PLI ELECTRONICE

Progresele deosebite realizate in domeniile informaticii si

telecomunicatiilor au revolutionat societatea si au schimbat radical relatiile
banca client si chiar conceptul despre banca. Noile tehnologii au devenit atat
un catalizator al marilor schimbari de care beneficiaza consumatorii de servicii
bancare, cat si un suport pentru banci care incearca sa raspunda noilor cerinte.
Sistemele de pli ca parte a sistemelor bancare s-au dezvoltat odat cu plile
fr numerar. Conceptul cheie al sistemelor de pli este instrumentul de plat
scriptural i ulterior electronic. Acesta reprezint un document (pe suport hrtie
sau suport electronic) prin intermediul cruia se sting datoriile ntre dou
contrapartide (una care pltete i cealalt care este beneficiarul banilor).
Instrumentul de plat ca vector al sistemelor de pli conine n esen
instruciuni i informaii obligatorii i care de regul sunt date de pltitor.
Acestea permit transferul fondurilor de la pltitor la beneficiarul banilor prin
intermediul unuia sau mai multor sisteme bancare (n cazul plilor interne
transferul se realizeaz prin interemediul sistemului bancar naional, n cazul
celor internaionale se conecteaz mai multe sisteme bancare naionale).
Transferul fondurilor poate fi:
Transfer intrabancar de la o unitate operativ la alta aparinnd aceleiai
bnci (fondurile nu tranziteaz sistemul de pli)
Transfer interbancar (intern i extern) fondurile tranziteaz unul sau mai
multe sisteme de pli.

Definiia sistemului de pli dat de European Monetary Institute

"Sistemul de pli este acel sistem care cuprinde, de regul, un set de
instrumente, proceduri bancare i sisteme de fonduri cu scopul
facilitrii circulaiei monetare."

1.CONCEPTUL DE PLI ELCTRONICE

Aparitia banilor electronici a reprezentat un pas decisiv in perfectionarea

sistemelor de plati care a adus importante avantaje clientilor bancari prin
facilitatile create de transmitere rapida a fondurilor si reducere substantiala a
costurilor tranzactiilor, precum si autoritatilor monetare prin posibilitatile de
reglare si supraveghere a sistemului monetar si in special al celui bancar.
Revolutia digitala a avut drept rezultat faptul ca orice informatie poate fi redusa
in prelucrare la un flux, iar plata banii informatie in general - devine doar o
forma de informatie digitala. De aceea, trecerea la sistemele electronice de plati
si informatizarea completa a procesului de transmitere a drepturilor de
proprietate asupra informatieibani a fost un fenomen natural in evolutia
sistemului financiar bancar.
n literatura de specialitate, platile electronice sunt definite ca o forma
electronica, complet informatizata si automatizata, de organizare a
relatiilor de plati intre participantii la o tranzactie, pe baza unui set de
reguli si proceduri operatorii. Intr-o varianta mai pragmatica, specialistii de la
Bnaca Mondiala, considera ca operatiunile financiare electronice reprezinta
utilizarea mijloacelor electronice in scopul schimbului de informatii, al
transferului de simboluri sau reprezentari ale valorii si a executarii de tranzactii
intr-un mediu comercial. Acest concept cuprinde patru canale: transferul
electronic de fonduri, interschimbul de date electronice, transferul de
instructiuni de plata si confirmarea platii.
Legislatia romanesca (Regulamentul BNR nr. 4/2002), bazata pe cea
comunitara, considera ca o plata electronica reprezinta orice operatiune de
plata initiata prin inermediul instrumentelor de plata electronica prin care
se pot retrage sume in numerar, efectua plati pentru achizitionarea de
bunuri sau servicii, plata obligatiilor catre autoritatile administratiei
publice si transferuri de fonduri intre conturi.

Instrumentele de plata electronica sunt de doua feluri:

- instrumente de plata la distanta (cardul, ordinul de plata electronic,
cecul electronic);
- instrumente de plata de tip moneda electronica (portofelul electronic)
Instrumentele de plata la distanta permit detinatorului sa aiba acces la
fondurile aflate in contul sau bancar si mijlocesc efectuarea de plati catre un
beneficiar sau alt gen de transfer de fonduri si care necesita un nume de
utilizator si un cod personal de identificare, asa cum este cardul de debit sau de
credit. In aceasta categorie se includ si aplicatiile de tip internet-banking si
home-banking bazate pe cardurile clasice. Instrumentele de plata de tip
moneda electronica permit accesul numai la un depozit electronic (deci nu
direct la contul bancar) constituit in prealabil si instrumentul poate fi sau nu
reincarcabil cu o anumita valoare (unitati valorice de moneda electronica).
Instrumente de plata de tip moneda electronica pot fi chip-cardul, memoria unui
calculator (portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pe care sunt
stocate unitati valorice de moneda din care se pot face plati catre alta entitate
care accepta aceasta modalitate de plata.
In ansamblu, platile electronice cuprind totalitatea entitatilor,
echipamentelor si procedurilor de lucru care conlucreaza penrtu efectuarea platii
tranzactiilor. In general, intru-un procedeu electronic de plata de sunt implicate:
(a) trei entitati care interactioneaza, respectiv o banca, un vanzator si un
cumparator; (b) mai multe echipamente hardware, software, o retea de
transmisie (cu unul sau mai multe centre de receptie, validare si retransmisie),
punct de vanzare (POS), distribuitor de bani electronici (cont-bani, credit bani,
numerar-bani); (c) un set de protocoale de plata (instructiuni de lucru).
Sistemele de plati electronice opereaza pe baza unor module de
codificare/decodificare a operatiunilor de plati si folosesc chei publice si chei
private pentru a asigura integritatea si securitatea platilor.
Trasatura fundamentala a unui sistem electronic de plati consta in
rapiditatea cu care circula informatia-bani. Datorita infrastructurii ce
integreaza sistemul de reglementare, sistemul informatic si cel de
telecomunicatii, informatia ajunge sa circule aproape instantaneu, adica in timp
real. Spre deosebire de sistemele clasice de plati fara numerar, la sistemele
electronice de plati nu se inregistreaza o intarziere intre momentul emiterii
instructiunii de plati.
3

Platile electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzactiile

economice si financiare pana la compensari si decontarile finale. In acest
domeniu vast se intalnesc situatii care necesita ca platile sa se efectueze la
momente diferite in functie de natura tranzactiei sau de preferintele partenerilor.
Ca urmare, efectuarea platii electronice poate fi in una din urmatoarele situatii:
- plata inainte de tranzactie un sistem de acest gen functioneaza in
cazul avansurilor care se acorda pentru realizarea unor comenzi sau
transferul banilor digitali pe un disc sau smart card din care se pot face
plati la momentul convenit;
- plata concomitent cu tranzactia necesita accesul direct la baza de
date a bancii si a ofertantului de plata electronica, iar securitatea
transferului trebuie sa fie implementata mai strict (cardurile de debit,
internetul bancar);
- plata dupa tranzactie cea mai frecventa forma de plata si in care se
foloseste cardul de credit.
Indiferent de modul de plata, momentul platii este considerat numai
atunci cand banii sunt inregistrati in evidenta bancii beneficiarului de
fonduri. In functionarea sa, procedeul electronic de plati produce efecte de
natura juridica, economica, financiara, tehnica si chiar psihologica, adica
fenomenul increderii neintrerupte in moneda (fiduciaritatea) pana la
desavarsirea procesului de plata.
Platile electronice au evoluat destul de rapid si s-au diversificat intru-un
interval relativ scurt de timp, in special dupa anul 1990. In prezent, se cunosc
mai multe modalitati de plata diferentiate din punct de vedere al tehnologiei
folosite si a segmentelor de piata caraora se adreseaza. Platile electronice se pot
clasifica dupa mai multe criterii astfel:
Dupa tipul de tehnologie:
- plati bazate pe carduri;
- plati bazate pe aplicatii modem in special pentru persoanele juridice
care efectueaza plati de valori mai mari;
- plati bazate pe aplicatii internet- in special pentru persoanele fizice;
- plati bazate pe telefonia mobila in special persoane fizice.
Dupa volumul tranzactiei
- microplati(mycropayments)
4

- plata de tip consumator (consumer payment) intre 5-500 euro/$

reprezentand cumparaturile de zi cu zi a bunurilor si serviciilor care
poseda o valoare mai mare decat a microplatilor;
- plata de tip afaceri (business payment) peste 500 euro/$ pentru
cumpararea unor cantitati mai mari de bunuri si servicii, plati
comerciant catre comerciant.
Dupa natura informatiei:
- plati bazate pe valoare se transfera efectiv valoare in format
electronic;
- plati bazate pe informatie numai informatia circula prin internt, iar
tranzactia efectiva are loc in afara conexiunii.
Dupa natura monedei electronice:
- palti bazate pe bani electronici de cont implica inregistrarea in
conturile bancare ale utilizatorului si comerciantului;
- plati bazate pe bani elctronici semn valoarea este incorporata intr-un
soft existent pe un dispozitiv electronic, valoarea circuland de la un
dispozitiv la altul fara nici o referinta la un cont bancar.
Dupa instrumentele de plata oferite:
- plati cu carduri bancare;
- plati on-line (internet);
- microplati;
- plati prin cecuri electronice;
Evolutia platilor electronice a inceput cu specializarea platilor
instrumentate pe suport hartie care a condus la aparitia mai multor instrumente
pe suporti netraditionali (magnetici), care la randul lor s-au specializat fiecare
pe cate un canal de comunicare (transmitere manuala, printr-un suport
magnetic-banda, discheta, prin telefon sau alta retea publica, cu sau fara
parolare, prin telex, prin retele de computere special echipate, telecomunicatii
on-line) a mesajului de transfer de fonduri si a informatiilor adiacente. Din
multitudinea de experiente, unele aflate inca in curs de testare si perfectionare, o
preferinta certa o reprezinta instrumentarea platilor electronice prin carduri care
detine ponderea cea mai mare in volumul platilor electronice. Canalul de
comunicare specializandu-se, au aparut alte categorii de plati, de asemenea
dezinstrumentate, ca internetul bancar, telefonia mobila bancara si altele care
inca nu s-au lansat pe piata. Transferul electronic de fonduri este componenta
5

principala a sistemului electronic de plati si ca urmare, platile au debutat pe

piata mai intai cu sistemele de transfer intern si international care au
comprimat timpul asigurand legatura intre bancile participante in timp real,
adica concomitent cu tranzactia.

2 PLILE ELECTRONICE CU DECONTARE BRUT

N TIMP REAL
Decontarea bruta in timp real este un procedeu electronic bazat pe
transmiterea de mesaje (ordine de plata) electronice de catre participanti,
procesarea instructiune cu instructiune a acestora in limita disponibilului
existent in contul de decontare de la banca centrala, asigurarea resurselor de
completare a eventualelor deficite prin credite intraday si decontarea finala
prin conturile curente de la banca centrala. Principalul avantaj al acestui
procedeu il constituie operativitatea transferurilor si reducerea pana la
eliminare a riscului de credit. Dupa introducerea mesajului in retea de catre
participant, procesarea si decontarea se fac la intervale de timp extrem de scurte,
aproape insesizabile, de unde vine si numele de in timp real. Intrucat avem de
a face cu un procedeu cu decontare bruta, deci fara compensare, bancile trebuie
sa mentina un volum destul de mare de disponibilitati in conturile de la banca
centrala pentru a acoperi cerintele de plati, ceea ce este un dezavantaj.
Beneficiarul cel mai mare al noului procedeu este furnizorul care poate sa-si
primeasca fondurile in aceiasi zi cu livrarea bunurilor.
In functie de modul de solutionare a lipsei temporare de fonduri la bancile
platitoare, procedeele cu decontare bruta in timp real sunt de doua tipuri: cu
linie de asteptare la banca remitenta (fara credite intraday) si cu linie de
asteptare la institutia de gestionare a sistemului (cu credite intraday).
Creditele intraday se asigura de banca centrala pe termene foarte scurte in
timpul zilei cu rambursare la finele zilei sau credite overnight cu rambursare
in ziua urmatoare. Procedeele de decontare in timp real sunt proprietatea
bancilor centrale care au si rolul principal in asigurarea resurselor si
supravegherea functionarii sistemelor de plati.
In Romania, procedeul preconizat se refera numai la decontarea platilor
de mare valoare si a platilor urgente indiferent de valoare si este gestionat
de TransFonD ca agent operator al bancii centrale. Platile de mare valoare sunt
definite de normele bancare (Regulamentul BNR nr.1/2002), ca instructiuni de
transfer-credit, in general de mare valoare, inclusiv cele aferente pietelor
valutara/monetara, intre participanti, efectuate de acestia in nume propriu sau al
clientilor. In prezent, platile de mare valoare sunt considerate cele peste 500
milioane lei si care se deconteaza prin instrumente de plata de credit, respectiv
ordinul de plata. Se pot efectua insa plati si sub aceasta limita daca emitentul
decide sa foloseasca sistemul de tranfer de fonduri de mare valoare. Deosebit de
7

decontarea acestor plati, procedeul asigura si decontarea pozitiilor nete ale

procedeelor cu decontare prestabilita/amanata (casele de compensatii,
decontarea titlurilor de stat, etc).

Participantii la acest procedeu sunt: banca centrala, bancile comerciale

romane si sucursalele bancilor straine autorizate sa opereze in Romania,
Trezoreria Statului, modalitatile de transfer de fonduri administrate de BNR,
proedeul de inregistrare, transfer si decontare a titlurilor de stat, casele centrale
ale cooperativelor de credit, casele de compensare administrate de TransFonD,
alti titulari de conturi de decontare. Fiecare participant este conectat la retea
printr-un singur punct de acces, de regula sediul central al participantului.
In cadrul procedeului se proceseaza instructiuni de plata de tipul
transfer credit si in cazuri bine definite (decontarea pozitiilor nete ale caselor
de compensatii, decontarea operatiunilor cu titluri de stat etc) instructiuni de
tipul debit direct. In ce priveste tipurile de tranzactii care genereaza instructiuni
de plata prin sistem se vor derula plati ale clientilor, palti ale bancilor
(operatiuni pe piata monetara, plati in lei aferente pietei valutare, precum si plati
aferente pietei titlurilor de stat), plati in relatia cu Trezoreria Statului si
operatiuni ale bancii centrale (pe piata monetara, furnizarea de lichiditate
intraday, operatiuni in calitate de imprumutator de ultima instanta, etc).
Pentru efectuarea decontarilor, participantii trebuie sa deschida un cont
de decontare la bnaca centrala, altul decat contul curent, prin care se deruleaza
operatiunile de incasari si plati pe parcursul zilei. Contul de decontare are la
inceputul si sfarsitul zile operative sold zero. La inceputul zilei, participantii
transfera sumele necesare platilor din contul curent in cel de decontare, iar la
sfarsitul zilei, sumele ramase in contul de decontare se tranfera de operator in
contul curent al participantului. Daca este necesar, participantii pot efectua
transferuri din conturile curente in cele de decontare si pe parcursul zilei.
Mesajul electronic. Instrumentul de plata care se foloseste in cadrul
platilor de mare valoare este mesajul electronic (ordinul de plata electronic)
care tinde sa se generalizeze pentru toate categoriile de plati electronice. In
general, un mesaj electronic cuprinde aceleasi elemete inscrise pe ordinul de
plata pe suport hartie, plus unele elemente specifice pentru criptare.
In cadrul platilor electronice sunt acceptate numai mesajele (ordinele de
plata) initiate de participanti (centralele bancilor comerciale si alti participanti).
Mesajele bancilor comerciale sunt receptionate de TransFonD intre orele 8-13
iar decontarea finala are loc la ora 17 dupa care plata devine irevocabila. Avand
in vedere ca ordinul de plata este un instrument revocabil, plata se poate revoca
de participantul platitor fara acordul participantului beneficiar in intervalul de
9

receptie stabilit in baza unei notificari transmise TransFonD.

Etapele unei decontari brute se prezinta in schema 9.1

10

Schema 9.1 Decontarea bruta a platilor de mare valoare

FIN
COPY
Linie de astept.
7
Banca A

4--------- SWIFT FIN

--------COPY
1
2
6

Banca B

Interfata
SWIFT RTGS
3

4
RTGS
Centrala decont.

1 Banca A trimite un mesaj de plata catre banca B 2-2 Reteaua de distributie

(SWIFT FIN Copy) identifica mesajul, retine o copie in linia de asteptare si
trimite informatiile catre interfata SWIFT
3 Interfata SWIFT extrage datele necesare decontarii si le trimite catre
aplicatia centrala RTGS
4 In cadrul aplicatiei centrale are loc decontarea, iar in cazul insuficientei
disponibilului in contul de decontare mesajul se dirijeaza catre linia de
asteptare RTGS
5 RTGS confirma efectuarea sau rejectarea decontarii catre interfata
SWIFT RTGS
6 Interfata SWIFT RTGS trimite un mesaj de autorizare sau de refuz al
decontatrii catre serviciul SWIFT FIN COPY
7 Serviciul SWIFT FIN COPY compara notificarea RTGS (decontare sau
refuz) cu mesajele originale de plata din linia de asteptare; mesajele
originale autorizate sunt marcate cu un OK si sunt trimise catre banca
beneficiara
7 Serviciul Swift Copy notifica bancii initiatoare ca instructiunea de
plata a fost decontata de RTGS sau refuzata
In linia de asteptare, mesajele sunt ordonate pe clase de prioritate, iar in
cadrul lor in functie de momentul primirii. Principiul de administrare este bypass FAFO (primul intrat-primul executat) pentru fiecare clasa, cu exceptia
cazului in care disponibilul este insuficient pentru plata care trebuie procesata si
11

se executa urmatoarea plata care se incadreaza in disponibil. Totodata, nu se

poate executa o plata dintr-o clasa inferioara de prioritate pana cand nu s-au

12

epuizat platile din clasele superioare. Sistemul prevede si posibilitatea de

schimbare pentru banca emitenta a ordinii de prioritate, serviciu pentru care se
plateste un comision majorat. Mesajele de plata odata introduse in sistem nu pot
fi nici retrase nici anulate decat in cazuri exceptionale stabilite de banca
centrala. Mesajele de plata care nu s-au decontat pana la finele zilei de
decontare se returneaza bancii initiatoare, astfel ca in sistem nu se pastreaza nici
un mesaj pentru ziua urmatoare.
In cursul unei zile pot apare situatii de lipsa temporara de lichiditati,
mesajele fiind stocate in linia de asteptare. Pentru a se asigura un flux continuu,
sistemul prevede ca banca centrala sa asigure un credit intra-day (pe
parcursul zilei) pe baza de garantii sub forma titlurilor de stat (in aceasta etapa
singurile active eligibile sunt titlurile de stat). In acest scop, banca centrala
furnizeaza lichiditati pe parcursul unei zile in sistem REPO (cumparare de titluri
de catre participanti cu rascumparare la finele zilei). Procedeul de furnizare a
lichiditatii este urmatorul:
-banca centrala publica seriile emisiunilor de titluri pe care accepta sa le
cumpere in mod automat in situatia in care o banca are nevoie de
lichiditate in cursul zilei, la simpla solicitare a acesteia si stabileste si
marja aferenta;
- SNCDD (Societatea Nationala de Compensare, Decontare si
Depozitare) va pastra in evidentele sale datele referitoare la emisiunile
acceptate de banca centrala si marja stabilita;
- in situatia in care o banca are nevoie de lichiditate, transmite SNCDD
un mesaj referitor la incheierea automata a unei operatiuni REPO
intra-day cu banca centrala;
- SNCDD compara datele din mesaj cu cele furnizate de banca centrala
cu privire la emisiunile acceptate neconditionat;
- SNCDD verifica existenta titlurilor de stat in contul de titluri al
solicitantului si daca sunt libere de sarcina;
- SNCDD initiaza instructiunea de plata din contul de decontare al
bancii centrale in contul de decontare al participantului din RTGS;
- dupa confirmarea decontarii in RTGS, SNCDD efectueaza transferul
de proprietate asupra titlurilor din contul bancii beneficiare de
lichiditate in contul de titluri al bancii centrale;
- la ora indicata in mesaj sau la finele zilei, SNCDD initiaza operatiunea
in sens invers.
In acest fel, banca centrala actioneaza ca un imprumutator de ultima
13

instanta, daca banca in cauza nu a reusit sa-si asigure lichiditate de pe piata

monetara. Creditul se acorda insa numai pentru cateva ore, ceea ce necesita un
management foarte atent al lichiditatii.

14

Desi conceptul este un sistem de plati de mare valoare in timp real, totusi
procesarea instructiunilor de plata de la platitor la beneficiar dureaza trei zile
(daca notam cu Z ziua decontarii, atunci vom avea Z-1 prezentarea ordinului de
plata la subunitatea bancara a platitorului si transmiterea acestuia la banca
centrala participanta, Z introducerea ordinului de plata in decontare la
TransFonD si transferul sumei de la participantul platitor la participantul
beneficiar, Z+1 transmiterea sumei la subunitatea bancara a beneficiarului), ceea
ce diminueaza caracterul de rapiditate al sistemului.
Monitorizarea sistemului. Autoritatile competente pentru monitorizarea
functionarii sistemului pe tot parcursul zilei de operare si luarea masurilor care
se impun pentru prevenirea riscului sunt banca centrala si TransFonD. Banca
centrala si TransFonD sunt membrii cu drepturi depline in sistem, adica
participanti, dar banca centrala indeplineste si rolul de reglementare si
supraveghere, ca de altfel ca si pentru celelalte sisteme de plati. Cele doua
institutii au acces on-line la informatii de genul soldurile conturilor de decontare
ale participantilor, vizualizarea liniilor de asteptare, informatii cu privire la
mesajele procestae de sistem, mesajele de plata anulate, precum si o alta
categorie de informatii privind modul de analiza operativa si financiara si de
supraveghere. Totodata, sistemul permite bancii centrale si TransFonD
transmiterea de mesaje de inchidere si deschidere a sistemului, stabilirea de
limite pentru conturile de decontare ale participantilor, introducerea sau
suspendarea unui participant, modificarea tarifarii. In final, banca centrala
primeste de la sistem informatiile necesre pentru efectuarea operatiunilor
contabile in conturile curente ale participantilor. La sfarsitul zilei de decontare,
sistemul furnizeaza participantilor pe langa extrasul de cont si rapoarte
electronice detaliate privind mesajele anulate, rejectate si factura cu costul
serviciilor efectuate. Datele operative ale sistemului se stocheaza pe o perioada
de doi ani.
3 INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLAT
Instrumentele de plata folosite in sistemele de plati electronice sunt
identice in ce priveste informatilile pe care le contin cu cele pe suport hartie, dar
adaptate transmisiei electronice si au acelasi rol de a transmite informatia-bani
de la partenerul platitor catre cel beneficiar prin intermediul sistemului bancar.
Adapatrea la sistemul electronic consta in transpunerea informatiilor intr-un
mesaj electronic care se poate cripta si decripta automat si semna electronic.
Instrumentele de plata electronica validate pana in preznt de practica sunt
15

ordinul de plata electronic si cecul electronic.

16

3.1 ORDINUL DE PLAT ELECTRONIC

Ordinul de plata electronic este o versiune a ordinului de plata pe suport
hartie cu deosebirea ca se dematerializeaza atuci cand intra in sistemul de plati
electronice. Ordinul de plata electronic se prezinta sub forma unui mesaj
electronic in care sunt cuprinse, intr-o anumita ordine, informatiile necesare
efectuarii platilor, dupa cum urmeaza:
Participant platitor
Unitatea initiatoare
Platitor
Cont platitor
Nr. ordin de plata
Data emiterii
Tipul de plata
Participant beneficiar
Unitatea destinatara
Beneficiar
Cont beneficiar
Nr. de referinta al platii
de mare valoare
Data decontarii
Suma

Banca Romana de Dezvoltare (centrala)

BRD- Alexandria
Firma X
xxxxxxxxxxx
1
30/05/2004
Plata client
Banc Post
Banc Post Brasov
Firma Y
xxxxxxxxx
1
31/05/2004
700.000.000,00 lei
(saptesutemilioanelei)
Achizitionare bunuri
1

Reprezentand
Prioritate la refuz
Data si ora introducerii
platii de mare valoare
31/05/2004 ora 13:08

Mesajul electronic se editeaza de emitent daca dispune de infrastructura

necesara (PC, echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/
decriptare si cheile private si publice pentru semnatura elctronica), iar in cazul
in care emitentul nu dispune de aceste echipamente se poate emite un
instrument de plata pe suport hartie care se transfoma in mesaj electronic de
catre banca emitentului. La banca emitenta, ordinul de plata electronic se
valideaza (verificarea autenticitatii semnaturii si a disponibilului in contul
curent de catre administratorul de cont) si se supervizeaza de o alta persoana
(seful de serviciu sau contabilul sef), conform principiului bancar al celor patru
ochi, dupa care se transmite centralei bancii comerciale pentru lansarea in
17

sistemul de plati interbancare.

Circuitul ordinului de plata electronic este similar cu cel al ordinului de
plata pe suport hartie cu deosebirea ca este mai rapid, datorita posibilitatii

18

tehnologice de transfer si procesare automata si apoi de decontare in timp real.

In functie de valorea platilor, adica de mica valoare (sub 500 mil. lei) sau mare
valoare (peste 500 mil. lei), circuitul ordinului de plata a fost prezentat la cap.
6.2.1 Compensarea automata si la cap. 9.2 Sistemul electronic de plati
interbancare cu decontare bruta (in timp real).
3.2 CECUL ELECTRONIC
Cecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezinta sub forma
unui mesaj electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe
suport hartie. Cecul electronic a aparut dupa legiferarea semnaturii electronice
(1998-2000) si este folosit in special in SUA in relatiile cu Trezoreria Statului.
Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul traditional al cecului
pe suport hartie. Astfel, debitorul genereaza un cec electronic (un mesaj
electronic specific pentru cec) folosind un smart card dupa care il semneaza
electronic si il transmite beneficiarului prin internet (e-mail). Beneficiarul
primeste eCheckul, verifica semnatura debitorului, andoseaza cecul pe numele
bancii lui, il semneaza electronic si il trimite bancii lui pentru constituirea unui
depozit. Banca beneficiarului verifica semnatura acestuia si il introduce in
compensare. Banca debitorului verifica semnatura acestiua, debiteaza contul si
confirma casei de compensatii acordul de plata. Dupa compensare, banca
beneficiarului intra in posesia sumei si crediteaza contul acestuia. Circuitul
cecului electronic se prezinta in schema 9.2
Schema 9.2 Circuitul cecului electronic
Beneficiar
1 Plata
Emitentul
cecului

4 Debitare
cont
Banca
emitentului

2 Tansmiterea
cecului

3 Compensarea

5 Creditare
cont

Banca
beneficiarului

In aceasta varianta (cecul virament) toate entitatile implicate trebuie sa

dispuna de infrastrucura necesara pentru criptare/decriptare, semnatura
19

electronica si retea de transmisie. In varianta cecului numerar, beneficiarul se

adreseaza direct bancii debitorului si solicita fie banii in numerar sau transferul
acestora la banca sa.

20

Avantajele acestui sistem constau in validarea automata, decontarea

rapida,eliminarea riscului pierderii atat pentru client cat si pentru banci,
eliminarea riscului uman de procesare, folosirea standardelor internetului de
transmisie si securitate. Dezavantajele ar fi costurile pentru investitii in
echipamente, tipice internetului si o perioada de timp de acomodare a
utilizatorilor si a bancilor.
4.SEMNTURA ELECTRONIC
Tranzactiile dintre parteneri efectuate prin mijloace electronice trebuia sa
se finalizeze intr-un mod care sa asigure forta juridica a rezultatului negocierii si
sa pastreze anonimatul participantilor. De cele mai multe ori partenerii nici nu
se cunosc si instructiunile date care angajau transferuri de active si de
proprietate trebuia sa fie insotite de o certificare a identitatii. Astfel a aparut
semnatura electronica a carei functie era de certificare a identitatii persoanei.
In Romania, cadrul juridic este asigurat prin Legea nr. 455/2001 privind
semnatura electronica si prin Hotararea de Guvern nr. 1259/2001 privind
Normele tehnice si metodologice de aplicare a dispozitiilor legale. Aceste
reglementari au fost elaborate in spiritul Directivei UE/98/98 privind semnatura
electronica si Directicvei UE/51/96 privind comertul electronic. Legea romana
are acelasi scop ca si reglementarile internationale, adica sa consacre forta
juridica a semnaturii electronice, similara cu cea olografa, si sa creeze premisele
necesare pentru desfasurarea comertului electronic si a tranzactiilor bancare.
Potrivit legii, semnatura electronica este rezultaul imaterial al asocierii
intre mai multe elemente tehnice si dispozitive hardware si software, coroborate
cu exercitarea atributiilor furnizorului de servicii de certificare. Semnatura
electronica poate fi asemanata cu un cod personal care se ataseaza la un email
sau alt document trimis electronic de la un calculator la altul, fie prin internet,
fie printr-o retea de calculatoare. Codul este emis de furnizorul de servicii de
certificare si poate fi folosit de catre o singura persoana. Avantajele pe care le
confera semnatura electronica in domeniul bancar se refera la comunicarea
rapida cu clientii, asigurarea confidentialitatii datelor, siguranta si usurinta in
utilizare, precum si o mai buna circulatie a informatiilor intre centrala si
unitatile bancare
Cheia privata si cheia publica. Semnatura electronica poate fi simpla
sau extinsa. Semnatura simpla reprezinta o combinatie aleatoare de date
electronice (o criptare) specificice unei singure persoane si este cunoscuta sub

numele de cheie privata. Cheia se emite de o entitate legala care pentru

autentificare atribuie un nou cod, specific acestei institutii, denumit cheie
publica. Combinatia dintre cheia privata si cea publica reprezinta semnatura

electronica extinsa care se utilizeaza pentru semnarea documentelor. Potrivit

legii, semnatura electronica extinsa tebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii: este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea
semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, este
legata de datele in forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat orice
modificare ulterioara a acestora este identificabila.
O institutie financiara utilizeaza infrastructura cheilor publice pentru a
asigura autentificarea clientilor, integritatea si confidentialitatea datelor si
reducerea riscurilor de repudiere a tranzactiilor. Infrastructura cheilor publice
este asigurata de un sistem de hardwere si softwere, care pe baza unor proceduri
asigura criptarea si decriptarea informatiei care circula intre banca si client. De
regula, bancile folosesc tehnologia criptarii simetrice (cheia privata) pentru a
securiza mesajele si tehnologia criptarii asimetrice (cheia privata si publica)
pentru a le decripta. Mecanismul certificarii electronice cu chei publice se
prezinta astfel:
- clientul detine o pereche de chei, o cheie privata si una publica,
corespondente printr-o relatie matemetica intr-un algoritm de criptare;
- cheia publica este pusa la dispozitia celor care verifica identitatea
clientului; cheia privata se afla doar in posesia clientului, fiind
confidentiala si este protejata cu parola si PIN si stocata in text criptat,
fie in memoria computerului, fie pe un alt suport cum ar fi cardul
smart;
- cheia privata genereaza o semnatura electronica ce identifica
electronic, in mod unic, pe detinatorul sau si care nu poate fi citita si
autentificata decat cu cheie publica pereche;
- mesajul expeditorului este automat criptat cu cheia sa privata,
cunoscuta numai de el, insa odata trimis mesajul poate fi citit numai
cu cheia publica a expeditorului; in acest fel, destinatarul care detine
cheia publica a expeditorului poate decripta mesajul si totodata are
certitudinea ca mesajul a fost trimis de detinatorul de drept al
semnaturii electronice.
Avantajul cheilor publice consta in faptul ca reduce riscurile asociate
parolelor si PIN-urilor care trebuie protejate si tinute secrete, iar dezavantajul il
constituie faptul ca procedeul este mai greoi si mai costisitor de implementat.
Autoritatea de certificare. Cerintele pentru securizarea informatiilor
prin internet au condus la dezvoltarea pietelor de chei publice si private dar si la

aparitia autoritatilor de certificare, ca entitati de verificare a identitatii in spatiul

electronic. Autoritaea de certificare autentifica cheia publica prin distribuierea ei
odata cu un certificat calificat semnat digital care face legatura dintre un nume
de persoana si o cheie publica. Aceste servicii de certificare se ofera de

diverse categorii de furnizori ca: agentii guvernamentale, furnizori din domeniul

tehnologiei informatiei, operatori in telecomunicatii sau chiar entitati financiare,
banci, denumiti generic furnizori de servicii de certificare.
Certificatele digitale emise de o entitate autorizata atesta faptul ca cheia
publica si cheia privata corespondenta sunt atribuite unei persoane. De fiecare
dat cand clientul stabileste legatura cu banca se transmite semnatura electronica
iar banca verifica daca certificatul este valid, identifica si autorizeaza clientul si
valideaza operatiunea bancara. Certificatul digital se elibereaza pe o perioada de
un an dupa care se poate reinoi. In cadrul acestei perioade, certificatul se poate
revoca in situatia in care cheia privata a clientului a fost compromisa sau prin
inchiderea contului clientului. Deci, banca verifica validitatea certificatului prin
incadrarea in perioada de valabilitate si confruntarea cu lista celor revocate. In
literatura de specialitate, procedura de eliberare a unei semnaturi electronice se
compara ca finalitate si fluiditate cu procedura de eliberare a unui act de
identitate in care rolul institutiei publice care elibereaza actul este indeplinit de
furnizorul de servicii de certificare.