omajul este o problem prezent atat in Romania, cat i in cele mai

dezvoltate
state ale Uniunii Europene, singura diferen este modul in care se face
fa acestei
probleme, prin politicile antiomaj.
Msurile de protecie a omerilor sunt de natura unui anestezic
care amelioreaz
soarta omerilor, dar nu o imbuntete.
Sunt aplicabile pe termen scurt. Mai mult, dac sunt prost selectate, se
pot
transforma in contrariul lor, fiind chiar de natur inflaionist.
omerul nu mai are loc definit in societate, este concediat social. Iat
de ce
creterea omajului i-a tulburat pe oamenii politici i guvernele
incearc s-l
stvileasc.
In vederea creterii gradului de ocupare in Romania i reducerea
nivelului
omajului va trebui s se acioneze in direcia sporirii investiiilor i a
susinerii unei
creteri economice durabile.
Avand in vedere succesele obinute de unele state pe linia reducerii
omajului,
pentru viitor putem fi optimiti. Soluia principal este, pe termen lung,
infptuirea i
continuarea reformei care va duce la formarea unei economii viabile i
flexibile.
In concluzie omajul este un fenomen social contemporan, fiind o
urmare a
intalnirii si confruntarii dintre cererea si oferta de munca i se poate
traduce direct prin
inactivitate, i care afecteaza toate rile Uniunii Europene intr-un
procent mai mare
sau mai mic.
n anul 2011, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc
(15-64 ani) a fost de 58,5%, iar rata omajului - conform
definiiei internaionale (BIM1
) - de 7,4%.
Nivelul ratei de ocupare a populaiei n vrst de 20-64 ani a fost de
62,8%, la o distan de 7,2 puncte procentuale fa de inta naional
de
70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020.
n anul 2011 populaia activ a Romniei era de 9868 mii persoane, din

care 9138 mii

persoane ocupate i 730 mii omeri conform definiiei internaionale
Rata omajului - conform definiiei internaionale (BIM1
) - a fost de 7,4%, n cretere fa
de anul precedent (7.3%).
Pe sexe, ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 1,1
puncte procentuale (7,9%
pentru brbai fa de 6,8% pentru femei), iar pe medii rezideniale de
3,3 puncte procentuale
(8,8% pentru urban fa de 5,5% pentru rural). Rata omajului avea
nivelul cel mai ridicat
(23,7%) n rndul tinerilor (15-24 ani).

n anul 2012, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc

(15-64 ani) a fost de 59,5%, iar rata omajului1
de 7,0%.
Nivelul ratei de ocupare a populaiei n vrst de 20-64 ani a fost de
63,8%, la o distan de 6,2 puncte procentuale fa de inta naional
de
70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020.
n anul 2012 populaia activ a Romniei era de 9964 mii persoane, din
care 9263 mii
persoane ocupate i 701 mii omeri.
Rata omajului a fost de 7,0%, n scdere fa de anul precedent
(7,4%).
Pe sexe, ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 1,2
puncte procentuale (7,6%
pentru brbai fa de 6,4% pentru femei), iar pe medii rezideniale de
3,5 puncte procentuale
(8,6% pentru urban fa de 5,1% pentru rural). Rata omajului avea
nivelul cel mai ridicat
(22,7%) n rndul tinerilor (15-24 ani).
n anul 2014, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc
(15-64 ani) a fost de 61,0%, iar rata omajului1
de 6,8%.
Nivelul ratei de ocupare a populaiei n vrst de 20-64 ani a fost de
65,7%, la o distan de 4,3 puncte procentuale fa de inta naional
de
70% stabilit n contextul Strategiei Europa 2020.
n anul 2014 populaia activ a Romniei era de 9243 mii persoane, din

care 8614 mii

persoane ocupate i 629 mii omeri.
Rata omajului a fost de 6,8%, n scadere fa de anul precedent
(7,1%).
Pe sexe, ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 1,2
puncte procentuale (7,3%
pentru brbai fa de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezideniale de
2,8 puncte procentuale
(8,1% pentru urban fa de 5,3% pentru rural). Rata omajului avea
nivelul cel mai ridicat
(24,0%) n rndul tinerilor (15-24 ani).
n anul 2015, rata de ocupare a populaiei n vrst de
munc (15-64 ani) a fost de 61,4%, n cretere fa de
anul anterior cu 0,4 puncte procentuale
n anul 2015, rata de ocupare a populaiei n vrst de 20-64 ani a
fost de 66,0%, la o distan
de 4,0 puncte procentuale fa de inta naional de 70,0% stabilit n
contextul Strategiei
Europa 2020.
n anul 2015 populaia activ a Romniei era de 9159 mii persoane,
din care 8535 mii erau
persoane ocupate i 624 mii erau omeri.
Rata omajului a fost de 6,8%, valoare identic cu cea din anul
precedent.
Pe sexe, ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 1,7
puncte procentuale (7,5% la brbai
fa de 5,8% la femei), iar pe medii de reziden de 0,4 puncte
procentuale (7,0% n urban fa de 6,6%
n rural).
Rata omajului avea nivelul cel mai ridicat (21,7%) n rndul tinerilor
(15-24 ani).

Romania are una dintre cele mai mici rate ale somajului din Europa,
aflandu-se pe locul 20 intre cele 27 de state membre UE. Potrivit
statisticilor Eurostat, peste 23 de milioane de europeni nu aveau un loc
de munca in august 2010, in scadere usoara fata de luna precedenta.
Datele Biroului de Statistica a UE arata ca rata somajului a ramas
stabila atat la nivelul Uniunii Europene (9,6%), cat si in zona euro
(10,1%). Comparativ cu luna iulie, numarul somerilor a scazut cu
68.000 in tarile membre UE si cu 20.000 in zona euro.
Cea mai mica rata a somajului, conform Eurostat, este in Austria
(4,3%) si Olanda (4,5%), in timp ce Spania (20,5%), Letonia (19,5%),
Estonia (18,6%) si Lituania (18,2%) se afla la polul opus. Romania se
afla pe locul 20 cu o rata a somajului de 7,1%.
Fata de aceeasi perioada a anului trecut, somajul a scazut in sapte
state membre UE, a ramas stabil intr-o singura tara si a crescut in 19.
Cele mai mari scaderi au fost inregistrate in Malta (de la 7,2% la 6,2%),
Austria (de la 5,2% la 4,3%) si Germania (de la 7,6% la 6,8%). De
cealalta parte, in Estonia a crescut de la 13,5% la 18,6%, in Lituania a
urcat de la 13,5% la 18,2%, iar in Bulgaria a ajuns la 10,1% de la 7%.
La capitolul somaj stam relativ bine comparativ cu alte state din UE,
daca doriti sa aflati cum ne descurcam la procentul de repartizare din
PIB pentru salariile bugetarilor comparativ cu unele state din Europa,
accesati Cat cheltuie tarile Europei cu salariile in acest an.