Curs 1

Definitii ale modelului

1. Privit dinafara domeniului ingineriei mecanice un model este o paradigm, un mod de a privi
o anumit parte a realitii astfel inct aceasta s genereze nelegerea i/sau soluionarea
unei probleme din realitate.
2. Modelarea este un mod cantitativ si fundamental de intelegere a unor sisteme si fenomene
complexe. Simularea este un mod complementar de intelegere, asociat teoriei si
experimentului
3. Un model este o idealizare a unui fenomen, a unei structuri, a unui proces.
Model simplificat
Modelele simplificate ale realitii sunt construite pe baza deducerii funciilor unui sistem, ale
prilor componente, ale limitelor i restriciilor de funcionare. Ex: Inaltimea coloanei Hg este o
funcie de temperatur i timp intr-un sistem adiabatic
Simulare
De la observaie la sistemul real incercm s adaugm in mod inductiv sistemului trsturi de
comportament care l apropie de modelul fizic.
Principala diferen intre cele dou concepte este asocierea celei de patra dimensiuni analizei unui
sistem.
Concepte de baza
Obiect= corp (solid) care poate fi caracterizat prin proprietile sale i caracteristici geometrice, i
care are o anumit intrebuinare, deci poate fi caracterizat prin funcii
Model= un obiect sau un sistem ideal (abstract) respectiv material care, prin analogie, este o
reprezentare a proprietilor, comportamentului unui obiect sau sistem real, in orice context.
Sistem= un obiect sau un ansamblu de obiecte definit intr-un anumit tablou (sistem de referin) al
realitii nconjurtoare n condiii specifice relativ la structura sau comportamentul su specific.
Clasificarea sistemelor i a structurilor mecanice
Dup comportarea in timp: - statice - dinamice
Dup continuitatea in timp: - continue -discontinue
Dupa natura procesului in care acioneaz sistemul: -determinist - stochastic
Dup repartiia in spaiu:

- distribuite - concentrate

Dup masurarea variabilelor dependente in mod analogic - In mod digital

Modelul fizic al unui sistem reprezint o copie la o scar mai mic a unui sistem real. In general
modelul fizic aduce, in copie, o parte a caracteristicilor (geometrice, de material, de miscare etc.) din
sistemul real
Modelarea conceptual este in ingineria mecanic, de exemplu, utilizat in asociere cu modelarea
fizic pentru a soluiona o problem de comportament a unei structuri, de la soluiona o problem
de proces.
Modelul matematic presupune existena unor ipoteze, a unui set de ecuaii sau formalism
matematice i o cale de rezolvare pentru identificarea unor soluii
Model de afaceri, model cauzal, model economic, model macroeconomic, model mental, model
clinic, model statistic, model informaional etc.
Modelul Matematic
A. In primul rand pentru c poate oferi informaii despre un sistem fr a utliza modelul fizic:
Se poate realiza un nou produs (design) fr a realiza prototipul
Dac se refer la un sistem existent, nu influeneaz funcionarea acestuia
B. Este mai uor de utilizat dect un model fizic:
Economie de timp i resurse materiale
Posibilitatea de a evidenia evoluia i influena unor parametri
Posibilitatea de scalare rapid
Ofer siguran, nu necesit asisten tehnic
Elemente cinematice
In ingineria mecanic corpurile materiale componente ale unui sistem simplu numit mecanism sunt
denumite elemente cinematice. Ele se clasific dup:
Dupa natura fizic, respectiv elasticitatea corpului:
elemente rigide, considerate nedeformabile, sau ansamblu de elemente ce definesc un ansamblu
rigid - exemplu biela
elemente flexibile (cabluri, curele, lanuri), folosite pentru transmiterea la distant a miscrii si
implicit a puterii mecanice
Dup legea de micare:
elemente conductoare elemente mobile cu legi de miscare cunoscute;
elemente conduse elemente mobile a cror legi de miscare depind de legea de miscare a
elementului conductor

Dup numrul legturilor pe care un element cinematic le are cu elementele vecine in ansamblu:
elemente simple (numrul legaturilor j2)
elemente complexe (numrul legaturilor j>2)
Cuple Cinematice
Gradul de libertate reprezint numrul parametrilor scalari independeni necesari pentru a
determina, la un moment dat, poziia unui corp n raport cu un sistem de referin.
Dac se noteaz cu L numrul gradelor de libertate pe care cupla cinematic le permite elementelor
ei (0L6) i cu C numrul micrilor anulate de cupl (de legtur) (1C5), atunci rezult relaia:
L=6-C
Lanul cinematic reprezint un ansamblu de n elemente mobile legate ntre ele prin cuple cinematice
de complexitate diferit (clase). Dac considerm c micarea acestor corpuri este relativ la un corp
fix atunci, de fapt, numrul total de corpuri al sistemului este N=n+1
Prin grad de mobilitate al unui mecanism se nelege numrul posibilitilor sale de miscare sau al
gradelor de libertate ale elementelor mobile n raport cu elementul fix. In acest caz mobilitatea M a
sistemului sau numrul de grade de libertate (DOF) este dat de relaia: M=6(N-1)

Modelarea sistemelor mecanice de translaie presupune introducerea urmtoarelor variabile de

sistem:

x, deplasrea

[m];

v, viteza

[m/s];

a, acceleratia

[m/s2];

F, forta

[N];

P, puterea

[Nm/s]

W, lucrul mecanic

[Nm]

Cel mai simplu sistem translational este reprezentat de o mas care se deplaseaza sub aciunea unei
fore exterioare: Forta = masa * acceleratie

Rigiditatea reprezint rezistena la deformarea elastic a unui sistem sub aciunea unei fore
aplicate.
Modelul fizic, pentru cel mai comun sistem, un arc de compresiune:

Forta de frecare
Fora de frecare= coeficient de frecare (uscat) x fora normal aplicat la suprafaa de contact

Vascozitatea

Piston

Cilindru

F
Mediu (fluid)
vscos
Fora de amortizare= coeficient de amortizare * viteza
F=Bv
Modelarea sistemelor mecanice de rotaie presupune introducerea urmtoarelor variabile
de sistem:
, deplasarea unghiular
, viteza unghiullar

[rad];
[rad/s];

, acceleratia unghiullar

[rad/s2];

T, moment de torsiune

[Nm];

P, puterea

[Nm/s]

W, lucrul mecanic

[Nm]

Moment de torsiune= moment de inerie x viteza unghiular

TJ

TJ

d 2
dt 2

Moment de torsiune (de amortizare)= coeficient de amortizare x viteza unghiular

T B
TB

d
dt

d
dt

Moment de torsiune= rigiditatea x deplasarea unghiulara

T s dt

T s
Modelare Cad
Curbe Hermite - Inlocul coeficientilor algebrici se utilizeaza vectorii de pozitie
Utilizarea curbelor Bezier face posibil un control mult mai bun al formei prin faptul c se introduce
controlul asupra punctelor care definesc geometria poligonal, puncte numite vertexuri.
Proprietile curbelor Bezier
Trece prin primul i ultimul vertex al liniei poligonale. Primul vector
tangent are aceeai orientare ca i primul segment al poliliniei. Derivata de ordinul n este
determinat de primul i ultimul vertex (trece prin acestea). Este foarte indicat pentru modelarea
curbelor de gradul III max. IV unde exist un controlfoartebunalvertexurilor control foarte bun al
vertexurilor. Pentru curbe de grad nalt i forme complicate apar oscilaii.
Curbe Spline - ordinul curbei este independent de numrul de puncte de control. Exemplu: numrul
de puncte de control este 6 dar pentru curba de ordinul 3. Avantaje:
1. Se poate face o alegere separat a celor dou elemente de modelare.
2. Se pot reprezenta forme foarte complicate numai cu curbe de ord 3
3. Se poate face modificarea formei local, pe segmentul de curb.
CurbeNURBS (Non--uniform rational B --spline Curves)

Un caz particular al curnei B-spline este curba Nurbs

Avantaje:
-Modificare versatil.
-Trasarea unei geometrii exacte.
-Se pot trasa curbe, ca de exemplu conicele, n reprezentare Bezier, Spline, iar apoi pot fi
convertitenNURBS.