Clasificarea memoriei semiconductoare

Clasificarea memoriei semiconductoare poate fi reprezentata prin schema

Clasificarea memoriei semiconductoare

Memoria semiconductoare se clasifica in :
a) memorie operativa (RAM random acces memory) permite de a efectua in
mod operativ citirea si inscrierea informatiei in procesul functionarii dispozitivelor in
care e montata. La deconectarea alimentarii informatia se pierde.
b) memorie fixa (ROM read only memory) este destinata numai p/u citirea
informormatiei in dispozitivele in care se utilizeaza. Inscrierea se efectueaza nainte
de utilizare, n procesul de programare. Pastreaza informatia la decuplarea
alimentarii.
Memoria operativa (RAM), la rindul ei, se clasifica in:
1) memorie cu acces serial permite accesul la informatie prin citirea consecutivitati
la tot volumul de memorie E realiz. dupa doua moduri:
dispozitiv cu cuplare prin sarcina (CCD Charge Coupled Device).
u domenii magnetice se formeaza domenii magnetice care se magnetizeaza
sau se demagnetizeaza.
2) memorie cu acces aleator permite accesul nemijlocit la celula cu informatia
necesara. Are o viteza de lucru mai mare ca precedenta. Ea, la rindul ei, poate fi:

cu adrese celula poate fi localizata dupa adresa ei. Adresa celulei prezinta un
cod binar.
asociativa este cea mai rapida. Informatia se localizeaza analizind concomitent
continutul la toate celulele de memorie.
Dupa structura interna memoria cu adrese este:
a) microcircuite cu structura de tipul 1D (unidimensionala);
b)

microcircuite cu structura de tipul 2D (cu structura planara);

c)

microcircuite cu structura de tipul 3D (cu pagini).

Num?rul maxim de celule ce poate fi adresat poate fi:

Ncelul.max.= 2n:(1D); Ncelul.max.= 22n:(2D); Ncelul.max.= 23n:(3D);
3) Memorie statica pentru memorizare se folosesc bistabile tip D.
4) Memoria dinamica informatia se memorizeaza sub forma de sarcina pe grila
unui tranzistor CMOS.
Memoria fixa (ROM) poate fi:
1) cu mascare informatia se inscrie la etapa producerii microcircuitului. Se
utilizeaza pentru pastrarea tabelelor standarde, codurilor alfabetelor si cifrelor.
2)
3)
4)

matrice logice programabila complecte de elemente logice.

memorie programabila permite inscrierea informatiei o singura data.

memorie reprogramabila permite inscrierea informatiei de mai multe ori.
Stergerea informatiei vechi se poate face prin doua metode :

prin iradiere cu raze ultraviolete;

pe cale electrica.

Memoria se compune din circuite integrate (chip-uri) care au rolul de a stoca

informaii (date i instruciuni). Informaiile sunt stocate n memoria calculatorului
sub
form binar adic succesiuni de cifre 0 si 1. Acestea corespund absenei (0) sau
prezenei
(1) unei tensiuni electrice n circuitele electronice (tranzistorii) ale calculatorului.
BITul (BInary digiT = cifr binar) reprezint cea mai mic unitate de date care
poate fi reprezentat i prelucrat de ctre un sistem de calcul.
BYTE ul sau OCTET ul este o succesiune de 8 bii i reprezint cea mai mic
zon de memorie care poate fi reprezentat i adresat de ctre memoria unui sistem.
Numrul total de bytes care poate fi nregistrai n memorie reprezint
capacitatea
memoriei care se exprim n multipli ai byte-ului:
1Kb =1024 bytes =1024*8 bii (kilo)
1Mb =1024 Kbytes (mega)
1Gb = 230 bytes (giga)
1Tb = 240 bytes (terra)
Principalele tipuri de memorie intern sunt:
Memoria ROM (Read Only Memory):
o este un chip conectat pe placa de baz;
o permite acces numai la citire;

o este inscripionat de ctre firma productoare;

o este nevolatil (nu dispare la nchiderea calculatorului).
Instruciunile din memoria ROM efectueaz urmtoarele operaii:
verific dispozitivele de intrare/ieire;
verific memoria RAM determinndu-i dimensiunea;
iniiaz ncrcarea sistemului de operare n RAM.
Memoria RAM (Random Acces Memory):
o este constituit din mai multe circuite integrate;
o permite acces la citire i scriere;
o este volatil (dispare la nchiderea calculatorului).
n funcie de utilitate se clasific n:
memoria RAM principal este masa de lucru a calculatorului. Aici
este adus orice program lansat n execuie i informaiile necesare
execuiei.
Memoria RAM CACHE aici sunt aduse datele care sunt folosite
frecvent i funcioneaz ca un tampon ntre procesor i memoria RAM
principal.
Memoria RAM VIDEO aici sunt aduse datele care urmeaz a fi afiate
pe ecran;
Memoria tampon pentru imprimant (printer buffer) aici sunt aduse
datele care urmeaz a fi tiprite;
CMOS (Complementary MetalOxide Semiconductor) este o memorie
special care este alimentat de o baterie, conine configuraia
sistemului, data i ora exact (semiconductor complementar din oxid
metalic).

Memoria interna si memoria

externa
OCTOMBRIE 9, 2008 BY ADMIN 8 COMMENTS

Ce este memoria?

Psihologia definete memoria ca un proces prin care oamenii i

alte organisme reusec s codifice, s stocheze i s acceseze
informaia.
n acelai timp, memorie poate nsemna i un mecanism de
reinere a informaiei ce urmeaz a fi utilizat de un calculator
electronic.
Utilizarea noiunii de memorie att n cazul organismelor vii ct
i n cazul dispozitivelor electronice nu este o ntmplare.
Memoria reprezint un factor critic pentru funcionarea ambelor
categorii, iar procesarea unei informaii presupune parcugerea
acelorai trei etape:
Codare

procesarea

informaiei

recepionate

ntr-o

anumit form
Stocare

procesul

de

creare

unei

nregistrri

permanente a informaiei codificate

Apelare -procesele inerente utilizrii informaiei stocate
Ori de cte ori o informaie ne parvine dintr-o zon de memorie
nseamn c aceasta a fost mai nainte codat, stocat i ntrun final apelat. Din contr, ori de cte ori o informaie nu
ne parvine dintr-o zon de memorie nseamn c cel
puina una dintre cele trei etape nu a funcionat
corespunztor.
Toate calculatoarele au memorie
Este puin probabil ca cineva care a utilizat un calculator s nu
fi aflat deja c acesta are memorie. Chiar i persoanele care nu
utilizeaz calculatoare tiu acest lucru. Totui ce este memoria,
n afara de ceva care se gseste n orice calculator?

Termenul de memorie poate avea semnificatii diferite. Sensul

general este acela de mecanism de reinere a datelor ce
pot fi utilizate de un echipament electronic.
Atunci cnd vine vorba de calculatoare termenul de memorie
face referire cel cel mai adesea la memoria intern a unui
calculator.
Pentru a nelege mai bine modul de lucru al calculatoarelor (i
nu de dragul clasificrilor) dispozitivele de memorie ce
echipeaz

un

calculator

pot

fi

ncadrate

ca

aparinnd

memoriei interne sau celei externe.

Memoria intern sau primar:

Este o memorie electronic ce

opereaz la viteze foarte ridicate i poate fi accesat direct de
ctre microprocesor, zona de stocare n care ajung toate datele
nainte de a putea fi procesate de catre acesta. Caracteristicile
principale ale memoriei interne sunt urmtoarele:

 memorie rapid: dispozitivele de memorie intern sunt

100% electronice i ofer o rat de transfer a datelor net
superioar fa de dispozitivele de memorie electronicomecanice (precum hard disk-urile sau unitile optice)
memorie temporar: datele sunt reinute att timp ct
prin circuitele memoriei interne trece un curent electric.
ntreruperea

fluxului

de

electricitate

sau

nchiderea

calculatorului duce la dispariia datelor coninute.

memorie costisitoare: dispozitivele de memorie intern
presupune costuri ridicate de producie per megabait
comparativ cu memoria externa. Din aceste motive
cantitatea de memorie intern ce se gsete ntr-un
calculator este mult mai mic dect cantitatea de
memorie extern.
memorie RAM: n cea mai mare parte memoria intern
este alctuit din memorie RAM aceasta fiind ajutat si de
o cantitate mica de memorie ultrarapid de tip cache care
intr in componena microprocesorului.

Memoria extern
Orice alt form de memorie alta dect cea intern intr n categoria memoriei
externe sau secundare. Memoria extern este format din dispozitive de stocare
diverse care sunt mult mai lente decat memoria interna dar pot retine cantitati mari de
date.
Datele continute de memoria extern a unui PC ce ruleaz Windows devin accesibile
prin

accesarea

locaiei

Dispozitive si medii de stocare

My

Computer

(Computerul

meu)

n general, prin dispozitiv de stocare se nelege un dispozitiv ce aparin memoriei

extene ale unui calculator. Chiar dac i dispozitivele de memorie intern sunt de
asemena dispozitive de stocare, acest termen vizeaz n special dispozitivele ce
aparin memoriei externe a unui calculator.
Mediul sau suportul de stocare este componenta fizic a unui dispozitiv de stocare pe
care ajung informaiile s fie efectiv stocate.
Atunci cnd mediul de stocare nu poate fi separat de restul componentelor ce
alctuiesc dispozitivul de stocare suntem n prezena unei forme de stocare fixe.
Hardisk-ul, de exemplu este un dispozitiv de stocare cu mediu de stocare
nedetasabil.Mediile de stocare detaabile pot fi separate de dispozitivul de stocare i
folosite mpreun cu un alte dispozitive compatibile.

Tehnologii de stocare
Tehnologie

magnetic

Cum sunt reprezentai biii la nivel elementar

Biii sunt reprezenai sub forma unor particule
magnetizabile ncrcate negativ sau pozitiv.
Exemple: hard disk-ul, discheta obinuit, alte tipuri de
dischete, casetele i benzile magnetice

optic

Biii sunt reprezentai sub forma unor puncte sau

caviti microscopice ce au rolul de reflecta diferit
lumina. Cu ajutorul unor instrumente fotosenzitive
prezena sau absena unor astfel de elemente poate fi
interpretat sub form de bii
Exemple: compact discul, DVD-ul, mini discul

electronic

Prezena sau absena unui curent electric n anumite

circuite, sau mofidicarea strii anumitor circuite(nchisdeschis) poate fi de asemenea interpretat sub form de
bii.
Exemple: memoria RAM, cardurile de memorie flash

Orice mediu de stocare trebuie s rein ntr-o form sau alta de diverse cantiti de
bii. Unele medii de stocare pot reine cteva sute de bii (suficient pentru a memora
frecvenele posturilor radio favorite n cazul unui echipament audio) iar alte medii pot
stocacantiti absolut impresionante de bii, de oridinul miilor de miliarde. Chiar dac
n final scopul este acelai, tehnologiile de stocare utilizate pot diferi foarte mult i
pot prezenta att avantaje ct i dezavantaje. Iatcare ar fi principale tehnologii
folosite pentru a reine informaia pe diverse medii de stocare.

MEMORII
Memoria interna
Cea mai importanta si costisitoare componenta fizica a unui calculator
personal este memoria interna, prin intermediul careia vom putea aprecia
performantele unui calculator. Aceasta este unitatea functionala a calculatorului
destinata pastrarii permanente sau temporare a programelor si a datelor necesare
utilizatorului si binenteles a sistemului de operare.
Memoria interna a unui calculator este caracterizata de doi parametrii:
- dimensiunea;
- timpul maxim de raspuns;
Dimensiunea acestei memorii este n strnsa legatura cu microprocesorul
folosit (n speta cu limitarile impuse de acesta). O valoare des ntlnita pentru aceasta
marime este de 1 Mbyte. Cu ct aceasta este mai mare.Cu att performantele
calculatorului sunt mai bune.
Timpul maxim de raspuns se refera la intervalul de timp care este necesar
memoriei interne pentru a citi sau scrie date. Mai exact, intervalul de timp ce se
scurge din momentul n care primeste de la microprocesor comanda de citire si
momentul n care depune pe magistrala de date valoarea citita (similar este si pentru
scriere). Valoarea medie a acestui parametru este de 70 ns. Cu ct aceasta
valoare este mai mica, cu att calculatorul este mai rapid.
n configuratia unui sistem electronic de calcul n functie de modul n care se
realizeaza accesul la memorie, pot fi ntlnite simultan doua mari tipuri de memorii:
memorii ROM si memorii RAM.
Memoria ROM (Read Only Memory - memorie care poate fi doar citita)
- este un tip de memorie nevolatila (informatia continuta de acest tip de memorie nu
se pierde la oprirea calculatorului). Este o memorie de tip special, care prin
constructie nu permite programatorilor dect citirea unor informatii nscrise aici de
constructorul calculatorului prin tehnici speciale Memoriile de tip ROM se clasifica

la n functie de modalitatea de scriere a datelor n PROM &# 11211d324l 351;i

EPROM..
1. memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM programabile, care
permit o singura rescriere de programe;
2. memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot fi sterse si
reprogramate din nou de mai multe ori, utiliznd tehnici electronice speciale.
Programele aflate n ROM sunt livrate odata cu calculatorul si alcatuiesc asa
numitulfirmware. Calculatoarele din familia IBM - PC contin si o
memorie CMOS (de tip RAM, alimentata n permanenta de o baterie pentru a nu-si
pierde continutul informational. n aceasta memorie se stocheaza informatii
referitoare la configuratia hardware a sistemului electronic de calcul.
Daca accesul la memorie este permis att pentru citire ct si pentru scriere
memoria se numeste RAM (Random Access Memory - memorie cu acces aleator).
Memoria RAM reprezinta un spatiu temporar de lucru unde se pastreaza
datele si programele pe toata durata executiei lor. Programele si datele se vor pierde
din memoria RAM, dupa ce calculatorul va fi nchis, deoarece aceasta este volatila,
pastrnd informatia doar atta timp ct calculatorul este sub tensiune.
n functie de circuitele din care sunt implementate memoriile RAM acestea se
clasifica n: memorii statice (SRAM) si memorii dinamice (DRAM). La rndul sau
memoriile DRAM se mpart n:
1. memorii FPM (Fast Page Mode) - caracteristica acestui tip de memorie o
reprezinta facilitatea de a lucra cu pagini de memorie. O pagina de memorie este o
sectiune de memorie, disponibila prin selectarea unei adrese de rnd.
2. memorii EDO (extended Data Out) - functioneaza la fel ca si memoriile
FPM dar accesul la datele din celulele de memorie este mai rapid cu 10 - 15 % fata de
FPM
3. memorii SDRAM (Syncronous DRAM) - un astfel de tip de memorie
reprezinta un modul DRAM ce lucreaza n mod sincron cu procesorul (prin
constructie, la origini memoriile DRAM conventionale functionau n mod asincron)
4. memoriile VRAM (Video RAM) - este o memorie rapida folosita n special
pentru placile video.
5. memorii SGRAM (Syncronuos Graphics RAM)- este un SDRAM adaptat
cerintelor foarte mari din domeniul graficii 3D.
6. memorii DDR (Double Data Rate)- prin aceasta tehnologie se pot transfera
date de doua ori mai rapid fata de tehnologiile anterioare.
Fizic memoria RAM este constituita din elemente care prezinta doua stari
stabile, reprezentate conventional prin simbolurile 0 si 1 denumite biti sau cifre
binare. Aceste elemente sunt constituite din milioane de perechi de tranzistori si
condensatori. Rolul condensatorilor este de a retine sarcina electrica, iar al
tranzistorului acela de a ncarca cu sarcina electrica condensatorul. Aceste perechi de
condensatori si tranzistori sunt dispuse sub forma de coloane si rnduri formnd o
matrice. Prin constructie, accesul la memorie se realizeaza la nivelul unui grup de biti
denumit celula sau locatie de memorie. Fiecarei locatii de memorie i este asociata o

adresa, care identifica n mod unic aceea locatie. Numarul de biti care se poate
memora ntr-o locatie de memorie reprezinta lungimea cuvntului de memorie.
Numarul total de locatii de memorie reprezinta capacitatea memoriei si se exprima
de regula n octeti. O alta caracteristica a memoriei RAM o reprezinta timpul de acces
la informatie care se defineste prin intervalul de timp scurs dintre momentul furnizarii
adresei de catre procesor si momentul obtinerii informatiei.
Timpul de acces la informatie la memoriile noi este de ordinul nanosecundelor.
Organizarea memoriei interna RAM
Memoria RAM din punct de vedere logic este mpartita astfel:
1. Memoria de baza (conventionala) - este formata din primii 640 Kb ai
memoriei calculatorului, fiind zona n care se executa toate programele care ruleaza
sub sistemul de operare MS-DOS.
2. Memoria superioara (rezervata) - este formata din urmatorii 384 Kb,
ramasi disponibili pna la 1Mb. Aceasta zona de memorie este mpartita n felul
urmator: primii 128 Kb sunt rezervati pentru a fi utilizati de adaptoarele video pentru
memorarea informatiei afisate pe ecran, urmatorii 128 de Kb sunt rezervati pentru a fi
folositi de diferite adaptoare ce se pot conecta la sistem cum ar fi placa video, placa
de retea, etc, ultimii 128 de Kb sunt rezervati pentru a fi utilizati de
componenta BIOS a sistemului.
BIOS-ul reprezinta o colectie de mici programe care "stiu" sa comunice cu
perifericele calculatorului. Fara aceste "servicii" oferite de BIOS un calculator nu
poate "citi" un caracter de tastatura si nici nu poate afisa un caracter pe ecran, deci nu
poate functiona.
3. Memoria extinsa - este cuprinsa ntre 1 Mb si 4 Gb, caracteristica sa fiind
ca aceasta poate fi accesata doar daca procesorul lucreaza n mod protejat.
4. Memoria expandata EMS (Expanded Memory Specification) - acest tip de
memorie nu poate fi accesat direct de catre procesor, ci prin intermediul unei ferestre
de 64 de Kb stabilita n zona de memorie superioara. Acest tip de
memorie este mpartit din punct de vedere logic n segmente de 64 Kb care sunt
comutate n aceasta fereastra.
Memoria externa
Memoria externa este o memorie suplimentara care comunica cu
microprocesorul tot prin intermediul magistralei de date si magistralei de comenzi.
Ea este o memorie nevolatila din care se poate citi si n care se poate scrie.
Memoria externa are de obicei o capacitate mult superioara celei interne, n
care se pot nmagazina mai multe programe precum si datele corespunzatoare lor. Ea
este reprezentata n mod special de discurile magnetice, discuri asemanatoare ca
forma si mod de utilizare cu discurile de pick-up, dar cu proprietatile
benzii magnetice : de pe aceste discuri se poate citi, dar de asemenea se pot scrie
informatii pe suportul lor magnetic.
Memoria externa este alcatuita n principal din discuri fixe (hard-disk) si
discuri flexibile (floppy-disk). Discurile fixe sunt montate de obicei n interiorul
unitatii centrale si nu pot fi detasate de calculator dect prin demontarea

acesteia. Discurile flexibile se folosesc ct estenevoie, ele fiind introduse ntr-un

locas special, dupa care pot fi recuperate cu usurinta.
HARD-DISCUL (HD) reprezinta
o
unitate
fixa
de
stocare
a
datelor. Acesta esteincorporat n cutia care contine unitatea centrala, ncasetat ntr-un
dispozitiv la care nu avem acces pentru a-l nlocui cu altul. n caz de defectare se
nlocuieste
ntreg
ansamblul. Acest
ansamblu
se
mai
numeste disc
fix sau disc Winchester, dupa numele tehnologiei de constructie. Denumirea de disc
fix, atribuita initial, a avut n vedere faptul ca acesta se fixeaza n interiorul
calculatorului si nu poate fi detasat cu usurinta de catre un utilizator obisnuit. n
ultimul timp nsa, aceasta denumire a devenit improprie, deoarece au fost create si
HD care pot fi cu usurinta conectate si deconectate n exteriorul calculatorului prin
porturile de intrare/iesire ale acestuia.
n functie de interfata de conectare hard discurile se clasifica n:
1. Hard discuri SCSI (Small Computer System Interface) - hard discuri avnd
caracteristici deosebite fiind conectate la o interfata SCSI, interfata ce este controlata
de sisteme inteligente (controlere) acestea avnd menirea de a coordona fluxul de
informatii dintre hard disc si sistem.Acest tip de unitati de stocare se folosesc cu
precadere montate pe servere sau pe acele calculatoare unde se doreste o performanta
ridicata privind transferul de date.
2. Hard discuri EIDE (Enhaced Integrated Drive Electronics) - termen general
aplicat tuturor unitatilor care au un controler inclus n unitate. De-a lungul timpului
unitatile de stocare de acest gen au cunoscut o serie de implementari printre care
amintim protocolul Ultra ATA care mai este denumit si Ultra DMA/ ATA-33/ DMA33, Ultra ATA 66, Ultra ATA 100. Aceste denumiri se refera direct la realizarea
transferului rapid de date. Legat de hardurile EIDE n ultimul timp si-au facut aparitia
pe piata cele SATA (Serial ATA), hard discuri ce reusesc sa obtina o viteza de transfer
de 150 M/s.
Componentele reprezentative ale unui hard disc sunt:
1. incinta nchisa ermetic
2. pachetul de discuri - este alcatuit din cteva discuri montate la distanta unul
de altul pe acelasi ax al unui motor.
3. capetele de scriere/citire si mecanismul de antrenare a lor - acestea sunt
dispuse pe fiecare dintre fetele unui disc, toate capetele de scriere citire fiind montate
pe un dispozitiv comun care le pune n miscarere. Bratul care sustine capetele se
poate misca linear (nainte si napoi) sau se poate roti cu un anumit unghi.
4. motorul pentru antrenarea discurilor
5. placa logica - denumita si controler, are menirea de a comanda ntreaga
activitate a unitatii de hard disc: rotirea discurilor, pozitionarea capetelor n vederea
scrierii sau a citirii, verificarea pozitionarii corecte a capetelor, codificarea sau
decodificarea informatiilor, transferul de informatii, etc.
6. memoria cache - are rolul de a stoca temporar anumite date sau comenzi
primite de la procesor. Acest tip de memorie a fost introdus n cadrul acestui tip de
dispozitive pentru a creste performantele acestora.

Principalele caracteristici ale HD se refera la:

capacitatea de stocare a informatiilor/capacitatea de manipulare a datelor

de catre PC (PC Data Handling);

timpul de cautare (seek time) - este o masura exprimata n milisecune a

rapiditatii cu care hard discul si poate deplasa capetele de scriere citire de la o locatie
la alta. ntrzierea produsa de rotatie reprezinta timpul necesar pentru ca sectorul
dorit sa ajunga n dreptul capului de scriere/citire, odata ce capul s-a pozitionat pe
pista respectiva.

rata de transfer a sistemului gazda - este reprezentata de cantitatea de date

ce poate fi trensferata prin magistralele de date ale sistemului;

rata de transfer a hard-discului (media rate) - reprezinta viteza cu care

datele sunt transferate spre si dinspre platan. Unitatea uzuala de masura a acestei
caracteristici estenumarul de biti pe secunda. Parametrul care influenteaza rata de
transfer pe lnga viteza de rotatie este dat si de densitatea datelor pe platan exprimata
fie prin numar de piste / inch fie prin cantitate de biti / inch.

numarul de rotatii/minut (rpm) -reprezinta viteza de rotatie a discului.

Particularitatea acestui parametru o reprezinta faptul ca aceasta viteza este constanta.
Cu cat aceasta viteza este mai mica cu atat ntrzierile datorate pozitionarii
mecanismelor fizice sunt mai mari avnd un impact direct asupra asteptarii generate
de miscarea de rotatie si implicit asupra ratei de transfer a discului;

cantitatea de memorie cache - influienteaza n mod direct performantele

hard discului, reducnd timpii de asteptare.
Anumite instructiuni de scriere/citire folosite uzual, nu mai sunt apelate din
memoria RAM a calculatorului ci sunt accesate direct din acest tip de memorie.
Fiecare dintre aceste caracteristici si spune cuvntul n ceea ce priveste
determinarea performantelor sistemului de calcul n ansamblul sau.
FLOPPY-DISCUL (discul flexibil sau discheta), aparut pentru prima data n
anul 1971, reprezinta un disc format dintr-o singura placa realizata din material
plastic acoperit cu un strat feromagnetic.
Principiul de functionare consta n urmatoarele: un mecanism de antrenare
roteste floppy-discul cu o viteza constanta, iar scrierea/citirea se realizeaza cu
ajutorul a doua capete de scriere/citire, care se pozitioneaza pe informatiile plasate
pe piste (track), dispuse n cercuri concentrice.
Floppy-discurile sunt de dimensiuni diferite si deci de capacitati diferite. Cele
mai raspndite sunt floppy-discurile cu diametru de 5 1/4 inch si cele cu diametrul de
3 1/2 inch, care surprinzator, sunt de capacitate mai mare. Un disc magnetic flexibil
se roteste n interiorul unitatii cu o viteza de 300 rotatii/minut avnd, n principiu un
timp de acces la informatie de 100 ms.
COMPACT DISCUL constituie un alt suport de memorie externa care,
datorita unor performante superioare fata de discurile flexibile, tinde sa se
generalizeze.
Putem defini discul compact ca pe un suport pe care sunt stocate informatii
prin intermediul mijloacelor optice (tehnologia laser) att n procesul de scriere, ct si

n cel de citire.Succesul tehnologiilor optice, nu numai pe piata calculatoarelor

electronice, se datoreaza progreselor realizate n domeniul laserilor, suporturilor
optice si a procesarii semnalelor. Astfel, au aparut o serie de standarde, cum ar fi:

ISO 9660 (Sony si Philips);

High Sierra;

CD-DA (Compact Disc - Digital Audio, pentru citirea informatiilor audio

sau a datelor n format electronic);

CD-ROM XA (EXtended Architecture), care permite att citirea

standardelor mai vechi, ct si a discurilor ce utilizeaza tehnica de ntretesere
"interlaced mode", cum sunt cele pentru vizualizarea fisierelor n format AVI);

CD-Recordable,
denumite
nregistrarea CD-urilor de catre utilizator).

si CD-WORM sau CD-WO (permit

CD-ROM-ul este mai avantajos dect discul flexibil, dar concureaza discul fix,
n sensul ca are capacitate de ordinul sutelor de MO sau GO. Viteza de lucru este,
uneori, mai lenta dect la HD.
n urmatorii ani, unitatile de stocare optice DVD vor fi nelipsite din
configuratia unui calculator. Acestea au fost dezvoltate de companiile Sony si Philips
reprezentnd tehnologia de mine pentru stocarea si redarea informatiilor aflate
pe un suport optic. DVD-ul va nlocui CD-ROM-ul si casetele video VHS.
Unitatile DVD permit, n functie de destinatie, att citirea, ct si nmagazinarea
de informatii.
Suportul DVD este asemanator CD-ului. DVD-ul reprezinta un disc cu un
diametru de 4,7inchi, datele sunt stocate pe singura pista spiralata a suportului si sunt
citite prin intermediul unei multiple raze laser, procedeu similar celui utilizat la CD.
DVD-ul este compus din doua discuri optice asamblate ntr-unul singur, permitnd
astfel marirea capacitatii de stocare a suportului. n continuare sunt prezentate
principalele tipurile de DVD-uri existente:

DVD-ROM reprezinta suportul care permite doar citirea informatiilor,

fiind utilizat n special pentru distributia de produse program, multimedia.
Capacitatea maxima de stocare a acestui suport poate ajunge la 17 GB.

DVD-R (Recordable - inscriptionabil) permite executarea unei singure

operatii de inscriptionare, similar CD-R.

DVD-RAM permite citirea si nmagazinarea informatiilor de "n" ori,

functionnd similar hard-discului. Aferent tehnologiei de inscriptionare
exista pe piata de tehnica de calcul trei formate, definite de cteva grupuri
de firme. Un prim format DVD-RAM a fost realizat de Hitachi si
Matsushiti, firma Pionner a impus un al doilea format DVD-R, iar grupul
compus din HP, Sony, Philips, Yamaha, Ricoh si Mitsubishi a realizat al
treilea format DVD-RW. Toate aceste trei categorii nu sunt compatibile
ntre ele, dar consider ca DVD-RW va deveni standard, deoarece grupul de
companii creatoare detine 75% din aceasta piata. DVD-RW permite citirea
si scrierea informatiilor cu o viteza de 1,7MB/secunda, avnd o capacitate
de memorare de 3GB.

Un suport DVD cu o capacitate de 4,7 GB stocheaza un film video de 135 de

minute, avnd o rata de transfer de 4692 biti/secunda, iar unul de 17 GB
nmagazineaza 30 de ore de secvente audio (muzica).
CD-WRITE (Compact disk - Write Only Memory). Este un disc identic ca
forma si mod de ntrebuintare cu discul flexibil. Diferentele nsa sunt esentiale: are
capacutate de cteva sute de Mbsi viteza de lucru de numai 2 - 3 ori mai lenta dect a
discului fix, el putnd fi citit si scris (nregistrat).
Disc optic Aceleasi consideratii ca mai sus.
Streamer Caseta magnetica asemanatoare ca forma cu o caseta video. Poate fi
citita sau scrisa. Capacitatea de memorare: sute de Mb(120, 250). Viteza de lucru
mica n raport cu discurile optice. Dezavantaj esential- cel al casetei audio.