de lucru, Comitetul Reprezentanilor Permaneni, Consiliul de Minitri i Consiliul
European. Secretariatul asigur pregtirea reuniunilor, redacteaz rapoarte, note, procese-verbale i alte
documente i pregtete proiectele de ordine de zi a reuniunilor. Secretariatul se afl n special la dispoziia
Preediniei, sprijinind-o n sarcinile de cutare a soluiilor de compromis, de coordonare a activitilor i de
sintez. Secretariatul asigur continuitatea procedurilor n Consiliu i este custodele arhivelor i actelor
Consiliului. Serviciul juridic al Consiliului are scopul de a emite avize juridice ctre Consiliu i comitetele
acestuia. O mare parte din funcionarii Consiliului muncesc la traducerea, dactilografierea, reproducerea,
difuzarea i gestiunea documentelor.
2.2. Analizai responsabilitile Preedeniei Consiliului UE
Statele membre care dein Preedinia lucreaz mpreun ndeaproape n grupuri de 3, denumite
triouri. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona n 2009. Trioul stabile te obiective pe
termen lung i pregtete o agend comun, determinnd subiectele i aspectele majore care vor fi abordate
8

de Consiliu pentru o perioad de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 ri i pregte te
propriul su program, mai detaliat, pentru 6 luni.
Presedintia este responsabila pentru aplicarea acestui regulament de procedura si asigura buna derulare a
dezbaterilor. In acest scop, presedintia poate, cu exceptia cazurilor in care Consiliul decide altfel, sa adopte
orice masura adecvata necesara pentru ca timpul disponibil in cursul reuniunilor sa fie folosit in cel mai bun
mod
posibil,
in
special:
(a) sa limiteze, pentru dezbaterea unui anumit punct, numarul de persoane din fiecare delegatie prezente in
sala de reuniune si sa decida daca sa autorizeze sau nu deschiderea unei sali suplimentare;
(b) sa stabileasca ordinea in care se trateaza punctele si durata discutiilor care le sunt consacrate;
(c) sa organizeze timpul alocat pentru dezbaterea unui anumit punct, in special limitand timpul in care
participantii pot lua cuvantul si stabilind ordinea interventiilor lor;
(d) sa solicite delegatiilor sa prezinte in scris propunerile lor pentru modificarea unui text in discuie inainte
de o anumita data insotite, daca este cazul, de o scurta explicatie;
(e) sa solicite delegatiilor care au pozitii identice sau similare privind un anumit punct, text sau parte a unui
text s o aleaga pe una dintre ele pentru a exprima pozitia lor comuna in cadrul reuniunii sau in scris inainte
de reuniune.
2.3. Evaluai rolul COREPER n procesul de luare a deciziilor
COREPER, acronimul francez sub care este cunoscut Comitetul Reprezentanilor Permaneni, include dou
organisme i anume:
- Coreper I, format din ambasadorii adjunci ai reprezentanelor permanente ale Statelor Membre de pe lng
UE i se axeaz pe probleme de mediu, competitivitate, agricultur, pescuit, cultur, tineret, transport,
energie, sntate si probleme sociale;
- Coreper II, format din ambasadorii reprezentanelor permanente ale Statelor Membre de pe lng UE i se
axeaz pe probleme de politic externa, probleme financiare si de protecie civil.
Baza competentelor COREPER sta in stabilirea Agendei pentru reuniunile Consiliului si divizarea Agendei
Consiliului in listele A Si B. Acordul reprezentantilor permanenti asupra unei problem fac ca sa fie trecuta
pr. In lista punctelor A de pe ordinea de zi a consiliului- care include chestiuni ce consiliu le adopta automat.
La sedintete COREPER participa un reprezentant al comisiei, avind loc negocierile si cu comisia: daca o
propunere a comisiei nu e acceptabila, se incearca a convinge aceasta institutie sa o modifice. In lista
punctelor B se include acele asupra carora persista dezacordul COREPER, ori intre coreper si comisie, fiind
supuse dezbaterilor in cadru consiliului. Deci subiectele de pe lista A sunt decise de COREPER, iar de pe
lista B de Consiliu. Majoritatea deciziilor 70% se iau la nivel COREPER.
COREPER este responsabil cu asistarea Consiliului Uniunii Europene n rezolvarea unor propuneri sau
proiecte de instrumente naintate de Comisie, n stadiul care implic negocieri preliminare. COREPER
ocup o poziie central n procesul de luare a deciziilor n Comunitate, fiind n acelai timp un forum pentru
dialog (ntre reprezentanii permaneni i ntre acestia i autoritile din ara de origine), dar i un organism
de exercitare a controlului politic (prin faptul ca traseaz linii directoare i supervizeaz activitatea
grupurilor de experi).

TEST 4
1.Tratatele de modificare a tratatelor instituind Comunitile Europene i de instituire a UE
1.1 Identificai n ordine cronologic tratatele modificative
Tratatele modificatoare sunt urmatoarele:
Tratatul de la Bruxelles (de fuziune) semnat: 1965/ adoptat: 1967
Actul unic European semnat: 1986/adoptat:1987
Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene(si de modificare si de instituire) semnat: 1992/
adoptat: 1993
Tratatul de la Amsterdam semnat: 1997/ adoptat: 1999
Tratatul de la Nisa semnat: 2001/ adoptat: 2003
1.2. Analizai contextul istoric i noutile introduse de Tratatul de fuziune
Pentru ca existenta unor institutii paralele nu era eficienta, statele fondatoare al Comunitatii Europene au
luat masuri pentru unificarea institutionala. Sugestii in privinta unei posibile fuziuni au fost formulate chiar
dupa putin timp de la intrarea in vigoare a Tratatelor de la ROMA(1958). Acest subiect sa aflat pe agenda
statelor si comunitatilor europene incepind cu 1960, primul pas a fost deja facut prin Conventia de la Roma,
odata cu TCEE si TCEEA, cand s-a decis ca cele 3 Comunitati vor avea o singura Curte de Justitie si o
singura Adunare Parlamentara, care din 1962 devine Parlament European. Da au trebuit sa treaca 5 ani ca
tratatul de fuziune sa fie semnat in cadru conferintei interguvernamnentale care s-a desfasurat la Bruxelles 8
aprilie 1965
Noutatile introduse prin TF:
Un singur Consiliu cu o presedintie rotativa de 6 luni;
Astfel, nalta Autoritate - ca instituie a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, Comisia ca
instituie a Comunitii Economice Europene i Comisia prevzut n Tratatul CEEA au ncetat s mai
funcioneze paralel i au fuzionat ntr-o Comisie unic.n mod similar s-a ntmplat i cu cele trei Consilii,
toate fuzionnd ntr-un Consiliu unic.
O comisie compusa din 9 membri, nr. careia va putea fi modificat de Consiliu,actionand in unanimitate.
Mandatul Comisiei este de 4 ani. Un presedinte al Comisiei si 3 vicepresedinti, numiti pe un mandat de 2
ani, cu posibilitatea reinnoirii.
Dispozitii detaliate in privinta bugetului;
Protocol privind privilegiile si imunitatile Comisiei Europene.
Reforma institutionala nu aducea atingere atributiilor si competentelor stabilite in cele 3 Tratate.
Ca urmare, dupa 1967, incepe sa functioneze o singura administratie pentru cele 3 Comunitati, iar bugetul de
functionare a Comunitatilor este unic.
1.3. Evaluai sub aspect comparativ noutile introduse de proiectul Tratatului constituional preluate
de Tratatul de la Lisabona
Tratatul Constitutional a avut scopul sa modifice structura UE si continutul Tratatelor existente. Desi
Tratatul a fost semnat de toate statele membre in 2004, el nu a intrat in vigoare.
Destinat sa inlocuiasca Tratatul constitutional, proiect abandonat ca urmare a respingerii lui prin referendum
de catre Olanda si Franta, o parte semnificativa din prevederile TC au fost introduse in Tratatul de la
Lisabona.
Referitor la structura modificata, TL a preluat de la TC eliminarea celor 3 piloni si conferirea personalitatii
juridice unice UE. Totodata, la fel ca in TC, TL a stabilit ca EUROATOM ramane in vigoare. In afara de
aceste schimbari, TL a prevazut anumite schimbari care nu le gasim la TC: Initiativa cetateneasca permite
ca 1 milion de cetateni europeni sa solicite direct Comisiei sa prezinte initiativa legislativa de interes pentru
ei; cresterea roluli PE si a parlamentelor nationale in procesul decizional al UE.
Referitor la reforme institutionale, TL a preluat ideea eliminarii votului ponderat in favoarea VMC, precum
si mandatul Presedintelui Consiliului European de 2,5 ani. Totodata, TL instituie Inaltul Reprezentant pentru
10

Politica Externa si Securitate, care asigura o singura voce a UE; Banca Centrala Europeana este ridicata la
rang de institutie.

2.Aciunile exercitate n faa CJUE:


2.1. Identificai tipurile de aciuni declanate n faa CJUE
Principale actiuni exercitate in fata CJUE sunt:
Actiunea in constatare de neindeplinire a obligatiilor(infringement)de catre statele membre-actiuni impotriva
unui govern national care nu isi indeplineste oblig. Prevazute de legisl. Eur.
Procedura intrebarilor preliminare(sau hotarilor preliminare)colaborarea CJE si instantelor nationale;
Actiunea in anulare;
Actiunea n constatarea abinerii de a aciona;
Recursul;
Reexaminarea.
2.2. Analizai particularitile aciunilor directe (aciunea n anulare i abinerea de a aciona)
a)Aciunea n anulare Pe calea acestei aciuni, pot fi atacate toate actele care produc efecte juridice
obligatorii, care printr-o incalcare a pozitiei juridice a reclamantului afecteaza interesele acestuia.
Prin intermediu acesteia reclamantul solicit anularea unui act al unei instituii, al unui organ, al unui oficiu
sau al unei agenii a Uniunii (ex: regulament, directiv, decizie). CJUE este singura competent s
soluioneze aciunile introduse de un stat membru mpotriva Parlamentului European i/sau mpotriva
Consiliului (cu excepia actelor acestuia din urm n materie de ajutoare de stat, dumping sau competene de
executare) sau pe cele introduse de o instituie a Uniunii mpotriva unei alte institu ii. Tribunalul este
competent judece, n prim instan, toate celelalte aciuni de acest tip i ndeosebi aciunile introduse de
persoane private.
Deci dac un stat membru,Consiliul UE, Comisia sau (n anumite condiii) Parlamentul European consider
c un anumit act legislativ al UE ncalc drepturile fundamentale sau tratatele Uniunii, i poate cere Curii de
Justiie
s
anuleze
actul
respectiv.
Persoanele fizice pot, de asemenea, s solicite Curii anularea unui act al Uniunii care le prive te n mod
direct.
b)Aciunea n constatarea abinerii de a aciona
Parlamentul, Consiliul i Comisia au obligaia de a adopta anumite decizii n anumite situa ii. Dac nu fac
acest lucru, guvernele statelor membre, celelalte instituii ale UE i (n anumite condi ii) persoanele fizice
sau ntreprinderile pot nainta o plngere Curii.
Aceast aciune permite Curii s controleze legalitatea inaciunii instituiilor, a unui organ, a unui oficiu sau
a unei agenii a Uniunii. Cu toate acestea, o asemenea aciune nu poate fi introdus dect dup ce instituiei
respective i s-a solicitat s acioneze. Atunci cnd s-a constatat nelegalitatea ab inerii, instituia n cauz
trebuie s pun capt abinerii de a aciona, lund msurile adecvate. Competena de a judeca aciunea n
constatarea abinerii de a aciona este mprit ntre Curtea de Justiie i Tribunalul n funcie de aceleai
criterii precum aciunea n anulare.
2.3. Evaluai rolul i modul de desfurare a procedurii n constatarea nendeplinirii obligaiilor ce
revin statelor membre n temeiul tratatelor (procedura de infringment)
Comisia poate iniia o aciune n justiie n cazul n care consider c un stat membru nu i ndeplinete
obligaiile prevzute de legislaia european. Procesul poate fi intentat i de un alt stat membru.n ambele
cazuri, Curtea investigheaz acuzaiile i pronun sentina. Dac se constat c acuzaiile aduse statului
respectiv sunt ntemeiate, acesta are obligaia de a remedia situaia imediat. n cazul n care statul membru
nu se conformeaz hotrrii pronunate de Curtea de Justiie, aceasta poate impune plata unei amenzi.
n cazul n care Comisia consider c un stat membru a nclcat oricare dintre obliga iile care i revin n
temeiul tratatelor, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, dup ce a oferit statului n cauz
posibilitatea de a-i prezenta observaiile.n cazul n care statul n cauz nu se conformeaz acestui aviz n
termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiie a Uniunii Europene.
n cazul n care Curtea de Justiie a Uniunii Europene constat c un stat membru a nclcat oricare dintre
obligaiile care i revin n temeiul tratatelor, acest stat este obligat s ia msurile pe care le impune
executarea hotrrii Curii.
11

n cazul n care consider c statul membru n cauz nu a luat msurile pe care le impune executarea
hotrrii Curii, Comisia poate sesiza Curtea, dup ce a dat statului n cauz posibilitatea de a- i prezenta
observaiile. Comisia indic cuantumul sumei forfetare sau al penalitii cu titlu cominatoriu pe care statul
membru n cauz trebuie s le plteasc i pe care l consider adecvat situaiei.
n cazul n care Curtea constat c statul membru n cauz nu a respectat hotrrea sa, aceasta i poate
impune plata unei sume forfetare sau a unor penaliti cu titlu cominatoriu.
n cazul n care sesizeaz Curtea printr-o aciune n temeiul articolului 258, considernd c statul respectiv
nu i-a ndeplinit obligaia de a comunica msurile de transpunere a unei directive adoptate n conformitate
cu o procedur legislativ, Comisia poate indica, n cazul n care consider necesar, cuantumul sumei
forfetare sau al penalitii cu titlu cominatoriu care urmeaz a fi pltit de statul respectiv i pe care l
consider adecvat situaiei.
n cazul n care constat nendeplinirea obligaiei, Curtea poate impune statului membru respectiv plata unei
sume forfetare sau a unei penaliti cu titlu cominatoriu, n limita valorii indicate de Comisie. Obliga ia de
plat intr n vigoare la data stabilit de Curte prin hotrrea sa.

12

Test 5
1. Parlamentul European:
1.1. Relatai regulile cu privire la alegerea reprezentanilor n Parlamentul European;
Parlamentul European este o instituie legislativ a UE aleas prin scrutin direct o dat la cinci ani, fiind
singura instituie supranaional ai crei membri sunt alei n mod democratic, prin vot universal direct,liber
i secret, de catre cetatenii UE.Alegerile au loc o data la 5 ani si fiecare cetatean are dr de a vota si de a
candida la alegeri indiferent de statul su de resedinta. Parlamentul European este compus din reprezentan ii
cetenilor Uniunii. PE este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de ceteni ai UE. S-a decis c
numrul maxim al parlamentarilor nu poate depasi 750+ 1 presedintele, cu un prag minim de 6 i respectiv
maxim de 96 de deputai pentru fiecare stat membru.
Parlamentul European i alege preedintele i biroul dintre membrii si.Candidatul care obine majoritatea
absolut a voturilor exprimate prin vot secret este ales Preedinte. Dac, dup trei tururi de scrutin, nu se
obine o majoritate absolut, Preedintele este ales cu majoritate simpl, ntr-un al patrulea tur de scrutin.
Mandatul Preedintelui este de doi ani i jumtate (o jumtate de legislatur) i poate fi rennoit.
1.2. Determinai modalitatea de organizare i funcionare a Parlamentului European;
PE este compus de Presedintele asistat de 14 vicepresedinti - mandatul Preedintelui este de 2,5ANI (o
jumtate de legislatur) i poate fi rennoit,
Preedintele coordoneaz toate lucrrile Parlamentului i ale organelor sale constitutive, precum i
dezbaterile din edinele plenare. PE este alctuit din 750 de deputai alei n cele 28 de state membre ale
UE. Acetia i exercit mandatul n mod independent. Deputaii se constituie n grupuri politice; acetia nu
se grupeaz n funcie de naionalitate, ci n funcie de afinitile lor politice. n prezent, exist 7 grupuri
politice n cadrul PE. Fiecare grup politic i asigur organizarea intern, prin desemnarea unui preedinte
(sau a doi preedini, n cazul anumitor grupuri), a unui birou i a unui secretariat. n vederea pregtirii
edinelor plenare ale Parlamentului, deputaii se constituie n comisii permanente specializate pe anumite
domenii. Exist 20 de comisii permanente.
O comisie este alctuit din 24 pn la 76 de deputai i are un preedinte, un birou i un secretariat.
Componena politic a comisiilor o reflect pe cea a edinei plenare. n cadrul comisiilor parlamentare,
deputaii elaboreaz, modific i adopt propuneri legislative i rapoarte din proprie iniiativ. Deputaii
examineaz propunerile Comisiei i ale Consiliului i, dac este cazul, ntocmesc rapoarte care sunt
prezentate n cadrul edinelor plenare.
Delegaiile menin i dezvolt contactele internaionale ale PE, n special relaiile cu parlamentele din rile
tere. De asemenea, acestea contribuie la promovarea valorilor fundamentale ale UE n rile respective.
Organe politice al PE sunt urmatoarele:
Conferina preedinilor este alctuit din preedinii grupurilor politice i Preedintele Parlamentului
European
-Aceasta organizeaz lucrrile Parlamentului i hotrte cu privire la toate chestiunile referitoare la
programarea legislativ.
-De asemenea, Conferina joac un rol important n relaiile Parlamentului European cu celelalte instituii
comunitare, cu rile tere i cu organizaiile extracomunitare.

13

Biroul este alctuit din Preedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreedini i cei 5 chestori, cu statut
de observatori, alei de Adunare pe o perioad de 2,5 ani, care se poate rennoi. Biroul coordoneaz
funcionarea intern a Parlamentului.
PE e asistat de Secretariat General-Aproximativ 4600 de funcionari, selectai prin concurs din toate rile
Uniunii i aflai sub autoritatea unui Secretar General, lucreaz pentru Parlamentul European.
Conferinta presedintilor de comisie- presedintii tuturor comisiilor permanente si temporare care isi aleg la
rindul sau presedintele. Se reuneste o data pe luna la Strasbourg si asigura o mai buna cooperare intre
diferite comisii.
Conferinta presedintilor de delegatie-presedintii tuturor delegatiilor interparl. Permanente si isi allege
presedintele. Examineaza problemele legate de buna functionare a delegatiilor interparl. Si a delegatiilor
comisiilor parlamentare mixte.
Functionarea PE:
PE functioneza in mai multe perioade de activitate:
1) Legislatura coincide cu durata mandatului deputatilor, fiind de 5 ani;
2) Sesiunea PE tine o sesiune anuala. El se reuneste de drept in a doua zi de marti a lunii martie; PE se
poate intruni si in perioade de sesiune extraordinara la cererea majoritatii membrilor care il compun,
consiliului sau comisiei.
3)Reuniunile sesiunea de un an este impartita in 12 sesiuni plenare, numite reuniuni. O reuniune ordinara
se desfasoara la Strasbourg timp de doar o saptamana (de facto 4 zile) in fiecare luna.Reuniunile plenare
suplimentare de la Bruxelles tin 2 zile; de regula, se tin 6 reuniuni plenare suplimentare, in restul timpului,
deputatii lucreaza in Comisii la Bruxelles.
Dezbaterile sunt publice, dar prin decizia PE, pot sa fie si secrete. Regula: PE decide cu majoritatea
membrilor sai. Exceptie: poate decide cu majoritate absoluta cand conditia e prevazuta de texte speciale.
1.3. Estimai rolul Parlamentului European din perspectiva diverselor competene pe care le are
Competente:
1. PE imparte competenta legislativa cu Consiliul UE.
2. Reprezinta autoritatea bugetara impreuna cu Consiliul UE- stabileste in fiecare an cheltuielile si veniturile
UE.
3.
Competenta
de
control
asupra
activitatilor
UE.
Parlamentul European deine o important competen de control a activitilor Uniunii Europene.
Dreptul de petiionare al cetenilor

Fiecare cetean european are dreptul de a adresa o petiie Parlamentului i de a solicita remedierea
unor probleme care in de domenii din sfera de activitate a Uniunii Europene. De asemenea,
Parlamentul numete un Ombudsman, care ncearc s gseasc o soluie amiabil pentru plngerile
persoanelor mpotriva instituiilor sau organelor comunitare.

Anchetele

Parlamentul European are, de asemenea, competena de a numi comisii de anchet care s


investigheze cazurile de nclcare sau aplicare defectuoas a dreptului comunitar de ctre statele
membre.

Dreptul Parlamentului la o cale de atac n faa Curii de Justiie a Comunitilor Europene

Aciunea n anulare a unui act adoptat n conformitate cu dreptul comunitar.


14

Aciunea n constatarea abinerii de a aciona mpotriva Comisiei sau Consiliului Uniunii Europene,
dac acestea nu i ndeplinesc obligaiile.

Controlul financiar

Parlamentul European dispune de o competen de control n domeniul economic i monetar.

Preedintele, vicepreedintele i membrii Comitetului Director al Bncii Centrale Europene trebuie


s obin aprobarea Parlamentului European nainte de a fi numii de ctre Consiliu.

Preedintele BCE prezint raportul anual n faa PE, reunit n edin plenar.

PE exercit un control democratic asupra Comisiei; exist, de asemenea, un anumit control parlamentar al
activitilor Consiliului.

Preedintele Comisiei este numit de ctre Consiliul European cu majoritatea calificat a voturilor.
Parlamentul aprob sau respinge numirea propus. Apoi, de comun acord cu Preedintele desemnat,
statele membre numesc comisarii.
Colegiul comisarilor trebuie s fie apoi aprobat n ansamblul su de ctre Parlament.

Parlamentul are putere de cenzur fa de Comisie; acesta este un drept fundamental care poate fi
exercitat de ctre deputaii n Parlamentul European pentru a asigura controlul democratic al Uniunii
Europene. Parlamentul poate obliga Colegiul comisarilor, n ansamblul su, s demisioneze.

Comisia prezint periodic Parlamentului rapoarte, cum ar fi:


o Raportul anual al Comisiei privind activitile Uniunii Europene
o Raportul anual privind execuia bugetului
Prin examinarea acestor rapoarte, Parlamentul i poate exercita competena de control.

Unul dintre mijloacele de exercitare a controlului de ctre PE este adresarea de ntrebri scrise i
orale de ctre deputai Consiliului i Comisiei.

Parlamentul are o putere de iniiativ politic: el poate solicita Comisiei s prezinte o propunere
Consiliului Uniunii Europene.

Parlamentul invit periodic Comisia i Consiliul Uniunii Europene s dezvolte politicile existente
sau s iniieze altele noi.

La nceputul mandatului, Preedintele n exerciiu al Consiliului prezint Parlamentului programul


su, iar la sfritul mandatului prezint un raport privind rezultatele obinute.

2. Actul Unic European:


2.1 Expunei premisele istorice ale adoptrii AUE;
Lipsa unei legaturi dintre actiunea comunitara si cooperarea politica, functionarea nesatisfacatoare a
anumitor mecanisme institutionale, ponderea prea mare a unanimitatii in cadru procesului decisional in
cadru consiliului ue, caracterul partial al celor 4 libertati de circulatie au fost doar unele din premisele
adoptarii AUE.
15

AUE modific Tratatele de la Roma, n vederea relansrii procesului de integrare european i a realizrii
pieei interne. Acesta modific regulile de funcionare a instituiilor europene i extinde competenele
comunitare, mai ales n domeniul cercetrii i dezvoltrii, al mediului i al politicii externe comune.
Premisele adoptarii AUE: absenta unei legaturi organice intre actiunea comunitara si cooperarea politica,
functionarea nesatisfacatoare a anumitor mecanisme institutionale (insuficienta puterilor Parlamentului
European, ponderea prea mare a unanimitatii in cadrul procesului decizional din Consiliul european),
caracterul partial al celor 4 libertati de circulatie prevazute de tratatul C.E.E. (marfuri, persoane, servicii,
capitaluri). A prevalat de asemenea dorinta de a da o baza juridica solida competentelor deja exersate de
comunitate in noi domenii.
Analizat din perspectiva continutului sau, A.U.E. nu aduce nici o bulversare sistemului comunitar.
Schimbarea majora consta in imprimarea unui nou obiectiv comunitatilor, acela al Pietei Interne, fapt care a
constituit cauza unei veritabile relansari a actiunii comunitare. Prin aceasta reprezinta, deci un moment
foarte important al istoriei Uniunii.
2.2. Analizai obiectivele AUE i principalele nouti introduse prin acest tratat de modificare
Principalul obiectiv al AUE este de a relansa procesul de construcie european, n vederea realizrii si
definitivarii pieei interne, care potrivit art 7 trebuia sa fie,, spatiu fara frontier interioara in care libera
circulatie trebuie realizata,,. Aceasta prea dificil de realizat pe baza tratatelor existente, mai ales din cauza
procesului decizional din cadrul Consiliului, care impunea votul cu unanimitate n domeniul armonizrii
legislative.
De aceea, Conferina interguvernamental care a condus la AUE a avut un dublu mandat. Pe de o parte, era
vorba de ncheierea unui tratat n domeniul politicii externe i de securitate comune i, pe de alt parte, de un
act care modifica Tratatul CEE, mai ales n ceea ce privete:
procedura de adoptare a deciziilor n cadrul Consiliului;
puterile Comisiei;
puterile Parlamentului European;
extinderea competenelor Comunitilor.
a)CONTRIBUIILE TRATATULUI MODIFICRI INSTITUIONALE
Pentru a nlesni realizarea pieei unice, Actul Unic prevede creterea nr.de domenii n care Consiliul poate
adopta deciziile cu VMC n locul unanimitii. Acest lucru uureaz procesul de adoptare a deciziilor,
evitnd blocajele inerente cutrii unui acord unanim ntre 12 state membre. Unanimitatea nu mai este
necesar pentru luarea msurilor privind realizarea pieei interne, cu excepia msurilor privind fiscalitatea,
libera circulaie a persoanelor i drepturile i interesele lucrtorilor salariai.
AUE instituie Consiliul European, oficializnd astfel conferinele i reuniunile la nivel nalt dintre efii de
stat i de guvern. Competenele acestui organ nu sunt, totui, precizate. Consiliul European nu are putere de
decizie, nici putere de constrngere, n raport cu celelalte instituii.
Puterile Parlamentului au fost consolidate prin introducerea avizului conform al Parlamentului, n cazul
ncheierii tratatelor de asociere. n plus, Actul Unic instituie procedura de cooperare, care consolideaz
poziia Parlamentului n cadrul dialogului interinstituional, dndu-i posibilitatea unei duble lecturi a
legislaiei propuse. Domeniul de aplicare a acestei proceduri rmne totui limitat la cazurile n care
Consiliul decide cu VMC, cu excepia politicii de mediu.
b)CONTRIBUIILE TRATATULUI - MODIFICRI POLITICE
Articolul 8A definete n mod clar scopul Actului Unic, care este instaurarea progresiv a pieei interne pe
durata unei perioade care se ncheie la 31 decembrie 1992. Politica social este deja reglementat de Tratatul
CEE, dar Actul Unic introduce dou articole noi n acest domeniu. Articolul 118A din Tratatul CEE
autorizeaz Consiliul, care decide cu VMC n cadrul procedurii de cooperare, s adopte dispoziii minime
pentru a promova mbuntirea mediului de munc, pentru a proteja sntatea i securitatea lucrtorilor.
Articolul 118B din Tratatul CEE atribuie Comisiei misiunea de a dezvolta dialogul social la nivel european.
Preocuprile privind protecia mediului la nivel comunitar erau deja menionate n Tratatul de la Roma.
Actul Unic introduce 3 articole noi (articolele 130R, 130S i 130T din Tratatul CEE), care permit
Comunitii conservarea, protecia i mbuntirea calitii mediului, contribuie la protecia sntii
persoanelor i utilizarea prudent i raional a resurselor naturale. Se precizeaz faptul c intervenia
Comunitii n domeniul mediului are loc doar dac aceast aciune poate fi realizat mai bine la nivel
comunitar dect la nivelul statelor membre (principiul de subsidiaritate).
16

Articolul 30 prevede ca statele membre s fac eforturi pentru a elabora i aplica o politic extern comun
la nivel european. n acest scop, ele se angajeaz s se consulte cu privire la problemele de politic extern
care ar putea prezenta interes pentru securitatea statelor membre. Preedinia Consiliului este responsabil
pentru iniierea, coordonarea i reprezentarea statelor membre fa de state tere n acest domeniu.
2.3. Evaluai sub aspect comparativ obiectivul pieei comune a TCECO vs obiectivul pieei interne
introdus de AUE
TCECO:
Obiectivul era formarea unei Piete Comune in ceea ce priveste comertul cu carbuni si produse siderurgice
intre tarile membre, prin abolirea si interzicerea taxelor vamale si taxelor cu effect echivalent la import si
export si a restrictiilor cantitative; masurilor discriminatorii intre producatori, cumparatori si consumatori;
subsidiilor si ajutoarelor de stat; a practicilor restrictive care tind spre impartirea si exploatarea pietei.
AUE:
Obiectivul principal era definitivarea Pietei Interne, care trebuia sa fie un spatiu fara frontier interioare in
care libera circulatie (cele 4 - marfuri, persoane, servicii, capitaluri) trebuie realizata.
Test 6
1.Crearea Comunitii Economice Europene (CEE)i Comunitii Europene pentru Energie Atomic
(CEEA)
1.1 Expunei obiectivele CEE i CEEA
Obiectivele CEE :
Crearea unei piete comune la nivelul celor 6 state, care va avea caracterul unei piete nationale care sa
determine la realizarea:
- uniunii vamale ce presupune libertatea de circulatie a marfurilor si o protective externa prin instituirea
unei taxe vamale commune fata de terti.
- Libera circulatie a factorilor de productie;
- Instituirea unei politici commune in domeniul transporturilor agriculturii la nivelul celor 6 state
- Protectia liberei concurente
- Apropierea reglementarilor legale din statele membre pt buna functionare a pietei.
Obieticele CEEA : - de a contribui, prin stabilirea condiiilor necesare formrii i dezvoltrii rapide a
industriilor nucleare, -la ridicarea nivelului de via n statele membre i la
-dezvoltarea schimburilor cu alte ri. -Crearea unei piete comune pentru materiile si echipamentele nucleare
intre tarile membre, dar si -promovarea utilizarii energiei atomica in scopuri pasnice.
1.2. Analizai sistemul instituional al CEEA i CEE i mecanismul decizional
Schema institutionala CEEA si CEE:
INSTITUTII COMUNE:
-Adunarea comuna pentru cele 3 comunitati; Compozitie: reprezentanti trimisi de parlamntele nationale;
Functii exclusiv consultative si atributii de control. Adunarea CECO fiind largita si se transforma in Adunare
cu rol de a functiona pentru toate cele 3 comunitari.
-Curtea de Justiie comuna celor 3; Compozitie: 7 judecatori Sarcini: vegheaza respectare prevederilor
Tratatelor, precum si ale dispozitiilor de aplicare ale acestora.
INSTITUTII REPREZENTATIVE
-Consiliul de Minitri CEEA-1 ministru din fiecare tara, ce reprezinta in mod direct guvernele nationale.
Avind misiunea de a adopta toate deciziile in cumunitate.
Consiliu de ministri CEE cate un ministru din fiecare stat in general de externe dar in probleme
specializate ministrii de resort. Adopta toate deciziile majore, principala sarcina fiind de a asigura
coordonarea politicilor economice generale ale statelor.
-Comisia CEEA 5 membri cu autonomie fata de statele membre; Competente: de a elabora proiecte privind
actiuni comunitare pe care le prezinta spre aprobare Consiliului ministerial.
Comisia CEE 9 membri cu autonomie fata de statele membre; are rolul ca prevederile tratatului si masurile
adoptate de institutiile comunitare sa fie realizare. Principala responsabilitate e de a elabora proiecte privind
actiuni comunitare pe care le prezinta spre aprobare consiliului ministerial.
-Comitetul Economic si Social Organ consultativ comn pentru CEEA si CEE;
-Agentia de Aprovizionare a CEEA institutie de gestiune specializata.

17

In cadrul CEEA si CEE, mecanismul decizional este urmatorul: deciziile sunt luate de Consiliul de Ministri,
dar la propunerea Comisiilor. Asadar, desi Comisiile nu mai pastreaza puterea de decizie a Inaltei Autoritati,
ele primesc un rol care un poate fi neglijat: au puterea de initiativa legislativa.
1.3. Formulai metodele propuse pentru construcia european
Pina la declaratia Shuman sau format unele organizatii dupa Metoda cooperarii
interguvernamentala(diplomatica) consta in colaborarea internat traditionala dintre state. In organizatiile
internat clasice, organul de conducere reuneste reprezentantii statelor participante si hotaraste in
unanimitate. Statele isi pastreaza suveranitatea, nu se ajunge la integrare. Ex: Consiliul Europei, NATO.
Metoda federalista este una de tip supranational. Deciziile se iau cu majoritate de voturi, ceea ce implica o
limitare a suveranitatii nationale. Federalistii europeni doreau in trecut adoptarea unei constitutii federale,
dupa modelul SUA. Nu a fost o idee usor de acceptat, pt ca ea reprezenta o amenintare la adresa
suveranitatii nationale.
Metoda functionalista a lui Jean Monnet. Cautand o solutie de durata, JM a evaluat situatia dpdv practic.
Astfel, conditia pt asigurarea pacii era includerea Germaniei in acordurile europene, cu un statut egal cu al
celorlalti participanti. In spiritul conceptiei functionaliste, JM a pornit de la nevoile comune ale statelor.
Ideea lui era ca, daca Europa unita nu se poate raliza dintr-o data, ea se poate cladi pas cu pas, integrand
statele mai intai pe un sector de activitate ingust, dar vital. Legaturile economice vor crea solidaritati
concrete, declasand un proces ce va angrena si alte domenii. Se va ajunge, astfel, la o uniune economica mai
larga si in final, la integrarea politica. Organizatia ec a lui JM are un caracter puternic supranational. Statele
transfera esentialul capacitatii de decizie Inaltei Autoritati independente, ale carei acte sunt obligatorii pt
state. Curtea de Justitie va rezolva orice litigiu aparut.
Metoda comunitara. Dupa esecul Comunitatii Europene de Aparare, ideea unei structuri cu un pronuntat
caracter supranat nu mai era de actualitate. Solutia practica pt Comunitatea Economica Europeana(CEE) a
constat in compromisul dintre elem supranat, intr-o forma atenuata fata de sistemul CECO si elem
interguvernamental. S-a diminuat rolul Comisiei, care a primit monopolul put de propunere, iar puterea de
decizie a fost transferata Consiliului de ministri. Deci, Consiliul decidea la propunera Comisiei, dupa
consultarea Parlamentului. Interesele statelor sint promovate de consiliu de ministri. Regula de vot este vot
majoritar.
2. Mediatorul European:
2.1 Expunei natura juridic a Ombudsmanului European;
Creat prin T.Maastricht. Ombusmanul e ales de parlament pe durata unui mandate de 5 ani si cerceteaza
plingerile cetatenilor prin care acestis reclama abuzurile institutiilor si organelor unionale. Ombudsmanul
European efectueaz anchete referitoare la cazurile de administrare defectuoas n activitatea instituiilor i
organelor comunitare. Acesta intervine fie din proprie iniiativ, fie pe baza plngerilor prezentate de
ceteni ai UE. El este numit de Parlament pe durata legislaturii acestuia.Ombudsmanul European reprezinta
un organism European care nu este numit institutie,dar poate actiona in numele cetatenilor
europeni.Ombudsmanul European prelucreaz plngerile primite de la ceteni, ntreprinderi i organizaii
din UE care semnaleaz cazuri de administrare defectuoas din partea instituiilor, organismelor, birourilor
sau ageniilor UE - nclcarea legislaiei, nerespectarea principiilor bunei administrri, nclcarea drepturilor
omului. Ex. includ: -practici inechitabile; discriminare; -abuz de putere; - lipsa informaiilor sau refuzul de
a furniza informaii; -ntrzieri nejustificate; -proceduri incorecte.
Ombudsmanul ncepe investigaiile dup primirea unei plngeri sau din proprie iniiativ. Este un organism
independent i, prin urmare, nu accept sugestii din partea guvernelor sau a altor entiti. O dat pe an, i
prezint PE un raport de activitate.
2.2.
Determinai
procedura
de
numire,
organizare,
funcionare
i
atribuiile
OmbudsmanuluiEuropean;
Procedur: Candidaturile se trimit Comisiei pentru petiii a Parlamentului, n vederea analizrii
admisibilitii acestora.O list a candidaturilor admisibile este supus apoi votului Parlamentului. Se
procedeaz la o votare pe baz de buletine secrete, lundu-se n considerare majoritatea voturilor exprimate.
Durat: Ombudsmanul este numit de Parlament dup fiecare scrutin pentru ntreaga durat a mandatului
Parlamentului. Mandatul su poate fi rennoit.
Functionare: Ombudsmanul dispune de un secretariat alctuit dintr-un personal supus normelor privind
funcia public european. Ombudsmanul numete responsabilul principal al acestuia.
18

Atributii:
i exercit funciile n condiii de independen total, n interesul Uniunii i al cetenilor acesteia;
nu solicit i nu accept instruciuni de la niciun organism n vederea ndeplinirii funciilor sale;

se
abine
de
la
orice
act
incompatibil
cu
caracterul
funciilor
sale;
nu poate exercita nicio alt funcie politic sau administrativ ori activitate profesional, fie c este
remunerat sau nu.
Ombudsmanul trateaz cazuri de administrare defectuoas n activitatea instituiilor i organelor comunitare.
Destituirea: Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justiie, la solicitarea PE, n cazul n care nu mai
ndeplinete condiiile necesare exercitrii funciilor sau n cazul n care a comis o abatere grav.
2.3. Evaluai relaiile Ombudsmanului European cu Parlamentul European.
Dei este total independent n exercitarea funciilor sale, Ombudsmanul are caracter de Ombudsman
parlamentar. Acesta are legturi strnse cu Parlamentul, care este exclusiv responsabil de numirea sa i de
iniiativa destituirii sale, stabilete ndatoririle acestuia, i ofer asisten n cadrul anchetelor i primete
rapoartele sale.
Pe baza mai multor rapoarte anuale privind activitile Ombudsmanului European, Comisia pentru petiii ia reiterat dorina ca Ombudsmanul European i omologii acestuia de la nivel naional i regional s
colaboreze cu Comisia i cu Parlamentul, pentru a se asigura c rezultatele modificrilor actuale aduse
tratatelor maximizeaz accesibilitatea, transparena i responsabilitatea Uniunii Europene.
Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justiie, la solicitarea PE, n cazul n care nu mai ndeplinete
condiiile necesare exercitrii funciilor sau n cazul n care a comis o abatere grav.
TEST 7
1.Crearea Uniunii Europene
1.1 Expunei motivele crerii Uniunii Europene la Maastricht bazat pe sistemul de piloni
Conform+ TUE, Uniunea se va baza pe Comunitatile Europene si pe noile forme de cooperare stabilite de
tratat.
Respectiv, TUE a avut rolul de unificare a tratatelor de constituire anterioare si de constituire a noi forme de
cooperare. Astfel, a aparut necesitatea mentinerii celor 3 comunitati si adaugarea a inca doua forme de
cooperare:Politica Externa si Securitate Comuna si Justitie si Afaceri Interne.
Avem 3 piloni:
I CECO,CEEA,CEE;
II PESC
III- JAI
Pentru prima data, cooperarea europeana, pana atunci strict economica, se extinde si pe plan politic. Statele
europene intra intr-o noua faza a unificarii, creand o noua structura, cu o noua denumire (Uniunea
Europeana) si cu o organizare bazata pe existenta a 3 piloni de importanta inegala. Referitor la JAI si
PESC,statele-membre nu erau de acord sa renunte la partea de suveranitate in favoarea unei autoritati
supranationale, ci erau pentru interguvernamentalism, asa ca trebuiau adaugate cateva institutii, precum si
adaugate careva competente la cele vechi. Era mai usor pentru a trece treptat la o noua forma de organizare
UE prin mentinerea vechilor comunitati, decat la trecerea brusca prin abolirea celor 3 comunitati.
1.2. Analizai noutile introduse prin Tratatul de la Maastricht , Amsterdam i Nisa
Modificarile Tratatului de la Maastricht:
-noi forme de cooperare: PESC si JAI
- introduce o moneda comuna europeana;
-cetatenia europeana
-procedura de codecizie PARL.legifereaza alaturi de consiliu
-introducerea unei referinte explicite la drepturile omului;
- e creat comitetul regiunilor ca organ consultativ
-curtea de conturi devine institutie comunitara
- comunitatile se vor numi UE si CE in loc de CEE;
- aduce idea de uniune politica vest-europeana;
Modificarile T. Amsterdam:
19

-transferarea unei parti din pilonul 3 in pilonul comunitar- asa numita comunitarizare;
- noua denumire a pilonului 3: cooperare politieneasca in materie penala
-extinderea pilonului 1 cu asa domenii precum viza, migratie, azil, control la frontiera etc.
-respectarea dr omului devine o conditie de aderare
-este introdus un inalt reprezentant pt politica externa de securitate comuna pt a contura imaginea politica
externa;
- a fost introdus un capitol referitor la ocuparea fortei de munca;
- include un articol nou, consacrat pr. general al nedescriminarii;
- este consolidat pr. egalitatii intre femei si barbati;
Modificarile Tratatului de la Nisa:
- a fost consolidat rolul colegislator al Parlamentului European;
- asigura o baza juridica partidelor politice din Statele Membre prin definirea unui statut;
- a fost stabilite nr.maxim de 732 de mandate in PE;
- nr. locurilor in PE s-a redus pu unele state.
- reforma comisiei europene statele membre trebuie sa renunte la al 2 comisar, nr acestora sa nu depaseasca
27
-in consiliu se extinde VMC
-proclamarea oficiala a carte drepturilor fundamentale, iar din cauza dezacordului dintre state carta nu e
inclusa in tratat si nici nu primeste forta obligatorie.
1.3. Estimai raionamentele respingerii Tratatului Constituional i soluia adus prin Tratatul de
laLisabona
Cu toate ca Tratatul Constitutional a fost semnat in 2004, el nu a intrat in vigoare ca urmare a respingerii
acestuia de catre Franta si Olanda prin referendum. Respingerea Constitutiei in Franta si Olanda a fost din
frica cetatenilor de o extindere necontrolata datorita efectelor econom. si sociale: in principal de cresterea
somajului ca urmare a unui posibil aflux de mina de lucru ieftin sau mutarea companiilor in est.
In Frana,cei care au votat nu au explicat ca motive principale frica de a pierde locurile de munc,
situaia economic intern, impresia c aceast Constituie se concentra prea mult pe modelul liberal i
cuprindea prea puine elemente sociale. In Olanda, motivatiile principale au tinut de o intelegere neadecvate
fata de impactul Constitutiei, dar si frica de a pierde suveranitatea nationala. Dupa aceasta, a urmat o
perioada de reflectie prin care s-a concluzionat cauzele esecului si viitoarele actiuni necesare.
Tratatul de la Lisabona pastreaza majoritatea inovatiilor institutionale prevazute in Constitutia Europei.
Diferente:
1.Simbolurile UE (precum steagul, imnul si motto-ul) nu mai sunt prezente in tratat, desi ele sunt folosite (de
exemplu steagul a fost adoptat in 1980).
2.Ministrul Uniunii pentru Afaceri Externe este numit in tratat Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri
Externe.
3.S-a renuntat la terminologia noua (de exemplu directivele UE si nu legile UE)
4.Combaterea schimbarii climatice este un obiectiv oficial al Uniunii Europene dupa Tratatul de la Lisabona.
2. Tribunalul
2.1. Expunei istoricul i temeiul juridic al crearii Tribunalului( ex Tribunal de Prim Instan);
Curtea de Justitie, fiind coplesita de nrul din ce in ce mai mare al proceselor, a fost nevoita sa instituie o
jurisdictie de prima instanta, pentru a prelua o parte din activitatea Curtii. Instituirea Tribunalului (numit
inainte de TL Tribunalul de prima instanta) a fost prevazuta de AUE. TPI a fost infiinta in 1988 prin
decizia Consiliului, incepindu-si activitatea in 1989. Importanta sa a crescut treptat, prin TM a fost ridicat
de la nivelul unui organ creat de Consiliu la cel de organ stabilit de Tratat, cu rolul de a asista Curtea de
Justitie. Tratatul de la Nisa, desi nu i-a conferit titlu de institutie, i-a creat un statut autonom.
2.2. Analizai procedura de numire, modalitatea de organizare i funcionare a judectorilor la
Tribunal;
Tribunalul este compus din cel puin un judector pentru fiecare stat membru (35 n 2016). Judectorii sunt
numii de comun acord de ctre guvernele statelor membre, dup consultarea unui comitet nsrcinat cu
emiterea unui aviz cu privire la capacitatea candidailor de a i exercita funciile. Mandatul judectorilor este
20

de ase ani i poate fi rennoit. Judectorii l aleg dintre ei pe preedintele Tribunalului pentru o perioad de
trei ani. Acetia numesc un grefier pentru o perioad de ase ani.

Judectorii i exercit funciile n deplin imparialitate i independen. Spre deosebire de Curtea de


Justiie, Tribunalul nu dispune de avocai generali permaneni. n mod excepional, aceast funcie poate fi
ncredinat unui judector.
Cauzele cu care este sesizat Tribunalul se judec de camere compuse din trei sau din cinci judectori sau, n
anumite situaii, de un judector unic. De asemenea, Tribunalul poate judeca o cauz n Marea Camer (15
judectori) atunci cnd dificultatea problemelor de drept sau importana cauzei justific aceast msur.
Preedinii camerelor compuse din cinci judectori sunt alei dintre judectori pentru o perioad de trei ani.
Tribunalul dispune de o gref proprie, ns recurge la serviciile administrative i lingvistice ale Institu iei
pentru alte nevoi.

2.3.Estimai competenele Tribunalului n raport cu competena Curii de Justiie


Tribunalul are competenta sa judece in prima instanta actiunile expres-mentionate in Tratatul UE, cu
exceptia acelor cauze care sunt in competenta instantelor specializate sau Curtii de Justitie. Astfel, spre
exemplu actiunile directe (in anulare sau in carenta) vor fi judecate in prima instanta in Tribunal daca sunt
introduse de pf/pj impotriva actelor institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor UE sau impotriva altor
acte normative, pe cand actiunile directe formulate de catre state vor fi judecate in Curtea de Justitie.
Totodata, Curtea de Justitie va examina recursurile si reexaminarile impotriva deciziilor Tribunalului.
Tribunalul de Prim Instan are competena de a judeca:
aciuni directe introduse de persoane fizice sau juridice mpotriva actelor instituiilor, organelor,
oficiilor sau ageniilor Uniunii Europene (ale cror destinatare sunt sau care le privesc n mod direct i
individual), precum i mpotriva actelor normative (dac i privesc direct i dac nu presupun msuri de
executare) sau, de asemenea, mpotriva abinerii de a aciona a acestor instituii, organisme, oficii sau
agenii. Este vorba, de exemplu, de o aciune introdus de o ntreprindere mpotriva unei decizii a Comisiei
prin care i se aplic o amend;
aciuni introduse de statele membre mpotriva Comisiei;
aciuni introduse de statele membre mpotriva Consiliului cu privire la actele adoptate n domeniul
ajutoarelor de stat, la msurile de protecie comercial (dumping") i la actele prin care Consiliul exercit
competene de executare;
aciuni prin care se urmrete obinerea unor despgubiri pentru prejudiciile cauzate de instituiile
Uniunii Europene sau de funcionarii acestora;
aciuni ce au la baz contracte ncheiate de Uniunea European, prin care se atribuie n mod expres
Tribunalului competena de judecare;
aciuni n materia mrcilor comunitare;
recursuri mpotriva deciziilor Tribunalului Funciei Publice a Uniunii Europene, limitate la chestiuni
de drept.

21

TEST 8
1.Crearea Comunitii Europene pentru Crbune i Oel (CECO):
1.1 Identificai proiectele de realansare panic a continentului european care au precedat crearea
CECO
-In 1795 Immanuel Kant in opera sa ,, despre eternitate,, vorbeste despre necesitatea crearii unei federatii a
statelor europene, in opinia sa aceasta ar putea preintimpina rarboaiele.
-Pactul Kellog-Briand intelegere semnata la 27 august 1928, a fost un tratat international care milita pt
renuntarea la razboi ca instrument al politicii nationale. Scopul nu a fost atins dar a fost un pas inainte pentru
dezv. Doctrinilor dr. International.
-Uniunea European a fost creat cu scopul de a se pune capt numrului mare de rzboaie sngeroase duse
de ri vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Rzboi Mondial. 9 mai 1950 - Ministrul francez al
afacerilor externe, Robert Schuman, i prezint planul referitor la o cooperare aprofundat. De atunci, ziua
de 9 mai este srbtorit n fiecare an ca fiind Ziua Europei". Pornind de la planul Schuman, ase ri
semneaz un tratat prin care se urmrete plasarea produciei de crbune i oel sub o autoritate comun. n
acest fel, niciuna dintre ele nu i mai poate fabrica arme pentru a se ntoarce mpotriva celorlalte, cum se
ntmplase n trecut. Cele ase ri sunt Germania, Frana, Italia, rile de Jos, Belgia i Luxemburg, acestea
ncep s se uneasc, din punct de vedere economic i politic, n cadrul Comunitii Europene a Crbunelui i
Oelului, propunndu-i s asigure o pace durabil.
1950 Planul Schuman: plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub responsabilitatea unei
autoritati supreme comune,independente, in cadrul unei organizatii deschise participarii si altor state
europene.
La fel si alte proiecte precum Congresul de la Haga, Apel esperanto de n. Titulescu etc au avut influente
marcante in realizarea statelor unite ale Europei, discutindu-se modalitatile de unificare a europei.
1.2. Analizai obiectivele i cadrul instituional al CECO
Obiectivele CECO : formarea unei piete comune in ceea ce priveste comertul cu carbuni si produse
siderurgice intre tarile membre, prin abolirea si interzicerea:-taxelor vamale si taxele cu efect echivalent la
import si export a restrictiilor cantitative; -masurilor si practicilor discriminatorii intre
producatori,cumparatori si consumatori;-a practicilor restrictive care tind spre impartirea si exploatarea
pietei.
- nasterea unei Europe Unite;
- incurajarea pacii in lume;
22

-crearea
primei
instituii
supranational
si
prima
agentie
din
lume
anti-cartel;
- crearea unei piee Comune in ceea ce priveste comertul cu carbuni si produse siderurgice intre tarile
membre
Institutiile CECO sunt :
-Inalta autoritate compozitie: 9 membri, cu autonomie fata de statele membre; avea competente extinse;
-adunarea comun compozitie: reprezentanti trimisi de parlamentele nationale; functii exclusive
consultative si atributii de control. Avea puterea de a demite Inalta Autoritate si Comisiile prin adoptarea
unei motiuni de cenzura.
-consiliul special de Ministri compozitie: 1 reprezentant din fiecare tara; Coordona actiunea statelor cu cea
a Comunitatii.
-curtea de justiie a CECO compozitie: 7 judecatori; veghea respectarea tratatelor.
-comitetul consultative- membrii caruia erau desemnati de consiliu special de ministry pt a consulta inalta
autoritate.
1.3. Evaluai particularitile CECO n raport cu organizaiile internaionale de cooperare
Alte organizatii internaionale de cooperare sunt ONU, UNESCO. Principalul aspect: institutia
supranationala.
Daca e sa facem o comparatie intre CECO in raport cu organizatiile internationale de cooperare ar fi
temeinic sa incepem cu fundamentarea criteriilor de diferentiere: la baza acestei comparari sta statutul
acestor institutii, daca CECO este o institutie supranationala si prima agentie in lume anti-cartel, celelalte
institutii sunt create dupa modelul interinstitutiuonal. Ca de exemplu ONU nu este o organizaie
supranaional, nu are competenele unui guvern mondial, ci reprezint o organizaie de state suverane,
funcionnd ca un centru n care s se armonizeze eforturile naiunilor prin atingerea unor scopuri i
obiective comune.
O alta particularitate distincta sint scopurile urmarite de acestea: CECO- are ca scop formare unei piete
commune intre tarile membre in ceea ce priveste comertul cu carbuni si produse siderurgice, deci avind atit
un scop economic cit si unul politic mai putin reliefat.
Insa organizatiile international de cooperare urmaresc mai putin un scop economic bazindu-se pe : pace,
securitate,cultura, educati etc.
Exemple:UNESCO-Scopul organizaiei este de a contribui la pacea i securitatea lumii prin colaborarea ntre
naiuni n educaie, tiin, cultur, i comunicaii pentru a se reui stabilirea unui respect fa de justi ie
universal, pentru corectitudinea justiiei i pentru drepturile i fundamentele omului liber, indiferent de ras,
limb sau religie, dup Carta Naiunilor Unite.
ONU- Primul i cel mai important dintre acestea este meninerea pcii i securitii internaionale.
O alta particularitate este cadru insticutional unic si irepetabil: in Cadru CECO constituit din inalta
autoritate, consiliul special de ministri, adunarea comuna, curtea de justitie. Pe cind in cadru ONU, Carta
Naiunilor Unite indic urmtoarele ase organe principale ale ONU: Adunarea General, Consiliul de
Securitate,Consiliul Economic i Social, Consiliul de Tutel, Curtea Internaional de Justiie i Secretariatul
General.
2.Tribunalul Funciei Publice:
2.1. Expunei istoricul i temeiul juridic al crearii Tribunalului Funciei Publice
Curtea de Justiie a Uniunii Europene, al crei sediu este la Luxemburg, este compus din trei instan e:
Curtea de Justiie, Tribunalul (creat n 1988) i Tribunalul Funciei Publice (creat n 2004).Pentru a
imbunatati sistemul de justitie, a fost necesar si infiintarea unor noi organe cu atributii jurisdictionale
specializate. Tratatul de la Nisa permite crearea de camere jurisdictionale sectoriale specializate, pe langa
Tribunalul Primei Instantei, astfel TFP este instituit in 2004 prin decizia Consiliului, fiind chemat sa se
pronunte asupra contenciosului functiei publice a UE, competenta care a apartinut anterior TPI.
Tribunalul Funciei Publice este compus din 7 judectori numii de Consiliu pentru un mandat de 6 ani care
poate fi rennoit, dup publicarea unui anun pentru depunerea de candidaturi i dup emiterea unui aviz de
ctre un comitet instituit n acest scop. Judectori ad interim pot s se alture acestor judectori. Ei sunt
chemai s suplineasc absena unor judectori titulari care sunt mpiedicai pe o perioad ndelungat s
participe la soluionarea cauzelor

23

2.2. Analizai procedura de numire, modalitatea de organizare i funcionare a judectorilor la


Tribunalul Funciei Publice;
TFP este alcatuit din 7 judecatori, numiti pentru un mandat de 6 ani, ce poate fi reinnoit. Consiliul, cu VMC
la cererea Curtii de Justitie, poate mari numarul judecatorilor.
Procedura de numire: Judecatorii sunt numiti de Consiliu, hotarind in unanimitate, dupa consultarea unui
comitet alcatuit din 7 persoane selectate dintre fostii membri ai Curtii de Justitie si ai Tribunalului si dintre
juristi recunoscuti pentru competentele lor. Ei sunt alesi pe baza principiului: persoana care ofera depline
garantii de independenta si care au capacitatea ceruta exercitarii unor functii jurisdictionale si trebuie sa fie
cetateni ai UE. Consiliul vegheaza la asigurarea unei compozitii echilibrate, pe o cat mai larga baza
geografica.
Judectorii Tribunalului Funciei Publice desemneaz din rndul lor preedintele, pentru o perioad de trei
ani ce poate fi rennoit. Tribunalul Funciei Publice se ntrunete n camere compuse din trei judectori. Cu
toate acestea, atunci cnd dificultatea sau importana problemelor de drept justific acest lucru, o cauz
poate fi trimis n faa plenului. n plus, n situaiile determinate prin Regulamentul su de procedur,
Tribunalul Funciei Publice poate soluiona cauza n camer compus din 5 judectori sau n complet format
dintr-un judector unic. Judectorii numesc un grefier pentru un mandat de 6 ani. Tribunalul Funciei
Publice dispune de o gref proprie, dar recurge la serviciile Curii de Justiie pentru alte necesiti
administrative i lingvistice.
2.3. Estimai competenele Tribunalului Funciei Publice n raport cu competena Tribunalului i a
Curii de Justiie
n cadrul instituiei jurisdicionale, Tribunalul Funciei Publice este instana specializat n materia
contenciosului funciei publice a Uniunii Europene. Aceast competen a fost exercitat anterior de Curtea
de Justiie i, de la crearea sa n 1989, de Tribunal. Aceste litigii au drept obiect nu numai probleme
referitoare la relaiile de munc propriu-zise (remuneraie, desfurarea carierei, recrutare, msuri
disciplinare etc.), ci i regimul de securitate social (boal, vrst, invaliditate, accidente de munc, alocaii
familiale etc.). Tribunalul soluioneaz de asemenea litigiile dintre organe, oficii sau agenii i personalul lor,
pentru care competena este atribuit Curii de Justiie a Uniunii Europene [de exemplu, litigii ntre Europol,
Oficiului pentru Armonizare n cadrul Pieei Interne (OAPI) sau Banca European de Investiii i agen ii
acestora].Tribunalul nu poate, n schimb, soluiona litigiile dintre administraiile naionale i agenii lor.
Hotrrile pronunate de Tribunalul Funciei Publice pot face obiectul unui recurs limitat la probleme de
drept. Acest recurs poate fi introdus n termen de dou luni n faa Tribunalului.

24

TEST 9
1. Extinderea Uniunii Europene;
1.1.Expunei procesul de extindere a Comunitilor Europene i a UE de la 6 la 28;
Extinderea integrarii europene inseamna extinderea geografica (sau integrarea pe orizontala) si consta in
aderarea de noi membri la CEE. Sub acest aspect, procesul de integrare s-a desfasurat in 7 valuri succesive
de aderare, etapele intregrarii geografice fiind urmatoarele:
Membri fondatori : 1957 - Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg;
Prima extindere : 1973 - Danemarca, Irlanda, Marea Britanie;
A doua extindere : 1981 - Grecia;
A treia extindere : 1986 - Portugalia, Spania;
A patra extindere : 1995 - Austria, Finlanda, Suedia;
A cincea extindere : 2004 - Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,
Slovenia, Ungaria.
A asea extindere : 2007 Bulgaria, Romnia
A saptea extindere: 2013-Croatia
1.2.Identificai particularitile procesului de aderare la Uniunea European din anii 2004-2007;
Calitatea de stat membru al UE nu se poate obine de pe o zi pe alta, ci presupune parcurgerea unei proceduri
complexe. Odat ndeplinite condiiile de aderare, rile candidate trebuie s aplice legislaia european n
toate domeniile.Orice ar care ndeplinete condiiile de aderare i poate depune candidatura. Cunoscute
sub denumirea de criteriile de la Copenhaga, acestea includ existena economiei de pia, a unei
democraii stabile, a statului de drept, precum i acceptarea legislaiei UE, inclusiv a celei referitoare la
moneda euro. Ultimele valuri de extindere au adus n rndurile UE nc 12 ri din Centrul i Estul Europei,
Cipru, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia i Slovenia, n 2004,
urmate de Romnia i Bulgaria, n 2007.Aceasta a fost cea mai ampl extindere pe care a cunoscut-o UE i
un pas istoric n direcia unificrii Europei dup decenii de scindri cauzate de Rzboiul Rece.
25

UE a fost constituita pentru a unifica cat mai multe state din Europa intr-o organizatie comuna, prin care sa
se asigure ascensiunea economica si nivelul de trai inalt a acestor state. Astfel, unul din obiectivele Uniunii
era expansiunea acesteia spre est, dat fiind faptului ca majoritatea statelor membre pana la 2004 erau din
central si vestul Europei. Tarile din este se caracterizau printr-o economie instabila si slaba, precum si sistem
de drept nefunctional. In procesul de negocieri cu UE, aceste impedimente partial sau total au fost inlaturate,
statele fiind chiar si in prezent in proces de integrare (trecerea la moneda euro).
Valul de aderare 2004-2007 s-a produs in 2 etape pt ca unele state nu erau pregatite in domenii precum:
justitie, dr omului etc. In 2007 romania si bulgaria nu ca eraul pregatite dar nu se mai putea esalona fata de
aderare, insa procesul lor de integrare continua si azi.
1.3. Evaluai strategia de extindere a Uniunii Europene: statele candidate i potenial candidate
Calitatea de stat membru al UE nu se poate obine de pe o zi pe alta, ci presupune parcurgerea unei proceduri
complexe. Odat ndeplinite condiiile de aderare, rile candidate trebuie s aplice legislaia european n
toate domeniile.Orice ar care ndeplinete condiiile de aderare i poate depune candidatura. Cunoscute
sub denumirea de criteriile de la Copenhaga, acestea includ existena economiei de pia, a unei
democraii stabile, a statului de drept, precum i acceptarea legislaiei UE, inclusiv a celei referitoare la
moneda euro. O ar care dorete s adere la UE nainteaz o cerere Consiliului, iar acesta i solicit
Comisiei Europene s evalueze capacitatea statului candidat de a ndeplini criteriile de la Copenhaga. Dac
avizul Comisiei este favorabil, Consiliul trebuie s convin asupra unui mandat de negociere. Ulterior, se
deschid negocieri oficiale pentru fiecare capitol de aderare n parte.
Astfel, pana a deveni stat-membru al UE, statele trec prin urmatoarele faze: state-aderente,state-candidate si
state-potential candidate. Statele aderente deja sunt in plan de aderare, ele fiind in faza de inchidere a
negocierilor de integrare. Statele-candidate sunt n plin proces de transpunere (sau integrare) a legislaiei UE
n legislaia naional, iar rile potenial candidate nc nu ndeplinesc criteriile de aderare.
2. Natura, Efectul i Aplicarea Dreptului UE
2.1.Expunei natura juridic a Uniunii Europene;
Una din cele mai importante noutati pe care le aduce Tratatul de la Lisabona este faptul ca Uniunea
Europeana are personalitate juridica. Tratatele constitutive ale Comunitatilor europene le-au dotat pe acestea
cu personalitate juridica, dar ncepnd cu Tratatul instituind Uniunea Europeana din 1993 si continund cu
tratatele de revizuire ulterioare nu s-a mai prevzut acest aspect (propuneri de acordare a personalitii
juridice Uniunii Europene au fost nregistrate si cu prilejul elaborrii tratatelor de la Maastricht si
Amsterdam, insa nu s-a luat nicio decizie din raiuni politice naionale. ). Uniunea europeana e o organizatie
supranationala deoarece a fost inzestrata cu competente care nu sunt specific in aceasta masura sau nu sunt
specific in aceasta combinative organizatiilor international traditionale.
2.2.Analizai principiul efectului direct i aplicabilitii directe a dreptului UE din perspectiva
jurisprudenei CJUE;
Principiul efectului direct (sau aplicabilitatea direct) permite persoanelor fizice s invoce n mod direct o
norm european n faa unei instane naionale sau europene. Acest principiu nu privete dect anumite acte
europene i, de altfel, face obiectul mai multor condiii.
Efectul direct al dreptului european a fost consacrat de Curtea European de Justiie, n hotrrea Van
Gend en Loos din data de 5 februarie 1963. n aceast hotrre, Curtea afirm c dreptul european nu
genereaz numai obligaii pentru statele membre, ci i drepturi pentru persoanele fizice. Astfel, persoanele
fizice pot s se prevaleze de aceste drepturi i s invoce n mod direct normele europene n faa instanelor
naionale i europene. Totui, nu este necesar ca statul membru s reia norma european n cauz n sistemul
su juridic intern.Efectul direct include dou aspecte: un efect vertical i un efect orizontal.
Efectul direct vertical intervine n relaiile ntre persoanele fizice i stat. Aceasta nseamn c persoanele
fizice pot s se prevaleze de o norm european fa de stat.Efectul direct orizontal intervine n relaiile
ntre persoanele fizice. Aceasta nseamn c o persoan fizic poate s se prevaleze de o norm european
fa de o alt persoan fizic.
2.3. Evaluai efectele juridice ale regulamentelor, deciziilor i directivelor
Principiul efectului direct privete deopotriv actele care provin din legislaia secundar, i anume adoptate
de instituii pe baza tratatelor fondatoare. Cu toate acestea, sfera de aplicare a efectului direct depinde de
tipul actului:
26

Regulamentul are aplicabilitate general. Acesta este obligatoriu n toate elementele sale i se aplic direct
n fiecare stat membru.
-

Caracter general, contine prescriptii generale si impersonale

Are forta obligatory

Are aplicabilitate directa

Este destinat statelor si particularilor

Are putere normative complete, poate nu numai sa prescrie un rezultat ci sa impuna toate modalitatile
de aplicare si de executare considerate opportune.

Este destinat statelor si particularilor.

Directiva este un act normative unional obligatoriu pt fiecare stat membru destinat in ceea ce priveste
rezultatul care urmeaza sa fie atins, dar care lasa autoritatilor nationale competent in privinta formei si
mijloacelor.
-

Obligatoriu in scopul pe care il desemneaza

Are caracter general

E destinata unui stat sau mai multor state membre

Are character normative incomplete-fiindca necesita interventia puterii legislative nationale.

Este indirect aplicabila deoarece statul destinatar are obligatia sa actioneze in vederea transpunerii
directive intr-un anumit termen.

Decizia este obligatorie n toate elementele sale. n cazul n care se indic destinatarii, decizia este
obligatorie numai pentru acetia.
- Are character individual
- Are character obligatoriu
- Are character normative complet
- Are effect direct
-Este destinata statelor si particularilor.
TEST 1O
1. Consiliul European:
1.1. Expunei natura juridic a Consiliului European, modul de organizare i funcionare;
Anterior Tratatului de la Lisabona, Consiliul European era un organ informal care oferea Uniunii impulsurile
necesare pentru dezvoltarea si definirea directiilor politice in general, dar, totodata si in domeniul PESC si a
SLSJ, in special. Astazi, Consiliul European este o institutie a UE, compusa din sefii de stat sau de guvern ai
statelor membre(care pot fi asistati de un ministru national), Presedintele consiliului european si Presedintele
Comisiei(poate fi insotit de un comisar). La fel inaltul reprezentant al ue e un membru, dar e invitat sa
participe la lucrarile consiliului european.
Este o institutie distincta de cea a Consiliului UE, fiind supusa acelorasi constringeri ca si alte institutii.
Imputernicirile Consiliului European sunt atribuite si supuse principiului subsidiaritatii, iar actiunile sale vor
putea fi atacate in fata CJUE.
27

1.2. Analizai competenele Consiliului European, modalitatea de luare a deciziilor i regimul juridic
al actelor elaborate de acesta;
Competentele Consiliului European:
a) rol de arhitect constitutional al Uniunii: ia decizii in privinta viitoarei forme a UE si aderarii la UE;
stabileste criteriile de aderare la UE, desi nu ia decizia in acest sens; competenta de a initia procedura de
roformare a tratatelor.
b) Competente organizationale: determina componenta Parlamentului European si a Comisiei; numeste
Presedintele Consiliului European,Presedintele Comisiei, membrii Comisiei, Inaltul Reprezentant, pe
membrii Comitetului executiv ai BCE.
c) competente de solutionare a problemelor: sefii de stat vor solutiona acele aspecte care au ajuns la un
impas in cadrul Consiliului UE
d) rol proeminent in cadrul PESC: defineste si identifica obiectivele strategice ale UE in domeniul PESC si
celelalte domenii de actiune externa.
Modalitatea de luare a deciziilor luate:
1. Consensul consensul devine regula, cu exceptia cand Tratatele prevad altfel. De regula, prin consens se
adopta actiunile politice.
2. VMC Daca Consiliul European se pronunta prin vot, Presedintele C.European si presedintele Comisiei
nu participa la vot (ex: numirea presedintelui Consiliului European; presedintele Comisiei)
3. Unanimitate In caz de vot prin unanimitate, abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu impiedica
adoptarea deciziilor Consiliului European (ex: revizuirea Tratatelor)
4. Majoritate simpla se utilizeaza in chestiuni de procedura, pentru adoptarea regulamentului de procedura.
Dac Tratatul nu cuprinde prevederi speciale referitoare la acest aspect, Consiliul European ia deciziile prin
consens. n anumite situaii, se aplic regula unanimitii sau a majoritii calificate, n funcie de prevederile
Tratatului.Preedintele Consiliului European, preedintele Comisiei i naltul Reprezentant pentru politica
extern i de securitate nu voteaz.
Consiliul European ofer Uniunii impulsurile necesare dezvoltrii acesteia i i definete orientrile i
prioritile politice generale. Acesta nu exercit funcii legislative. Consiliul European se ntrunete de dou
ori pe semestru, la convocarea preedintelui su.Atunci cnd situaia o impune, preedintele convoac o
reuniune extraordinar a Consiliului European. Dupa reuniuni, se fac publice declaratiile, hotaririle adoptate
precum si pasi concreti pe care trebuie sa-I intreprinda institutiile UE pentru ducerea la indeplinire a celor
stabilite la sedinta Consiliului European.
1.3. Evaluai sub aspect comparativ rolul Preedintelui Consiliului European, al naltului
Reprezentant pentru PESC i a Preedintelui Comisiei Europene n cadrul aciunii externe a UE
Atributiile Presedintelui Consiliului European in politica externa a UE tin mai mult de reprezentarea externa
a Uniunii in probleme referitoare la politica externa si de securitate comuna, fara insa a aduce atingere
atributiilor Inaltului Reprezentant, care particip n mod activ la politica extern i de securitate comun a
Uniunii. n primul rnd, acesta contribuie la elaborarea acestei politici, prin propunerile pe care le supune
votului Consiliului i Consiliului European. Apoi pune n aplicare deciziile adoptate, n calitate de
mandatar al Consiliului. Acesta la fel stabileste obiectivele strategice si stab orientarile generale ale PESC
inclusive avin implicatii militare.
naltul Reprezentant al Uniunii deine n plus o funcie de reprezentare. Acesta conduce dialogul politic cu
rile tere i are responsabilitatea de a exprima poziiile UE n organizaiile internaionale.
Presedintele Comisiei Europene, la fel ca si Presedintele Consiliului European, poate reprezenta Uniunea in
problem referitoare la politica externa si de securitate comuna, insa fara a aduce atingere atributiilor IR.
28

2. Tratatul de amendare a Tratatului privind Uniunea European i a Tratatului de la Roma instituind


Comunitile Europene, 13 decembrie 2007, n vigoare 1 decembrie 2009 (Tratatul de la Lisabona) i
cele mai importante modificri introduse
2.1. Determinai natura juridic a Uniunii Europene i a TUE i TFUE
Una din cele mai importante noutati pe care le aduce Tratatul de la Lisabona este faptul ca Uniunea
Europeana are personalitate juridica. Tratatele constitutive ale Comunitatilor europene le-au dotat pe acestea
cu personalitate juridica, dar ncepnd cu Tratatul instituind Uniunea Europeana din 1993 si continund cu
tratatele de revizuire ulterioare nu s-a mai prevzut acest aspect (propuneri de acordare a personalitii
juridice Uniunii Europene au fost nregistrate si cu prilejul elaborrii tratatelor de la Maastricht si
Amsterdam, insa nu s-a luat nicio decizie din raiuni politice naionale. )
TFUE cupprinde regulile si modalitatile concrete de functionare a uniunii, transpunind in practica elemente
de principiu descries in cadru TUE.
2.2. Analizai competenele UE introduse de Lisabona ca urmare a abolirii sistemului de piloni;
Uniunea actioneaza numai in limitele competentelor care i-au fost atribuite de statele membre prin Tratate.
Principiul atribuirii competentelor: UE actioneaza numai in limitele competentelor atribuite; Orice
competenta care nu este atribuita Uniunii prin Tratate, apartine statelor membre. Aceasta semnifica ca toate
competentele sunt stabilite de statele membre. Totusi, nu exista in Tratate un catalog al domeniilor integral
excluse din dreptul UE. Tototdata, cform TUE, securitatea nationala ramine responsabilitatea exclusiva a
fiecarui stat membru. Astfel, actiunea Uniunii si a institutiilor sale trebuie sa se incadreze in limitele
competentelor sale. In caz contrar, este posibila prezentarea unei actiuni in anulare in fata CJUE.
Tratatul de la Lisabona clarifica tipurile de competente ale Uniunii, stabilind in mod expres caracterul
acestora: competente exclusive/ competente partajate/competente de sprijin fata de statele membre.
Competente exclusive: numai UE poate legifera si adopta acte cu caracter de forta juridica obligatorie intrun domeniu determinat. Statele membre nu pot actiona cu exceptia cand sunt abilitate de Uniune si pentru
punerea in aplicare a actelor Uniunii. Domenii relevante: Uniunea Vamala; Normele cu referire la
concurenta; Politica monetara
Competente partajate: Atit Uniunea, cat si statele membre pot legifera si adopta acte obligatorii din punct de
vedere juridic, insa competenta statelor membre se bazeaza pe principiul ocuparii domeniului. Statele
membre isi execut competenta in masura in care Uniunea nu si-a executat competenta. De vreme ce
domeniul a fost ocupat de Uniune, statele membre isi pierd competenta lor. Domenii relevante: piata interna;
agricultura si pescuitul; mediul;
Competente de sprijin: sustinere, coordonare si completare: Atit Uniunea, cit si statele membre pot legifera,
doar ca Uniunea poate doar sa sprijine, sa coordoneze sau sa completeze actiunile statelor membre.
Actiunile Uniunii nu vor inlocui competentele statelor membre. Actele obligatorii ale Uniunii nu pot implica
armonizarea actelor cu putere de lege ale statelor membre. Domenii relevante: industria; cultura; turismul;
protectia civila; educatia.
2.3. Estimai importana modificrilor introduse de Lisabona
29

- uniunea europeana se bazeaza pe 2 tratate: TUE si TFUE. UNIUNEA S A SUBSTITUIT COMUNITATII


EUROPENE SI IA SUCCEDAT ACESTEIA, SI EXERCITA TOATE DREPTURILE Si isi asuma toate
obligatiile CE.
-EUROATOM ramine
- creste rolul parl nationale prin oferirea de modalitati concrete de a contribui la buna functionare a uniunii.
- acordarea personalitatii juridice unice ue si abolirea pilonilor;
- creste rolul PE in procesul decizional al UE
- initiativa cetateneasca 1 milion de cetateni europen poate solicita direct Comisiei sa prezinte o intiativa
legislativa;
- carta drepturilor fundamentale dobandeste caracter obligatoriu, desi nu este incorporata in Tratat;
TEST 11
1.Curtea de Justiie:
1.1. Relatai istoricul i motivaia crerii Curii de Justiie;
Pentru a construi Europa, anumite state (astzi n numr de 28) au ncheiat tratate de instituire a
Comunitilor Europene, ulterior a UE , dotate cu instituii care adopt norme de drept n domenii
determinate. CJUEe reprezint instituia jurisdicional a Uniunii i a Comunitii Europene a Energiei
Atomice (CEEA). Aceasta este compus din trei instane: Curtea de Justiie, tribunalul i Tribunalul
Funciei Publice, a cror principal misiune este examinarea legalitii actelor Uniunii i asigurarea
interpretrii i aplicrii uniforme a dreptului acesteia.
Creata in 1951, ca o institutie a CECO, Curtea de Justitie si-a extins competentele si asupra CEE si CEEA de
la infiintarea acestora, Pe masura dezvoltarii Comunitatii, a crescut foarte mult si volumul de activitate al
Curtii, iar institutia a devenit supraaglomerata. Pentru a descongestiona agenda de lucru a Curtii, s-a decis
crearea Tribunalului de prima instanta, care a inceput sa lucreze in 1989. Tratatul de la Nisa a extins
competent TPI si a prevazut posibilitatea infiintarii de camera specializate pe anumite domenii, care sa preia
din sarcinile TPI, in present acesta este numit simplu Tribunal este compus din cel puin un judector pentru
fiecare stat membru. Un prim pas s-a facut prin infiintarea Tribunalului Functiei Publice, care functioneaza
din octombrie 2005. Vor urma, probabil, tribunalele specializate in proprietatea intelectuala.
Tratatul de la Lisabona introduce clar notiunea de Curte de Justitie. Astfel, CJUE este institutia Uniunii cu
un rol jurisdictional, care are misiunea de a asigura respectarea dreptului UE in interpretarea si aplicare
tratatelor, cuprinde: Curtea de Justitie, Tribunalul si tribunalele specializate.
1.2. Analizai procedura de numire, modalitatea de organizare i funcionare a judectorilor
Curtea de Justiie este compus din 28 de judectori i 11 avocai generali. Judectorii i avocaii generali
sunt desemnai de comun acord de guvernele statelor membre, dup consultarea unui comitet al crui rol
este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidailor de a exercita funciile respective. Mandatul
acestora este de 6 ani i poate fi rennoit. Acetia sunt alei din rndul personalitilor care ofer toate
garaniile de independen i care ntrunesc condiiile cerute pentru exercitarea, n rile lor, a celor mai
nalte funcii jurisdicionale sau a cror competen este recunoscut.
Judectorii Curii de Justiie l desemneaz din rndul lor pe preedinte i pe vicepre edinte, pentru o
perioad de trei ani care poate fi rennoit. Preedintele conduce lucrrile Curii de Justi ie i prezideaz
edinele i deliberrile n cazul celor mai mari complete de judecat. Vicepreedintele l asist pe pre edinte
n exercitarea funciilor sale i l nlocuiete n caz de mpiedicare.
Tribunalul este compus din cel puin un judector pentru fiecare stat membru (35 n 2016). Judectorii sunt
numii de comun acord de ctre guvernele statelor membre, dup consultarea unui comitet nsrcinat cu
emiterea unui aviz cu privire la capacitatea candidailor de a i exercita funciile. Mandatul judectorilor este
de 6 ani i poate fi rennoit. Judectorii l aleg dintre ei pe preedintele Tribunalului pentru o perioad de 3
ani. Acetia numesc un grefier pentru o perioad de ase ani.
Judectorii i exercit funciile n deplin imparialitate i independen. Spre deosebire de CJ, Tribunalul
nu dispune de avocai generali permaneni. n mod excepional, aceast funcie poate fi ncredinat unui
judector.
30

Cauzele cu care este sesizat Tribunalul se judec de camere compuse din 3 sau din 5 judectori sau, n
anumite situaii, de un judector unic. De asemenea, Tribunalul poate judeca o cauz n Marea Camer (15
judectori) atunci cnd dificultatea problemelor de drept sau importana cauzei justific aceast msur
Tribunalul Funciei Publice este compus din apte judectori numii de Consiliu pentru un mandat de ase
ani care poate fi rennoit, dup publicarea unui anun pentru depunerea de candidaturi i dup emiterea unui
aviz de ctre un comitet instituit n acest scop. Judectori ad interim pot s se alture acestor judectori. Ei
sunt chemai s suplineasc absena unor judectori titulari care sunt mpiedica i pe o perioad ndelungat
s participe la soluionarea cauzelor.
Cu ocazia numirii judectorilor la propunerea comitetului, Consiliul vegheaz la asigurarea unei
componene ct mai echilibrate a Tribunalul Funciei Publice pe criteriul geografic i o reprezentare ct mai
extins
posibil
a
sistemelor
juridice
naionale.
Judectorii l aleg dintre ei pe preedintele Tribunalului Funciei Publice pentru un mandat de trei ani.
Preedintele
poate
fi
reales.
Tribunalul Funciei Publice judec n camere compuse din 3 judectori. Cu toate acestea, o cauz poate fi
trimis spre judecare plenului atunci cnd dificultatea sau importana problemelor de drept ridicate justific
aceast msur. n plus, n cazurile stabilite prin Regulamentul de procedur, TFP poate soluiona o cauz n
camer compus din cinci judectori sau n complet format dintr-un judector unic.
Judectorii numesc un grefier pentru un mandat de 6 ani.
1.3. Estimai rolul avocailor generali i contribuia lor n procesul jurisdicional al UE
Avocaii generali asist Curtea. Acetia au rolul de a prezenta, cu deplin imparialitate i n deplin
independen, opinie juridic numit concluzii" n cauzele care le sunt repartizate.
Conform art 252 TFUE avocatul general are rolul de a prezenta in mod public, cu deplina impartialitate si in
deplina independent, concluzii motivate cu privire la cauzele care in conformitate cu statutul CJUE necesita
interventia sa. Astfel avocatii generali asista CJUE in activitatea sa de asigurare a respectarii dreptului in
interpretarea si aplicarea dreptului unional.
Avocatul general nu ia parte la deliberarile camerei, dar isi exprima opiniile la sfirsitul procedurii verbale,
dupa ce se incheie dezbaterile;
Concluziile avocatului general contin o analiza completa a dreptului UE aplicabil, precum si punctul sau de
vedere liber asupra solutionarii spetei; Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curte, dar
Curtea accepta destul de frecvent rationamentul avocatului general.
Dintre avocatii generali, Curtea il desemneaza pe primul avocat general, pentru un mandat de 1 an.
Primul avocat general poate sa propuna reexaminarea de catre Curte a unor hotariri ale Tribunalului, daca
unitatea sau coerenta dreptului UE sunt puse in pericol grav.
In baza tratatului de la Nisa, prim-avocatul general are o prerogativa foarte importanta, si anume aceea de a
declara ,,recurs in interesul legii impotriva unor hotariri definitive, in 30 zile de la pronuntare, pentru a
asigura unitatea si coerenta jurisprudentei unionale
2. Raportul dintre Dreptul UE i Dreptul naional: principiul supremaiei
2.1.Identificai definiiile pentru Dreptul UE i particularitile acestuia;
DUE este un sistem autonom de dr. alctuit dintr- un complex de norme i principii de drept care
reglementeaz releiile sociale ce se stabilesc n cadrul proceselor de integrare ale comunitilor europene i
UE.
Totalitatea normelor juridice care formeaza o ramura de drept autonoma si supranationala, care au o
valabilitate unitara in si intre toate statele membre a ue, care se disting de normele dr national, fata de care
au prioritate, si care, in marea lor majoritate sint de aplicabilitate directa.
Cuprinde reguli de drept international pe care este fondata UE si directivele care edicteaza. acesta include
ansamblu de reguli materiale si procedurale aplicabile in sinul ue.
- sunt superioare fa de prevederile legislative ale sistemelor naionale de drept
- are un carecter regional, supranaional,
31

- reglementaz relaii strict determinate


- aplicabilitate directa-aplicindu-se nu numai statelor sau organizatiilor internationale dar si resortisantilor
statelor membre.
2.2.Analizai
principiul
supremaiei
din
perspectiva
jurisprudenei
CJUE;
In conformitate cu principiului supremaiei, dreptul european are o valoare superioar fa de legislaiile
naionale ale statelor membre. Principiul supremaiei este valabil pentru toate actele europene care au
caracter obligatoriu. Statele membre nu pot aadar s aplice o norm naional care ar fi contrar dreptului
european.
Principiul supremaiei garanteaz superioritatea dreptului european asupra legislaiilor naionale. Acesta este
un principiu fundamental al dreptului european. La fel ca principiul efectului direct, acesta nu este menionat
n Tratate, ns a fost consacrat de Curtea de Justiie a Uniunii Europene (CJUE).
CJUE a consacrat principiul supremaiei n hotrrea Costa vs Enel din data de 15 iulie 1964. n aceast
hotrre, Curtea declar c legislaia emis de instituiile europene se integreaz n sistemele juridice ale
statelor membre, care sunt obligate s o respecte. Dreptul european are atunci supremaie asupra legislaiilor
naionale. Astfel, dac o regul naional este contrar unei dispoziii europene, autoritile statelor membre
trebuie s aplice dispoziia european. Dreptul naional nu este nici anulat i nici abrogat, ns caracterul su
obligatoriu
este
suspendat.
Curtea a precizat n continuare c supremaia dreptului european se aplic tuturor actelor naionale,
indiferent dac acestea au fost adoptate anterior sau ulterior actului european n cauz.ntruct dreptul
european devine superior dreptului naional, principiul supremaiei garanteaz aadar o protecie uniform a
cetenilor, prin dreptul european, pe ntreg teritoriul UE.
2.3. Evaluai recunoaterea principiului supremaiei din perspectiva statelor membre.
Conform principiului supremaiei, dreptul european are o valoare superioar fa de
legislaiile naionale ale statelor membre. Principiul supremaiei este valabil pentru toate
actele europene care au caracter obligatoriu. Statele membre nu pot aadar s aplice o
norm naional care ar fi contrar dreptului european.Principiul supremaiei garanteaz
superioritatea dreptului european asupra legislaiilor naionale. Acesta este un principiu
fundamental al dreptului european. La fel ca principiul efectului direct, acesta nu este
menionat n Tratate, ns a fost consacrat de CJUE.
La fel ca n cazul principiului efectului direct, Curtea de Justiie exercit controlul aplicrii corecte a
principiului supremaiei. Aceasta sancioneaz statele membre care nu l respect prin intermediul deciziilor
luate n temeiul diferitelor aciuni prevzute de tratatele fondatoare, n special aciunea n constatarea
nendeplinirii obligaiilor.
Judectorul naional are, de asemenea, obligaia de a asigura respectarea principiului supremaiei. Dup caz,
acesta poate s utilizeze procedura ntrebrilor preliminare, dac exist ndoieli privind aplicarea acestui
principiu. ntr-o hotrre din 19 iunie 1990 (Factortame), Curtea de Justiie a stabilit c o instan naional,
n cadrul pronunrii unei hotrri preliminare privind valabilitatea unei norme naionale, trebuie s
suspende fr ntrziere aplicarea acestei norme, n ateptarea soluiei preconizate de Curtea de Justiie i a
hotrrii pe care instana o va lua privind fondul acestei chestiuni.

32

TEST 12
1. Curtea de Conturi;
1.1. Determinai natura juridic a Curii de Conturi;
n calitatea sa de auditor extern independent, Curtea European de Conturi apr interesele
contribuabililor din UE. Nu dispune de puteri juridice, dar are misiunea de a mbunti gestionarea
bugetului UE de ctre Comisia European i de a raporta pe marginea situaiei financiare a Uniunii.
Curtea European de Conturi verific modul n care sunt administrate fondurile europene. Rolul su este
acela de a mbunti gestiunea financiar a UE i de a prezenta rapoarte cu privire la folosirea banilor
publici. A fost nfiinat n 1975 i are sediul la Luxemburg.
Curtea Europeana de Conturi este una din cele 5 institutii ale UE. Misiunea sa este de a audita independent
bugetul UE (venituri si cheltuieli) si de a evalua modul in care institutiile UE isi indeplinesc rolul.
Curtea a fost infiintata in 1975 prin Tratatul Bugetar si este recunoscuta ca una dintre institutiile europene
prin Tratatul de la Maastricht.
In prezent Curtea este compusa din 28 de membri, cate unul din fiecare stat membru, numiti de Consiliu
pentru o perioda de 6 ani, cu posibilitate de reinnoire. Membrii isi aleg dintre ei un Presedinte, pentru un
mandat de 3 ani.Una dintre cele mai importante sarcini ale Curii de Conturi este s nainteze PE i
Consiliului un raport anual privind exerciiul financiar anterior. Parlamentul examineaz minuios raportul
Curii nainte de a decide dac aprob sau nu modul n care Comisia a gestionat bugetul.De asemenea,
Curtea trebuie s formuleze un aviz privind legislaia financiar a UE i posibilitile de combatere a
fraudei.Auditorii Curii de Conturi efectueaz frecvent controale n instituiile UE, n statele membre i n
rile care primesc ajutoare europene. Activitatea Curii vizeaz, n principal, fondurile de care rspunde
Comisia European, ns, n practic, autoritile naionale gestioneaz 80% din venituri i cheltuieli.
1.2. Analizai procedura de numire a membrilor Curii de Conturi i statutul lor;
Curtea de Conturi funcioneaz sub forma unui organ colegial compus din 28 de membri, cte unul din
fiecare stat membru, numii de Consiliu, dup consultarea PE si in urma nominalizarii de statele membre
pentru un mandat de 6 ani, cu posibilitatea de rennoire. Mandatul poate inceta prin schimbarea ordinara,
deces, in mod individual prin demisie sau prin destituire, declarata de CJUE.
Preedintele este ales de ctre membri, din rndul acestora, pentru 3 ani care poate fi reinoit.Rolul
presedintelui este cel dintii intre egali.
Pe lng sarcinile din cadrul colegiului, de luare a deciziilor definitive cu privire la audituri, la avize i la
aspecte mai largi de ordin strategic i administrativ, fiecare membru este responsabil de o serie de sarcini
proprii, n principal n domeniul auditului. Activitile de audit propriu-zise sunt, n general, efectuate de
auditorii din unitile de audit coordonate de membrul responsabil, cu sprijinul unui cabinet privat. Membrul
prezint apoi raportul att la nivelul grupului, ct i la nivelul Curii i, odat adoptat, raportul este prezentat
33

n faa Parlamentului European, a Consiliului i a altor pri interesate relevante.Ordinea preceden ei


membrilor dup preedinte se stabilete in funcie de vechimea in func ie; in cazul renumirii in func ie a
unui membru, chiar dac actualul mandat nu este consecutiv mandatului anterior, se ine cont de durata
primului mandat. In cazul unei vechimi in funcie egale, varsta determin ordinea precedenei. In cazul in
care locul unui membru devine vacant, Curtea desemneaz membrul (membrii) responsabmil(i) s asigure
interimatul funciei acestuia, pan la numirea unui nou membru. In caz de absen sau de indisponibilitate a
unui membru, interimatul acestuia este asigurat de unul sau mai muli membri, in conformitate cu
dispoziiile prevzute in normele de aplicare.
In cadru camerelor curtii de conturi in care sint alocati diferiti membri, sint 5 camere in care membrii
fiecareia aleg un decan pe un mandat de 2 ani ce poate fi reinoit.
Secretariatul general e numit de curte pe 6 ani, mandatul poate fi reinoit, fiind membru de personal cu cel
mai inalt statut in institutie. Comitetul administrativ fiind compus din decanii celor 5 camere, prezidat de
presedintele curtii.
1.3. Estimai rolul Curii de Conturi din perspectiva atribuiilor pe care le are
Principalul rol al Curtii de Conturi conform art 285 TFUE este de a asigura controlul conturilor Uniunii.
Auditeaz veniturile i cheltuielile UE, pentru a verifica dac fondurile au fost colectate i cheltuite corect,
dac au fost utilizate n aa fel nct s produc valoare adugat i dac au fost contabilizate corespunztor.

Verific toate persoanele i organizaiile care gestioneaz fonduri UE, efectundinclusiv controale
la faa locului n instituiile UE (n special n cadrul Comisiei Europene), n rile membre i n rile care
primesc ajutor din partea UE.

Formuleaz constatri i recomandri n rapoartele de audit, destinate Comisiei Europene i


guvernelor naionale.

Raporteaz suspiciuni de fraud, corupie sau alte activiti ilegale ctre Oficiul European de
Lupt Antifraud .

Elaboreaz un raport anual pentru PE i Consiliul UE, pe care Parlamentul l examineaz nainte de a
decide dac s aprobe sau nu modul n care Comisia gestioneaz bugetul UE.

Public avize formulate de experi, menite s ajute factorii politici s ia cele mai bune decizii
pentru o utilizare ct mai eficient i transparent a fondurilor europene.
Public, de asemenea, avize privind actele legislative pregtitoare care vor avea impact asupra gestiunii
financiare a UE, precum i documente de poziie, analize i publicaii pe teme legate de finanele publice ale
Uniunii.
Pentru a fi eficient, Curtea trebuie s fie independent fa de instituiile i organismele pe care le verific.
De aceea, este liber s decid: ce auditeaz, cum auditeaz, cum i unde i prezint constatrile.
Activitatea de audit a Curii se concentreaz mai ales asupra Comisiei Europene, principalul organism
responsabil cu implementarea bugetului UE. Curtea colaboreaz ndeaproape i cu autoritile naionale,
deoarece Comisia gestioneaz majoritatea fondurilor UE (aproximativ 80 %) mpreun cu acestea.

Datorita importantei prezentate de buget, auditul realizat de Curte este permanent, aceasta avand dreptul de a
accesa orice informatii necesare pentru a-si indeplini sarcinile. Pentru aceasta Curtea este mereu in contact
cu alte institutii, dar pentru a-si asigura obiectivitatea este independenta de acestea.
34

Curtea Europeana de Conturi nu are puterea legala de a lua masuri impotriva altor institutii. In caz ca
descopera actiuni de frauda sau iregularitati, contacteaza imediat institutia acreditata in acest sens.
Obiectivele Curii de Conturi sunt: urmrirea respectrii reglementrilor legale cu caracter economic,
financiar, fiscal i contabil, n vederea identificrii eventualelor erori sau neregulariti n ntocmirea
situaiilor financiare, n gestionarea i utilizarea corect i performant a fondurilor publice, precum i
aplicarea msurilor de nlturare a acestora; perfecionarea cadrului legislativ armonizat implementat n
domeniul auditului public extern pe msura evoluiei practicii internaionale, n condiiile asigurrii unui
grad ct mai ridicat de coeren a legislaiei naionale n vigoare, concomitent cu asigurarea compatibilitii
cu standardele internaionale adoptate de Organizaia Internaional a Instituiilor Supreme de Auditi cu
Liniile Directoare Europene de implementare a acestora,crearea premiselor necesare asigurrii unei
funcionri convergente a instituiilor din sistemul public n raport de competenele acestora; protejarea
intereselor financiare ale comunitii Europene.
2. Statutul Republicii Moldova fa de Uniunea European
2.1. Identificai cadrul normativ care reglementeaz relaiile RM UE;
Pn la Acordului de asociere dintre UE i Moldova relatiile UE RM baza legala a relatiilor bilaterale dintre
Republica Moldova si Uniunea Europeana o constituie Acordul de Parteneriat si Cooperare (PCA), incheiat
la 29 noiembrie 1994 si intrat in vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioada de zece ani. Acestea fiind nlocuit
de Acordul de asociere semnat la 27.06 2014 si parafat de parlamentu RM 2 iulie, care prevede un nou cadru
juridic pentru cooperare Republica Moldova i Uniunea European. AA ofera un nou cadru juridic pentru
cooperarea moldo-comunitara.
AA RMUE este un tratat internaional ntre Republica Moldova pe de-o parte i Uniunea European pe de
alta, care prevede cooperare n domenii precum comerul, politica de securitate i cultur, acesta va contribui
la construirea unei integrri mai profunde att din punct de vedere politic ct i economic ntre RM i UE.
AA include, de asemenea, un Acord de Liber Schimb Aprofundat i Cuprinztor, ceea ce reduce
barierele n calea comerului ntre UE i RM, contribuind astfel la creterea economiei
2.2.Analizai rolul RM n cadrul Politicii Europene de Vecintate i a Parteneriatului Estic
n urma Revoluiei trandafirilor din Georgia de la sfritul anului 2003, Consiliul a decis cteva luni mai
trziu includerea Georgiei, Armeniei i Azerbaidjanului n noua politic, denumit de acum ncolo Politica
european de vecintate (PEV). Prin urmare, la est, PEV acoper ase ri: Ucraina, Moldova, Belarus,
Georgia, Armenia i Azerbaidjan. Totusi, nou aparuta Republica Moldova a fost sprijinita extrem de putin de
Occident in incercarea ei de a iesi de sub hegemonia Moscovei, in mod diferit fata de cele trei republici
baltice, care au fost ocupate de trupele sovietice in anul 1940, intocmai ca si cea mai mare parte a
Basarabiei, toate fiind incluse intr-un protocol secret, anexat la pactul incheiat intre Hitler si Stalin in anul
1939. In anul 1995, Parlamentul de la Chisinau a elaborat Conceptia privind Politica Externa a Republicii
Moldova, in care integrarea in Uniunea Europeana a tarii a fost postulata ca reprezentand obiectivul suprem.
Ea a fost, de altfel, prima dintre republicile din fosta URSS care a intrat in Consiliul Europei. In decembrie
1997, presedintele moldovean de atunci, Petru Lucinschi, a enuntat pentru prima data dorinta Moldovei de a
purta negocieri in vederea unui parteneriat cu Uniunea Europeana, exprimandu-si speranta unei aderari
depline la aceasta comunitate in viitor. Baza legala a relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si
Uniunea Europeana o constituie Acordul de Parteneriat si Cooperare (PCA), incheiat la 29 noiembrie 1994 si
intrat in vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioada de zece ani. Desi procesul de formare a opiniei in cadrul
Uniunii Europene in ce priveste obiectivele si instrumentele Noii Politici de Vecinatate nu era incheiat in
decembrie 2003, in urma vizitei intreprinse de comisarul european Gnther Verheugen la Chisinau, au fost
puse bazele negocierilor privind planul de actiune pentru configurarea viitoarelor relatii dintre Republica
Moldova si comunitatea europeana. Au existat trei runde de negocieri: in ianuarie, februarie si martie 2004.
2.3. Pronosticai asupra perspectivei aderrii RM la UE
35

Odat cu intrarea n vigoare a Acordului de Parteneriat i Cooperare dintre RM i UE, la 1 iulie 1998
relaiile celor dou entiti au fost plasate ntr-un cadru legislativ oficial. Urmat in 2009 de aderarea R.M la
parteneriatul Estic, in 2010 lansarea negocierilor cu privire la acordul de asociere, in 2013 RM a parafat
textul acordului de asociere care include si crearea Zonei de liber schimb, aprofundat si cuprinzator, in 2014
Liberalizarea regimului de vize in spatiu Schengen si in 2014 PE reafirma perspective europeana a RM si
mentioneaza ca poate cere sa devina membru a UE.
Aceste sunt doar citeva dintre evenimentele marcante care incurajeaza si ne asigura o perspective europeana.
Obiectivul Moldovei de a deveni membr a UE s-ar putea realiza ntr-o bun zi, mai degrab ns, ntr-un
viitor ndeprtat.Deschiderea respective spre UE este posibila datorita angajamentului Republicii Moldova
de a prelua acquis-ul comunitar. In schimbul unei implementari eficiente a legislatiei comunitare Moldova
va deveni, treptat, parte a Pietei libere, economia noastr va beneficia de o economie dezvoltat cu cea mai
mare pia de desfacere precum cea a UE
n sprijinul parcursului european al RM, Romnia a iniiat, n ianuarie 2010, Grupul pentru Aciunea
European a Republicii Moldova (GAERM) un mecanism ministerial, cu caracter informal, care s-a
dovedit eficient n promovarea intereselor i vizibilitii Republicii Moldova pe agenda european.
Perspectivele clare privind aderarea la UE vor aprea odat cu implementarea unui ir de reforme sistemice
menite s modernizeze sistemul de justiie, s diminueze esenial corupia n toate domeniile i la toate
nivelele i s asigure un climat de afaceri cu adevrat prietenos. ns, aceasta depinde strict de voina
politic i capacitile factorilor de decizie locali. Cu toate acestea, implementarea Acordului de Asociere
constituie o premis important n aceast direcie.

TEST 13
1. Izvoarele dreptului UE:
1.1. Definii izvoarele dreptului UE;
Izvoarele dr unional-in sens material sunt acele fapte, evenimente care genereaza aparitia unor norme
juridice. Izvoarele dr unional-in sesn formal sunt formele de exteriorizare a normelor unionale, formele in
care se prezinta acestea, mijlocul juridic in care se imbraca, forma sub care se manifesta.
Izvoarele dreptului Uniunii Europene sunt de trei tipuri, i anume: izvoarele primare, izvoarele secundare i
izvoarele legislaiei complementare.
Izvoarele primare, sau legislaia primar, sunt Tratatele de infiintare a comunitatilor europene si a UE, care
au pus baza actului legislative comunitar viitor si au stability scopurile acestuia, adica acele norme juridice
care provin direct de la statele membre.
Izvoarele secundare sau derivate reprezinta ansamblul actelor normative adoptate de institutiile abilitate ale
UE, in vederea realizarii obiectivelor unionale fixate izvoarele originare de drept unional.
Izvoarele complementare sunt alctuite din elemente ale dreptului care nu sunt prevzute n Tratate. Este
vorba despre jurisprudena Curii de Justiie, despre dreptul internaional i despre principiile generale ale
dreptului.
1.2. Identificai particularitile actelor adoptate de instituiile UE menionate la art. 288 TFUE;
Actele juridice ale Uniunii sunt enumerate la articolul 288 din TFUE. Aceste acte sunt: regulamentul,
directiva, decizia, recomandarea i avizul. Instituiile Uniunii pot adopta astfel de acte juridice doar dac o
dispoziie a tratatelor le confer competen n acest sens.
36

Regulamentul are aplicabilitate general. Acesta este obligatoriu n toate elementele sale i se aplic direct
n fiecare stat membru.
-

Caracter general, contine prescriptii generale si impersonale

Are forta obligatory

Are aplicabilitate directa

Este destinat statelor si particularilor

Are putere normative complete, poate nu numai sa prescrie un rezultat ci sa impuna toate modalitatile
de aplicare si de executare considerate opportune.

Este destinat statelor si particularilor.

Directiva este un act normative unional obligatoriu pt fiecare stat membru destinat in ceea ce priveste
rezultatul care urmeaza sa fie atins, dar care lasa autoritatilor nationale competent in privinta formei si
mijloacelor.
-

Obligatoriu in scopul pe care il desemneaza

Are caracter general

E destinata unui stat sau mai multor state membre

Are character normative incomplete-fiindca necesita interventia puterii legislative nationale.

Este indirect aplicabila deoarece statul destinatar are obligatia sa actioneze in vederea transpunerii
directive intr-un anumit termen.

Decizia este obligatorie n toate elementele sale. n cazul n care se indic destinatarii, decizia este
obligatorie numai pentru acetia.
- Are character individual
- Are character obligatoriu
- Are character normative complet
- Are effect direct
- Este destinata statelor si particularilor.
Avizul si recomandarea sint acte institutionale unilateral lipsite de effect obligatoriu.
Avizul este un instrument care le permite instituiilor s prezinte un punct de vedere fr caracter
obligatoriu, altfel spus fr a le impune vreo obligaie legal celor crora li se adreseaz. Poate fi emis de
ctre principalele instituii europene (Comisia, Consiliul, Parlamentul) sau de ctre Comitetul Regiunilor sau
Comitetul Economic i Social European
Recomandrile i avizele nu creeaz niciun drept i nicio obligaie pentru destinatari, dar pot furniza
indicaii cu privire la interpretarea i coninutul dreptului Uniunii.
1.3.Evaluai rolul jurisprudenei CJUE n calitate de izvor al dreptului UE.
Curtea de Justiie interpreteaz legislaia european pentru a se asigura c aceasta se aplic n acelai fel n
toate rile UE. De asemenea, soluioneaz litigiile juridice dintre guvernele statelor membre i instituiile
europene. Persoanele fizice, ntreprinderile sau organizaiile pot, la rndul lor, s aduc un caz n faa Curii
de Justiie dac consider c le-au fost nclcate drepturile de ctre o instituie european.Curtea pronun
hotrri privind cazurile sesizate. Cele 6 tipuri de cazuri ntlnite frecvent sunt:
37

1.aciuni pentru pronunarea unei hotrri preliminare


2.aciuni intentate pentru nendeplinirea obligaiilor
3.aciuni n anulare
4.aciuni n constatarea abinerii de a aciona
5 recursul
6 reexaminarea
Prin intermediul jurisprudenei sale, Curtea de Justiie a consacrat obligaia administraiilor i a instanelor
naionale de a aplica pe deplin dreptul Uniunii n cadrul sferei lor de competen i de a proteja drepturile
conferite de acesta cetenilor fr a aplica ns orice dispoziie contrar din dreptul naional, fie aceasta
anterioar sau ulterioar normei Uniunii. n plus, Curtea poate fi sesizat cu orice nendeplinire, de ctre un
stat membru, a obligaiilor ce decurg din dreptul Uniunii, iar n situaia neexecutrii unei hotrri de
constatare a unei astfel de nendepliniri, aceasta i poate impune plata unei sume forfetare sau a unor
penaliti cu titlu cominatoriu. Cu toate acestea, n cazul n care nu sunt comunicate Comisiei msurile de
transpunere a unei directive, poate fi aplicat de Curte statului membru vizat, la propunerea Comisiei, o
sanciune pecuniar chiar de la prima hotrre de constatare a nendeplinirii obligaiilor.
2. Ageniile UE i organismele interistituionale:
2.1. Ientificai categoriile ageniilor UE i organismelor interistituionale;
Ageniile i organismele descentralizate ale UE pot fi grupate n mai multe categorii.
1Agenii i organisme de reglementare- au fost create o serie de agentii specializate cu scopul de a sprijini
statele membre ale UE si e cetatenii acestora.Aceste agenii reprezint un rspuns la dorina de
deconcentrare geografic i la nevoia de a face fa unor noi sarcini de natur juridic, tehnic , tiinific.
Ageniile i organismele de reglementare includ:
-Agenii de politici
-Agenii pentru politica de securitate i de aprare comun
-Agenii de cooperare poliieneasc i judiciar n materie penal
2Agenii i organisme EURATOM Aceste organisme sunt create cu scopul de a susine realizarea
obiectivelor TCEEA, precum: coordonarea programelor de cercetare ale statelor membre, in vederea
utilizarii pasnice a energiei nucleare, asugurarea finantarii energiei nucleare etc. ex : agentia de
aprovizionare a CEEA.
3Agenii executive instituite in temeiul regulamentului CE pt realizarea anumitor sarcini referitoare la
gestiunea unuia sau mai multor programe comunitare. Aceste agenii sunt nfiinate pe o perioad
determinat. Ele trebuie s fie situate la sediul Comisiei Europene (ex: agentia executive a consil European
pt cercetare, agentia executive pt cercetare etc.
4Organisme de supraveghere financiar sint autoritati de supraveghere avind misiunea de a preveni anumite
riscuri care ar pune in pericol stabilitatea sist. Financiar global. Ex autoritatea bancara europeana, comitetul
European pt riscuri sistemine etc.
2.2. Analizai particularitile organismelor PESC , CPJMP i a organelor interinstituionale ale UE.
Politica externa si de securitate comuna (PESC) a fost creata si este reglementata prin Titlul V din Tratatul
de instituire a Uniunii Europene. PESC a inlocuit conceptul de Cooperare Politica Europeana (CPE) si are ca
principal obiectiv trasarea unui cadru pentru o politica de aparare comunitara care sa conduca, in timp, la o
aparare comuna. Politica extern i de securitate comun face obiectul aplicrii unor norme i proceduri
speciale. Aceasta este definit i pus n aplicare de Consiliul European i de Consiliu, hotrnd n
unanimitate, cu excepia cazului n care tratatele dispun altfel. Politica extern i de securitate comun este
pus n aplicare de naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate i de statele
membre, n conformitate cu tratatele. Rolurile specifice al Parlamentului European i Comisiei n acest
domeniu sunt definite prin tratate.
Organisme institutionale sunt:
Oficiul pentru Publicaii Denumirea complet a acestui organism este Oficiul pentru Publicaii al Uniunii
Europene. n calitatea sa de editur a instituiilor europene, are ca misiune s produc i s distribuie toate
publicaiile oficiale ale Uniunii Europene, att pe suport tiprit, ct i n format electronic.
38

Oficiul European pentru Selecia Personalului Oficiul European pentru Selecia Personalului (EPSO) a
devenit operaional n ianuarie 2003. Responsabilitatea sa este de a organiza concursuri pentru recrutarea
personalului n vederea angajrii n toate instituiile UE. Aceast centralizare este mai eficient dect dac
fiecare instituie i-ar organiza propriile concursuri. Bugetul anual al EPSO, de aproximativ 21 milioane
euro, este mai mic cu 11% dect cheltuielile pe care instituiile UE le suportau n trecut pentru recrutare.
Cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal reprezint al treilea pilon al Uniunii Europene i se
refer la cooperarea interguvernamental. Pn n 2003 pilonul s-a numit Justiie i afaceri interne (JAI).
Atribuiile acesteia sunt stipulate n articolul 30 al Tratatului de la Maastricht.
Instituiile create pentru acest pilon sunt Poliia European ( Europol), care are rol de coordonare i strngere
de informaii. Mai exist i un organism european pentru mbuntirea cooperrii judiciare ( Eurojust).
Academia European de Poliie (EPA) intermediaz cooperarea academiilor de formare naionale.
2.3Estimai rolul organelor, ageniilor UE n raport cu cel al instituiilor UE din perspeciva
competenelor pe care le au.
Ageniile UE sunt organisme distincte de instituiile UE - entiti juridice separate, create pentru a ndeplini
anumite sarcini specifice, n temeiul legislaiei europene Elaborarea i adoptarea legislaiei europene
implic 3 instituii:
Parlamentul European, care reprezint cetenii UE i este ales direct de ctre acetia
Consiliul Uniunii Europene, care reprezint statele membre. Preedinia Consiliului este deinut, prin
rotaie, de statele membre.
Comisia European, care reprezint interesele Uniunii n ansamblu.
Dou alte instituii europene joac in rol vital:
Curtea de Justiie garanteaz respectarea dreptului european
Curtea de Conturi controleaz modul de finanare a activitilor Uniunii.
Atribuiile i responsabilitile acestor instituii sunt prevzute n tratate, acestea constituind baza a tot ceea
ce face UE. Tratatele stabilesc, de asemenea, regulamentele i procedurile pe care instituiile UE trebuie s
le respecte. Ele sunt adoptate de ctre efii de stat i/sau de ctre prim-minitrii statelor membre i ratificate
de ctre parlamentele naionale.
UE dispune i de alte instituii i organisme interinstituionale specializate:
Comitetul Economic i Social European reprezint societatea civil, angajatorii i salariaii
Comitetul Regiunilor reprezint autoritile regionale i locale
Banca European de Investiii finaneaz proiectele de investiii ale UE i sprijin ntreprinderile mici prin
intermediul Fondului european de investiii

Banca Central European rspunde de politica monetar european

Ombudsmanul European investigheaz plngerile privind proasta administrare de ctre instituiile i


organismele UE

Autoritatea European pentru Protecia Datelor are rolul de a asigura protecia datelor cu caracter
personal ale cetenilor

Oficiul pentru Publicaii public informaii despre UE

Oficiul European pentru Selecia Personalului recruteaz personal pentru instituiile i organismele
UE

coala European de Administraie organizeaz cursuri de formare n diverse domenii pentru


personalul instituiilor UE

numeroase agenii specializate i organisme descentralizate desfoar o serie de activiti de natur


tehnic, tiinific sau de gestionare
39

Serviciul European de Aciune Extern (SEAE) i ofer sprijin naltului Reprezentant al Uniunii
pentru afaceri externe i politica de securitate, funcie deinut n prezent de Catherine Ashton.
Aceasta conduce lucrrile Consiliului Afaceri Externe i traseaz direciile politicii externe i de
securitate comune, asigurnd, n acelai timp, consistena i coordonarea aciunilor desfurate de
UE pe plan extern.

TEST 14
1. Principiile generale ale dreptului UE:
1.1. Identificai principiile generale ale dreptului UE;
PRINCIPIUL e o prescriptie normativa cu caracter general, care se caracterizeaza printr-un inalt nivel de
abstractizare si la care se raporteaza toate normele dr. Unional in procesul adoptarii si aplicarii lor. Ele nu
trebuie confundate cu principiile generale din dreptul intern si comune tuturor statelor membre, la care pot
apela instantele judecatoresti ale ue cu ocazia solutionarii unor litigii. Principiile generale ale dr. Ue sint
urmatoarele:
1.Pr. mputernicirii speciale limitate i inmplicite
2.pr. Subsidiaritii
40

3.pr.proporionalitii
4.pr. Echilibrului instituional
5.pr. Rangului prioritar al dreptului comunitar fa de dreptul naional
6.pr. Aplicrii directe a dr. comunitar
7.pr. Respectarii drepturilor fundamentale ale omului
1.2.Analizai principiul subsidiaritii i proporionalitii;
n afara domeniilor care in de competena exclusiv a Comunitii Europene, principiul subsidiaritii
prevede, pe de o parte, protejarea capacitii de decizie i de aciune a statelor membre i, pe de alt parte,
legitimeaz intervenia Comunitii n cazul n care obiectivele unei aciuni nu pot fi realizate n mod
satisfctor de statele membre datorit dimensiunilor i efectelor aciunii preconizate. Introducerea acestui
principiu n tratatele europene vizeaz exercitarea competenelor la un nivel ct mai apropiat de ceteni.
Principiul subsidiaritii vizeaz toate instituiile Uniunii i are o importan practic mai ales pentru
Consiliu, Parlamentul European i Comisie. Tratatul de la Lisabona consolideaz rolul parlamentelor
naionale i respectiv al Curii Europene de Justiie n controlul respectrii principiului
subsidiaritii.Conditiile aplicarii acestui principiu sint: -sa nu existe competenta exclusiva a UE;-Sa existe
competente paralele sau concurente; - obiectivul sa nu poata fi realizat de statele membre intr-o maniera
satisfacatoare; - obiectivul datorita dimensiunilor sau actiunilor efectelor proiectate poate fi realizat mai bine
la nivel unional.
Al doilea principiu al politicii UE este cel al proporionalitii. Inainte de lisabona TCE prevedea ca ,, nici o
actiune a Comunitatii nu va depasi ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor prezentului tratat,,
Dupa Lisabona in ART 5 TUE:,, actiunea uniunii in continut si forma sa nu depaseasca ceea ce este necesar
pentru realizarea obiectivelor tratatelor,,.
n dreptul naional aplicarea principiului proporionalitii este n materii cum ar fi exproprierea, legitima
aprare, excesul de putere etc., n dreptul comunitar el primete aplicaii diverse legate de limitele
competenelor comunitare i mijloacele prin care acestea se nfptuiesc. n dreptul comunitar, principiul
proporionalitii are rolul de a identifica substana i sensul libertilor fundamentale statuate prin tratatele
constitutive, fiind complementar principiilor de justiie i echitate. Principiul proporionalitii are o
importan considerabil n privina proteciei individului, dat fiind rolul su de girant al substanei n
legtur cu drepturile fundamentale protejate.
1.3. Estimai particularitile dreptului UE n raport cu dreptul internaional i dreptul intern al
statelor membre
Raportul dintre dreptul statal i dreptul suprastatal este, dintotdeauna, o tem central a specialistului n
drept constituional i internaional. n msura n care suport paralela cu dreptul internaional, se poate
constata c ordinea de drept comunitar este organizat, fr echivoc, monist. Altfel dect n dreptul
internaional, n dreptul comunitar principiul prioritii nu include, totui, numai obligaia statelor membre
de a aduce dreptul lor naional n concordan cu dreptul comunitar prioritar, ci pretinde, n afar de aceasta,
ca, n legtur cu principiul efectului direct, toate autoritile i instanele statale s lase neaplicat dreptul
naional
contrar,
n
cadrul
proceselor
n
curs
de
soluionare
la
ele.
Pentru asigurarea aplicrii i valabilitii unitare a dreptului comunitar pe ntreg teritoriul CE este de
importan vital aplicarea dreptului comunitar cu prioritate fa de dreptul naional.
Spre deosebire de cea mai mare parte a tratatelor internaionale, dreptul comunitar nu se limiteaz doar la
reglementarea raporturilor dintre statele membre, ci confer particularilor drepturi care pot, n anumite
condiii, s fie invocate n faa instanelor naionale mpotriva organismelor publice sau a altor particulari. n
aceste condiii este absolut necesar sublinierea faptului c principiile ce stau la baza aplicrii dreptului
comunitar n statele membre (principiul efectului direct si cel al supremaiei) nu sunt strict conturate n
Tratatele de baz ale CE, ci au avut ca izvor jurisprudena Curii Europene de Justiie, alturi de legislaia
primar i secundar.
,,Prioritatea, supremaia sau superioritatea dreptului comunitar implic dou aspecte:
a) prin legi (sau alte acte normative, evident) naionale posterioare nu pot fi modificate sau abrogate
dispoziii
normative
comunitare,
orice
astfel
de
lege
fiind
nul
i
inaplicabil;
b) normele comunitare posterioare pot modifica sau face inaplicabile norme juridice naionale. Administraia
i judectorii naionali vor asigura corelarea necesar i vor lsa inaplicabile, dac este cazul, normele
interne contrare dreptului comunitar, fr a atepta intervenia legiuitorului naional de abrogare a acestora.
41

orice norm comunitar are for juridic superioar normelor naionale, chiar i atunci cnd acestea din
urm sunt adoptate ulterior normei comunitare. Regula enunat se aplic indiferent de rangul normei n
ierarhia sistemului juridic naional (Constituie, lege, ordonan, ordin, etc.) i de acela al normei comunitare
(tratat, principiu al dreptului comunitar, regulament, directiv, decizie).
2.Luarea deciziilor n cadrul Consiliului UE:
2.1. Expunei modalitile de vot n cadrul Consiliului
Consiliul de Minitrii apeleaz la 4 metode proceduale n adoptarea deciziilor:
Majoritatea simpl- decizia e adoptata cu votul a jumatate plus unu(50+1) din numarul statelor membre;
Votul cu majoritate simpl este solicitat n cazuri limitate.
majoritatea calificat-trebuie intrunite o majoritate de 255 voturi iar minoritatea de 91 voturi.In caz de
majoritate dublu calificata-voturile de la majoritatea calificata trebuie sa provina de la cel putin 2/3 statele
membre. Ea devine regula de adoptare a actelor consiliului;Prin tratatul Nisa e introdusa majoritatea triplu
calificata deoarece pe linga cele 2 conditii de la majoritatea dublu calificata se cere ca statele care au votat
pentru sa reprezinte cel putin 62% din populatia UE. unanimitatea-decizia e adoptata daca nici un stat nu se
opune.
Alegerea ntre aceste modaliti de votare nu este lsat la aprecierea Consiliului ci se stabilete prin tratatele
comunitare modul de votare n funcie de situaia data i de caracteruldinamic al integrarii comunitare
2.2. Analizai particularitile votului prin unanimitate i domeniile pentru care acesta se aplic
Prin unanimitate decizia este adoptata daca nici un stat nu se opune. Abtinerea unor state nu impiedica
adoptarea deciziei. Modalitatea e prevazuta in domenii de interes special pentru state. Aceasta modalitate se
aplica la 61 cazuri prevazute de tratate. Ex: Decizii in cadru PESC,masuri de securitate sociala si protective
sociala, incheierea acordurilor de asociere sau aderare la UE.
Tratatul CE prevede unanimitatea numai pentru un numr restrns de decizii, ns dintre cele mai importante
(fiscalitate, politic social etc.). Unanimitatea este pstrat i de Tratatul de la Lisabona. Cu toate acestea,
noul tratat prevede la articolul 48 alineatul (7) din TUE o clauz pasarel care i permite Consiliului s
hotrasc cu majoritate calificat n loc de unanimitate n anumite domenii. n plus, n cazul anumitor
politici, Consiliul poate decide (n unanimitate) s extind utilizarea majorit ii calificate, de exemplu
privind msurile privind dreptul familiei care au implicaii transfrontaliere [articolul 81 alineatul (3) TFUE].
n general, Consiliul tinde s urmreasc unanimitatea chiar i n domeniile n care aceasta nu este necesar.
Aceast preferin dateaz din perioada compromisului de la Luxemburg din 1966, care a ncheiat un
conflict aprut ntre Frana i celelalte state membre, Frana refuznd s treac de la unanimitate la votul cu
majoritate calificat pentru anumite domenii.
2.3. Propunei formulele utilizate pentru aplicarea VMC innd cont de prevederile art. 16 (4) TUE i art
283 (3) TFUE, dar i de perioadele de tranziie formulate la art 3 (2) din Protocolul privind Dispoziiile
tranzitorii anexat la TUE i TFUE.
n general, Consiliul UE adopt deciziile aplicnd regula majoritii calificate. Cu ct populaia unei ri
este mai numeroas, cu att sunt mai multe voturile de care dispune ara respectiv. Totui, n realitate,
numrul voturilor nu este strict proporional cu populaia, ci ponderat n favoarea rilor cu mai puini
locuitori:Germania, Frana, Italia i Regatul Unit: 29 de voturi,Spania i Polonia: 27,Romnia:14rile de
Jos: 13-Belgia, Grecia, Portugalia, Republica Ceh i Ungaria: 12
Austria, Bulgaria i Suedia: 10
Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania i Slovacia: 7
Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg i Slovenia: 4 Malta: 3
Majoritatea calificat este ndeplinit n cazul n care:
majoritatea celor 28 de ri membre (uneori chiar i dou treimi) voteaz n favoarea deciziei
se ntrunesc cel puin 255 din cele 345 de voturi.n plus, orice stat membru poate cere s se verifice dac
majoritatea ntrunit reprezint cel puin 62% din totalul populaiei. n caz contrar, propunerea nu poate fi
adoptat.Se renun la sistemul de pondere a voturilor. Pentru adoptareaactelor la propunerea Comisiei, va fi
nevoie de dou condiii:
1)55% din numrul statelor, cuprinznd cel puin 15 state;
2)Statele ce susin actul trebuie s reprezinte 65% din populaia UE.
42

Minoritatea de blocaj trebuie s cuprind cel puin 4 state, ca o garanie mpotriva dominaieistatelor cu
populaie numeroas. La insistenele Poloniei, aplicarea noului sistem de vot s-a amnat. Astfel s-a stabilit
c, dac niciun stat nu va cere continuarea procedurii consimite la Nisa, noul mecanism se va aplica
din 2014. Dac unul sau mai multe state recurg la aceastopiune, dubla majoritate s funcioneze abia din
2017.Reforma operat prin Tratatul de la Lisabona e nsoit de nc o limitare: tot la cererea Poloniei, s-a
reactivat Compromisul de la Ioanina,introducndu-se un veto temporar pentrustatele aflate n minoritate. Astfel,
dac nite state membre
-al cror numr se apropie deminoritatea de blocaj, fr a o atinge
-se opun adoptrii unui act, preedenia Consiliului va proceda la o nou deliberare. n cursul acestei
deliberri Consiliul va face tot posibilul pentru a se ajunge, ntr-un termen rezonabil, la o solu ie
satisfctoare pentru statele aflate nminoritate. Decizia nefiind blocat ci ntrziat, acest system fiind
abandonat dup intrarea n vigoare a Tratatului de la Nisa.

TEST 15
1.Consiliul Uniunii Europene:
1.1Expunei modul de organizare al Consiliului UE i configuraiile acestuia
Conform art 16 TUE Consilul este institutia care reprezinta interesele statelor membre ale UE.Consiliul
este compus din cte un reprezentant la nivel ministerial al fiecrui stat membru, mputernicit s angajeze
guvernul statului membru pe care l reprezint i s exercite dreptul de vot.
Tratatul de la Lisabona formalizeaza 2 configuratii diferite:- consiliu afaceri generale si consiliu afaceri
externe.

43

Insa Decizia stabilind lista configuratiilor Consiliului prevede: Acesta se reunete n zece formaiuni diferite,
n funcie de subiectele dezbtute. De exemplu, formaiunea Afaceri Externe cuprinde minitrii afacerilor
externe, formaiunea Justiie i Afaceri Interne pe cei ai justiiei i afacerilor interne etc.
Toate lucrrile Consiliului sunt pregtite sau coordonate de Comitetul Reprezentanilor Permaneni
(Coreper), alctuit din reprezentanii permaneni ai statelor membre care lucreaz la Bruxelles i asistenii
acestora. Activitatea acestui comitet este la rndul ei pregtit de peste 150 de comitete i grupuri de lucru
alctuite din delegai din statele membre.
Consiliul se ntrunete n edin public atunci cnd delibereaz i voteaz un proiect de act legislativ. n
acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizat n dou pr i, consacrate deliberrilor privind actele
legislative ale Uniunii, respectiv activitilor fr caracter legislativ.
La moment sint expuse 10 configuratii ale consiliului 1 generala si 9 tehnice, si anume:
1.Afaceri Generale
2.Afaceri Externe
3.Afaceri Economice i Financiare
4.Justiie i Afaceri Interne (JAI)
5.Ocuparea Forei de Munc, Politic Social, Sntate i Consumatori
6.Competitivitate (pia intern, industrie, cercetare i spaiu)
7.Transporturi, Telecomunicaii i Energie
8.Agricultur i Pescuit
9.Mediu
10.Educaie, Tineret, Cultur i Sport
Menagementul Consiliului este constituit de: presedintia consiliului(care e asigurata de grupuri prestabilite
de 3 state pe 18 luni), secretariatul Consiliului,COREPER.
1.2.Analizai competenele Consiliului UE;
Consiliul este un factor decizional esenial al UE. Acesta negociaz i adopt acte legislative n majoritatea
cazurilor mpreun cu PE, prin intermediul procedurii legislative ordinare, cunoscute i sub numele de
codecizie..
Atribuiile Consiliului
1.Adopt acte legislative (regulamente, directive etc.), cel mai adesea n codecizie cu Parlamentul
European;
2.Contribuie la coordonarea politicilor statelor membre.Un astfel de ex.este domeniul economic;
3.Elaboreaz politica extern i de securitate comun pe baza liniilor strategice stabilite de Consiliul
European;
4.ncheie acorduri internaionale n numele Uniunii;
5.Aprob, mpreun cu Parlamentul European, bugetul Uniunii.
6.Consiliul poate actiona in fata CEJ al UE alte institutii ale Ue pt incalcarea dr UE sau abtinerea de a
actiona.
7.Consiliul hotrnd cu majoritate simpl poate solicita Comisiei s efectueze toate studiile pe care acesta le
consider oportune pentru realizarea obiectivelor comune i s i prezinte orice propuneri corespunztoare.
n cazul n care Comisia nu prezint nicio propunere, aceasta comunic motivele Consiliului.
8.Consiliul stabilete salariile, indemnizaiile i pensiile preedintelui Consiliului European, ale preedintelui
Comisiei, ale naltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, ale membrilor
Comisiei, ale preedinilor, membrilor i grefierilor Curii de Justiie a Uniunii Europene, precum i ale
secretarului general al Consiliului. Consiliul stabilete, de asemenea, toate indemniza iile care in loc de
remuneraie.
9.Consiliul hotrnd cu majoritate simpl adopt, dup consultarea Comisiei, statutul comitetelor prevzute
de tratate.(comitetul regiunilor si comitetul economic si social European
10.Se pronunta asupra admiterii noilor state membre
1.3. Evaluai rolul Preediniei Consiliului n cadrul UE din perspectiva modului de organizare i
atribuiilor pe care le are .
44

Preedinia formaiunilor Consiliului, cu excepia celei Afaceri Externe, este asigurat pe o perioada de 18
luni de grupuri prestabilite de 3 state. Aceste grupuri sint formate in baza unui system egal de rotatie a
statelor membre, avindu0se in vedere diversitatea acestora si echilibru geographic al uniunii. Fiecare
membru al unui grup asigura pentru 6 luni presedintetia tuturor formatiunilor Consiliului, cu exceptia CAE.
Ceilalti membri ai grupului asista presedintia in indeplinirea tuturor responsabilitatilor acesteia, in baza unui
program comun.
Atributiile presedintiei consiliului sint:
- Elaboreaza programul de 18 luni al activitatii consiliului pt aceasta perioada impreuna cu presedintele
CAE, in ceea ce priveste activitatea acestei formatiuni in colaborare cu comisia si cu PE.
- Aranjeaza si prezideaza sedintele consiliului si stabileste agenda acestora
- Intocmeste ordinea de zi pt fioecare reuniune a consiliului,aceasta are 2 parti privind actele
legislative( publice) si fara character legislativ(nu au character public)
- Reprezinta consiliu in fata altor institutii si in lume in general
- Stabileste agenda legislative pe 6 luni in consultare cu comisia, presidentiile precedente si ulterioare.
In acest scop, presedintia poate, cu exceptia cazurilor in care Consiliul decide altfel, sa adopte orice masura
adecvata necesara pentru ca timpul disponibil in cursul reuniunilor sa fie folosit in cel mai bun mod posibil,
in
special:
(a) sa limiteze, pentru dezbaterea unui anumit punct, numarul de persoane din fiecare delegatie prezente in
sala de reuniune si sa decida daca sa autorizeze sau nu deschiderea unei sali suplimentare;
(b) sa stabileasca ordinea in care se trateaza punctele si durata discutiilor care le sunt consacrate;
(c) sa organizeze timpul alocat pentru dezbaterea unui anumit punct, in special limitand timpul in care
participantii pot lua cuvantul si stabilind ordinea interventiilor lor;
(d) sa solicite delegatiilor sa prezinte in scris propunerile lor pentru modificarea unui text in discuie inainte
de o anumita data insotite, daca este cazul, de o scurta explicatie;
(e) sa solicite delegatiilor care au pozitii identice sau similare privind un anumit punct, text sau parte
a unui text s o aleaga pe una dintre ele pentru a exprima pozitia lor comuna in cadrul reuniunii sau in scris
inainte de reuniune
2.Evoluia Comunitilor Europene pn la crearea Uniunii Europene:
2.1. Identificai etapele i caracteristicile unificrii instituionale
Cele trei comunitati-CECO,CEE si EUROATOM,au functionat separate din 1958 pina in 1967,cind a intrat
in vigoare Tratatul de Fuziune a executivelor,semnat la 8 apriliel 1965.De la acest moment,comunitatile desi
ramin distincte din punct de vedere juridic(fiecare avind propria personalitate jur.)vor avea ca institutii
commune Comisia Europeana(Formate din fuziunea Inatei Autoritati cu Comisia CEE),Consiliul
Comunitatilor Europene,Curtea Europeana de Justitie si Adunarea Parlamentara.
2.2.Analizai particularitile Comunitilor Europene ntre anii 1958 i 1986. Criza scaunului gol;
Dupa intrare in vigoare(in 1958) a tratatelor CEE si CEEA,statele membre ale comunitatilor cunosc o
dezvoltare virtiginoasa a comertului intre ele care a crescut anual aproape cu 30% respectiv dind si marind
profitul si veniturile bugetare.Ca reactie de raspuns La 4 ianuarie 1960 Stockholm (Suedia) este semnat
Convenia Asociaiei Europene a Liberului Schimb (AELS), care include Austria, Danemarca, Norvegia,
Portugalia, Suedia, Elveia i Regatul Unit.Insa aceasta asociatie din urma nu sa soldat cu succes asteptat. In
pofida faptului c Tratatul CEE a evitat reglementarea integrrii politice, apelurile spre o cooperare n acest
domeniu ntre statele membre au continuat i pe parcursul anilor 60 ai secolului al XX-lea. Perioada
respectiv se caracterizeaz printr-o tensiune existent ntre Preedintele Franei, Charles de Gaulle,
concepnd un model inierguvernamental al cooperrii europene, i Comisie, care, sub conducerea
Preedintelui su, Walter Hallstein, a adoptat o poziie dinamic ntru promovarea mai departe a procesului
de integrare. Creterea numrului statelor membre ale Comunitii, precum i nivelul de dezvoltare diferit al
acestora, au catalizat anumite dificulti n aplicarea politicilor comunitare, motiv pentru care era necesar
adaptarea lor la noile realiti i cerine. Toate acestea au dus la semnarea la Luxemburg, la 17 i 28
februarie 1986, a Actului Unic European (AUE) ce constituia, n pofida criticii,cea mai important revizuire
a tratatelor din momentul adoptrii lor.

45

Dei Actul Unic European nu a introdus anumite modificri scontate de ctre diferite comitete +i rapoarte
pe parcursul anilor'70-80,importana sa se bazeaz pe reformele instituionale i reformele substaniale,
inclusiv i n domeniul politic.
2.3. Estimai particularitile pieei interioare a AUE versus obiectivelorpieei comunestabilit
prin Tratatul de la Roma .
Din categoria reformelor substaniale face parte, n primul rnd, modificarea art. 8a CE (actualul art.18) care
stipuleaz c Comunitatea trebuie s adopte masuri' pentru stabilirea progresiv a pieei interne pn la data
de 31 decembrie 1992 fr a aduce prejudiciu altor prevederi aie Tratatului. La fel, se stipuleaz c piaa
intern trebuie s cuprind un spaiu fr frontiere interne n cadrul cruia se asigur libera circulaie a
mrfurilor, persoanelor, serviciilor i capitalului
Din coninutul AUE este evident caracterul dominant al obiectivelor economice fa de cele politice.
Clauzele privind politica regional, mediul ambiant, cercetarea i reforma instituional erau privite ca fiind
subsidiare scopului de baz al Actului - lichidarea barierelor dintre statele membre n calea stabilirii pieei
interne. Ca i in cazurile precedente, poziia Marii Britanii, de exemplu, era ferm - Tratatul CEE era menit
drept o cart a libertii economice Oricum, elaborarea i adoptarea AUE a avut la baza creterea numrului
de state membre, dar l nivelul diferit de dezvoltare care au generat unele dificulti n formularea i
aplicarea poii-tidbr comunitare in procesul integrrii economice, astfel c acesta din urm trebuia adaptat ia
noile cerine conditiile n care era din ce n ce mai dar ca nu se putea evita cooperarea poltica
Obiectivele CEEA sint : crearea unei piete commune pt materiile si echipamentele nucleare intre tarile
membre dar si promovarea utilizarii energiei atomice pe cale pasnica.
Obiectivul CEE: crearea unei piete commune la nivelul celor 6 state care sa aiba caracterul unei piete
nationale si care sa determine realizarea: - uniunii vamale care presupune libertatea de circulatie a marfurilor
si o protective externa prin instituirea unei taxe vamale commune; - libera circulatie a factorilor de
productie; -protectia liberei concurente; - politica comuna comerciala cea Agricola, comerciala, transport,
concurenta.

TEST 16
1.Procesul de aderare la UE;
1.1.Definii criteriile de aderare la UE prin prisma TUE i a criteriilor stabilite la Copenhaga i
Madrid;
46

Potrivit art 49 TUE Orice stat european daca respecta principiile libertii, democraiei, egalit ii, statului de
drept, i care se angajeaz s le promoveze poate solicita s devin membru al Uniunii.
Daca sa ne referim criteriile stabilite la Copenahag si Madrid aceste exprima in expres conditiile impuse de
statele membre al UE fata de statele candidate. Aceste criterii se refer la:
-criteriu geographic- candidatul trebuie sa se situeze din punct de vedere geographic pe continental
European;
- stabilitatea instituiilor care garanteaz democraia, statul de drept, drepturile omului, respectful pentru
minoriti i protecia acestora (criteriul politic);
- existena unei economii de pia funcionale, precum i capacitatea de a face fa presiunii concurenei i
forelor pieei din Uniunea European (criteriul economic);
- capacitatea de a-i asuma obligaiile de membru al Uniunii, incluznd adeziunea la obiectivele uniunii
politice, economice i monetare (criteriul privind adoptarea acquis-ului comunitar).+ criteriul stabilit la
Madrid si anume aplicabilitatea legislatiei,capacitate de a corespunde normelor juridice comunitare;S-a
mentionat ca calitate de membru presupune crearea conditiilor pentru integrare armonioasa in structurile
adm si judecatoresti.
1.2.Analizai etapele procesului de aderare;
Procedura

1.

Aplicarea

ara european care ndeplinete criteriile din articolul 2 al TUE depune o cerere formal Consiliului.
Consiliul notific Parlamentul European, Comisia i parlamentele naionale cu privire la aceast cerere.

2.

Statutul de ar candidat

Statutul de ar candidat este acordat de Consiliul European n urma unui aviz favorabil din
partea Comisiei i n urma aprobrii de ctre Parlamentul European.

3.

Negocieri

Negocierile sunt deschise n urma unei decizii unanime a Consiliului European i ca urmare a unei
recomandri favorabile din partea Parlamentului European.
Negocierile au loc n cadrul unor conferine interguvernamentale ntre guvernele rilor UE i guvernul rii
candidate. Acquis-ul (corpusul legislativ al UE) este mprit pe domenii politice, fiecare dintre acestea
negociindu-se separat. (Exist n prezent 35 de domenii politicesau capitole.)
Pe parcursul fazei de preaderare, Comisia monitorizeaz eforturile rii candidate depuse pentru
implementarea acquis-ului. Aceasta, de asemenea, asist ara candidat pe parcursul procesului, furniznd
instrumente de finanare preaderare, precum TAIEX.

47

Dispoziii tranzitorii prile, de asemenea, dezbat dac anumite norme pot fi introduse treptat ( i
modalitatea de introducere) pentru a acorda noului membru sau rilor UE existente timp s se adapteze.
Acest aspect se discut, n principal, pe parcursul etapelor finale ale negocierilor.

4.

Procesul de monitorizare

Aa-numitul proces de monitorizare se desfoar n paralel cu negocierile. Acesta prevede verificarea


transpunerii n legea rii candidate a articolelor acquis-ului, enumerate ntr-un anumit capitol. Doar atunci
cnd ara candidat demonstreaz c a pus deja n aplicare un capitol din acquis, sau c l va pune n aplicare
pn la data aderrii, acest capitol se va nchide provizoriu. Fac excepie cazurile n care o ar candidat
stabilete acorduri speciale cu privire la o parte din acquis.
Comisia notific Consiliul i Parlamentul European pe parcursul procesului, n special prin intermediul
rapoartelor anuale privind progresul. ara candidat elaboreaz, de asemenea, programe anuale naionale
care cuprind evaluarea propriului progres cu privire la implementarea diverselor capitole ale acquis-ului.

5.

Aderarea

Obiectivul final al negocierilor este pregtirea tratatului de aderare. Aderarea trebuie aprobat n mod
unanim de ctre Consiliu i trebuie s primeasc aprobarea Parlamentului European. Tratatul este semnat
ulterior de fiecare dintre rile UE i de ara care ader i este ratificat de fiecare ar UE i de ara care
ader, fiecare n conformitate cu propriile proceduri constituionale.

1.3Estimai rolul instituiilor UE n procesul de aderare al unui stat


Paii de aderare la UE sunt prevzui la articolul 49 din TUE. Iniial, statul care dorete s adere la UE
adreseaz cererea sa de aderare Consiliului. Parlamentul European i parlamentele naionale sunt informate
cu privire la aceast cerere. Consiliul consult apoi Comisia i solicit aprobarea Parlamentului European,
care se pronun cu majoritatea membrilor care l compun. n cazul unui aviz favorabil, Consiliul se
pronun n unanimitate cu privire la cererea de aderare.
Condiiile de aderare i adaptrile impuse de aceasta tratatelor i instituiilor fac obiectul unui acord ntre
statele membre i statul solicitant. Acest acord (sau tratat de aderare) se supune ratificrii de ctre toate
statele contractante.
Procesul de aderare
Orice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei i al unei decizii a Consiliului, care i atribuie
rii solicitante statutul de ar candidat. Acest statut nu nseamn neaprat iniierea imediat a
negocierilor n vederea aderrii. ara candidat trebuie, mai nti, s ndeplineasc o serie de condiii.
Aceasta trebuie s ndeplineasc criteriile de eligibilitate definite de Consiliul European de la Copenhaga
din 1993 i completate de Consiliul European de la Madrid din 1995. Acestea sunt:
criterii politice: instituii stabile care s garanteze democraia, statul de drept, drepturile omului, precum i
respectarea i protecia minoritilor;
criterii economice: o economie de pia funcional, precum i capacitatea de a face fa presiunii
concureniale i forelor pieei din cadrul UE;
capacitatea de a-i asuma obligaiile de stat membru care decurg din dreptul i politicile UE (sau acquis-ul
comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice i monetare.
48

UE a trecut prin cinci extinderi succesive, de la crearea sa n 1957. Compus iniial din ase state membre la
fondarea sa, aceasta numr, n prezent, douzeci i apte de state membre.
2. Competena Curii de Justiie
2.1. Identificai misiunea general a jurisdiciei UE;
Pentru a construi Europa, anumite state (astzi n numr de 28) au ncheiat tratate de instituire a
Comunitilor Europene, ulterior a Uniunii Europene, dotate cu instituii care adopt norme de drept n
domenii determinate. Curtea de Justiie a Uniunii Europene reprezint instituia jurisdicional a Uniunii
i a Comunitii Europene a Energiei Atomice (CEEA) . Aceasta este compus din trei instane: Curtea de
Justiie, Tribunalul i Tribunalul Funciei Publice, a cror principal misiune este examinarea legalit ii
actelor Uniunii i asigurarea interpretrii i aplicrii uniforme a dreptului acesteia.Prin intermediul
jurisprudenei sale, Curtea de Justiie a consacrat obligaia administraiilor i a instanelor naionale de a
aplica pe deplin dreptul Uniunii n cadrul sferei lor de competen i de a proteja drepturile conferite de
acesta cetenilor (aplicarea direct a dreptului Uniunii), fr a aplica ns orice dispoziie contrar din
dreptul naional, fie aceasta anterioar sau ulterioar normei Uniunii (supremaia dreptului Uniunii asupra
dreptului naional).
Evoluia jurisprudenei sale ilustreaz contribuia Curii la crearea unui spaiu juridic care i privete pe
ceteni, fiind menit s le protejeze drepturile conferite acestora de legislaia Uniunii n diverse domenii ale
vieii lor cotidiene
2.2. Clasificai aciunile exercitate n faa organelor jurisdicionale;
Curtea pronun hotrri privind cazurile sesizate. Cele cinci tipuri de cazuri ntlnite frecvent sunt:
1. Procedura privind pronunarea unei hotrri preliminare
Instanele naionale din fiecare stat membru UE sunt responsabile pentru aplicarea corespunztoare a
legislaiei europene n statul respectiv. Dar exist riscul ca instanele din diferite ri s interpreteze legislaia
UE n moduri diferite.Pentru a preveni acest lucru, a fost prevzut o procedur pentru pronunarea unei
hotrri preliminare
2. Aciuni n nendeplinirea unei obligaii
Comisia poate iniia o aciune n justiie n cazul n care consider c un stat membru nu i ndeplinete
obligaiile prevzute de legislaia european. Procesul poate fi intentat i de un alt stat membru.n ambele
cazuri, Curtea investigheaz acuzaiile i pronun sentina. Dac se constat c acuzaiile aduse statului
respectiv sunt ntemeiate, acesta are obligaia de a remedia situaia imediat. n cazul n care statul membru
nu se conformeaz hotrrii pronunate de Curtea de Justiie, aceasta poate impune plata unei amenzi.
3. Aciuni n anulare
Dac un stat membru, Consiliul, Comisia sau (n anumite condiii) Parlamentul consider c un anumit act
legislativ european este ilegal, Curii de Justiie i se poate solicita anularea actului respectiv. Aceste aciuni
n anulare pot fi prezentate i de persoanele fizice care doresc s i solicite Curii anularea unui anumit act
legislativ care le afecteaz n mod direct i negativ.
4. Aciuni n constatarea abinerii de a aciona
Tratatul prevede c PE, Consiliul i Comisia au obligaia de a adopta anumite decizii n anumite situaii.
Dac nu i ndeplinesc aceast obligaie, celelalte instituii ale UE i, n anumite mprejurri, persoanele
fizice sau ntreprinderile pot adresa o plngere Curii pentru ca aceast abinere de a aciona s fie
consemnat oficial.
5. Recursul-Curtea de Justiie poate fi sesizat cu recursuri limitate la motive de drept, formulate mpotriva
hotrrilor i a ordonanelor Tribunalului. Dac recursul este admisibil i fondat, Curtea de Justiie anuleaz
decizia Tribunalului. n cazul n care cauza este n stare de a fi judecat, Curtea poate s o rein spre
soluionare. n caz contrar, aceasta trimite cauza Tribunalului, care este inut de decizia pronunat de Curte
n recurs.
6.Reexaminarea - Deciziile Tribunalului care statueaz asupra aciunilor introduse mpotriva hotrrilor
Tribunalului Funciei Publice a Uniunii Europene pot, n mod excepional, s fac obiectul unei reexaminri
din partea Curii de Justiie n condiiile prevzute n Protocolul privind Statutul Cur ii de Justi ie a Uniunii
Europene.
49

2.3. Estimai particularitile procedurii prejudiciale.


Procedura prejudicial (art. 234 din Tratatul UE): Instanele naionale pot cere CEJ lmuriri cu privire la
interpretarea dreptului comunitar. n plus, aceste instane pot solicita CEJ s verifice dac un anumit act
legislativ european este valabil. Acest lucru trebuie s asigure n primul rnd aplicarea unitar a dreptului
comunitar de ctre instanele naionale, care se ocup de aplicarea pe plan naional a legilor europene. Pentru
a putea solicita opinia CEJ judecata n fond derulat la intana naional trebuie s depind (n mod decisiv
pentru soluionarea cauzei) de interpretarea, resp. valabilitatea legilor comunitare. Instana va suspenda
judecata n fond pn la primirea rspunsului de la CEJ. Cererea solicitat va fi nti tradus n toate limbile
oficiale i apoi publicat n Monitorul Oficial al UE. Acest lucru ofer prilor, statelor membre i organelor
UE posibilitatea de a lua poziie n problema respectiv. Dup care are loc o dezbatere n fond, cu pledoaria
inut de avocatul general i apoi se procedeaz la pronunarea sentinei. Instana solicitant este obligat s
respecte sentina pronunat de CEJ.
Asadar, judecatorul national devine el insusi instanta comunitara. In definitiv, constatarea invaliditatii
dreptului national in raport cu o norma comunitara nu este de atributul Curtii Europene de Justitie, ci al
instantei nationale sesizate.
Tocmai de aceea se impune concluzia necesitatii cunoasterii de catre judecatorul national a acquis-ului
comunitar, care include, astfel cum s-a amintit deja, atat normele pozitive de drept comunitar, cat si
interpretarea lor de catre Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg.

Test 17
1. Comisia European:
1.1. Determinai structura Comisiei Europene, procedura de numire a Comisiei
Europene(preedintele, vicepreedintele (RUEAEPS), comisarii)
Comisia European este una dintre principalele instituii ale Uniunii Europene. Reprezint i susine
interesele Uniunii n ansamblul su. Propune acte legislative i gestioneaz punerea n aplicare a politicilor
europene i modul n care sunt cheltuite fondurile UE.Structura comisie este formate din 3
elemente:1)Colegiul Comisarilor(Colegiul comisarilor este alctuit din cte un comisar pentru fiecare stat
membru incluzind presedintele si inaltul reprezentant IRAEPS) 2)Directoratele Generale(DG-urile sunt
clasificate pe domenii de activitate,principale grupuri sint:Politicii Ue;Relatii Externe;Servicii
Generale;Servicii interne.)3)cabinetele comisarilor(mijloc intermediar intre DG si Comisari)staful cu care
functioneaza comisarul. Mandatul Comisiei este de cinci ani.Vice-presedinte a comisie si IRUEAEPS este
numit de Consiliu European potrvit VMC,cu acordul preventiv al Presedintelui Comisiei.
Comisia e condusa de un Presedinte asistat de 8 vice presedinti.
Procedura de numire a comisiei conform TUE include:
ETAPA 1 e dedicate consultarilor pt alegerea presedintelui, tinind seama de alegerile pt PE , acesta e
desemnat de consiliu European cu VMC. Candidatul desemnat e ales de PE cu votul majoritatii membrilor
prezenti.
ETAPA 2 se desemneaza ceilalti membri ai comisiei, fiind selectati de consiliu de comun accord cu
Presedintele ales. Fiecare membru propus e audiat de PE dupa care comisia desemnata este supusa, in
calitate de organ collegial, unui vot de aprobare din parte PE.
ETAPA 3 in ultima faza a procedurii, comisia e numita de consiliu European care hotaraste cu VMC.
1.2Analizai principiile de funcionare ale Comisiei Europene i statutul preedintelui Comisiei;
1.Funcionarea Comisiei este guvernat de principiul colegialitii, care se bazeaz pe egalitatea membrilor
Comisiei n participare la adoptarea poliiilor i implic urmtoarele: pe de o parte, deciziile sunt deliberate
n comun, pe de alt parte, toti membrii colegiului sunt politic responsabili n mod colectiv, pentru toate
deciziile pe care le iau.Exceptie de colegialitate:procedura scrisa;procedura de delegare;
2.O alt atribuie a Comisiei, este vegherea asupra respectrii dispoziiilor TCE i a actelor adoptate n
temeiul acestuia de ctre instituiile comunitare. n acest context, ea este mputernicitt s solicite statelor
membre sau ntreprinderilor aflate pe teritoriul UE informaii i s desfoare investigaii la faa
locului.Consiliul, prin regulamente, precizeaz modalitile de exercitare a acestui drept de control de ctre
Comisie. De exemplu, n domeniul concurenei.
50

3.O alt funcie a Comisiei o constituie dreptul de a sesiza CEJ dac consider c un stat membru nu i-a
ndeplinit corespunztor una din obligaiile care-i revin n temeiul TUE. n aceste cazuri. Comisia poate
solicita CEJ, s pronune i sanciuni pecuniare n privina statului n cauz, dac acesta refuz s se conformeze hotrrii CEJ de constatare a nendeplinirii obligaiilor. Mai mult ca att, Comisia poate sesiza CEJ
formulnd, aciuni de anulare.
4.Intreprinderile sau persoanele fizice sunt, la fel, pasibile de sancionare din partea Comisiei.In cazurile
prevazute de tratat,ea poate aplica vinovatilor amenzi grele(de pilda,in cazul incalcarii regurilor de
concurenta loiala).
Statutul presedintelui Comisiei este singurul comisar fara anumit portofoliu,toti ceilalti comisari sint
responsabili in fata lui in rest are un statut asemanator cu toti ceilalti membrii Comisiei si acesta consta in:se
abine de la orice act incompatibil cu natura funciilei
1.3. Estimai rolul Comisiei din perspectiva diverselor competene pe care le are
Reprezint i susine interesele Uniunii Europene n ansamblul su. Monitorizeaz i pune n aplicare
politicile UE:
propunnd proiecte legislative Parlamentului i Consiliului
gestionnd bugetul UE i alocnd fonduri
aplicnd dreptul european (mpreun cu Curtea de Justiie)
reprezentnd Uniunea European la nivel internaional, de exemplu negociind acordurile dintre UE i alte
ri.
Comisia are drept de iniiativ - poate propune acte legislative pentru a proteja interesele Uniunii i ale
cetenilor si. Ea procedeaz astfel doar n situaiile n care o msur eficient nu poate fi luat la nivel
naional, regional sau local (principiul subsidiaritii).
Cnd propune un proiect legislativ, Comisia ncearc s ia n calcul interesele unor categorii ct mai largi.
Pentru a se asigura c detaliile tehnice sunt corecte, Comisia consult experii din cadrul diferitelor comitete
i grupuri de lucru. De asemenea, organizeaz consultri publice.
Departamentele Comisiei se ocup de elaborarea proiectelor de acte legislative. Dac cel puin 14 din cei 27
de comisari sunt de acord cu proiectul, acesta este naintat Consiliului i Parlamentului care, dup ce l
dezbat i i aduc modificri, decid dac s-l adopte sau nu.
mpreun cu Parlamentul i Consiliul, Comisia stabilete prioritile n materie de cheltuieli pe termen lung
n contextul cadrului financiar european. De asemenea, elaboreaz un proiect de buget anual pe care l
nainteaz Parlamentului i Consiliului spre aprobare i supravegheaz modul n care sunt cheltuite fondurile
europene, de exemplu, de ctre ageniile i autoritile naionale i regionale. Modul n care Comisia
gestioneaz bugetul este verificat de ctre Curtea de Conturi.Comisia gestioneaz fondurile consacrate
politicilor europene (de exemplu, agricultur i dezvoltare rural) i programe precum Erasmus (schimburi
de studeni).
n calitate de gardian al tratatelor, Comisia se asigur c fiecare stat membru aplic n mod corect
legislaia european.n cazul n care consider c un guvern nu i respect obligaiile n acest sens, Comisia
i adreseaz mai nti o scrisoare oficial prin care i cere s remedieze situaia. n ultim instan, Comisia
poate nainta cazul Curii de Justiie. Curtea poate impune sanciuni, iar deciziile sale sunt obligatorii pentru
toate rile i instituiile europene.
Comisia se exprim n numele tuturor rilor UE n cadrul organismelor internaionale precum Organizaia
Mondial a Comerului.
De asemenea, negociaz acorduri internaionale n numele UE, precum Acordul de la Cotonou (privind
ajutorarea rilor n curs de dezvoltare din Africa, Caraibe i Pacific i derularea schimburilor comerciale cu
acestea).
2. Procedura non-legislativ
2.1. Identificai tipurile de proceduri de luare a deciziilor n UE;
Principalele tipuri de proceduri sint:cea legsilativa(care poate fi ordinara si speciala) si cea nonlegislativa(care poate fi de delegare si implentare).Procedura legislativ ordinar nlocuiete procedura
anterioar de codecizie. Aceast procedur este mai legitim din punct de vedere democratic. Procedurile
legislative speciale nlocuiesc procedurile anterioare de consultare, de cooperare i de aviz
conform. Spre deosebire de procedura legislativ ordinar, Tratatul privind funcionarea UE nu descrie n
51

mod precis procedurile legislative speciale. Modalitile de punere n practic a acestora sunt definite de la
caz la caz, prin articolele din Tratatul privind UE i din Tratatul privind funcionarea UE care prevd
aplicarea lor.
2.2. Analizai particularitile procedurilor legislative i non-legislative
Principale institutii implicate in procesul legislative sunt urmatoarele:a)Comisia Europeana(Comisia are
drept de iniiativ - poate propune acte legislative pentru a proteja interesele Uniunii i ale cetenilor
si.)aproximativ 80% din acte adoptate in cadrul procedurilor legislative sunt aprobate la initiative comisiei
si kiar detine unele drepturi cvazi legislative de a adopta acte in anumite domenii cum ar fi drepturile
muncitorilor de a ramine pe teritoriul statului membru dupa ce afost angajat pe teritoriu acestuia.
.b)Parlamentul Europen si Consiliul UE(n multe domenii, precum protecia consumatorilor i a mediului
s/a, Parlamentul colaboreaz cu Consiliul (instituia reprezentnd guvernele naionale) pentru a decide
asupra coninutului actelor legislative i pentru a le adopta. Este vorba, n acest caz, de procedura de
codecizie.n baza Tratatului de la Lisabona, a crescut numrul domeniilor politice care fac obiectul
codeciziei, ceea ce i confer Parlamentului European mai mult putere de a influena coninutul actelor
legislative n sectoare care includ agricultura, politica energetic, migraia i fondurile europene.) Consiliul
i Parlamentul au ultimul cuvnt cu privire la actele legislative propuse de Comisie.
In cadrul procedurii legislative ca adoptatori participa Consiliu si PE, fiind legislatorii UE, spre deosebire de
procedura non-legislativa in cadrul careia Comissia obtine competenta de a complementa elemente
neesentiale ale actului legislativ. In adrul procedurii non-legislative Consiliu si PE aproba actul nelegislativ.
Prin procedura non-legislativa Comisia obtine competenta de executare a actelor obligatorii juridice. Prin
procedura non-legilsativa se pun min aplicare actele legislative.
2.3. Estimai particularitile procedurii de delegare de la art.290 TFUE
Un act legislativ poate delega Comisiei competena de a adopta acte fr caracter legislativ i cu domeniu de
aplicare general, care completeaz sau modific anumite elemente neeseniale ale actului legislativ. Actele
legislative definesc n mod expres obiectivele, coninutul, domeniul de aplicare i durata delegrii de
competene. Elementele eseniale ale unui anumit domeniu sunt rezervate actului legislativ i nu pot face,
prin urmare, obiectul delegrii de competene.
Actele legislative stabilesc n mod expres condiiile de aplicare a delegrii; aceste condi ii pot fi
urmtoarele:
(a) Parlamentul European sau Consiliul pot decide revocarea delegrii;
(b) actul delegat poate intra n vigoare numai n cazul n care, n termenul stabilit prin actul legislativ,
Parlamentul European sau Consiliul nu formuleaz obieciuni.
n nelesul literelor (a) i (b), Parlamentul European hotrte cu majoritatea membrilor care l compun, iar
Consiliul hotrte cu majoritate calificat.
Totusi procedura de comitologie(reglementare+control)va continua sa fie untilizata pina cind toate actele de
delegare vor fi revizuite

52

Test 18
1.Comunitile Europene
1.1 Expunei premisele istorice ale crerii celor 3 Comuniti Europene
Ideea crearii unei Europe unite dateaza de secole, insa abia dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au format
premisele necesare demararii unui proces de integrare europeana. Comunitile Europene: Comunitatea
European a Crbunelui i Oelului (CECO), Comunitatea European (CEE) i Comunitatea European a
Energiei Atomice (EURATOM) au reprezentat fundamentul construciei europene. n pofida faptului c
iniial msurile Comunitilor vizau doar sfera economic, acestea au evoluat spre o cooperare politic. Prin
sintagma Comunitilor Europene se nelegea un ansamblu de organiza ii internaionale bazate pe
integrarea economic a statelor i pe o limitare a suveranit ii acestora , n beneficiul unor obiective i
instituii comune. Statelor naiune nu li s-a cerut s renune la suveranitatea lor, ci s transfere din
competene unei comuniti superioare. Comunitile Europene au reprezentat nucleul Uniunii Europene,
instituit prin Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992. De i cele trei Comunit i prezentau
caractere generale comune, acestea au fost instituite prin tratate distincte, fiecare avnd propriul su regim
juridic. n ceea ce privete sistemul instituional, Tratatul CECO a creat institu ii majoritar suprana ionale:
nalta Autoritate, Consiliul de Minitri , Adunarea parlamentar i Curtea de Justi ie. Asemeni modelului
federalist, sistemul instituional era format din organe superioare celor din statele membre, avnd
competena de a reglementa direct situaia juridic a statelor i a ntreprinderilor din industria siderurgic.
CEE i CEEA erau dotate cu un sistem instituional propriu, format din cte un Consiliu, o Comisie, o
Adunare i o Curte de Justiie. Anumite instituii, respectiv Curtea de Justiie a Comunit ilor Europene i
Adunarea parlamentar deveneau comune CECO, CEE i CEEA. Fiecare comunitate avea ns propria
Comisie i propriul Consiliu, din considerente care ineau de atenuarea elementului suprana ional . Aceast
situaie va dura pn n 1967 cnd va intra n vigoare Tratatul instituind un Consiliu unic i o Comisie unic
a Comunitilor Europene. Declaraia Ministrului francez al afacerilor externe, Robert Shuman, de la 9 mai
1950 a reprezentat un veritabil plan politic, care fundamenta bazele intelectuale i juridice ale construc iei
comunitare" . Lui Shuman i poate fi atribuit meritul sus inerii politice a acestui proiect, ns conceperea sa
i-a aparinut lui Jean Monnet. Acesta a creat n 1945 planul de revitalizare a industriei i economiei franceze
prin controlul asupra produciei germane de crbune i oel. .
1.2. Analizai obiectivele i natura juridic a celor trei Comuniti
TCECO este un tratat detaliat care are urmatoarele Obiective :
-formare unei pieti commune in ceea ce priveste comertul cu carbuni si produse siderurgice intre tarile
membre prin interzicerea: taxelor vamale, masurilor si practicilor discriminatorii etc.
- nasterea unei Europi Unite;
53

- incurajarea pacii in lume;


- transforma Europa cu pas cu pas proces , ducnd la unificarea Europei democratice, incluznd att
Europa de Est i Europa de Vest, despartite de Cortina de Fier
-crearea primi instituii supranational si prima agentie din lume anti-cartel;
- crearea unei piei unice pe ntreg teritoriul Comunitii
Dezvoltarea economica a UE pe baza de carbine si otel
TCEEA la fel e un tratat detaliat(numit, tratat normativ sau tratat lege)Obiectivele CEEA :
-Crearea unei piete comune pt materiile si echipamentele nucleare intre tarile membre, dar si -promovarea
utilizarii energiei atomice in scopuri pasnice.
-De a contribui, prin stabilirea condiiilor necesare formrii i dezvoltrii rapide a industriilor nucleare, la
ridicarea nivelului de via n statele membre i
-la dezvoltarea schimburilor cu alte ri.
Natura juridica a CEE- dat fiind scopul mai larg al tratatului, este vorba mai degraba de un tratat cadru care
contine doar reguli de baza pt a fi detaliate prin acte subsidiare.
Obiectivele CEE:
- Creare unei piete comune la nivelul celor 6 state care sa aiba caracterul unei piete nationale si care sa
determine realizarea : uniunii vamale care presupune libertatea de circulatie a marfurilor si o protectie
externaprin instituirea unei taxe vamale comune fata de terti; protectia liberei concurente; libera
circulatie a factorilor de productie; instituirea unei politici comune in agricultura,transporturi;
apropierea reglementarilor legale din statele membre pt buna functionare a pietei
1.3. Evaluai sub aspect comparativ tabloul instituional propus pentru cele 3 comuniti dar i
mecanismul decizional instituional
Schema institutionala CEEA si CEE:
Consiliul de Minitri CEEA/ CEE cate un ministru din fiecare tara
ComisiaCEEA/ Comisia CEE;
Comisia CEEA 5 membri cu autonomie fata de statele membre;
Comisia CEE 9 membri cu autonomie fata de statele membre;
Competente: de a elabora proiecte privind actiuni comunitare pe care le prezinta spre aprobare Consiliului
ministerial.
Adunarea comuna pentru cele 3 comunitati;
Compozitie: reprezentanti trimisi de parlamntele nationale;
Functii exclusiv consultative si atributii de control.
Curtea de Justiie comuna celor 3;
Compozitie: 7 judecatori
Sarcini: vegheaza respectare prevederilor Tratatelor, precum si ale dispozitiilor de aplicare ale acestora.
Comitetul Economic si Social Organ consultativ comn pentru CEEA si CEE;
Agentia de Aprovizionare a CEEA institutie de gestiune specializata.
In cadrul CEEA si CEE, mecanismul decizional este urmatorul: deciziile sunt luate de Consiliul de Ministri,
dar la propunerea Comisiilor. Asadar, desi Comisiile un mai pastreaza puterea de decizie a Inaltei Autoritati,
ele primesc un rol care un poate fi neglijat: au puterea de initiativa legislativa.Adunarea comun CECO a
devenit competent i pentru EURATOM i CEE, dar lrgit de la 78 la 142 de membri i transformat n
Adunarea Parlamentar European i mai apoi n Parlamentul European, pentru toate cele trei Comuniti.
Membrii si sunt delegai de parlamentele naionale, n funcie de mrimea demografic a fiecrui stat
membru. Parlamentul are competene deliberative i de control.
2.Dreptul primar al Uniunii Europene:
2.1 Definii dreptul primar al UE
Legislatia comunitara primara (sau dreptul primar) include in primul rand Tratatele si alte acorduri cu un
statut similar. Legislatia comunitara primara este rezultatul negocierilor directe dintre guvernele statelor
membre. Aceste acorduri sunt puse pe hartie sub forma de Tratate care trebuie ulterior ratificate de
parlamentele nationale. Aceeasi procedura se aplica oricaror amendamente ulterioare aduse Tratatelor.
2.2. Determinai din ce este format dreptul primar.
54

Uniunea European (UE) are un sistem juridic i un drept care i sunt proprii: cele mai importante norme i
principii sunt prevzute n tratatele fondatoare; UE poate adopta acte juridice i legislative, pe care statele
membre trebuie s le respecte i s le aplice.
Cele dou izvoare principale ale dreptului UE sunt: dreptul primar i dreptul secundar.
Dreptul primar este format din tratatele care stabilesc cadrul juridic al Uniunii Europene. Dreptul secundar
este compus din instrumente juridice bazate pe aceste tratate, cum ar fi regulamente, directive, decizii i
acorduri. Acestora li se adaug principiile generale ale dreptului UE, jurisprudena dezvoltat de Curtea
European de Justiie i dreptul internaional.
Dreptul UE se caracterizeaz prin faptul c este direct aplicabil n toate statele membre ale UE (efect
direct) i c legile statelor membre ale UE pot fi declarate inaplicabile n cazul n care intr n conflict cu
dreptul UE (supremaia acestuia din urm).n Uniunea European, dreptul primar poate fi considerat
principalul izvor de drept. Acesta se afl n vrful piramidei ordinii juridice europene i este format, n
principal, din urmtoarele tratate:
tratatele fondatoare: Tratatul privind Uniunea European, Tratatul privind funcionarea UE i Tratatul
de instituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice;
protocoalele i anexele la tratate, tratatele de aderare ale statelor membre la Uniunea European i alte
tratate.mpreun, aceste tratate stabilesc repartizarea competenelor ntre Uniune i statele membre, definesc
procesul de luare a deciziilor, atribuiile instituiilor UE i sfera acestora de aciune n fiecare domeniu de
politic.Ultima revizuire a dreptului primar al UE a avut loc odat cu adoptarea Tratatului de la Lisabona,
care a intrat n vigoare n decembrie 2009 (tratatele menionate mai sus includ modificrile introduse de
Tratatul de la Lisabona).
2.3. Evaluai sub aspect comparativ dreptul primar i cel derivat al UE
Dreptul derivate are la baza Tratatul de la care deriva, adica are la baza dreptul primar. Dreptul; derivate sunt
acele acte care pun in aplicare in mod directsau indirect, general sau special prevederile Tratatelor
fundamentale. Dreptul derivate poate avea atit character obligatoriu cit si poate sa nu fie investit cu forta
obligatory, spre deosebire de dreptul primar care are forta obligatory. Dreptul primar are o sfera mai larga de
expunere, in timp ce dreptul derivat, deobicei are tendinta de oblica sau recomanda o conduit a subiectilor cu
character special.
Dreptul comunitar primar este constituit din normele juridice nscrise n tratatele care au
creat C.E.C.O., C.E.E. i C.E.E.A. Aceste tratate constitutive ale Comunitilor Europene au fost calificate
ca fiind tratate-lege pentru C.E.C.O. i C.E.E.A. i tratate-cadru pentru C.E.E., acestea fiind amendate i
completate pe parcursul timpului de o serie de protocoale i diferite anexe, toate cu valoare juridic
obligatorie, asemenea tratatelor de baz. Dreptul instituional comunitar derivat este format din norme
cuprinse n acte emise de instituiile comunitare constituite prin dispoziiile din tratate. Este derivat deoarece
ansamblul de acte care l constituie este subordonat dispoziiilor din tratate de la care nu pot deroga.

55

Test 19
1.Principiile generale ale dreptului Uniunii Europene:
1.1. Expunei principiile generale ca parte a dreptului UE
1.Pr. mputernicirii speciale limitate i inmplicite
2.pr. Subsidiaritii
3.pr.proporionalitii
4.pr. Echilibrului instituional
5.pr. Rangului prioritar al dreptului UE fa de dreptul naional
6.pr. Aplicrii directe a dr. comunitar
7pr. Respectarii drepturilor fundamentale ale omului
1.2. Determinai care sunt principiile generale consfinite n tratate i cele care deriv din
jurispruden
Principiile generale consfintite in tratate si care deriva din jurisprudenta sunt:
pr. Aplicrii directe a dr.UE- acest principiu asi are izvor jurisprudenta si anume cauza Van Gend en Loos.
Aceast spe consacr recunoaterea tratatului ca fiind o nou ordine juridic n dreptul internaional,
nu doar n ce privete statele suverane care au semnat i ratificat tratatul, ci i n cadrul sistemului intern de
drept al acestora. Ordinea juridic a CE se caracterizeaz prin faptul c are efect direct i se bucur de
supremaie (prioritate) n raport cu ordinea juridic intern. Astfel, norma comunitar creeaz drepturi i
obligaii, care pot fi invocate direct de particulari n faa instanelor naionale.2)pr. Rangului prioritar al
dreptului UE fa de dreptul naional principiiu consacrat de jurisprudenta prin cauza : Costa (Flaminio)
vs. Enel, Se afirm prin intermediul acestei spee faptul c TCE este parte integrant din sistemul de
drept al statelor membre i trebuie aplicat de instanele acestora. 3). mputernicirii speciale limitate i
implicite In aceeasi cauza, soluia pe care o consacr Curtea este n sensul c transferul de la statele membre
din sistemul de drept intern ctre sistemul comunitar al drepturilor i obligaiilor aduce o limitare
permanent a drepturilor suverane, un act ulterior, unilateral din partea statului membru, incompatibil cu
dreptul comunitar neputnd prevala n raport cu un act comunitar.Principii connsfintite in tratate sunt :
Principiul subsidiaritii este fundamental pentru funcionarea Uniunii Europene (UE), mai precis pentru
luarea deciziilor la nivel european. Acesta permite n special s se stabileasc n ce situaii UE are
competena de a legifera i de a contribui la luarea deciziilor ct mai aproape posibil de ceteni.Principiul
subsidiaritii este consacrat prin articolul 5 din Tratatul privind UE. Acesta este menionat alturi de alte
dou principii, considerate de asemenea eseniale pentru luarea deciziilor la nivel european: principiul
atribuirii i principiul proporionalitii. Subsidiaritatea i proporionalitatea sunt principii conexe
principiului atribuirii. Ele stabilesc n ce msur UE i poate exercita competenele care i sunt atribuite prin
56

intermediul tratatelor. n temeiul principiului proporionalitii, mijloacele la care recurge UE pentru a


realiza obiectivele stabilite prin tratate nu pot depi strictul necesar.
Sistemul instituional reprezint ansamblul instituiilor i organelor comunitare, corelate integrativ prin
atribuii i funciuni intercondiionate ntr-un cadru instituional unic. Dup Tratatul de la Maastricht,
instituiile au devenit instituii ale Uniunii Europene
Principiul echilibrului instituional reunete dou componente eseniale, i anume:
- separarea puterilor, respectiv a competenelor instituiilor comunitare;
- colaborarea, cooperarea ntre instituiile Comunitilor europene.
1.3. Evaluai importana acordat drepturilor fundamentale n sistemul normativ al Uniunii Europene
Drepturile omului reprezint fundamentul existenei i coexistenei umane. Universale, indivizibile i
interdependente, ele definesc umanitatea. Ele ntruchipeaz principiile ce formeaz piatra de cpti a
demnitii umane, aprecia Secretarul General al Naiunilor Unite n mesajul inaugural rostit cu ocazia
aniversrii a 50 de ani de la adoptarea Declaraiei Universale a Drepturilor Omului. Aprecierile sale reflect
starea de fapt a ultimelor decenii: confruntat cu noi provocri conflicte internaionale, lupta mpotriva
srciei, protecia mediului societatea internaional a ncercat, prin adoptarea la nivel internaional i
regional a unor documente consacrnd principii ale proteciei drepturilor omului, s-i ndeplineasc
angajamentul asumat dup cel de-al doilea rzboi mondial i s impun o viziune coerent, solidar i
universal a acestora, corespunztoare unui standard internaional general de protecie a lor.
Astfel, recunoscnd drepturile fundamentale ca i principii ale dreptului comunitar, Curtea de Justiie a
Comunitilor Europene a conferit, prin mecanismele sale jurisdicionale, substan proteciei propriu-zise
a acestor drepturi. Sub presiunea jurisdiciilor constituionale i n condiiile n care nu exista n nici unul
din tratatele privind Comunitile europene o dispoziie similar celei cuprinse n articolul 38 al.1 al
Statutului Curii Internaionale de Justiie, C.J.C.E. a dezvoltat un corpus de decizii care au dat Comunitii
Economice Europene de la acea dat o baz n protecia drepturilor fundamentale, conservnd n acelai
timp coerena ordinii legale comunitare i demonstrnd capacitatea sa de a absorbi valorile de baz ale
sistemelor juridice naionale ale statelor membre 1. O importan deosebit se acord i egalitii dintre femei
i brbai, consacrat expres n articolul 2 al T.C.E., printre misiunile atribuite Comunitii, n vreme ce
articolul 119 (actual 141) nu consacra anterior dect egalitatea de remuneraii ntre lucrtorii de sex feminin
i cei de sex masculin, dar i principiului combaterii oricrei forme de discriminare fondat pe criterii de
sex, ras ori origine etnic, religie ori convingeri religioase, handicap, vrst sau orientare sexual.
2. Banca European de Investiii (BEI):
2.1. Expunei temeiul juridic al crerii Bncii Europene de Investiii i natura juridic a acesteia;
BEI a fost create in 1958 prin tratatul de la Roma,in calitate de institutie de finantare pe termen lung a UE,cu
misiunea de a contribui la integrarea,dezvoltarea echilibrata si coeziunea economica si sociala a statelor
member ale UE prin acordarea,cu titlu de imprumut a unor mari fonduri financiare pe piata capitalurilor si
imprumuturilor,in conditii favorabile pentru realizarea proiectelor ce contribuie la realizarea obiectivelor pe
atunci Comunitatilor Europene. Banca European de Investiii aparine celor 27 de state membre,este dotata
cu personalitate juridica dinstincta si autonomie financiara in cadrul sistemului institutional al UE.
2.2. Analizai modalitatea de numire, organizare i funcionare a Bncii Europene de Investiii;
Acest statut stabilete normele de funcionare a Bncii Europene de Investiii (BEI), banca de mprumuturi
pe termen lung a Uniunii Europene. BEI, creat n 1958 n temeiul Tratatului de la Roma, contribuie la
realizarea obiectivelor Uniunii finannd proiecte de investiii care favorizeaz integrarea european,
dezvoltarea echilibrat, coeziunea economic i social i o economie inovatoare bazat pe cunoatere. BEI
are sediul la Luxemburg. Membrii si sunt cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar capitalul
bncii depete 232,3 miliarde EUR. Toate statele membre subscriu mpreun la capitalul BEI. Contribuia
lor se calculeaz n funcie de importana economic a fiecrui stat n cadrul Uniunii (exprimat prin PIB) la
momentul aderrii. Orice nou aderare a unui stat la UE determin o majorare de capital. Totodat, Consiliul
guvernatorilor poate hotr n unanimitate o majorare a capitalului subscris. Acesta este alctuit din minitrii
desemnai de statele membre (n principiu, minitrii economiei i ai finanelor). Consiliul guvernatorilor este

1
57

principalul organ decizional al BEI. Consiliul fixeaz orientrile generale ale Bncii i adopt deciziile cele
mai importante.
Astfel, Consiliul guvernatorilor exercit urmtoarele funcii:
stabilete directivele generale referitoare la politica de creditare a Bncii;
poate hotr majorarea capitalului subscris;
exercit puterile de numire i demitere a membrilor Consiliului de administraie i ai Comitetului de direcie;
aprob raportul i bilanul anual, precum i contul de profit i pierderi n cadrul reuniunii sale anuale;
autorizeaz Banca s finaneze proiecte n afara UE;
poate adopta n unanimitate orice decizii privind suspendarea activitii Bncii i suspendarea acordrii de
mprumuturi sau garanii unui stat membru sau resortisanilor acestuia n cazul n care statul membru n
cauz nu i respect obligaiile;
aprob regulamentul de funcionare a Bncii.
n cadrul mandatului su, Banca acord credite statelor membre sau ntreprinderilor private sau publice
pentru investiii care urmeaz s fie realizate pe teritoriul european al statelor membre. Prin derogare, BEI
poate acorda mprumuturi pentru proiecte care urmeaz s fie realizate n totalitate sau parial n afara
teritoriului european al statelor membre.
2.3. Estimai rolul BEI din perspectiva diverselor competene pe care le are
Banca European de Investiii are misiunea de a contribui, recurgnd la pieele de capital i la resursele
proprii, la dezvoltarea echilibrat i nentrerupt a pieei interne n interesul Uniunii. n acest scop, Banca
faciliteaz, prin acordarea de mprumuturi i garanii i fr a urmri un scop lucrativ, finan area proiectelor
de mai jos n toate sectoarele economiei:
(a) proiecte care urmresc punerea n valoare a regiunilor mai puin dezvoltate;
(b) proiecte care urmresc modernizarea sau conversia ntreprinderilor ori crearea de noi activiti care sunt
rezultatul realizrii sau funcionrii pieei interne i care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finan ate n
ntregime prin diferitele mijloace de finanare existente n fiecare dintre statele membre;
(c) proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi
finanate n ntregime prin diferitele mijloace de finanare existente n fiecare dintre statele membre.
n ndeplinirea misiunii sale, Banca faciliteaz finanarea programelor de investiii n legtur cu
interveniile fondurilor structurale i ale altor instrumente financiare ale Uniunii. Banca colaboreaz cu toate
organizaiile internaionale care exercit activiti n domenii de activitate similare.
(2) Banca caut toate contactele necesare n vederea cooperrii cu instituiile bancare i financiare ale rilor
n care i desfoar operaiunile.
n cadrul mandatului definit la articolul 309 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, Banca
acord finanri, n special sub form de credite i de garanii, membrilor si sau ntreprinderilor private sau
publice pentru investiii care se vor realiza pe teritoriile statelor membre, n cazul n care nu sunt disponibile,
n condiii rezonabile, mijloace provenind din alte resurse.

58

Test 20
1.Dreptul derivat al Uniunii europene
1.1 Definii dreptul derivat al UE
Din categoria actelor de drept derivat fac parte o serie de acte care au la baza Tratatul, de unde si denumirea
lor, care indica faptul ca adoptarea lor se fundamenteaza pe dreptul primar. Actele cu caracter normativ
emise de institutiile Uniunii Europene n procesul exercitarii competentelor care le sunt atribuite prin Tratat
alcatuiesc legislatia secundara, cel de-al doilea izvor important al ordinii juridice institutionale comunitare.
Legislatia primara atribuie rolul de a emite acte comunitare triunghiului decizional format din Parlamentul
European, Consiliul U.E. si Comisia Europeana. n exercitarea atributiilor conferite prin Tratate de catre
statele membre ale U.E., acestea au competenta de a adopta mai multe tipuri de acte juridice, care au efecte
juridice diferite si sunt specifice ansamblului original pe care l reprezinta Uniunea Europeana.
1.2. Analizai acordurile internaionale n calitate de izvor al dreptului UE
In ultima perioada, activitatea in domeniul conventiilor internationale incheiate de C.E. se afla in continua
crestere, in concordanta cu extinderea competentelor comunitare. Problema cunoasterii locului si rolului
acestei surse de drept este foarte importanta, existand in doctrina doua solutii in ceea ce priveste
aplicabilitatea acestor acorduri, in functie de teoria adoptata: cea dualista sau monismul.
Teoria dualista, avand ca adepti doctrinarii italieni si germani, promoveaza urmatoarea conceptie: ordinea
juridica internationala si cea nationala sunt sisteme juridice independente, separate, care coexista paralel.
Teoriile moniste propun solutia conform careia norma de drept intern se afla in aceeasi sfera cu cea
internationala, existand un raport de supra/subordonare.
Acordurile incheiate de Comunitati. Acordurile incheiate de C.E. cu statele terte sau cu organizatii
internationale fac parte integranta din ordinea juridica comunitara din momentul intrarii lor in vigoare.
Rezulta faptul ca sistemul pe care se bazeaza C.E. este cel monist, ceea ce inseamna ca acordurile
internationale fac parte din ordinea juridica comunitara fara a fi necesara vreo masura interna de
transformare a sa. Decizia incheierii acordurilor este, deci, suficienta pentru integrarea in ordinea juridica
comunitara, aceasta integrare neavand, bineinteles, efect decat de la data intrarii in vigoare a acordului.
Acordurile incheiate de catre C.E. ocup, in ordinea juridica comunitara, un loc inferior Tratatelor, dar
superior dreptului derivat.
Actele unilaterale adoptate de organele infinitate prin acordurile incheiate de Comunitati. Regimul aplicabil
acordurilor incheiate de C.E. este acelasi si pentru actele adoptate de organele create prin aceste acorduri.
Numeroase acorduri incheiate de catre C.E. si, mai ales, acordurile de asociere sau de cooperare instituie
organe carora le confera o putere de decizie. Actele adoptate in conditiile prevazute de aceste acorduri au
acelasi rang in ordinea juridica comunitara ca acordurile insesi.
59

Succesiunea la acordurile incheiate anterior de statele membre. In ordinea juridica comunitara pot intra
anumite acorduri incheiate de statele membre inainte de intrarea in vigoare a Tratatelor institutive. In acest
caz le este permis statelor membre sa continue executarea acestor acorduri, dar acest aspect nu presupune, in
nici un caz, ca acestea din urma fac parte din ordinea juridica comunitara. Acest lucru ar fi posibil numai
daca C.E. ar succede la aceste acorduri.
1.3. Evaluai sub aspect comparativ msurile secundare adoptate de instituiile UE
1.Regulamentul are aplicabilitate generala, direct aplicabil in toate sferele, se aplica fara a fi necesare
modificari si persoanele fizice si juridice pot invoca prevederele acestora, obligatoriu in toate elementele
sale
2. Decizia este obligatorie in toate elementele sale pentru destinatarii pe care ii desemneaza. Decizia este
deci, prin natura sa, un act individual care produce efecte pentru unul sau mai multi destinatari, care pot fi:
statele membre sau particularii. Decizia se deosebeste de regulament prin absenta aplicabilitatii generale.
Din punct de vedere insa al aplicabilitatii directe, se poate intampla, totusi, ca decizi adresata unui stat
membru sa implice luarea de catre acesta a unor masuri destinate punerii sale in aplicare
In cadrul deciziei se stabilesc atat rezultatul ce urmeaza sa fie atins, cat si modalitatile de aplicare.
Atunci cand se adreseaza persoanelor fizice sau juridice, efectele deciziei sunt imediate. Deciziile adresate
unui stat sau statelor membre sunt obligatorii pentru toate institutiile acelui stat, inclusiv pentru sistemul
judiciar. In consecinta, in temeiul suprematiei dreptului comunitar, institutiile sunt obligate sa se abtina de la
aplicarea normelor nationale de natura sa afecteze aplicarea deciziei. In anumite circumstante (atunci cand
institutiile comunitare impun prin decizie statului membru un anumit tip de actiune), deciziile pot avea efect
direct si pot fi invocate de o persoana fizica sau juridica intr-un litigiu cu o autoritate publica.Directiva
comunitara continua sa apara ca avand "un obiect normativ neidentificat. Directiva leaga orice stat membru
destinatar in ceea ce priveste rezultatul de atins, lasand instantelor nationale competenta in ceea ce priveste
forma si mijloacele[2; p. 76]. O directiva nu va fi niciodata aplicabila in mod direct in statele destinatare,
deoarece ea va avea intotdeauna nevoie de masuri nationale de executare, de transpunere in dreptul intern,
chiar si in cazul directivelor cu un grad foarte mare de claritate, precizie si detaliere.
In afara actelor derivate cu caracter obligatoriu, exista o categorie de acte adoptate de catre institutiile sau
organele comunitare care nu au caracter obligatoriu in sensul pe care il cunoastem in cazul regulamentelor,
deciziilor si directivelor; este vorba despre recomandare si aviz.
Recomandarea. Recomandarile si avizele nu au nici un efect constrangator, cu exceptia recomandarilor
C.E.C.O., care aveau acelasi efect ca cel al directivelor. Obiectul recomandarilor este acela de a invita
destinatarii sa adopte o anumita conduita. Recomandarea reprezinta, uneori, un substitut pentru adoptarea
unei directive, pornind de la premisa increderii in autodisciplina destinatarilor sai. In situatia in care luarea
in considerare a recomandarii esueaza, acestia din urma stiu ca va fi tradus continutul recomandarii intr-un
act constrangator din punct de vedere juridic. In alte cazuri, recomandarea vizeaza un cadru general de
actiune.
2. Banca Central European instituie financiar a UE:
2.1. Relatai evoluia politicii economice i monetare;
In anul 1988 Consililul European a declarat printer obiectivele UE instaurarea globala a unii Uniuni
Economice si Monetare.Pentru realizarea acestui scop a fost intocmit un raport care propunea realizarea
UEM in 3 etape successive.
Prima etapa presupunea realizarea in perioada 1 iulie 1990-31 decembrie 1993 a urmatoarelor
sarcini:1)liberalizarea completa a circulatiei capitalurilor;2)Consolidarea cooperarii intre bancile nationale
centrale ale statelor membre:3)Utilizarea libera a monedei uniceecu(predecesoara monedei euro)
Pentru a doua etapa,realizata intre anii 1 ianuarie 1994-31 decembrie 1998 se propunea:
1)Crearea Institutului Monetar European;
2)Stabilirea unei interdictii pentru bancile nationale centrale ale statleor member de acorda imprumutiri
autoritatilor si organismelor publice;
3)Consolidarea coordonarii politicilor monetare intre statele member;
4)Realizarea unor masuri in stare sa conduca la independenta bancilor centrale nationale
A treia etapa,oriantata pentru perioada de dupa 1 ianuarie1999 implica:
1)Stabilirea irevocabila a ratei de conversiune a monedelor nationale fata de moneda euro;
60

2)Introducere mondei euro


3)Elaborarea unei politici monetare unice pentru Sistemul European al bacnilor centrale
2.2. Analizai modalitatea de organizare, funcionare i atribuiile Bncii Centrale Europene;
Printre atributiile BCE se numara:
definirea politicilor Eurosistemului: Consiliul guvernatorilor BCE este responsabil de politica monetar
pentru moneda unic. Aceasta presupune, printre altele, definirea stabilitii preurilor, a modalitii de
analiz a riscurilor inflaioniste etc.;
adoptarea de decizii privind operaiunile de politic monetar, coodonarea i monitorizarea acestora:
BCE d instruciuni BCN cu privire la detaliile operaiunilor necesare (valoare, timp, dat etc.) i verific
derularea cu succes a acestora;
adoptarea de acte juridice: n limite clar definite, organele de decizie ale BCE au competena de a emite
acte cu for juridic obligatorie n interiorul Eurosistemului, precum orientri i instruciuni, n vederea
asigurrii derulrii coerente a operaiunilor descentralizate de ctre BCN. n plus, n limitele definite,
organele de decizie pot adopta regulamente i decizii, care au for juridic obligatorie n afara
Eurosistemului;
autorizarea emiterii de bancnote: cuprinde planificarea i coordonarea strategic a produciei i a
procesului de emisiune a bancnotelor euro
intervenii pe pieele valutare: n colaborare cu fiecare BCN, dac este necesar. Aceasta presupune
cumprarea i/sau vnzarea de titluri pe pieele valutare;
operarea sistemelor de pli i supravegherea infrastructurii de pli i a altor infrastructuri ale pieei
financiare: sistemele de pli reprezint un mijloc de transfer al banilor n cadrul sistemului bancar.
Organele interne ale BCE sunt consiliul guvernatorilor,comitetul executiv si consiliul general. Consiliul
guvernatorilor Bncii Centrale Europene este constituit din membrii Comitetului executiv al Bncii
Centrale Europene i din guvernatorii bncilor centrale naionale ale statelor membre a cror moned este
euro. Comitetul executiv este constituit din preedinte, un vicepreedinte i ali patru membri. Preedintele,
vicepreedintele i ceilali membri ai Comitetului executiv sunt numii de Consiliul European, hotrnd cu
majoritate calificat, la recomandarea Consiliului i dup consultarea Parlamentului European i a
Consiliului guvernatorilor Bncii Centrale Europene, dintre persoane a cror autoritate i experien
profesional n domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Mandatul acestora este pe termen de opt ani
i nu poate fi rennoit. Doar resortisanii statelor membre pot fi membri ai Comitetului executiv. Consiliul
general este alctuit din:
preedintele BCE;
vicepreedintele BCE i
guvernatorii bncilor centrale naionale (BCN) ale celor 28 de state membre ale UE.
2.3. Estimai sub aspect comparativ Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC) i Eurosistemul.
Eurosistemul este alctuit din BCE i BCN ale statelor care au adoptat euro. Eurosistemul i SEBC vor
coexista att timp ct vor exista state membre ale UE n afara zonei euro.
Obiectivul principal al Eurosistemului este meninerea stabilitii preurilor, respectiv protejarea valorii
monedei euro.
Banca Central European se angajeaz s ndeplineasc n mod eficient toate atribuiile de banc central
care i sunt ncredinate. n acest sens, aspirm la cel mai nalt nivel de integritate, competen, eficien i
transparen.
Exist trei motive principale pentru crearea unui sistem de bnci centrale n Europa:
demersul strategic al Eurosistemului se bazeaz pe competenele existente, cadrul instituional,
infrastructura, experiena i capacitile operaionale excelente ale BCN. n plus, unele bnci centrale au i
alte atribuii pe lng cele proprii Eurosistemului;
date fiind ntinderea geografic a zonei euro i relaiile de lung durat stabilite ntre comunitile bancare
naionale i BCN corespunztoare, s-a considerat adecvat asigurarea unui punct de acces la activitile de
banc central pentru instituiile de credit n fiecare stat membru participant;
lund n considerare numrul mare de ri, limbi i culturi care exist n zona euro, BCN (i nu o entitate
supranaional) au reprezentat cea mai bun soluie pentru a servi drept puncte de acces ale Eurosistemului.

61

Test 21
1. Arhitectura instituional a Uniunii Europene:
1.1. Identificai principalele entiti ce formeaz cadrul instituional al UE;
Conform prevederilor a Tratatului privind Uniunea Europena,aceasta din urma dispune de un cadru
instituional care vizeaz promovarea valorilor sale, urmrirea obiectivelor sale, susinerea intereselor sale,
ale cetenilor si i ale statelor membre, precum i asigurarea coerenei, a eficacitii i a continuit ii
politicilor i a aciunilor sale. Instituiile Uniunii sunt:
Parlamentul European;
Consiliul European;
Consiliul Uniunii Europene;
Comisia European
Curtea de Justiie a Uniunii Europene;
Banca Central European;
1.2. Analizai particularitile sistemului instituional al UE;
Uniunea European (UE) nu este federaie ca Statele Unite ale Americii. Nu este nici organism de cooperare
interguvernamental, ca Organizaia Naiunilor Unite. n realitate, este unic. rile care formeaz UE
(statele membre) rmn naiuni independente i suverane care i exercit ns n comun o parte din
suveranitate pentru a dobndi, la nivel mondial, o putere i o influen pe care nu le-ar obine dac ar aciona
pe cont propriu .n practic, prin punerea n comun a suveranitii se nelege c statele membre deleag
anumite puteri de decizie unor instituii comune pe care le-au creat, astfel nct hotrrile cu privire la
probleme specifice de interes comun s poat fi adoptate n mod democratic, la nivel european.Respectiv
pentru implementarea acesto scopuri e nevoie de un sitem institutional specific. Fiecare institu ie din cadrul
celor mentiona anterior acioneaz n limitele atribuiilor care i sunt conferite prin tratate, n conformitate cu
procedurile, condiiile i scopurile prevzute de acestea. Instituiile coopereaz unele cu altele n mod loial.
Cadrul institutional al Uniunii Europene, stabilit de catre Tratate, are la baza "triunghiul institutional"
(Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European si Comisia Europeana ), care sunt actorii procesului de
decizie, si Consiliul European, care defineste orientarile politice generale. Pe masura ce competentele
Uniunii s-au extins, institutiile s-au dezvoltat si au devenit mai numeroase.
Agentiile, fundatiile si centrele au fost infiintate pe baza deciziilor adoptate de Comisia Europeana sau de
Consiliul Uniunii Europene, dar functioneaza ca organisme cu autonomie deplina.Pe masura intereselor pe
care le reprezinta si apara aceste institutii pot fi clasate sub o urmatoare formula: prin natura lor, ele
reprezint interesele statelor (Consiliul), interesele Uniunii (Comisia), interesele popoarelor statelor membre
(Parlamentul) si interesele dreptului Uniunii (Curtea de Justitie); beneficiaz de o anumit autonomie
juridic, administrativ si financiar, corolar al specificittii lor functionale.
62

1.3. Propunei argumentnd poziia care este instituia UE ce confer originalitate sistemului
instituional al UE.
Daca folosim metoda deductiei putem stabili ca intr-un stat suveran sunt 3 verigi principale ale puterii
reprezentate anume prin cele legislative,executive si judecatoresti.Reprezentarea acestora in cadrul
sistemului institutional al UE este respective-puterea legislative(Parlamentul European si Consiliul
UE);puterea executive(Comisia Europeana);puterea jurisdictionala(Curtea de justitie a UE).Prin urmare
putem stabili ca institutia care confera originalitatea sistemului institutional este Consiliul European.O
asemenea institutie nu poate fi gasit in cadrul unui stat tipic.Consiliul European definete orientrile i
prioritile politice generale ale Uniunii Europene, este compus din efii de stat sau de guvern ai statelor
membre, precum i din preedintele su i preedintele Comisiei europene. Consiliul European are un rol
dublu - stabilirea prioritilor i direciei politice generale i abordarea problemelor complexe sau
sensibile care nu pot fi rezolvate prin cooperare interguvernamental la un alt nivel.Dei poate influena
stabilirea agendei politice a UE, nu are puterea de a adopta acte legislative.Aceste orientari si pozitii
commune sunt lipsite de forta juridical,dar in cele mai dese ori sint implimentate intr-o procedura normale
de adoptare a actelor comunitare.

2.Modul de luare a deciziilor n UE:


2.1. Relatai istoricul evoluiei procedurilor pentru adoptarea legislaiei secundare
Codecizia1Procedura standard pentru adoptarea legislaiei comunitare ncepnd cu Tratatul de la
Amsterdam este foarte complex. Totui, ea reprezint o simplificare a procedurii anterioare, care a fost
introdus prin Tratatul de la Maastricht, n articolul 189 B. Aceast procedur confer Parlamentului
European puteri egale cu cele ale Consiliului, de aici i denumirea de co-decizie.
Cooperarea ntre Consiliul Uniunii Europene i Parlamentul European a fost introdus prin Actul Unic
European, din anul 1986. Puterea de decizie aparine n totalitatea Consiliului, dar Parlamentul poate
influena decizia acestuia, prin faptul c, primind proiectul de act normativ de la Comisie, emite un aviz
dup procedura obinuit pe care l nainteaz Consiliului. Procedura cooperrii se aplic exclusiv
domeniului Uniunii Economice i Monetare.
Procedura consultrii a fost prima procedur legislativ a Comunitilor Europene. Dup introducerea
procedurii cooperrii i a procedurii codeciziei, aceast procedur ia pierdut din importan.
Procedura consultrii se caracterizeaz printro repartizare a sarcinilor ntre Comisia European i Consiliul
Uniunii Europene
2.2. Determinai procedurile de adoptarea a msurilor derivate n UE
n conformitate cu articolul 249 din Tratatul CE, modalitile de aciune ale Comunitii Europene sunt
regulamentul, directiva, decizia, recomandrile i avizele, care sunt creaii juridice originale ale dreptului
comunitar, diferite de instrumentele juridice naionale i internaionale. Instituiile Uniunii Europene nu pot
adopta astfel de acte juridice dect dac o dispoziie a tratatelor le confer competen n acest sens
(principiul competenelor de atribuire). Diferitele acte juridice (cu excepia recomandrilor i avizelor, care
nu au caracter obligatoriu) trebuie s se ntemeieze pe dispoziii concrete ale tratatelor (inclusiv aa-numitele
competene implicite). n absena unei competene speciale recunoscute prin tratate, este posibil s se
recurg, n anumite condiii, la principiul competenei subsidiare enunat la articolul 308 din Tratatul CE.
Enumerarea actelor care figureaz la articolul 249 din Tratatul CE nu este limitativ; exist, de asemenea, o
serie de modaliti de aciune cum sunt rezoluiile, constatrile, precum i actele referitoare la organizarea i
funcionarea instituiilor a cror denumire, structur i efecte juridice rezult din diversele dispoziii ale
tratatelor sau din regulile stabilite prin aplicarea acestora. n plus, natura juridic a unui act realizat de o
instituie a Uniunii Europene nu are legtur cu denumirea oficial a actului, ns depinde de obiectul i de
coninutul material al acestuia. De asemenea, n amonte de adoptarea actelor, se va meniona importana
crilor albe, a crilor verzi i a programelor de aciune, documente prin intermediul crora instituiile
Uniunii Europene, mai precis Comisia, decid, cel mai adesea, asupra obiectivelor pe termen lung
2.3. Evaluai sub aspect comparativ particularitile procedurii legislative i non-legislative
63

Principale institutii implicate in procesul legislative sunt urmatoarele:a)Comisia Europeana(Comisia are


drept de iniiativ - poate propune acte legislative pentru a proteja interesele Uniunii i ale cetenilor
si.)aproximativ 80% din acte adoptate in cadrul procedurilor legislative sunt aprobate la initiative comisiei
si kiar detine unele drepturi cvazi legislative de a adopta acte in anumite domenii cum ar fi drepturile
muncitorilor de a ramine pe teritoriul statului membru dupa ce afost angajat pe teritoriu acestuia.
.b)Parlamentul Europen si Consiliul UE(n multe domenii, precum protecia consumatorilor i a mediului
s/a, Parlamentul colaboreaz cu Consiliul (instituia reprezentnd guvernele naionale) pentru a decide
asupra coninutului actelor legislative i pentru a le adopta. Este vorba, n acest caz, de procedura de
codecizie.n baza Tratatului de la Lisabona, a crescut numrul domeniilor politice care fac obiectul
codeciziei, ceea ce i confer Parlamentului European mai mult putere de a influena coninutul actelor
legislative n sectoare care includ agricultura, politica energetic, migraia i fondurile europene.) Consiliul
i Parlamentul au ultimul cuvnt cu privire la actele legislative propuse de Comisie.
In cadrul procedurii legislative ca adoptatori participa Consiliu si PE, fiind legislatorii UE, spre deosebire de
procedura non-legislativa in cadrul careia Comissia obtine competenta de a complementa elemente
neesentiale ale actului legislativ. In adrul procedurii non-legislative Consiliu si PE aproba actul nelegislativ.
Prin procedura non-legislativa Comisia obtine competenta de executare a actelor obligatorii juridice. Prin
procedura non-legilsativa se pun min aplicare actele legislative.

Test 22
1. Istoricul construciei comunitare europene:
1.1 Expunei cronologic proiectele cu privire la unitatea european i de integrare european
1) ntr-un discurs susinut la Universitatea din Zrich, Winston Churchill ndeamn la nfiinarea unor State
Unite ale Europei.19 septembrie 1946
2)5 iunie 1947 inaintarea planului Marshall, creat pentru revitalizarea economic a Europei.
3)17 martie 1948 Belgia, Frana, Luxemburg, rile de Jos i Regatul Unit semneaz Tratatul Uniunii
Europei Occidentale (Tratatul de la Bruxelles).
4)16 aprilie 1948 Este creat Organizaia pentru Cooperare Economic European (OEEC), cu rol de
coordonare a Planului Marshall.
5)4 aprilei 1949 Semnarea Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) la Washington.
6)5 mai 1949 La Londra (Regatul Unit) este semnat statutul Consiliului Europei si la 10 august 1949 la
Strasbourg (Frana) are loc prima sesiune a adunrii consultative a Consiliului Europei. Membrii federaliti
solicit nfiinarea unei autoriti politice europene.
7) Ideile care au dus la nfiinarea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dat la 9 mai 1950 de
ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. Aceast zi este acum celebrat ca fiind un moment
cheie n crearea UE.
8)18 aprilie 1951 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i rile de Jos semneaz Tratatul de la Paris,
prin care se nfiineaz Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO).
9)1952 intr n vigoare Tratatul CECO. Jean Monnet este numit preedinte al naltei Autoriti, iar PaulHenri Spaak devine preedinte al Adunrii comune.
10)1954 Adunarea Naional a Franei respinge Tratatul Comunitii Europene pentru Aprare. Jean Monnet,
preedinte al naltei Autoriti CECO, demisioneaz dup eecul adoptrii EDC.
Dup Conferina de la Londra, la Paris se semneaz acorduri privind modificarea Tratatului de la Bruxelles
i este creat Uniunea Europei Occidentale (UEO).
11)6 mai 1956 Ministrul belgian al afacerilor externe, Paul-Henri Spaak, le prezint colegilor si din CECO
un raport privind proiectul de tratat al Comunitilor, care prevede crearea CEE i Euratom. La Bruxelles
ncep negocierile pentru redactarea textelor de instituire a CEE i Euratom.
12)25 martie 1957 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i rile de Jos semneaz, la Roma, tratatele
de nfiinare a Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a Energiei Atomice
(Euratom). ncepnd cu aceast zi, acestea vor fi numite Tratatele de la Roma.

64

13)1958 Intr n vigoare Tratatele de la Roma. Comunitile CEE i EURATOM i ncep activitatea la
Bruxelles. Adunarea Parlamentar de la Luxemburg i Curtea European de Justiie reprezint instituii
comune pentru toate cele trei Comuniti.
1.2. Analizai particularitile Planului Schuman
La 9 mai 1950 in cadrul unei conferinte de presa la Paris,ministru de externe a Frantei R.Schuman lanseaza
un plan,ulterior devenit sub denumirea planul lui schuman.Fiind un supporter al integrarii europene,acesta a
propus unirea resurselor de otel si carbune ale Frantei si Germaniei sub auspciile unei Inalte Autoritati cu
posibilitatea participarii si altor state europene.Planul in cauza a fost proiectat de catre Jean Monnet,care era
convins de faptul ca cooperarea economica dintre state este una decisive si cruciala pentru dezvoltare
pasnica a statelor europene si ca o putere alternativa si rezistibila in fata expansiunii comunismului
sovietic.Inspiratia planului schuman nu a fost una pur econimica,ci a reprezentat si tendinta de a restabili
realtiile dintre Franta si Germania,ce au avut de suferit in urma razboiului,de a-i linisti pe francezi vizavi de
orice amenintare militara din partea vecinului si de a lega statele in cauza cu un cadru juridic obligatoriu de
cooperare c ear exclude rivialitatea in regiunile de producere a carbunelui cum sunt Saar, si Rhur.Propunerea
lui Schuman a dus la instituirea CECO-un prim pas important spre o integrare europeana,pas care a mers
mai departe de interguvernamentalism si a stability o autoritate supranationala.
1.3. Evaluai sistemul de colaborare dintre state n organizaiile internaionale de cooperare n raport
cu sistemul de colaborare dintre state n organizaiile internaionale de integrare.
Sistemul de colaborare dintre state in organizatiile internationale de cooperare se caracterizeaza prin
urmatoarele:
*Organizaiile internaionale de cooperare nu trebuie s ncalce suveranitatea statelor membre.
*Deciziile i recomandrile organizaiilor internaionale de cooperare nu au, n principiu, un caracter
juridic obligatoriu. Ele devin obligatorii numai n msura n care sunt acceptate de ctre statele
membre.
* Sintetiznd trsturile principale larg acceptate ale organizaiei internaionale de cooperare, aceasta poatefi
determinat ca o form de asociere cu caracter permanent a statelor, pe baza unui act consti-tutiv care statua
organizarea, funcionarea i puterile sale, autonomia sa funcional n sco-pul ndeplinirii unor obiective
comune, convenite privitor la pacea, securitatea i cooperareainternaional.
In functie de activitatatea organizatiile internationale de cooperare au drept scop promovarea cooperrii
ntre state, care se ocup de probleme la nivel statal. Acestor organizaii nu li se transfer puteri suverane.
Spre exemplu, ONU este o form de delegare a unor funcii i competene ale statului. Colaborare dintre
organizatiile internationale de integrare nu se limiteaz numai la promovarea cooperrii dintre state, ci
concep chiar legislaia aplicabil pe teritoriul statelor care o compun. n cazul acestor organizaii atributul de
a guverna, suveranitatea, a fost delegat de la statul membru la organizaie. Prin urma- re, acestea pot edita
legi obligatorii pentru subiecii de drept ai statelor membre, fr intervenia guvernului naional. n plus,
aceste organizaii pot lua decizii obligatorii cu majoritatea de voturi.Cadrul juridic de colaborare in
organizatiile de integrare este mult mai largit si este prevazut in tratatele de constituire a acestora.De la
intrare in vigoare a tratalui de Lissabona Uniunea European a pit, spre un nou statut, depind formal
ncadrarea n categoria organizaiilor internaionale de cooperare, deoarece noul Tratat confer construciei
comunitare cadrul juridic unitar pentru exercitarea unor competene ce in mai degrab de esena statului
federal: moned unic, buget provenit i din resurse proprii (exist, ns, i contribuii naionale), control
integrat la frontiere, o serie depolitici comune decise i gestionate direct de la Bruxelles, o politic extern
comun (cu limiteleei), nfiinarea parchetului european, a jandarmeriei europene, a poliiei europene de
frontier,precum i atribuii, deocamdat incert conturate, n domenii ca aprarea i securitatea. De
altfel,ntreaga evoluie a construciei comunitare a fost una de la interguvernamental spre integrat,chiar dac,
de-a lungul istoriei, Comunitatea European (astzi Uniunea European) a cunoscuti perioade de recul i
euroscepticism.Actele adoptate n cadrul unei forme de cooperare consolidat sunt obligatorii numai pentru
statele membre participante. Acestea nu sunt considerate ca fiind acquis care trebuie acceptat de statele
candidate la aderarea la Uniune.
2. Procedura non-legislativ
2.1. Identificai tipurile de proceduri de luare a deciziilor n UE;
65

Principalele tipuri de proceduri sint:cea legsilativa(care poate fi ordinara si speciala) si cea nonlegislativa(care poate fi de delegare si implentare).Procedura legislativ ordinar nlocuiete procedura
anterioar de codecizie. Aceast procedur este mai legitim din punct de vedere democratic. rocedurile
legislative speciale nlocuiesc procedurile anterioare de consultare, de cooperare i de aviz
conform. Spre deosebire de procedura legislativ ordinar, Tratatul privind funcionarea UE nu descrie n
mod precis procedurile legislative speciale. Modalitile de punere n practic a acestora sunt definite de la
caz la caz, prin articolele din Tratatul privind UE i din Tratatul privind funcionarea UE care prevd
aplicarea lor.
2.2. Analizai particularitile procedurilor legislative i non-legislative
Principale institutii implicate in procesul legislative sunt urmatoarele:a)Comisia Europeana(Comisia are
drept de iniiativ - poate propune acte legislative pentru a proteja interesele Uniunii i ale cetenilor
si.)aproximativ 80% din acte adoptate in cadrul procedurilor legislative sunt aprobate la initiative comisiei
si kiar detine unele drepturi cvazi legislative de a adopta acte in anumite domenii cum ar fi drepturile
muncitorilor de a ramine pe teritoriul statului membru dupa ce afost angajat pe teritoriu acestuia.
.b)Parlamentul Europen si Consiliul UE(n multe domenii, precum protecia consumatorilor i a mediului
s/a, Parlamentul colaboreaz cu Consiliul (instituia reprezentnd guvernele naionale) pentru a decide
asupra coninutului actelor legislative i pentru a le adopta. Este vorba, n acest caz, de procedura de
codecizie.n baza Tratatului de la Lisabona, a crescut numrul domeniilor politice care fac obiectul
codeciziei, ceea ce i confer Parlamentului European mai mult putere de a influena coninutul actelor
legislative n sectoare care includ agricultura, politica energetic, migraia i fondurile europene.) Consiliul
i Parlamentul au ultimul cuvnt cu privire la actele legislative propuse de Comisie.
In cadrul procedurii legislative ca adoptatori participa Consiliu si PE, fiind legislatorii UE, spre deosebire de
procedura non-legislativa in cadrul careia Comissia obtine competenta de a complementa elemente
neesentiale ale actului legislativ. In adrul procedurii non-legislative Consiliu si PE aproba actul nelegislativ.
Prin procedura non-legislativa Comisia obtine competenta de executare a actelor obligatorii juridice. Prin
procedura non-legilsativa se pun min aplicare actele legislative.
2.3. Estimai particularitile procedurii de delegare de la art.290 TFUE
Un act legislativ poate delega Comisiei competena de a adopta acte fr caracter legislativ i cu domeniu de
aplicare general, care completeaz sau modific anumite elemente neeseniale ale actului legislativ. Actele
legislative definesc n mod expres obiectivele, coninutul, domeniul de aplicare i durata delegrii de
competene. Elementele eseniale ale unui anumit domeniu sunt rezervate actului legislativ i nu pot face,
prin urmare, obiectul delegrii de competene.
Actele legislative stabilesc n mod expres condiiile de aplicare a delegrii; aceste condi ii pot fi
urmtoarele:
(a) Parlamentul European sau Consiliul pot decide revocarea delegrii;
(b) actul delegat poate intra n vigoare numai n cazul n care, n termenul stabilit prin actul legislativ,
Parlamentul European sau Consiliul nu formuleaz obieciuni.
n nelesul literelor (a) i (b), Parlamentul European hotrte cu majoritatea membrilor care l compun, iar
Consiliul hotrte cu majoritate calificat.
Totusi procedura de comitologie(reglementare+control)va continua sa fie untilizata pina cind toate actele de
delegare vor fi revizuite

66

67