CONSIDERATII GENERALE PRIVAND STATUL SI ADMINISTRATIA

1.
Notiunea de stat a fost tratata de-a lungul timpului din:
a) 3 puncte de vedere, care s-au constituit in 3 concepte: juridic, politic si socialeconomic.
b) 2 puncte de vedere care s-au constituit in 2 concepte: juridic si politic.
c) 2 puncte de vedere care s-au constituit in 2 concepte: juridic si social-economic.
2.

Conceptul juridic este un concept abstract, cu ajutorul caruia:

statul reprezinta ansamblul serviciilor publice;
statul este natiunea, organismul politic, sindicatul intereselor generale ale

a.
b.
natiunii;
c.
se pot explica relatiile multiple care se stabilesc intre stat ca pers. juridica
subiect activ si pasiv de drepturi si obligatii si celelalte grupari sociale sau persoane
fizice.

3. Conceptul juridic este un concept abstract, cu ajutorul caruia:

a.
statul reprezinta ansamblul serviciilor publice;
b.
statul este natiunea, organismul politic, sindicatul intereselor generale ale
natiunii;
c.
se poate analiza continutul regulilor juridice si a personalitatii juridice a
statului;
4.

Conceptul juridic este un concept abstract, cu ajutorul caruia:

a.
se evidentiaza structurile juridice ale statului, detinator al unui
domeniu public sau privat, precum si drepturile si obligatiile ce revin acestuia;
b.
statul reprezinta ansamblul serviciilor publice;
c.
statul este natiunea, organismul politic, sindicatul intereselor
generale ale natiunii;
5. Conceptul juridic este un concept abstract, cu ajutorul caruia:
a.
statul reprezinta ansamblul serviciilor publice;
b.
precizeaza atributiile statului si capacitatea lui de a incheia acte
juridice ca orice particular;
c.
statul este natiunea, organismul politic, sindicatul intereselor
generale ale natiunii;

6. Conceptul juridic este un concept abstract, cu ajutorul caruia:

a.
statul reprezinta ansamblul serviciilor publice;
b.
statul este natiunea, organismul politic,
intereselor generale ale natiunii
c.
permite definirea statului de drept.

sindicatul

7.
Conceptul politic este un concept realist, care se bazeaza pe realitatile politice.
Exista mai multe conceptii politice cu privire la stat:
a)
prin acesta se evidentiaza structurile juridice ale statului, detinator
al unui domeniu public sau privat, precum si drepturile si obligatiile ce revin acestuia;
b)
statul reprezinta ansamblul serviciilor publice;
c)
prin acesta se precizeaza atributiile statului si capacitatea lui de a
incheia acte juridice ca orice particular;
8. Conceptul politic este un concept realist, care se bazeaza pe realitatile politice. Exista
mai multe conceptii politice cu privire la stat:
a.
prin acesta se evidentiaza structurile juridice ale
statului, detinator al unui domeniu public sau privat, precum si drepturile si obligatiile ce
revin acestuia;
b.
prin acesta se precizeaza atributiile statului si
capacitatea lui de a incheia acte juridice ca orice particular;
c.
statul este natiunea, organismul politic, sindicatul
intereselor generale ale natiunii;
9.
Conceptul politic este un concept realist, care se bazeaza pe realitatile politice.
Exista mai multe conceptii politice cu privire la stat:
a)
statul reprezinta un organism politic; initial statul s-a impus ca o organizatie
sociala a unui grup de invangatori pentru ca ulterior statul sa apara ca o organizatie a
mijlocului politic, deosebind mijlocul economic adica schimbul echitabil al muncii
personale cu munca altuia- de mijlocul politic, prin care se intelege insusirea fara nici o
compensatie a muncii altuia.
b) prin acesta se evidentiaza structurile juridice ale statului, detinator al unui domeniu
public sau privat, precum si drepturile si obligatiile ce revin acestuia;
c) prin acesta se precizeaza atributiile statului si capacitatea lui de a incheia acte juridice
ca orice particular;

10. Conceptul social-economic se bazeza pe aspectele social-economice proprii unei

societati conform carora:
a) statul modern este un sistem solid de organizare in scopul de a stabili un echilibru
intern intre nevoile personale legitime ale particularilor si cele ale natiunii;
b) statul este natiunea, organismul politic, sindicatul intereselor generale ale natiunii;
c) statul reprezinta ansamblul serviciilor publice;
11. Conceptul social-economic se bazeza pe aspectele social-economice proprii unei
societati conform carora:
a) statul reprezinta ansamblul serviciilor publice;
b) statul este natiunea, organismul politic, sindicatul intereselor generale ale natiunii;
c) statul are ca functie esentiala de a mentine limita intre nelinistile particulare si
stabilitatea generala fiind, inainte de toate, un instrument de echilibru.
12. Organele administratiei publice, potrivit Constitutiei si legii, au personalitate de
drept public si actioneaza din oficiu pentru:
a) executarea legii sub controlul direct sau indirect a Parlamentului;
b) prestarea serviciilor publice sub controlul direct sau indirect a Parlamentului.
c) executarea legii sau prestarea serviciilor publice sub controlul direct sau indirect a
Parlamentului.
13. Organele supreme ale administratiei publice - Presedintele Romaniei si Guvernul,
fac parte din:
a) administratia centrala
b) administratia de stat din teritoriu;
c) administratia judeteana.
14. Organele centrale de specialitate -ministere si organe subordonate guvernului si
autoritatile autonome, fac parte din:
a) administratia de stat din teritoriu;
b) administratia centrala;
c) administratia judeteana.
15. Institutii centrale subordonate ministerelor sau autoritatilor autonome (inclusiv
cele organizate ca regii sau societati comerciale), fac parte din:

a) administratia de stat din teritoriu;

b) administratia centrala;
c) administratia judeteana.
16. Institutia prefectului face parte din:
a) administratia de stat din teritoriu;
b) administratia centrala;
c) administratia judeteana.
17. Comisia administrativa face parte din:
a) administratia centrala;
b) administratia de stat din teritoriu;
c) administratia judeteana.
18. Primarul unei localitati face parte din:
a) administratia centrala;
b) administratialocala;
c) administratia judeteana.
19. Sfera organelor puterii executive este:
a) mai larga decat sfera organelor administratiei publice, care sunt un element
component al sistemului organelor puterii executive;
b) mai restransa decat sfera organelor administratiei publice, care sunt un element
component al sistemului organelor puterii executive;
c) egala cu sfera organelor administratiei publice, care sunt un element component
al sistemului organelor puterii executive;
20. Activitatea executiva are o sfera:
a)
mai restransa decat administratia de stat, aceasta din urma fiind doar o
forma specifica a activitatii executive.
b)
egala cu administratia de stat, aceasta din urma fiind doar o forma
specifica a activitatii executive.
c)
mai larga decat administratia de stat, aceasta din urma fiind doar o forma
specifica a activitatii executive.
21. Administratia este activa cand:

a.
b.
c.

executa legea sau cand adopta o masura de utilitate publica;

da avize;
ia decizii.

22. Administratia este deliberativa cand:

a.
executa legea sau cand adopta o masura de utilitate publica;
b.
da avize;
c.
ia decizii care sunt obligatorii pentru administratia activa.
23. Administratia este consultativa cand:
a.
executa legea sau cand adopta o masura de utilitate publica;
b.
da avize administratiei active;
c.
ia decizii.
24. Principiul legalitatii in administratia publica locala presupune:
a) respectarea legii precum si a tuturor actelor subordonate legii;
b) dreptul si capacitatea autoritatilor publice locale de a solutiona si de a gestiona nevoile
publice care intra in competenta lor, in numele si in interesul colectivitatilor locale.
c) alegerea autoritatilor administratiei publice locale;
25. Principiul autonomiei locale in administratia publica locala presupune:
a) respectarea legii precum si a tuturor actelor subordonate legii;
b) dreptul si capacitatea autoritatilor publice locale de a solutiona si de a gestiona nevoile
publice care intra in competenta lor, in numele si in interesul colectivitatilor locale.
c) consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit cerinta
fundamentala a unei administratii publice democratice.
26. In comune, orase si municipii, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor, autoritatile prin care se realizeaza autonomia locala sunt:
a) consiliul local ca autoritate deliberativa;
b) prefectul, ca autoritate executiva;
c) consiliul judetean, ca autoritate consultativa.
27. In comune, orase si municipii, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor, autoritatile prin care se realizeaza autonomia locala sunt:
a) prefectul, ca autoritate executiva;

b) consiliul judetean, ca autoritate consultativa

c) primarul ca autoritate executiva.

ACTE ADMINISTRATIVE
1. Actul administrativ este:
a)
un act juridic unilateral, care emana de la o autoritate publica in
temeiul puterii publice, pe baza si in vederea executarii legii;
b)
un act juridic unilateral prin care se infaptuieste puterea
judecatoreasca si se sanctioneaza incalcarea legii;
c)
un act bilateral incheiat prin acordul de
vointa a doua sau mai
multor parti.
2. Actul administrativ este:
a)
unilateral intemeiat pe puterea publica isi bazeaza activitatea pe
suveranitate,
b)
unilateral
intemeiat pe puterea publica si este emis in vederea
executarii legii; principalul scop al administratiei publice fiind acela de a organiza si a
executa in concret legea, avand o autoritate derivata din lege;
c)
un act juridic unilateral prin care se infaptuieste puterea judecatoreasca si se
sanctioneaza incalcarea legii.
3.

Contractele administrative se deosebesc de

contractele civile :
a)
doar prin regimul juridic ce li se aplica, cel comun de drept civil pentru contracte
si cel administrativ, de drept public in cadrul contractelor administrative;
b)
atat prin regimul juridic ce li se aplica, mixt cat si prin obiectul contractelor;
c)
atat prin regimul juridic ce li se aplica, mixt cat si prin valabilitatea contractelor.
4. Organele administratiei publice pentru realizarea sarcinilor pe care le au folosesc:
a)
numai acte administrative;
b)
numai contracte administrative;
c)
atat acte administrative, cat si contracte administrative.
5. Actele administrative de gestiune sunt acele acte pe
incheie:

care autoritatea publica le

a)
cu persoanele fizice si juridice prin acordul de vointa al partilor, in regim de drept
public sau de drept privat, pentru administrarea domeniului public si privat si organizarea
de servicii publice;
b)
numai cu persoanele fizice prin acordul de vointa al partilor, in regim de drept
public sau de drept privat, pentru administrarea domeniului public si privat si organizarea
de servicii publice;
c)
numai cu persoanele juridice prin acordul de vointa al partilor, in regim de drept
public sau de drept privat, pentru administrarea domeniului public si privat si organizarea
de servicii publice;

6.
Contractele administrative sunt acte juridice pe care le incheie:
a)
persoanele juridice cu cei administrati, acte care cuprind un acord de vointa
generator de drepturi si de obligatii pentru partile contractante si care sunt supuse unor
reguli de drept public care fac parte din regimul juridic administrativ;
b)
persoanele fizice cu alte persoane fizice, acte care cuprind un acord de vointa
generator de drepturi si de obligatii pentru partile contractante si care sunt supuse unor
reguli de drept public care fac parte din regimul juridic administrativ;
c)
organele administratiei publice cu cei administrati, acte care cuprind un acord de
vointa generator de drepturi si de obligatii pentru partile contractante si care sunt supuse
unor reguli de drept public care fac parte din regimul juridic administrativ.
7.
Trasaturile specifice contractelor administrative sunt urmatoarele:
a)
au la baza acordul de vointa dintre o autoritate a administratiei
publice si un particular;
b)
particularul nu are obligatia sa accepte clauzele stabilite
conform caietului de sarcini;
c)
autoritatea administratiei publice nu poate rezilia unilateral
contractul, fara a recurge la justitie in cazuri care justifica o asemenea actiune;
8.
a)

Trasaturile specifice contractelor administrative sunt

urmatoarele:
nu au la baza acordul de vointa dintre o autoritate a administratiei publice si un
particular;
b)
particularul se angajeaza ca in schimbul unei sume de bani sa asigure functionarea
unui serviciu public sau sa efectueze o lucrare publica;
c)
particularul nu are obligatia sa accepte clauzele stabilite conform caietului de
sarcini.
9.
a)

Trasaturile specifice contractelor administrative sunt urmatoarele:

nu au la baza acordul de vointa dintre oautoritate a administratiei publice si un
particular;

b)
autoritatea administratiei publice poate rezilia unilateral contractul, fara a recurge
la justitie in cazuri care justifica o asemenea actiune;
c)
autoritatea publica nu poate ceda drepturile sale ce rezulta dintr-un contract .
10.
a)

Trasaturile specifice contractelor administrative sunt urmatoarele:

nu au la baza acordul de vointa dintre o autoritate a administratiei publice si un
particular;
particularul nu are obligatia sa accepte clauzele stabilite conform caietului de

b)
sarcini;
c)
autoritatea publica poate ceda drepturile sale ce rezulta dintr-un contract numai
altei autoritati a administratiei publice, iar particularul le poate ceda numai cu acordul
autoritatii legislative.

11.
a)

Trasaturile specifice contractelor administrative sunt urmatoarele:

nu au la baza acordul de vointa dintre oautoritate a administratiei publice si un
particular;
b)
particularul are obligatia sa accepte clauzele stabilite conform caietului de sarcini;
c)
autoritatea administratiei publice nu poate rezilia unilateral contractul, fara a
recurge la justitie in cazuri care justifica o asemenea actiune.
12.
Particularul, persoana fizica sau juridica, cu care se incheie acest tip de contracte
este cel:
a)
care a fost declarat adjudecat in urma unei licitatii publice organizate si finalizate
cu un proces verbal de licitatie si o hotarire de adjudecare a comisiei de licitatie;
b)
care are o oferta de pret competitiva;
c)
care ofera service post-garantie.
13.
a)
b)
c)

Una din conditiile de valabilitate a contractului administrativ este:

organizarea unei licitatii publice valabile;
organizarea unei licitatii publice;
organizarea unei preselectii de oferte.

14.
a)
b)
c)

Una din conditiile de valabilitate a contractului administrativ este:

organizarea unei preselectii de oferte;
organizarea unei licitatii publice;
aprobarea acetora de catre autoritatile administratiei publice.

15.
Una din conditiile de valabilitate a contractului administrativ este:
a)
organizarea unei preselectii de oferte;
b)
ca acesta sa indeplineasca conditiile de forma care prevad uneori obligativitatea
incheierii actului in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute;
c)
organizarea unei licitatii publice;

16. Durata de valabilitate a contractului administrativ:

a)
se
stabileste de parti, dar sunt si cazuri in care legea prevede o durata
maxima, de exemplu in cazul concesiunii durata maxima este de 49 de an;
b)
se
stabileste de parti, dar sunt si cazuri in care legea prevede o durata
maxima, de exemplu in cazul concesiunii durata maxima este de 50 de an;
c)
nu se poate stabili intre parti, legea prevazand care este durata de valabilitate a
acestuia.
17.
Clasificarea contractelor administrative se poate realiza
dupa
mai
multe
criterii. Clasificate dupa subiecte, se disting:
a)
contracte incheiate intre doua autoritati publice si contracte incheiate intre o
persoana de drept public si un particular;
b)
contracte incheiate prin licitatie publica, care este cea mai frecventa modalitate de
incheiere a unor asemenea contracte;
c)
contracte incheiate prin simpla invoiala.
18.
Clasificarea contractelor administrative se poate realiza
dupa
mai
multe
criterii. Clasificate dupa obiect, se disting:
a)
contracte incheiate intre doua autoritati publice, respectiv intre doua persoane
juridice de drept public;
b)
contracte incheiate intre o persoana de drept public si un particular-persoana
fizica sau juridica;
c)
contracte privind concesionarea de servicii publice, unitati de productie ale
regiilor autonome sau de terenuri; contracte de achizitii guvernamentale; contracte de
executarea de lucrari publice de constructii montaj; contracte de prestari de servicii.
19.
Clasificarea contractelor administrative se poate realiza dupa mai multe criterii.
Clasificate dupa modalitatile de incheiere, se disting:
a)
contracte incheiate intre doua autoritati publice, respectiv intre doua persoane
juridice de drept public;
b)
contracte incheiate intre o persoana de drept public si un particular-persoana
fizica sau juridica;
c)
contracte incheiate prin licitatie publica (cea mai frecventa modalitate de
incheiere a unor asemenea contracte), contracte incheiate prin simpla invoiala (de regula
limitate la o anumita suma), contracte incheiate prin invoiala dar care au nevoie pentru a
fi valabile si de aprobarea unei autoritati ierarhice.
20.
In Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare, intalnim ca forma de
gestiune a serviciilor publice gestiunea directa, care :
a)
reprezinta situatia in care, colectivitatile, prin autoritatile lor reprezentative,
asigura ele insele serviciul public.
b)
reprezinta procesul de incredintare a serviciului public de catre autoritatea
administrativa unei intreprinderi, de regula private. Cele mai intilnite forme din acest tip
de gestiune sunt: concesiunea, arendarea, regia interesata.
c)
este un proces de administrare mixta a serviciului public.

21.
In Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare, intalnim ca forma de
gestiune a serviciilor publice gestiunea delegata, care :
a)
reprezinta situatia in care, colectivitatile, prin autoritatile lor reprezentative,
asigura ele insele serviciul public.
b)
reprezinta procesul de incredintare a serviciului public de catre autoritatea
administrativa unei intreprinderi, de regula private. Cele mai intilnite
forme din acest tip de gestiune sunt: concesiunea, arendarea, regia
interesata.
c)
este un proces de administrare mixta a serviciului public.
22.
In Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare, intalnim ca forma de
gestiune a serviciilor publice gestiunea semidirecta, care :
a)
reprezinta situatia in care, colectivitatile, prin autoritatile lor reprezentative,
asigura ele insele serviciul public.
b)
reprezinta procesul de incredintare a serviciului public de catre autoritatea
administrativa unei intreprinderi, de regula private. Cele mai intilnite forme din acest tip
de gestiune sunt: concesiunea, arendarea, regia interesata.
c)
este un proces de administrare mixta a serviciului public.

CONCESIUNE
1.

Concesionarea este un mod de gestiune a unui serviciu, in care:

a)
persoana publica - concedentul, insarcineaza prin contract o persoana
particulara - concesionarul sa puna in functiune un serviciu public sub supravegherea
autoritatii publice, pe o anumita perioada de timp si in schimbul unei remuneratii
constand in taxa perceputa de la beneficiarul serviciului;
b)
persoana publica concesionarul, insarcineaza prin contract o persoana
particulara - concedentul sa puna in functiune un serviciu public sub supravegherea
autoritatii publice, pe o anumita perioada de timp si in schimbul unei remuneratii
constand in taxa perceputa de la beneficiarul serviciului;
c)
persoana particulara- concedentul, insarcineaza prin contract o persoana
publica - concesionarul sa puna in functiune un serviciu public sub supravegherea
autoritatii publice, pe o anumita perioada de timp si in schimbul unei remuneratii
constand in taxa perceputa de la beneficiarul serviciului.
2.

Potrivit Legii privind regimul concesiunilor, concesionarea se face in baza :

a)
unei conventii civile;
b)
unei conventii de lucru;
c)
unui contract

prin care concedentul transmite pentru o perioada determinata, de regula de

maxim 49 de ani, unei persoane numite concesionar, care actioneaza pe riscul si pe
raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitatati sau a unui
serviciu public, in
schimbul unei redevente.
3.
4.
Etapele procedurale prealabile incheierii contractului de concesiune
sunt urmatoarele:
a)
initierea procedurii de concesionare; organizarea
licitatiei
publice,
desfasurarea licitatiei publice, incheierea contractului de concesiune
b)
incheierea contractului de concesiune, initierea procedurii de
concesionare; organizarea licitatiei publice, desfasurarea licitatiei publice;
c)
organizarea licitatiei publice,desfasurarea licitatiei publice.
4.

Concedentul initiaza procedura de concesionare prin:

a)
intocmirea studiului de oportunitate, intocmirea
publicarea
anuntului privand licitatia;
b)
intocmirea caietului de sarcin;
c)
publicarea anuntului privand licitatia.
5.

6.

caietului

de

sarcini,

Potrivit legislatiei in vigoare studiul de oportunitate va cuprinde:

a)
descrierea bunului, a activitatii sau a serviciului public ce va fi
concesionat;
b)
motivatia economico-financiara, sociala sau de mediu care sa
justifice concesionarea;
c)
descrierea bunului, a activitatii sau a serviciului public ce va fi
concesionat, motivatia economico-financiara, sociala sau de mediu care sa
justifice concesionarea, investitiile necesare, nivelul minim de redeventa,
modalitatea de acordare a concesiunii, durata estimata a concesiunii, termenele
pentru realizarea procedurii de concesionare, avizele obligatorii pentru realizarea
concesiunii.
Caietul de sarcini se intocmeste de catre concedent si cuprinde anumite elemente
obligatorii si altele facultative. Elementele obligatorii sunt urmatoarele:
a)
conditiile de exploatare a concesiunii si obiectivele urmarite prin aceasta,
investitiile pe care trebuie sa le faca concesionarul si termenele de executare a

acestora, clauzele financiare si de asigurari,regimul bunurilor utilizate de

concesionar,obligatiile privand protectia mediului;
b)
identificarea bunurilor in urma inventarierii si evaluarii lor, destinatia
bunurilor sau a serviciilor ce vor fi concesionate, in cazul serviciilor publice obligatia
asigurarii acestora in regim de continuitate si permanenta, interditia subconcesionarii
bunului sau conditiile in care acesta poate fi inchiriat pe durata concesiunii, durata
concesiunii;
c)
redeventa minima si modul de calcul al acesteia, cuantumul garantiilor ce
urmeaza a se depune de catre concesionar, clauze de incetare a contractului, clauze de
protectie sociala.
7.

Caietul de sarcini se intocmeste de catre concedent si cuprinde anumite elemente

obligatorii si altele facultative. Elementele facultative sunt urmatoarele:
a)
conditiile de exploatare a concesiunii si obiectivele urmarite prin aceasta,
investitiile pe care trebuie sa le faca concesionarul si termenele de executare a acestora;
b) clauzele financiare si de asigurari,regimul bunurilor utilizate de
concesionar,obligatiile privand protectia mediului;
c)
identificarea bunurilor in urma inventarierii si evaluarii lor, destinatia
bunurilor sau a serviciilor ce vor fi concesionate, in cazul serviciilor publice obligatia
asigurarii acestora in regim de continuitate si permanenta, interditia subconcesionarii
bunului sau conditiile in care acesta poate fi inchiriat pe durata concesiunii, durata
concesiunii, redeventa minima si modul de calcul al acesteia, cuantumul garantiilor ce
urmeaza a se depune de catre concesionar, clauze de incetare a contractului, clauze de
protectie sociala.
8.

Toate clauzele caietului de sarcini sunt stabilite:

a)
in mod unitar de catre concedent care are si obligatia de a pune in vinzare
caietul de sarcini in locul stabilit in anuntul publicitar;
b)
de comun acord intre concesionar si concedent;
c)
prin contractul de concesiune.
9.
In cazul licitatiei publice deschise fara preselectie, concedentul numeste o comisie
de evaluare alcatuita din:
a)
numar impar de membrii care nu poate fi mai mic de cinci si din care fac
parte reprezentanti ai concedentului, ai Ministerului de Finante, ai autoritatii de mediu;

b)
numar par de membrii care nu poate fi mai mic de sase si din care fac
parte reprezentanti ai concedentului, ai Ministerului de Finante, ai autoritatii de mediu;
c)
numar impar de membrii care nu poate fi mai mic de noua si din care fac
parte reprezentanti ai concedentului, ai Ministerului de Finante, ai autoritatii de mediu;
10.

Atributiile comisiei de evaluare sunt urmatoarele:

a)
analiza si evaluarea candidatilor;
b)
selectarea ofertelor pe baza datelor cuprinse in plicul exterior;
c)
analiza si evaluarea candidatilor, selectarea ofertelor pe baza datelor
cuprinse
in plicul exterior, analiza si evaluarea ofertelor, intocmirea
raportului de evaluare,
desemnarea castigatorului.
11.

Sedintele de lucru ale comisiei de evaluare sunt valabile numai daca sunt prezenti:
a)
toti membrii acesteia, iar deciziile se iau cu votul in unanimitate;
b)
toti membrii acesteia, iar deciziile se iau cu votul majoritatii
membrilor sai;
c)
doua treimi din membrii acesteia, iar deciziile se iau cu votul
majoritatii.
12.

Licitatia publica deschisa cu preselectie presupune ca la ea pot participa:

a)
toate persoanele fizice sau juridice de drept privat care au depus oferte;
b)
numai acele persoane fizice sau juridice de drept privat pe care
concedentul le-a selectionat pe baza unor criterii elaborate in prealabil;
c)
numai persoanele juridice de drept privat care au depus oferte.
13.

Desfasurarea procedurii licitatiei presupune existenta a:

a)
cel putin doi ofertanti;
b)
cel putin un ofertant;
c)
cel putin trei ofertanti.

14.
In cazul in care licitatia deschisa nu se finalizeaza cu desemnarea unui castigator,
se va:
a)
organiza o noua licitatie;
b)
se recurge la procedura negocierii directe;
c)
se trece la semnarea contractului de concesionare cu cel care a depus cea
mai
avantajoasa oferta.

15.

Procedura negocierii directe prevede ca:

a)
trebuie intocmit un nou caiet de sarcini;
b)
se va fi pastra acelasi caiet de sarcini ca si pentru licitatia ramasa
nefinalizata;
c)
nu trebuie intocmit un caiet de sarcini.
16.

Legea prevede posibilitatea contestatiei:

a)
doar in cadrul procedurii licitatiei deschise, nefiind prevazuta in cazul
negocierii directe;
b)
atat in cazul procedurii licitatiei deschise, cat si in cazul negocierii directe;
c)
doar in cadrul procedurii negocierii directe, nefiind prevazuta in cazul
licitatiei deschise.
17.

Solutionarea contestatiei va fi realizata de o comisie formata din trei membri care:

a)
vor fi din cadul comisiei de evaluare a licitatiei;
b)
vor fi din conducerea concedentului;
c)
vor fi diferiti de reprezentantii comisiei de evaluare a licitatiei.

18.
Continutul contractului de concesiune este prezentat cu
titlu orientativ in lege,
majoritatea clauzelor acestuia fiind preluate din caietul de sarcini in care acestea sunt
prestabilite de concedent. Clauzele preluate constituie:
a)
partea reglementara a contractului;
b)
partea conventionala;
c)
partea prestabilita.
19.
Continutul contractului de concesiune este prezentat cu titlu orientativ in lege,
majoritatea clauzelor acestuia fiind preluate din caietul de sarcini in care acestea sunt
prestabilite de concedent.
Clauzele stabilite prin acordul partilor formeaza:
a)
partea reglementara a contractului;
b)
partea conventionala;
c)
partea prestabilita.
20.

Drepturile concesionarului ce rezulta dinr-un contract de concesiune sunt:

a)
dreptul de supraveghere si control al activitatii
concedentului urmarindu-se modul de respectare a obligatiilor asumate;
b)
dreptul de a modifica unilateral partea reglementata a
contractului dreptul de supraveghere si control al activitatii concedentului
urmarindu-se modul de respectare a obligatiilor asumate;
c)
de a incheia contracte cu tertii pentru asigurarea si
valorificarea bunurilor care fac obiectul concesiunii, fara a le putea transfera
drepturile dobandite prin concesiune.
21.

Drepturile concesionarului ce rezulta dinr-un contract de concesiune sunt:

a)
de a exploata pe riscul si raspunderea sa bunurile care fac
obiectul contractului;
b)
dreptul de supraveghere si control al activitatii concedentului
urmarindu-se modul de respectare a obligatiilor asumate;
c)
dreptul de a modifica unilateral partea reglementata a
contractului.

22.

Drepturile concesionarului ce rezulta dinr-un contract de concesiune sunt:

a) de a folosi si de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii;
b) dreptul de supraveghere si control al activitatii concedentului urmarinduse modul de respectare a obligatiilor asumate;
c) dreptul de a modifica unilateral partea reglementata a contractului.

23.

Drepturile concedentului ce rezulta dinr-un contract de concesiune sunt:

a)
de a exploata pe riscul si raspunderea sa bunurile care fac
obiectul contractului;
b)
dreptul de supraveghere si control al activitatii concedentului
urmarindu-se modul de respectare a obligatiilor asumate;
c)
de a folosi si de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul
concesiunii;

24.

Drepturile concedentului ce rezulta dinr-un contract de concesiune sunt:

a.
de a exploata pe riscul si raspunderea sa bunurile care fac
obiectul contractului;
b.
dreptul de a modifica unilateral partea reglementata a
contractului.

c.
concesiunii;

de a folosi si de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul

25. Acest tip de contract fiind cu executare succesiva si pe durata determinata inceteaza
de drept la :
a)
denuntarea unilaterala a contractului de
concesiune din motive
obiective, legate de interesul public - modalitate denumita de
rascumparare a concesiunii;
b)
renuntarea concesionarului la contract in cazul disparitiei bunului
concesionat dintr-o cauza de
forta
majora
sau
in
cazul
imposibilitatii obiective a
concesionarului de a-l exploata;
c)
expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, daca partile nu
convin prelungirea acestuia.
26.
Incetarea contractului prin manifestarea de vointa a uneia dintre parti poate avea
loc in urmatoarele situatii:
a)
denuntarea unilaterala a contractului de concesiune din
motive obiective, legate de interesul public - modalitate denumita de rascumparare a
concesiunii;
b) pe cale judecatoreasca in cazul nerespectarii din culpa a obligatiilor asumate de una
dintre parti;
c) la expirarea perioadei pentru care a fost incheiat.
27.
Incetarea contractului prin manifestarea de vointa a uneia dintre parti poate avea
loc in urmatoarele situatii:
a)
pe cale judecatoreasca in cazul nerespectarii din culpa a
obligatiilor asumate de una dintre parti;
b)
la expirarea perioadei pentru care a fost incheiat;
c)
renuntarea concesionarului la contract in cazul disparitiei
bunului concesionat dintr-o cauza de forta majora sau in cazul imposibilitatii obiective a
concesionarului de a-l exploata.

28.
Contractele de achizitie publica sunt:
a) un mod de gestiune a unui serviciu, in care o persoana publica insarcineaza prin
contract o persoana particulara, sa puna in functiune un serviciu public sub

supravegherea autoritatii publice, pe o anumita perioada de timp si in schimbul

unei remuneratii;
b.
contracte de furnizare de produse, contracte de executie de lucrari,
contracte de prestari servicii;
c)
contracte prin care o societate specializata inchiriaza firmei solicitante bunuri
spre folosinta, contra unui pret, cu dreptul acestuia de a cumpara bunul inchiriat la
expirarea termenului contractului.
29. Legislatia in vigoare din tara noastra, prevede printre proceduri pentru atribuirea
contractului de achizitie publica licitatia deschisa, care este procedura prin care:
a) orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii interesat are
dreptul sa depuna o oferta;
b) autoritatea contractanta negociaza clauzele cu unul sau mai multi ofertanti;
c.
se accepta oferte depuse doar de cei selectati de autoritatea
contractanta;
30. Legislatia in vigoare din tara noastra, prevede printre proceduri pentru atribuirea
contractului de achizitie publica licitatia restrinsa, care este procedura prin care:
a) orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii interesat are
dreptul sa depuna o oferta;
b) autoritatea contractanta negociaza clauzele cu unul sau mai multi ofertanti;
c) se accepta oferte depuse doar de cei selectati de autoritatea contractanta;
31. Legislatia in vigoare din tara noastra, prevede printre proceduri pentru atribuirea
contractului de achizitie publica negocierea competitiva, care este procedura prin care:
a) orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii interesat are
dreptul sa depuna o oferta;
b) autoritatea contractanta negociaza clauzele cu mai multi ofertanti;
c) se accepta oferte depuse doar de cei selectati de autoritatea contractanta;
32. Legislatia in vigoare din tara noastra, prevede printre proceduri pentru atribuirea
contractului de achizitie publica negocierea cu o singura sursa, care este procedura prin
care:
a) orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii interesat are
dreptul sa depuna o oferta;
b) autoritatea contractanta negociaza clauzele cu un singur ofertant;

c) autoritatea contractanta negociaza clauzele cu mai multi ofertanti;

33.
Legislatia in vigoare din tara noastra, prevede printre proceduri pentru atribuirea
contractului de achizitie cererea de oferta, care este procedura:
a) prin care orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii
interesat are dreptul sa depuna o oferta;
b) care se desfasoara fara publicitate prealabila, autoritatea contractanta solicitand oferte
de la mai multi potentiali contractanti;
c) care permite autoritatii contractante selectionarea de catre un juriu a solutiei
competitive.
34.
Legislatia in vigoare din tara noastra, prevede printre proceduri pentru atribuirea
contractului de achizitie concursul de solutii, care este procedura:
a) prin care orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii
interesat are dreptul sa depuna o oferta;
b) care se desfasoara fara publicitate prealabila, autoritatea contractanta solicitand oferte
de la mai multi potentiali contractanti;
c) care permite autoritatii contractante selectionarea de catre un juriu a solutiei
competitive.
35.

36.
a)

Contractul de achizitii publice prin licitatie electronica se atribuie prin procedura:

a)
licitatiei deschise cu preselectie;
b)
licitatiei electronice;
c)
licitatiei deschise fara preselectie.

Licitatia electronica pentru atribuirea contractelor de achizitie publica sunt acelea:

care asigura dreptul fiecarei persoane fizice
sau
juridice de a participa la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica
numai dupa inregistrarea sa in sistemul electronic;
b)
numai acele persoane fizice sau juridice de drept privat pe care concedentul le-a
selectionat pe baza unor criterii elaborate in prealabil;
c)
toate persoanele fizice sau juridice de drept privat care au depus oferte;