Civilizaia Maya

Civilizaia Maya
Populatia Maya a trait in America Centrala in zona in care
exista in zilele nostre Yucatan, Guatemala, Belize si partea de sud
a Mexicului - provinciile Chiapas si Tabasco. Suprafata, aflata la
sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900
kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura
lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul.
Poporul Maya adora jadul.Peisajul imperiului era foarte divers:
vulcani activi, paduri, campie si tarmul Pacificului.
Mayasii erau astronomi foarte priceputi. Pentru ei erau
importante momentele zenitului, atunci cand Soarele traversa
coordonatele imperiului Maya. Doar la Tropice erau posibile
observatii asupra trecerii zenitale. Mayasii aveau un zeu care
reprezenta acest moment al Soarelui numit Zeu .
Mayasii reprezentau numerele pe baza numarului 20. Astfel ei
reprezentau sistemul numerelor prin puncte si linii: un punct
insemna 1, o linie insemna 5. Utilizand baza 20 ei puteau
reprezenta numere foarte mari. Numerele erau scrise de jos in sus.
Era deci foarte usor sa adune si sa scada, dar nu foloseau fractii.
Negustorii mayasi foloseau de multe ori boabe de cacao, pe
care le asezau pe pamant, pentru a face calculele.Tot baza 20 o
foloseau si in celebrul lor calendar.
Calea Lactee era venerata de mayasi, care o numeau
Copacul Lumii, care era reprezentat de un arbore inalt numit Ceiba.
O mai numeau si Wakah Chan. Wak insemna sase sau a creste.
Chan sau K'an insemna patru, sarpe sau cer. Arborele Lumii a
aparut atunci cand Sagetatorul era mult deasupra orizontului.
Atunci Calea Lactee a rasarit din orizont si s-a catarat catre nord.
Nebuloasele care formau Calea Lactee au fost vazuti atunci ca
arbore al vietii, din care toate formele vietii se trag. Pe langa
Sagetator, centrul galaxiei noastre, unde Copacul Lumii si Ecliptica
se intalneau, era in centrul atentiei mayasilor. Un element important
al Copacului Lumii era Monstrul Kawak, un cap gigantic cu un
semn in frunte. Acest monstru era deasemeni un munte sau un
monstru intelept. Un vas de sacrificiu de pe capul sau continea o
sabie reprezentand sacrificiul, si Kimi care reprezentau moartea.
Ecliptica era uneori reprezentat ca o linie care intersecteaza
principala axa a Copacului Lumii, facand o forma asemanatoare
crucii crestine. Deasupra Copacului Lumii se gaseste o pasare
numita zeita Printesa pasare sau Itzam Ye. Iar deasupra se vede
Soarele asa cum apare Mayasilor la Solstitiul de Iarna.
In timpul iernii, cand asa-numita Cale Lactee de Iarna domina
cerul, era numita si "Sarpele cu Oase Albe". Atunci nu este asa
stralucitoare ca nebuloasele care domina cerul la Nord de Ecuator
in timpul verii, dar observatorii din locuri intunecate pot vedea cu
usurinta licarirea. Aici Ecliptica traverseaza Calea Lactee din nou,
langa constelatia Gemenii, care era cam in locul in care era
Soarele in timpul Solstitiului de Vara.M . Mayasii aveau cunostinta

despre lunatie.
Au urmarit drumul Soarelui de la o eclipsa la alta. I-au urmarit
drumul de-a lungul intregului an. La Chichen Itza, la apus, un drum
al soarelui apare pe partea cu scari a piramidei numita El Castillo in
zilele Echinoctiului de Primavara si de Toamna. Dovedeste ca
Mayasii notau nu doar extremele Soarelui la Solstitii dar si
Echinoctiul, cand Soarele aparea fie la est fie la vest. Deci pe langa
trecerile la zenit si eclipsele trebuie sa fi fost o parte importanta a
observatiilor Mayasilor.
Venus era cea mai interesanta dintre toate planetele. Credeau
chiar ca era mai importanta decat Soarele. Urmareau cu atentie
cum parcurgea toate fazele, si erau necesare 584 de zile pentru ca
Venus si Pamantul sa se alinieze in aceeasi pozitie comparativ cu
Soarele. Si trebuie cam 2922 zile ca Pamantul, Venus, Soarele si
stelele sa revina in aceeasi pozitie. In timpul Conjunctiei Inferioare
Venus nu este vazuta atunci cand trece printre Soare si Pamant.
Perioada este de 8 zile.Cand rasare apoi pentru prima oara in cerul
diminetii, etapa numita rasarire heliacala pentru ca rasare o data cu
Soarele, este cea mai importanta pozitie a lui Venus.
Dupa ce rasare, Venus atinge apogeul in stralucire, si se
misca repede departe de Soare. Apoi ramane vizibila cam 260 de
zile pe cerul diminetii pana cand ajunge la Conjunctia Superioara.
Atunci Venus este la polul diametral opus de Soare, cum este
vazuta de pe Pamant. Incepe sa devina cetoasa, pana ce dispare
apoi la orizont, pentru a aparea in partea opusa a Soarelui dupa
cam 50 de zile.
Mayasii au facut observatii asupra lui Venus in timpul zilei. Se
pare ca Venus avea un efect psihologic asupra lor si a culturilor din
America mijlocie. Oameni erau sacrificati la prima aparitie dupa
Conjunctia Superioara cand Venus era la faza cea mai estompata,
dar cel mai tare se temeau de prima Rasarire Heliacala dupa
Conjunctia Inferioara.
In Dresden Codex, Mayasii au un almanah care descrie cercul
complet al lui Venus. Au numarat 5 seturi de 584 zile, adica cam 8
ani, 5 repetari ale cercului lui Venus.
In arta lor Eliptica era reprezentata ca un sarpe cu doua
capete. Ecliptica este drumul Soarelui pe cer marcat de constelatii
sau de stele fixe. Pot fi gasite luna si planetele pentru ca sunt
legate de Soare. Constelatiile din Ecliptic mai sunt numite si zodiac.
Nu se stie exact cum erau vazute de mayasi constelatiile fixe ale
Elipticului. Dar exista un scorpion, considerata ca echivalentul
constelatiei Scorpion care apare ca gheara stelei Libra. De
asemeni constelatia Gemeni reprezentata ca un porc sau peccary
(animal nocturn din familia porcului). Alte constelatii sunt
identificate cu jaguarul, cel putin un sarpe, o brosca testoasa, un
liliac, un monstru xoc - rechin sau monstru marin. Pleiadele erau
vazute ca fiind coada unui sarpe-sobolan, numit "Tz'ab".
Regii Maya isi planificau ritualurile de urcare pe tron dupa
stele si Calea Lactee. Ei celebrau sfarsitul unui k'atun cam la
fiecare douazeci de ani. La sfarsitul unui k'atun stapanitorii faceau
o stela, numita si arbore de piatra, pentru a comemora

evenimentul. Aceste pietre stela, ii reprezentau pe ei insasi in

timpul acelor ceremonii purtand costume cu simboluri asociate cu
Arborele Lumii. Acoperamantul capetelor continea zeita Principesa
pasare, in brate tineau un asa-numit sceptru ceremonial care
reprezenta sarpele cu doua capete al Elipticului. Purtand aceste
elemente ale Arborelui Lumii pe costum, stapanitorul se lega de
cer, de zei si de viata. In plus, cand finalul unui k'atun coincidea cu
vreo pozitie importanta a planetelor mergeau la razboi pentru a
obtine sclavi. Cosmologia populatiei Maya era o filosofie a vietii,
religioasa care influenta vietile lor cu un grad care ar putea parea
excesiv oamenilor moderni. Erau observatori perspicace, sensibili
la ciclul natural al soarelui, lunii si planetelor.
Au dezvoltat un sistem foarte complex de scriere, folosind
pictograme si elemente fonetice sau silabice. Scrisul era probabil
accesibil doar membrilor claselor superioare. Simbolurile erau
sapate in piatra, dar cel mai adesea pe carti perisabile facute din
hartie scoarta de copac, acoperita cu var pentru a face o suprafata
alba proaspata. Aceste carti impachetate in lemn sau piele de
caprioara. Erau numite codice, codex. Datorita perisabilitatii lor si
ravnei cu care spaniolii le-au ars, doar 4 codiciluri mai exista astazi.
Continutul lor trebuie sa fi fost diferit, dar unele dintre ele erau
in mod evident similare almanahurilor astronomice. Drept exemplu,
o tablita cu Venus, tablite cu eclipsa intr-un codex din Dresden. Mai
este un codex in Paris care se pare ca ar contine un tip de zodiac
Maya, dar nu se stie cu siguranta. Un alt exemplu important de
almanah Maya este prezent in codexul de la Madrid. Al patrulea
Codex este numit Grolier si a fost autentificat in 1983. Aceste
codiciluri contineau probabil multe din informatiile utilizate de preoti
sau de clasa nobila pentru a determina date de mare interes.
Probabil contineau si linia dinastiilor.
,,TRAPEZUL MAYA
Teritoriul pe care triete astzi populaia maia era
printre cele mai locuite cu zeci de milenii n urm.
n perioada cuceririi spaniole, la sfritul secolului al XVlea i nceputul celui urmtor, teritoriul ocupat de populaia
maya cuprindea Guatemala (cu excapia ctorva regiuni de pe
coasta Pacificului), prile apusene ale Salvadorului i
Hondurasului, ntreg Hondurasul Britanic, iar din Mexic
stateleYucatan i Campeche,teritoriul Quintana Roo i
regiunile rsritene ale statelor Tabasco i Chiapas, prin
urmare un teritoriu de vreo 900 km. ntregul teritoriu este situat
n regiunea subtropical , limita lui meridional cobornd
pn aproape de paralela 14 N.
Partea sudic a trapezului locuit de maiai este o regiune
muntoas cu numeroase vrfuri nalte, n mare parte de origine
vulcanic, cu orae aezate n vi sau pe platouri. Pentru civilizaia
maya regiunea muntoas a Guatemalei a avut i alte avantaje:
rocile vulcanice erau folosite pentru construirea locuinelor i a
edificiilor de cult, precum i la confecionarea de metate ( pietre
pentru mcinatul porumbului).
O prim epoc de nflorire a culturii maya,cuprins ntre anii

320e.n. i 987e.n., este desemnat istoric sub numele de ,,vechiul

imperiu, mprit n trei perioade: 320-633; 633-731; 731-987.
Descoperirile arheologice au infirmat vechea teorie c civilizaia
maya s-ar fi dezvoltat n mod izolat.
NOUL IMPERIU AL ,,ARPELUI CU PENE
Dup prsirea principalelor centre de cultur din vechiul
imperiu,aezate mai ales n regiunile rurilor Usumacinta i
Motagua, civilizaia maya emigreaz mai ales spre rmul
Atlanticului, unde ntemeiaz aezrile Chichen-Itza i Uxmal,i
spre Oceanul Pacific, unde pune baza oraelor Antigua, Atitlan i
Amatitlan.
Mai nti cultura maya trece printr-o perioad de declin, care
se asocieaz cu unele influenele civilizaiilor vecine i cu o
orientare ctre militarism i rzboi a noilor centre.
Dup o perioad de relativ independen se produce o
important migraiune a toltecilor, care cuceresc cele mai
importante centre maya din Yucatan. Episcopul Diego de Landa, a
crui lucrare ,,Relacion de las cosas de Yucatan se afl printre
cele mai comprtente surse spaniole cu privire la istoria maiailor,
arat: ,,Indienii cred c un mare senior, numit Kukulcan (,,arpele
cu pene), domnea impreun cu cei din neamul Itza, care s-au
stabilit la Chichen Itza ...
Cronicile arat c ocuparea oraului Chichen-Itza de ctre
indienii itza a durat peste dou secole.Unele surse maya vorbesc i
de o tripl alian intre Chichen-Itza, Mayapan i Uxmal.
Aadar noul imperiu maya i mut centrele de cultur ctre
nord de la Uaxactun, Tikal, Pelenque i Quirigua la Chichen Itza,
Mayapan i Uxmal ,i adopt elemente toltece n cultura sa, cel mai
important fiind adorarea lui Quetzalcoatl-Kukulcan.
n perioada noului imperiu al ,,Sarpelui cu pene,oraele maya
devin adevrate ceti; ele nu se mai construiesc n cmp deschis
ci pe insule aezate n mijlocul lacurilor,n zone deluroase sau
mpdurite,sunt nconjurate de palisade,iar unul dintre ele era chiar
aprat de un gard viu de maguey. Fernando Cortez descrie:
,,Oraul se gsete pe o stnc ridicat, avnd ntr-o parte un lac
mare ,iar n cealalt parte un ru adnc ce se vars n acest lac.Nu
exist dect o singur intrare accesibil i totul este nconjurat de
un an foate adnc, n spatele cruia se afl o palisad pn la
nalimea pieptului. Dincolo de palisad se ridic un gard din
scnduri foarte groase, nlt de dou toaze (circa 3,90m), cu mici
ferstruici pentru lansarea sgeilor. Turnuri de pnd se na cu 7
sau 8 picioare ( 2,27-2,40 m) deasupra zisului gard, iar pe alte
turnuri sunt ngrmdite pietre menite s serveasc la aprare.
Astfel, o clas conductoare strin impune un cult strin i un nou
mod de via vechilor maiai din Yucatan i din regiunea muntoas
a Guatemalei.
n perioada influenei toltece i, mai trziu, sub dominaia
aztec, s-au produs cteva revolte i micri de independen ale
unor orae maya. Cea mai nsemnat a fost cea din Mayapan,
condus de Hunac Ceel , devenit mai trziu erou naional al

poporului maia.Mayapan, principalul ora din Yucatan, a exercitat

o puternic influen politic i religioas asupra ntregii regiuni,
reunind la un moment dat 12 ceti maya sub hegemonia lui.
Sfritul hegemoniei oraului Mayapan a grbit ocuparea
principalelor orae de ctre azteci i decderea cultural i politic
a cetilor maya.
A urmat ocupaia aztec ,n timpul creia centrele maya
furnizau ca tribut sclavi pentru sacrificiile de oameni, i,n sfrit
ocupaia colonial spaniol,care va da vechii civilizaii ultima
lovitur,de pe urma creia nu se va mai ridica.
Vechile orae maya erau animate numai ntimpul marilor
ceremonii religioase i a zilelor de trg. n perioadele dintre aceste
manifestri n ora nu rmneau dect nobilimea i personalul
nsrcinat s ntrein edificiile de cult, s pzeasc mtile i
vemintele de ceremonie.
n zilele de srbtoare ns, centrul ceremonial se repopula,
soseau negustorii din regiuni adesea deprtate i cumprtori, se
negociau mrfuri din inutul de sud.
Maiaii tiau n aezri rspndite pe un spaiu vast, n
apropierea cmpurilor lor de porumb, iar n anumite zile de
srbtoare vin la trg ca s asiste la ceremonii religioase mai
importante.
Aceast via, caracteristic vechiului centru ceremonial
maya, a suferit unele modificri ctre sfritul aa-zisei perioade
clasice, cnd oraele ncep s se transforme n ceti i sunt
nconjurate de ziduri de aprare sau deplasate ctre poziii mai
lesne de aprat, pe vrfuri de colin, la captul unor peninsule
nconjurate cu anuri adnci.
Mai multe orae din Yucatan au pori monumentale, unele de
dimensiuni impozante.
Cea mai bogat dintre regiunile locuite de vechii maiai era
cea situat n sudul ,,trapezului, cuprinznd Guatemala de astzi
i o parte din Honduras. Aici se afl depozitele de obsidan (sticl
vulcanic dur, format prin rcirea rapid a lavei) care furnizau
materia prim pentru fabricarea cuitelor i a vrfurilor de lance;
tuful vulcanic capabil s reziste la temperaturi foarte ridicate.
n ceea ce privete vechii maiai, ei apreciau mai mult un alt
articol, i anume penele de quetzal. Penele codale ale quetzalului
constituia obiectul unui comer foarte ntins , ntocmai ca jadul, care
se numra printre cele mai preioase podoabe.
Ocupaia principal a maiailor i n acelai timp baza
alimentaiei lor o constituia agricultura. Dintre plantele industriale,
cele mai importante erau agava comun, maguey i alte varieti,
folosite la confecionarea de mbrcminte, saci pentru transport.
Din sucul de agav vechi maiai fabricau o butur fermentat, un
fel de rachiu numit balche, care folosea mai ales n scopuri rituale.
Printre plantele alimentare se cultivau:cartoful, patata dulce,
fasolea neagr, dovleacul i n primul rnd porumbul.
n legendele religioase ale ctorva popoare europene se
spune c primul om a fost fcut din lut, ns vechii maiai credeau
c a fost fcut din porumb.Porumbul, alimentul lor de baz, alturi
de pasrea quetzal, cu pene codate lungi constituiau elementele

principale ale civilizaiei maya. Ei aveau i un zeu al porumbului,

reprezentat ntotdeauna cu pr lung, mtsos, evocnd firele care
acoper tiuletele.
LOC U IN A MA IA IL OR
Spre deosebire de orae, micile aezri maiae erau plasate
n locuri adpostite, adesea n luminiuri de pdure. Coliba avea o
lungime de 6-7 m, cu limea de 3-4m i cu extremitile rotunjite,
circulare. Acoperiul avea dou versante i era foarte nalt. Toate
aveau acoperiul de plante n genul stufului sau din frunze de
palmieri. ntr-o asemenea colib se gsea toat averea
familiei:metale, vase de ceramic, tiugi, lemne de foc
Mobilierul era foarte simplu:unul sau dou paturi cu rogojini
puse direct pe scnduri, i cteva scunele. Se mai aflau aici saci
mpletii coninnd boabe de porumb, i saci esui pentru fasole.
Ferestre nu existau, nici sobe. Pe o policioar se pstrau civa
mici idoli de lut.
Din nici o colib nu lipsea un rzboi de esut, la care lucra
femeia, folosind fire de agav i de bumbac american. Uneori de
tavanul colibei atrnau farfurii de lemn i oale de lut. n mijlocul
colibei se afla adesea o scar primitiv cu ajutorul creie se putea
ajunge n pod unde se depozitau porumbul, fasolea, dovlecii.
Vasele pentru ap se pstrau lng intrare.
Vemintele mai groase, de iarn, foloseau noaptea ca
acopermnt. ntr-un col al colibei se aflau instrumentele cu care
lucra brbatul:vrfuri de obsidan sau de silex, capcane de animale,
o lance, dou sau trei piei, saci mici cu vopsele pentru olrie. Cinii
dormeau n colib, mpreun cu copiii.
CALENDARUL: CALCULE DE O PRECIZIE UIMITOARE
Att vestigiile monumentale aflate n marile aezri maya din
esul Yucatanului i de pe platourile nalte ale Guatemalei, ct i
bogata motenire ce se gsete actualmente n colecii arheologice
din ntreaga lume, stau mrturie pentru nivelul relativ dezvoltat al
vechii culturi maya.
Primii arheologi care au ntreprins cercetri n vechile orae
au observat c populaia maia aduga cu regularitate, la fiecare
52 de ani, o nou cma de piatr sau de stuc vechilor piramide.
Durata anului era stabilit la 365, 242 129 zile. Nici un popor
din vechime n-a obinut n calculele sale o cifr mai apropiat de
durata anului astronomic, care este de 365, 242 198 zile. Data
stabilit de vechii maiai cu circa dou milenii n urm conine o
eroare de numai 0,000 069 zile, adic ceva mai mult de o jumtate
de secund ntr-un an. Preoii maiai utilizau metode de o precizie
uimitoare i pentru a calcula eclipsele de soare.
Un monument cu arhitectura ciudat din Chichen-Itza, de un
tip necunoscut n celelalte pri ale lumii noi, este caracolul, sau
,,melcul, cum l-au numit arheologii. Este o cldire circular
aezat pe dou terase suprapuse, avnd patru deschizturi spre
cele patru puncte cardinale. n peretele unui coridor circular se afl
alte patru deschizturi mai mici orientate spre N-V, N-E, S-V, S-E
.n centrul celui de-al doilea coridor circular se afl pilonul central al

cldirii: axul ,,melcului de la Chichen-Itza. Aceast cldire servea

preoilor maiai din epoca noului imperiu drept observator
astronomic; aici se realiza studiul atrilor i calculele calendarului.
Despre studii relativ avansate de astronomie st mrturie i
faptul c mare parte a construciilor, i ndeosebi stelele
comemorative au o anumit orientare n raport cu diferii atrii sau
cu constelaii. Un loc deosebit de important l ocup Venus, pe care
vechii maiai l identificau cu Quetzalcoatl- Kukulcan .
Sistemul calendarului este destul de complicat n adaptarea
calculelor la varietatea micrilor aparente ale atrilor. Cercettorii
moderni au reuit s descifreze semnele acestui calendar i
sistemele folosite.
Un prim sistem se baza pe anul de 260 de zile, compus din
douzeci de semne repetate de treisprezece ori, fiecare zi fiind
determinat de numere i de cifra ei, care nu se repet niciodat
mpreun:1)imix, 2)ik, 3)akbal 4)kan, 5)chiccahan, 6)cimi, 7)manik,
8)lamat, 9)muluc, 10)oc, 11)chuen, 12)eb, 13)ben; 1)ix, 2)men,
3)cip, 4)caban, 5)eznab, 6)cauac, 7)ahau i apoi din nou: 8)imix,
9)ik, 10)akbal .a.m.d. Este aa-zisul ,,calendar scurt sau
,,calendar venusian.
Al doilea sistem utilizeaz optsprezece semne, reprezentnd
fiecare o lun de douzeci de zile, prin urmare o perioad de 360
de zile, la care se se adugau cinci zile complementare, numite
uayeb. Cele optsprezece luni sunt: pop, uo, zip, zotz, tzel, kul,
yaxkin, mol, chen, yax, zac, ceh, mac, kankin, muan, pax, kayab,
cunhu. Este aa-zisul ,,calendar lung, pe care vechii maiai l
desemnau sub numele de tun. Cele cinci zile
complementare(uayeb) erau socotite nefaste, improprii pentru
munc sau vntoare, fiind zile de complet inactivitate. Ele n-au
semne i numr fiecare n parte, ci sunt doar desemnate printr-un
nume colectiv.
n sfrit, era folosit i o combinaie a celor dou sisteme, n
sensul c fiecare semn de zi cu cifra lui este determinat de locul
su ntr-o anumit lun. Ansamblu astfel constituit d un ciclu de
18.980 de zile, aadar 52 de ani de cte 365 de zile. Dac, de
exemplu, o inscripie va consemna data 8 muluc, 11 yaxkin, vom
ti c 8 muluc fixeaz locul zilei respective n ciclul de 260 de zile,
iar 11 yaxkin indic poziia zilei n anul solar, mprit n
optsprezece.
Aadar, perioadele principale ale calendarului maya erau: o zi
(kin), 20 de zile (ninal) i 360 de zile (tun); dac la un tun adugm
zilele nefaste uayeb, obin anul solar de 365 de zile (han).
O coinciden curioas: n calendarul solar egipten, creat cu
peste 6.000 de ani n urm, anul era alctuit din dousprezece luni
de cte treizeci de zile, la care se adugau cinci zile
complementare la sfritul anului; acest calendar este folosit i
astzi de cretinii copi, descendeni, precum i n Etiopia.
Un spaiu ,,golde peste treizeci i ase de veacuri, pe care
arheologii i istoricii urmeaz s-l umple cu ajutorul cercettorilor
ce se ntreprind actualmente pe ntregul teritoriu aparinnd vechii
civilizaii maya.
Bineneles c s-a emis i ipoteza c acea zi veche de

aproape 5.300 de ani nu marcheaz nici un eveniment nsemnat n

istoria maya, c este pur i simplu o dat oarecare.
Concepiile de via ale vechilor maiai au fost puternic
influenate de conceptul timpuriu, care este cu totul strin gndirii
mediteraneene i occidentale.Marea tem a preoilor, arhitecilor i
artitilor maiai era scurgerea timpului, largul concept al misterului
eternitii i al diviziunii lui, n termeni echivaleni secolelor, anilor,
lunilor, zilelor.
Multe dintre textele nscrise pe monumente se refer la
calcule care duc foarte departe n trecut sau n vitor.
n privina vechii civilizaii maya oamenii de tiin nu i-au
spus ultimul cuvnt. Dup arheologi, istorici i lingviti, a venit
acum rndul astronomilor i matematicienilor s cerceteze vestigiile
acestei culturi, cu ciudeniile i contradiciile ei.
SCRIEREA MAYA
Limba vorbit de vechii maiai este astzi n bun parte
cunoscut. La aceasta au contribuit cele trei manuscrise maya i
un dicionar maya-spaniol din primele decenii.
Limbile ramurii maiasice a familiei limbilor penutiene sunt
grupate n dou grupuri principale de limbi: cea nordic, sau
yucateca, i cea sudic, fiecare dintre ele avnd anumite
particulariti fonetice i lexicale.
Dialecte ale yucateicii vorbeau grupurile chol, chontal, tzotyil
i tzeltal, situate n lungul malului stng al rului Usumacinta,
nspre actualele state mexicane Chiapas i Tabasco.
Dintre dialectele sudice, mai rspndite erau cele vorbite n
regiunile dinspre Oceanul Pacific ale Guatemalei. La grania celor
dou grupuri de dialecte se afl dialectul chuh.
Structura fonetic i cea gramatical , precum i cea mai
mare parte a lexicului idiomurilor maya sunt astzi cunoscute.
Textele de pe diferite monumente ne arat c ideile circulau liber
de la un ora la altul, ceea ce dovedete existena unei limbi cvasiunitare.
Ctre anul 700, astronomii din Copan, au realizat un calcul
precis al anului tropical, pe care l-au notat pe monumente.
Amerindienii maiai au fost printre primele popoare ale Lumii
noi care au folosit scrierea. Unii oameni de tiin sunt de prere c
au motenit scrierea de la un popor mai vechi : toltecii.
La prima privire, scrierea maya pare ciudat, glifele bogat
ornamentate seamn mai degrab cu o pictur dect cu o scriere.
Principalele materiale primitoare ale scrierii maya erau pielea
de cprioar i un material asemntor hritei, confecionat din
fibre de agavo. Din pcate numrul manuscriselor originale care au
supravieuit conquistei este foarte redus. Nu s-au pstrat dect trei
i nici unul nu se mai afl n America Central, n regiunile unde au
fost confecionate; ele se gsesc acum la Paris, Madrid i Dresda.
Aceste materiale, precum i altele de mai mic nsemntate,
au ngduit lingvitilor s ia un prim contact substanial nu numai cu
vocabularul vechilor limbi maya, dar i cu scrierea.
Actualmente cea mai mare parte a textelor din documentele
de la Dresda i Madrid sunt descifrate. Ele trateaz despre

cunotinele de astronomie i calculele calendaristice ale vechilor

maya, dau amnunte despre ritualuri, consemneaz unele mituri
cosmogonice i religioase.
S-au fcut, aadar, pai uriai n descifrarea scrierii maya,
socotit pn acum cteva decenii ca indescifrabil.
ARHITECTURA
Arhitectura acestor orae cu variantele locale care le
confereau personalitatea, aveau o not comun specific, un stil
propriu, la fel de caracterizat i de distinct ca arhitectura greac,
roman sau gotic.
Materialele de construcie se gseau din abunden: lemnul i
piatra calacaroas. Se folosea i crmida ars, iar pentru decoraii
stucul. Cu var i nisip se obinea o cimentare solid, n amestec
folosit i ca tencuial. n acest caz suprafaa perilor era apoi
netezit cu o fiertur din coaja arborelui chocom; aplicat pe perei
suprafaa devenea lucioas, cptnd cu timpul o culoare
roiatici o impermeabilitate la ploaie. Piatra calcaroas, de
altminteri foarte rezistent cnd era scoas din carier era moale,
pretndu-se foarte uor la fasonat i la scluptat.
Concepia despre arhitectura monumental clasic este n
bun msur legat de imaginile Acropolei din Atena sau a
piramidelor din Giseh.Templele maya au cte ceva din cele ale
Acropolei, piramidele maya din cele egiptene, dar n acelei timp
sunt cldite dup concepii originale, unice, deosebite de orice alte
edificii cunoscute n Lumea veche.
nc din anul 325 e.n. a fost construit acea minune a vechii
arhitecturi maya care este piramida templu din Uaxactum, din
zidrie acoperit cu stuc, cu scri pe cele patru pri,care duc ctre
cele dou terase superioare decorate din mti mari din stuc.Este o
piramid ptrt, nalt de peste opt metri.
ncepnd din 278 e.n. i pn-n secolul VI s-au consruit n
toat aria maya plafoane cu boli false, cu arcuri pe mensole.Pentru
ale proteja contra inundaiilor, s-au pentru a le da un aspect mai
impuntor, edificiile erau construite pe sub o structur, o mare
teras de 1-1,5m, care la temple putea ajunge pn la 45 m
nlime.
O alt particularitate arhitectonic :uneori, de-a lungul crestei
acoperiului se construia un zid nalt, perforat reticular, care avea
un scop exclusiv ornamental. Palatele aveau camerele dispuse pe
dou rnduri, fr ferestre, dect n unele cazuri cu cteva mici
deschizturi rectangulare imediat sub tavan. Pereii erau tencuii iar
faadele ,ca la palenque, ornate cu suprefee mari de scluptur
decorativ.
Ruinele edificiilor ridicate de arhitecii maiai sunt astzi
printre cele mai cutate obiective turistice din America Central, pe
ntregul teritoriu cuprins ntre Salvador i Mexic. Printre cele mai
interesante sunt: Copan, Quirigua, Lubaantun, Casa de las
Monjas ,San Jose.
Arhitectura maya nu impunea prin masivitate i ingenioziti
tehnice, ci prin armonie, graie i elegan
https://sites.google.com

Mayasii erau un popor foarte religios, aspect ce reiese si din numarul mare de temple si piramide ridicate de acestia.
Mayasii erau convinsi (asemeni tuturor indienilor din Mexic) ca lumea noastra este amenintata de un sfarsit apocaliptic si ca aceasta
lume a fost precedata de alte 4 lumi, fiecare gasindu-si sfarsitul intr-un cataclism ingrozitor.
Religia maya era politeista mayasii aveau o multime de zei, printre care: zeul Porumbului, zeii fasolei, zeii ploii, ai vantului, ai
vegetatiei, ai agriculturii, ai fertilitatii, etc.
Religia civilizatiei maya era puternic marcata de dualism: zeii binevoitori si zeii de temut erau in numar egal, si fiecare dintre ei era
in stare sa faca si bine, si rau; caracterul ambivalent al zeilor se reflecta si in faptul ca fiecare divinitate putea trece brusc de la tinerete
la batranete si isi putea schimba sexul.
Zeii mayasilor erau de 3 feluri: ceresti, terestri si subterani; mayasii se pare ca aveau 13 divinitati principale pentru cer, 7
pentru pamant si 9 pentru lumea subterana.
La mayasi, zeul Soarelui proteja artele, muzica, ceramica si vanatoarea, in timp ce zeita Lunii ocrotea nasterea, sarcina femeii,
recoltele
si
tesutul.

Mayasii aveau divinitati ale timpului si ale cifrelor.

Numerosi zei mayasi aveau un caracter de quadruplicitate personalitatea acestor divinitati se scinda in 4, corespunzand fiecarui
punct cardinal.
Mayasii erau foarte obsedati de scurgerea timpului; acesta obsesie reiese si din numarul mare de zeitati mayase legate de timp.
Mayasii doreau sa calculeze timpul in scopuri religioase; pasiunea pentru aritmetica a mayasilor este dovedita si de multimea de
zeitati ale cifrelor care existau in panteonul* mayas.
Zeul suprem marele zeu, creator al lumii si tatal tuturor divinitatilor ocupa un loc minor in panteonul maya.
Se pare ca, spre deosebire de mexicani, mayasii nu aveau un cult pentru zeul Focului.
Preotii maya erau atat conducatori religiosi, cat si conducatori tribali. Intrucatreligia
maya era strans
legata
de astronomie si aritmetica (articolul Civilizatia Maya), preotii erau detinatorii cunostintelor savante si toate sarcinile culturale si
religioase
erau
incluse
in
domeniul
lor
de
activitate: ghicitul
viitorului, astronomia,calculele
cronologice,
intocmirea planurilor templelor ce trebuiau inaltate,redactarea de codexuri, educarea novicilor, sacrificiile, hotararile privind
agricultura.
Mayasii erau foarte superstitiosi; considerau zilele de 4, 7, 9 si 13 ca fiind favorabile, in timp ce zilele 2, 3, 5 si 10 erau nefaste.
Mayasii credeau ca motivul fiecarei probleme (o recolta proasta, o boala, pierderea unui obiect, etc) era in mod obligatoriu inscris in carti
care dadeau raspunsul. Modul de a se purta al mayasilor si hotararile de luat depindeau de mii de alte semne pe care trebuiau
sa stie sa le descifreze; in acest scop, mayasii urmareau modul in care murea un curcan sacrificat, cum se contracta pulpa
piciorului sau pozitia boabelor de porumb si de fasole.
Spovedania juca un mare rol in viata mayasilor; in lipsa unui preot, isi puteau descarca constiinta cuiva apropiat. Mayasii credeau ca
boala era consecinta directa, pretul platit, pe drept, pentru un pacat din trecut si considerau ca spovedania ii izbavea de acel pacat.
Printre cei 13 zei ceresti, mayasii aveau un zeu pentru planeta Venus, precum si un zeu pentru Steaua polara (cu fata de
maimuta, turtita, patata cu negru), care era patronul protector al negustorilor.
Pentru civilizatia maya, arta nu era o distractie asa cum o concepem astazi, nici o activitate independenta si pur gratuita. Mayasii nu
aveau notiunea arta pentru arta; mult timp, arta maya a fost dependenta si doar in serviciul religiei, fiind chiar inclusa in
religie.
Sculptura maya era impregnata de misticism: actiunea de a sculpta era pentru mayasi o notiune periculoasa, iar sculptorul trebuia
obligatoriu sa se pregateasca si sa fie neprihanit ritualic inainte de a modela pamantul, de a infige dalta in lemn sau in piatra. Aceasta
pregatire consta intr-o cumpatare si o abstinenta prealabile, fara de care opera ar fi fost considerata impura si ar fi fost arsa
imediat.

* Termenul panteon este folosit in acest articol cu sensul de totalitate a divinitatilor unei religii politeiste (in acest caz, ai civilizatiei maya)

Bibliografie:

Civilizatia Maya, de Diego Rival, Editura Prietenii Cartii, Bucuresti, 2002

Ocupatia principala a maiasilor si in acelasi timp baza alimentatiei

lor o constituia agricultura. Dintre plantele industriale, cele mai
importante erau agava comuna, maguey si alte varietati, folosite
la confectionarea de imbracaminte, saci pentru transport. Din
sucul de agava vechi maiasi fabricau o bautura fermentata, un fel
de rachiu numit balche, care folosea mai ales in scopuri rituale.
Printre plantele alimentare se cultivau:cartoful, patata dulce,
fasolea neagra, dovleacul si in primul rand porumbul.

In legendele religioase ale catorva popoare europene se spune ca primul

om a fost facut din lut, insa vechii maiasi credeau ca a fost facut din
porumb.Porumbul, alimentul lor de baza, alaturi de pasarea quetzal, cu
pene codate lungi constituiau elementele principale ale civilizatiei maya.
Ei aveau si un zeu al porumbului, reprezentat intotdeauna cu par lung,
matasos, evocand firele care acopera stiuletele.
LOCUINTA MAIASILOR

Spre deosebire de orase, micile asezari maiase erau plasate in

locuri adapostite, adesea in luminisuri de padure. Coliba avea o lungime
de 6-7 m, cu latimea de 3-4m si cu extremitatile rotunjite, circulare.
Acoperisul avea doua versante si era foarte inalt. Toate aveau
acoperisul de plante in genul stufului sau din frunze de palmieri. Intr-o
asemenea coliba se gasea toata averea familiei:metale, vase de
ceramica, tiugi, lemne de foc

Mobilierul era foarte simplu:unul sau doua paturi cu rogojini

puse direct pe scanduri, si cateva scaunele. Se mai aflau aici saci
impletiti continand boabe de porumb, si saci tesuti pentru fasole.
Ferestre nu existau, nici sobe. Pe o policioara se pastrau cativa mici idoli
de lut.
Din nici o coliba nu lipsea un razboi de tesut, la care lucra femeia,
folosind fire de agava si de bumbac american. Uneori de tavanul
colibei atarnau farfurii de lemn si oale de lut. In mijlocul colibei se
afla adesea o scara primitiva cu ajutorul careie se putea ajunge in
pod unde se depozitau porumbul, fasolea, dovlecii. Vasele pentru
apa se pastrau langa intrare.
Vesmintele mai groase, de iarna, foloseau noaptea ca
acoperamant. Intr-un colt al colibei se aflau instrumentele cu care
lucra barbatul:varfuri de obsidan sau de silex, capcane de
animale, o lance, doua sau trei piei, saci mici cu vopsele pentru
olarie. Cainii dormeau in coliba, impreuna cu copiii.