Capitolul 3

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE (RCR)

3.1 Indicatii
Reanimarea cardio-respiratorie (RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei persoane care
nu respira (stop respirator) i a carei inima a Tncetat sa bata (stop cardiac).
Circulatia artificiala, creataprin compresii externe asupra toracelui, determina sangele sa circule, iar
respiratia artificiala asigura oxigenarea plamanilor.
RCR se incepe dupa ce se verifica respiratia $i pulsul victimei. ln absenta acestora se considera victima
m stare de stop cardio-respirator. Stopul cardiac poate aparea brusc sau Tn urma unei perioade de stop
respirator, dupa ce s-a epuizat oxigenu! ramas in corp. Aplicarea imediata a respiratiei artificiale la o
persoana care a incetat sa respire poate duce la prevenirea stopului cardiac.
3.2 Faze de interventie
Aplicarea RCR necesita ase faze de interventie:
I
II
III
IV
V
VI

Aprecierea capacit3|ii de raspuns a victimei

Deschiderea (eliberarea) cSilor respiratorii
Verificarea existentei respiratiei
Ventilarea plSmanilor
Verificarea existen(ei pulsului
Masajul cardiac extern (M.C.E., compresia toracelui).

Primele cinci faze au fost descrise Tn capitolul precedent i sunt reluate succint in cele ce urmeaza, dupa
care este prezentata detaliat cea de-a asea manevra, masajul cardiac extern.
I Aprecierea capacitatii de rspuns a victimei
- Se bate sau se scutura uor umarul victimei, concomitent cu Tntrebarea: "Va simti^i bine?",
pentru a determina daca persoana este contienta sau nu. Acest lucru trebuie facut cu grija,
deoarece existS riscul unei raniri la cap sau gat.
II Deschiderea (eliberarea) cailor respiratorii
- Deschiderea cailor respiratorii, folosind metodele: "rasturnarea capului-ridicarea barbiei" sau
"impingerea mandibulei (fiilcii) fara rasturnarea capului", poate duce deseori la revenirea
spontana a respiratiei. Verificati intotdeauna respiratia dupa deschiderea cailor respiratorii.
- Daca stopul respirator este cauzat de obstructia cailor respiratorii, efectuati manevra
Heimlich sau extrageti manual corpul strain (a se vedea cap.4).

- Mentineti deschise caile respiratorii in timpul RCR. O a doua persoana poate tine capul
victimei Tnclinat catre spate, in timp ce dumneavoastra efectuati respiratia artificiala.
I I I Verificarea existentei respiratiei
- Se urmarete orice micare de aer pe o durata de 3-5 secunde pentru a stabili daca victima
respira.
IV Ventilarea plamanilor
- Ventilarea plamanilor se realizeaza incet, timp de 1-1,5 secunde pentru fiecare insuflare i
cu pauze pentru a permite victimei sa expire, astfel fncat sa se execute 12 cicluri respiratorii
pe minul.
- Cand este confirmata absenta respiratiei se incepe cu doua respiratii.
Pe durata RCR, respira|iile ulterioare se coordoneaza i cu compresiile toracelui, ?ntr-un raport
dependent de numarul de salvatori (tabelul 3.1):
un salvator - dupa fiecare secventa de 15 compresii se aplica 2 respiratii intr-un raport
de 15:2;

doi salvatori - dupa fiecare secventa de 5 compresii se aplica 1 respiratie, intr-un raport
de5:l.
Tabelul3.1
MANEVRE RCR

VENTILARI
PULMONARE

1
SALVATOR

metoda

Gura la gura

volumul respiratiei

respiratii intregi
la artera carotida

VERIFICAREA PULSULUI
APASARI TORACICE
(MCE)

2
SALVATORI

metoda

podul ambelor palme

distanta de apasare

3,8 pana la 5,0 cm

frecventa

80-100peminut

RAPORT COMPRESII/VENTILARI

15:2

5:1

V Verificarea existentei pulsului

- Pentru a lua pulsul ( figura 3.1), se apasa uor zona corespunzatoare cu degetele 2-4 (a se
vedea i cap.2), evitandu-se compresia arterei. Aceasta se face fiira graba, pentru detectarea
chiar i a unui puls slab i neregulat, deoarece in cazul in care inima bate, nu se aplica apasari
ale toracelui. Verificarea initialS poate dura 5-10 secunde, iar cele ulterioare nu trebuie sa
depaeasca 5 secunde.
Daca pulsul nu se deceleaza la o artera carotida, se verifica i la cealalta (dar nu la ambele
artere carotide simultan!).
- Verificarea pulsului se f'ace:
dupa primele doua ventilatii (insuflatii);
dupa primul minut de RCR;
la cateva minute Tn timpul RCR;
de catre un al doilea salvator, Tnainte de a prelua
RCR;
de catre o a doua echipa de salvatori, inainte
de a prelua RCR i cand se schimba pozitiile;
Fig. 3.1 Verificarea existentei pulsului
in mod continuu, pentru a verifica eficienta
compresiilor Tn timpul RCR executata de
doua echipe de salvatori.
- Apasarile toracelui se intrerup in cazul in care se detecteaza aparitia spontana a pulsului. Se
continua respiratia artificiala daca victima nu respira i se continua veritlcarea pulsului la
fiecare cateva minute.
VI Masajul cardiac extern (M.C.E., compresia toracelui).
Compresiile toracelui duc la creterea presiunii in interior, putand exercita o presiune directa asupra
inimii i determinand astfel reluarea circulatiei sangelui catre plamani, inima i creier (ilgura 3.2).
Oxigenul preluat de sange la trecerea prin plamani va fi transportat la inima i creier, impiedicand
distrugerea tesuturilor, pana la restabilirea circulatiei i a respiratiei normale.

Fig. 3.2 Masajul cardiac extern (compresia toracelui)

Se procedeaza astfel:
- Pentru apasarea eficienta a toracelui se aeaza victima pe o suprafata plana i tare. Pentru o
mai buna irigare a creierului se recomanda ridicarea membrelor inferioare.

- Se aplica presiunea (apasarea) in jumatatea inferioara a sternului, pe lungime, exercitand

suficienta forta pentru a comprima pieptul Tntre 3,8 i 5,0 cm.
Nu se aplica presiuni asupra coastelor i nici asupra varfului sternului, deoarece aceasta poate
duce la fracturarea coastelor i la leziuni interne.
Pozitia salvatorului
- Salvatorul fngenuncheaza pe o parte a victimei, in dreptul umarului acesteia. Mana cea mai
apropiata de picioarele victimei se folosete pentru marcarea zonei de interventie.
Marcarea zonei de interventie
Pentru plasarea corecta a mainilor pe jumatatea inferioara a sternului se procedeaza astfel
(figura 3.3. a, b, c):

Fig. 3.3 Masajul cardiac extern. Marcarea zonei de interventie:

a) urmarirea conturului coastelor
b) degetul mijlociu la plexul solar
c) pozitionarea mainilor

- Se localizeaza marginea inferioara a cutiei toracice a victimei cu degetele ar&tator i mijlociu

ale mainii.
- Cu aceste degete se urmarete conturul coastelor panS la plexul solar, fn locul unde coastele
intalnesc sternul.
- Se lasa degetul mijlociu in dreptul plexului solar i se plaseaza aratatorul deasupra acestuia,
pe terminatia inferioara a sternului.
- Se pozitioneaza cealalta manS langa degetul aratator astfel tncat podul palmei sa fle a^ezat
de-a lungul sternului, cu degetele ridicate transversal pe piept.
- Mana folosita pentru marcare se aeaza peste cealalta cu degetele paralele i ridicate sau
inln^uite, pentru a fmpiedica aplicarea presiunii asupra coastelor.
Compresia (apasarea) toracelui (Masajul cardiac extern, M.C.E.)
- Presiunea se aplica vertical pe stern (figura 3.4 a). Daca presiunea nu este aplicata in aceasta
directie, corpul se poate rasuci, apftsarea devenind ineficienta. Presiunea se aplica numai prin
intermediul podului palmelor.

Fig. 3.4 Masajul cardiac ex'.ern:

a) pregatit pentru compresie
b) compresia toracelui
Se ob^ine o apasare corespunzatoare, cu mainile aezate corect pe stern, numai daca:
- umerii sunt pozitionati deasupra mainilor;
- coatele sunt blocate, astfel Tncat bra^ele sa fie perfect intinse.
- In aceasta pozitie, folosind greutatea corpului, se aplica suficienta presiune prin brate i podul
palmelor, astfel tncat toracele sa fie comprimat pe o distanta Tntre 3,8 pana la 5,0 cm (figura
3.4 b).
- Se oprete complet apasarea pentru a permite sangelui sa inunde inima, dar se pastreaza
mainile m pozitia initiala, cu un contact uor cu toracele.
- Se repeta cele doua faze (apasare i relaxare) ritmic, astfel incat durata lor sa fie egala.
Se folosete orice metoda mentala pentru a mentine un ritm constant (de
exemplu, numaratoarea de tipul : 1 UNU, 1 DOI, 1 TREl, 1 PATRU .a.m.d.).
Aceasta numaratoare corespunde unui ritm de 80-100 apasari pe minut.
Se fac pauze dupa 5 sau 15 apasari pentru ventilarea plamanilor sau pentru a
schimba cu alt salvator.
Se marcheaza din nou pozitia, folosind aceeai tehnica pentru repozitionarea
mainilor, daca acestea au fost deplasate pentru ventilarea plamanilor.

3.3 Secventele RCR

O data mceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a pulsului i
respiratiei sau pana cand victima este preluata de alti salvatori mai calificati.

RCR poate fi realizata de catre un salvator sau doi. RCR realizata de doi salvatori necesita o foarte buna
coordonare i deci un antrenament in echipa mai indelungat.
3.3.1 Cand exista un salvator
Paii care trebuie realizati in acest caz sunt urmatorii (figura 3.5):
I Aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- Bateti sau scuturati uor umarul victimei (aparent
incontienta), strigand totodata: "Va simtiti bine ?", pentru a
determina gradul de reactie a victimei.
Daca nu exista raspuns treceti la

II Deschiderea (eliberarea) cailor respiratorii

- Folositi metoda "rasturnarea capului-ridicarea

barbiei" sau manevra Heimlich daca presupuneti
obstruarea cailor respiratorii cu un corp strain.

Fig.3.5 Reanimarea cardio-respiratorie

- un salvalor

III Verificarea existentei respiratiei

- Plasati urechea in apropierea gurii victimei i urmariti micSrile toracice.
Daca respiratia lipsete treceti la
IV Cererea unui eventual ajutor
- Strigati sau folosi^i orice mijloc pentru a atrage atentia celor din apropiere.
V Pozitionarea victimei
- Aezati victima pe spate pe o suprafata tare i plana, sprijinindu-i capul i gatul pe durata
micarii.
VI Verificarea din nou a respirajiei
- Urmariti semnele care insotesc respiratia.
DacS respiratla este absent treceti la
VII Ventilarea plamanilor
- Strangeti nrile victimei, inspiraji adanc, acoperiti bine gura victimei i expirati in gura
acesteia timp de 1 -1,5 secunde.

- Faceti o pauza, lasand victima sa expire i repetati procedura inca o data.

- Mcntineti inclinarea capului i treceti la
V I I I Verificarea existentei pulsului
- Localizati artera carotida pe partea gatiilui cea mai apropiata de salvator i cautati pulsul cu
atentie, pentru a putea determina chiar $i un puls slab i neregulat.
Daca nu este puls, treceti la
IX Trimiterea dupa ajutor
- Daca cineva raspunde apelului de ajutor al salvatorului, trimiteti persoana respectiva dupa
ajutor calificat, cu suficiente informatii pentru ca interventia sa fie eficienta.
- Solicitati persoanei respective sa revina dupa ce a facut apelul.
X Inceperea apasarilor (compresiilor) toracelui (masajul cardiac extern)
- Pozitionati mana, blocati coatele i aduceti umerii deasupra sternului.
- Apasati pentru comprimarea toracelui pe o distanta de 3,8 pana la 5,0 cm i reveni^i la pozitia
initiala.
Apasarea i relaxarea trebuie sa dureze un timp egal i mai putin de o secunda.
- Repetati astfel 15 apasari intr-un ritm de 80-100 pe minut (secventa de 15 compresii nu
trebuie sa dureze mai mult de 9-11 secunde).
Pentru mentinerea ritmului i vitezei, cat i pentru contabilizarea apasarilor se
recomanda o numaratoare cu viteza constanta, de tipul - 1 UNU, 1 DOl, $1 TREI,
1 PATRU, $1 CINCI, 1 UNU, 1 DOl, 1 TREI, 1 PATRU, 1 ZECE, $1 UNU,
1 DOI, 1 TREI, 1 PATRU, 1 CINCISPREZECE...
- Ventilati plamanii de doua ori.
- Realiza^i iar patru cicluri complete de cate 15 apasari i 2 ventilatii, ceea ce ar trebui sa
dureze circa 1 minut.
XI Verificarea din nou a existentei pulsului
- Verificati pulsul la carotida, pentru a stabili daca a reaparut spontan.
Daca nu exista puls, treceti din nou la
XII Ventilarea plamanilor
- Administrati doua respiratii

XIII Continuarea RCR

- Reluati apasarile i ventilarile Tntr-un raport de 15:2 i verificati pulsul la fiecare cateva
minute.
* Daca nu a raspuns nimeni la cererea anterioara de ajutor, trebuie ca insui salvatoru!
sa solicite interventia serviciilor medicale de urgenta dupa un minut de RCR.
Nu se parasete victima pentru mai mult de patru minute, deoarcee crcicrul
poate fi afectat daca este lipsit de oxigen o perioada mai mare decat accasta.

3.3.2 Cand exista i un salvator de rezerva

Un salvator de rezerva, posibil persoana care a fost trimisa dupa ajutor medical, poate prelua rolul
salvatoruiui daca acesta obose^te. El trebuie sa se identifice spunand: "Cunosc RCR. Pot sa ajut ?".
Daca salvatorul initial dorete sa fie inlocuit, schimbul trebuie facut Tn momentul m care procedura dc
reanimare este TntreruptS in mod normal pentru verificarea pulsului, dupa ce s-a realizat complet un ciciu
cu doua respiratii. Apoi:

- Salvatorul de rezerva localizeaza i stabilete existenta pulsului la carotida (pasul XI).

Daca dupa o verificare de 5 secunde nu exista puls
- Salvatorul de rezerva procedeaza la deschiderea c&ilor respiratorii i ventileaza de doua ori.
- Salvatorul de rezerva marcheaza zona de interventie pentru masajul cardiac i preia apasarile
i ventilarile Tntr-un raport de 15:2.
- In timp ce salvatorul de rezerva realizeaza RCR, salvatorul initial mentine deschise caile
respiratorii i urmarete pulsul la carotida la fiecare doua minute, pentru a stabili daca pulsul
a revenit spontan.
Salvatorul initial trebuie sa fie gata oricand sa preia din nou manevrele de reanimare Tn caz ca salvatorul
de rezerva obosete.

3.3.3 Cand exista doi salvatori

Salvatorii care sunt antrenati sa-i coordoneze eforturile, pot forma o echipa pentru realizarea RCR. C)
astfel de metoda este mai putin obositoare i, deoarece pozitiile celor doi care realizeaza, unul apasarile
toracelui, celalalt ventilarea plamanilor, pot fi schimbate, RCR poate avea o duratS mai mare decat in
cazul unui singur salvator.

!n ca/ul Tn care victima este in stare de stop cardiac i exista doi salvatori, unul trebuie sa inceapa
reanimarea victimei conform procedurii pentru un singur salvator ( a se vedea cap.3.3.1), iar celalalt va
merge dupa ajutor medical.
Daca tn apropiere exista cineva care poate fi trimis dupa ajutor, atunci se poate Tncepe procedura de
RCR - doi salvatori.
ln procedura RCR - doi salvatori, unul preia rolul de a ap&sa toracele victimei pentru reanimarea
cardiaca (acesta va fi desemnat Tn cele ce urmeaza cu C), iar al doilea - pe acela de a-i ventila plamanii
pentru reanimarea respiratorie (desemnat prin R).
Paii de prim-ajutor care trebuie urmati sunt urmatorii (figura 3.6):
I R stabile$te reactia victimei
- Bate sau scutura uor umarul persoanei
aparent incontiente, strigandu-i totodata: "Va
simjiti bine?", pentru a determina gradul de
reactie.
DacS nu se primete nici un raspuns
II R apreciaza existenta respiratiei
- Plaseaza urechea langa gura i nasul
victimei i privete pieptul acesteia,
urm&rind semnele ce insotesc respiratia.
Daca acestea lipsesc, el spune: "Nu respira !".

Fig. 3.6 Reanimarea cardio-respiralorie

- doi salvatori

III R pozitioneaza victima pe spate, sprijinindu-i capul i gatul.

IV R deschide cile respiratorii, folosind metoda "rasturnarea capului-ridicarea barbiei" sau
le elibereazS prin metoda Heimlich.
V R verifica din nou respiratia
- UrmSrete semnele ce insotesc respiratia.
Daca acestea lipsesc anunta: "Nu respira !".
VI R incepe ventilarea plamanilor
- Astupa nSrile victimei cu degetele i gura acesteia cu gura sa i expira o data.
- Face o pauza pentru a lasa victima sa expire i repeta incS o data.
- Mentine capul inclinat i

VII R verifica pulsul

- Localizeaza artera carotida pe partea cea mai apropiata i cauta pulsul. Procedeaza cu atentie
pentru a putea detecta chiar i un puls slab i neregulat.
- Daca nu exista puls, anunta: "Nu are puls !".
- Trimite dupa ajutor medical.
VIII C fncepe apSsarile (comprimarile) toracelui
- Dupa ce ii fixeaza pozitia i realizeaza marcarea pentru masajul cardiac in timpul verificarii
pulsului de catre R, C efectueaza 5 apasari ale pieptului, folosindu-i podul palmelor de la
ambele maini. Numara cu voce tare: "I UNU, 1 DOI, 1 TREI, 1 PATRU, 1 CINCI". Face
pauza corespunzatoare pentru a permite lui R sa efectueze o respirajie, dar Ti mentine mainile
Tn aceeai pozitie.
IX R continua ventilarea plamanilor
- Administreaza o respiratie, dupa care mentine deschise caile respiratorii i veriflca existenta
pulsului pentru a stabili eficienta compresiilor toracelui.
X C i R continuS RCR
- C realizeaza un numar de 80-100 apsari pe minut, cu pauze la fiecare 5 apasari, pentru a
permite administrarea unei respirajii, de catre R.
XI R verifica din nou pulsul $i ventileazS
- Dupa 10 cicluri (aproximativ 1 minut) de apasari-ventilari, spune: "RCR gata", administreaza
o respiratie i verifica daca a aparut puls.
DacS nu exista puls spune: "Nu exista puls!" i administreaza o respiratie.
XII C i R reiau RCR, respectiv, apasarile-ventilarile.
R verifica pulsul la fiecare cateva minute.
Inversarea rolurilor
- C semnaleaza intentia de a inversa rolurile, din cauza oboselii. ln locul numaratorii de tip "1
UNU, 1 DOI, 1 TREI, 1 PATRU, 1 CINCI", mentine aceeai viteza, dar numara astfel:
"DATA, VIITOARE, SCHIMBAM, DUPA, CINCI" (sau oricare alta metoda).
- La terminarea respiratiei de la urmatorul ciclu, R preia pozitia lui C, fiind gata, dupa
marcarea zonei corespunzatoare pentru masajul cardiac, s5 execute compresii toracice. C preia
locul lui R i se pregatete pentru verificarea pulsului la carotida.

XIII C verifica din nou pulsul.

- Daca nu detecteaza puls, anunta: "Nu are puls!".
XIV C continua ventilarea plamanilor.
- Administreaza o respira^ie, mentine capul victimei rasturnat i pastreaza degetele pe
carotida pentru a stabili eficienta compresiilor toracelui.
XV RreiaM.C.E.
- Apasa toracele cu acelai ritm i aceeai viteza, pastrand un raport dc cinci compresii la
o respiratie.

3.3.4 Cand exista doi salvatori i victimei i s-a

acordat deja un prim ajutor

Doi salvatori (R i C) antrenati in echipa, care sunt pui in situatia de a acorda RCR unei victime careia
i se aplica RCR de catre un singur salvator initial (I), trebuie mai intai sa-i enunte competenta, apoi sa
inceapa procedura de preluare a victimei.
In al doilea rand trebuie stabilit daca a fost solicitata asistenta medicalS de urgenta.
Imediat ce salvatorul initial (I) a incheiat un clclu de 15 apasari i doua respiratii, R, care preia
controlul, se plaseaza in dreptul capului victimei, deschide caile respiratorii i verifica pulsul, iar C !i
pozitioneaza mainile, folosind procedura de marcare corespunzatoare (Tn principiu, acest lucru ar trebui
sa dureze 5 secunde).
In acest moment, salvatorul initial (I) poate fi trimis dupa ajutor medical calificat.
Dupa ce R confirm& absenta pulsului i administreaza o respiratie, C reia compresiile toracelui.