Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin VeterinarBucureti

Facultatea de Management,Inginerie Economic n Agricultur i


Dezvoltare Rural
Specializarea:Inginerie i Management n Alimentaie Public i
Agroturism

OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR IN


CADRUL SOCIETATII SC AgriFarm SRL

Nume:

Prof coordonator:

Grupa:

Necula Raluca

Cuprins
Capitolul 1: Mediul n care i desfoar activitatea exploataia...............................................4
1.1

Date generale despre exploataie..................................................................................4

1.1.1

Aezare geografic................................................................................................4

1.1.2

Caracterizarea profilului agricol al localitii.......................................................5

1.1.3

Caracterizarea profilului agroturistic al zonei.......................................................6

1.1.4
1.2

Suprafaa exploataiei pe moduri de folosin,activiti posibile n exploataie..........7

1.2.1
1.3

Statutul juridic si aezare administrativ..............................................................7


Activiti posibile..................................................................................................7

Caracterizarea activitilor...........................................................................................8

1.3.1

Caracterizarea culturilor exploataiei....................................................................8

1.3.2

Caracterizarea camerelor agroturistice................................................................9

1.4

Restricii ntocmirea asolamentului.........................................................................10

Capitolul 2 Intocmirea de variante logice multiple...................................................................11


2.1 Consumul de ZO pe 1 ha si pe 1 camera agroturistica....................................................11
2.2 Rezultatele economico financiare pe 1 ha si pe 1 camera..............................................12
Capitolul III INTOCMIREA UNUI MODEL MATEMATIC CU AJUTORUL PROGRAMARII
LINIARE....................................................................................................................................15
3.1 Construirea modelului matematic.......................................................................................15
3.2 Rezolvarea i interpretarea soluiei modelului matematic.............................................19
3.3 Parametrizarea modelului matematic.............................................................................20
Capitolul 4 Memoriu justificativ...............................................................................................22
Bibliografie...............................................................................................................................23

INTRODUCERE
Agricultura ca ramur a produciei materiale n cadrul diviziunii sociale a muncii,
cuprinde activiti n care se realizeaz producia vegetal i animal prin ac iunea muncii
asupra pmntului, precum i pri din activitile de distribuie a bunurilor i serviciilor
agricole, toate acestea n vederea satisfacerii nevoilor de hran i de trai a populaiei.
Exploataiile agricole, sunt forme complexe de organizare a proprietii, prin care se
pun n valoare pmntul, animalele i celelalte mijloace de productie, interconectate ntr-un
sistem unitar, n vederea executrii de lucrri, prestrii de servicii i obinerii eficiente de
produse agricole.
Sunt prezentate de asemenea principalele particulariti de producie i economice ale
acestei ramuri, precum i funciile pe care le ndeplinete, printre care pe lng asigurarea
populaiei cu produse alimentare necesare hranei i aprovizionarea cu materii prime pentru
industriile prelucrtoare, precum i participarea agriculturii la activitile de comer exterior i
la acumulrile bugetare necesare dezvoltrii economiei.
Principalele scopuri urmrite n lucrare sunt:
a) optimizarea structurii produciei vegetale la nivelul Comunei Suhaia ,judetul
Teleorman, cu care scop s-a efectuat un studiu ntr-o societate comercial cu profil agricol
reprezentativ pentru acest areal;
b) optimizarea sistemelor de conducere la nivelul societilor comerciale din acelai
areal.
Dintre obiectivele urmrite, mai importante sunt:

identificarea nivelului de analizare privind aspectele care se refer la


optimizarea proceselor de producie, cu o atenie aparte asupra structurii produciei
vegetale;

abordarea stadiului cercetrilor privind activitatea de conducere a


managerilor din agricultur cu scopul optimizrii actului managerial;

efectuarea unui studiu de caz asupra unei societi comerciale reprezentative


(S.C AgriFarm S.R.L Teleorman).

Capitolul 1: Mediul n care i desfoar activitatea exploataia


Mediul ales pentru desfurarea activitii exploataiei l reprezint comuna
Suhaia,judeul Teleorman.

1.1 Date generale despre exploataie

Societatea S.C AgriFarm S.R.L cu statutul juridic S.R.L (Societatea cu Raspundere


Limitata) are sediul in comuna Suhaia , judetul Teleorman.
Suprafata totala a societatii S.C. AgriFarm S.R.L este de 81 ha din care 80 ha teren
arabil.
Culturile alese sunt:gru, porumb, floarea soarelui, mazre
Camere agroturistice: 5 camere

1.1.1 Aezare geografic

Comuna Suhaia, judeul Teleorman, beneficiaz de o avantajoas poziie geografic n


partea sudic a Romniei, fiind situat pe malul stng al Dunrii .
Suhaia, prin poziia sa, se ncadreaz n sectorul de clim temperat-continental
specific Cmpiei Sudice caracterizat prin potenial caloric ridicat cu amplitudini mari ale
temperaturii aerului, cantiti reduse de precipitaii, cu regim adeseori torenial (n perioada de
var) nsoite de perioade frecvente de secet.
Poziia central a cmpiei face ca zona s aib un climat de tranziie ntre partea estic
- clima mai moderat i partea vestic - climat continental. Lunca Dunrii care are suprafee
mari acoperite cu ap introduce o nuan climatic specific .
Suprafata totala a comunei Suhaia este 7485 ha din care intravilan 159,13 ha si
extravilan 7325,87 ha
Soluri
Solul este parial din cernoziom, parial aluvial (n lunca Oltului i la Dunre).
Vegetaia cuprinde culturi, pajiti secundare i, la Dunre i Olt, zvoaie i vegetaie de lunc.
4

Clima
Clima este temperat continentala caracterizata prin veri caniculare,ierni geroase si
aspre.Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate maxima in cursul lunii iulie iar cele
minime in luna octombrie.
Temperaturi:
media anual: 11,5 C
media lunii iulie: 23,4 C
media lunii ianuarie: 2,3 C
maxima absolut: 41,4 C (17 august 1952)
minima absolut: 30 C (24 ianuarie 1942)

1.1.2 Caracterizarea profilului agricol al localitii


Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in Cmpia Romana, la
confluena Oltului si a riului Vedea cu Dunarea. La vest se invecineaza cu judetul Olt , la nord
cu Argesul la est cu judetul Giurgiu , iar la sud cu Bulgaria, fiind judet de frontiera . Relieful:
Zona joasa de dealuri si campie. Zona de lunca a Dunarii.
Teleormanul este un judet cu suprafata medie de 5.790 km si este alcatuit din 85 %
teren agricol, 5% paduri, 4% apa, 6% constructii si drumuri.

Preturi de vanzare:
-grau 700 lei / t
-porumb 550 lei / t
-floarea soarelui 1600 lei / t
-mazare - 1800 lei / t
-rapita 1300 lei / t
Produciile medii obinute la culturi sunt de :
5

- 3700 kg la hectar la gru, secar i triticale ;


- orz media la hectar 3.050 kg;
-orzoaic de toamn media la hectar 3.301 kg;
- orzoaic de primvar, cu o medie la hectar de 2.540 kg;
-ovz de primvar cu o medie obinut la hectar de 1.588 kg
- rapi, cu o medie la hectar de 2.052 kg.
La cultura de mazre producia medie la hectar pn n prezent a fost de
2.100kilograme.

1.1.3 Caracterizarea profilului agroturistic al zonei

Obiective turistice
-Balta Suhaia - arie de protecie special avifaunistic, 1455 ha
-Dunrea - oportuniti creare baz de agrement i recreere
Pensiuni:
-Pensiunea Pandora 4 margarete
-Casa Pedro 2 margarete
-Casa Helga 2 margarete
-Pensiunea Casa Rustic
Srbtoarea Zrezeanului care marcheaz nceputul unui nou an viticol este
srbtorit n mai multe localiti din Teleorman. Oamenii merg la viile pe care la au n
proprietate, dezgroap vinul de anul trecut , sfinesc via de vie i ncing petreceri.n
calendarul popular, prima zi a lunii februarie corespunde cu Anul Nou Viticol. 1 februarie
marcheaz Arezanul viilor sau Zrezeanul. Sarbatoarea se mai numeste si Gurbanul viilor.
Manifestrile i obiceiurile pstrate n timp constau intr-un ceremonial bahic organizat pe
plantatiile de vi-de-vie. n aceast zi, proprietarii de vii merg impreuna cu preotul satului sa
sfineasc plantaiile de vi de vie mpotriva bolilor i dunatorilor care pot afecta recolta de
struguri din toamna.
n unele sate din Teleorman, cum ar fi Suhaia, se obinuiete alegerea 'mparatului
viilor' dintre gospodarii cu cel mai bun vin din comuna. Zrezeanul sau Zerezeanul cunoscut
i sub numele de Gurbanul sau Arezeanul se srbtorete la Calomfiresti, Nasturelu,
Pietrosani, , Bragadiru, Contesti, Antonesti-Calinesti, Nanov, Cervenia, dar si la Zimnicea si
Alexandria.
Cluul
Data de desfurare este mobil, de Rusalii, a 50-a zi de la Pate. n cele mai multe
cazuri cluul avea o durat de 9 zile. Obiceiul ncepea n Duminica Rusaliilor i se ncheia
peste 9 zile, n Marea ciocului, atunci cnd era ngropat steagul i se desfcea ceata, sau la 3
zile dup Rusalii, n prima mari.Ceata se deplaseaza pe la casele oamenilor si incepe un dans
fascinant, care imita miscarile calului. Pe parcursul dansului, ciocul este purtat in traista sau in
brate numai de catre ,,Mut'' sau Vataf. Spectatorii nu il pot privi decat pentru cateva momente
in care li se arata capul scos din traista.
Principalul protagonist al spectacolului este Mutul, care face tot felul de
giumbuslucuri, merge in maine, executa diferite acrobatii, nu asculta de vataf, ii pedepseste
simbolic pe cei care nu danseaza bine, glumeste cu cei din public.

1.1.4 Statutul juridic si aezare administrativ

Societatea S.C AgriFarm S.R.L a fost nregistrat cu statutul juridic S.R.L (Societatea
cu Raspundere Limitata) pentru urmtoarele avantaje:
nu este obligatorie depunerea unor documente care atest pregtirea i experiena
profesional a fondatorilor firmei n domeniul de activitate;
se pot alege mai multe coduri CAEN pentru a putea desfura mai multe activiti
economice din domenii diferite; nu exist limite de activitate
n cazul datoriilor, rspunderea fiecrui asociat este limitat la capitalul social pe
care l-a depus n momentul nfiinrii firmei;
SRL-urile au acces i pot participa la licitaii private sau publice

1.2 Suprafaa exploataiei pe moduri de folosin,activiti posibile n exploataie


Tabelul 1.1 Suprafaa exploataiei pe moduri de folosina
Nr. Crt.

Suprafaa

Ha

1.

Agricol

80,2

99,01

Arabil

80

98,77

Vii i pepiniere viticole

0,1

0,12

Pomi i pepiniere pomicole

0,05

0,06

Puni i fnee

0,05

0,06

2.

Neagricol

0,8

0,99

Curi i construcii

0,8

0,99

Ape i bli

Teren degradat

Total

81

100

1.2.1 Activiti posibile

n cadrul exploataiei SC AgriFarm SRL se cultiv:


7

-Gru
-Porumb
-Floarea soarelui
-Mazre

1.3 Caracterizarea activitilor

1.3.1 Caracterizarea culturilor exploataiei

Graul face parte din familia gramineelor (Poaceae) . Graul de toamna gaseste in
tara noastra conditii climatice foarte favorabile pe 19,5 % din suprafata arabila, favorabile
(FI si F2) pe 70,4 % si putin favorabile pe 7,2 %. . Graul de toamna are o toleranta larga fata
de textura solului.
Desi solurile din seria cernoziomurilor si solul brun roscat de padure sunt cele
mai potrivite pentru grau, totusi cultura acestei plante se extinde fara restrictii si pe alte
soluri. Suprafete intinse se intalnesc pe solurile argilo-iluviale (cenusii, brun-argilice, brune
podzolite, podzolite-argilo-iluviale etc.), pe soluri brune, pseudorendzine. lacovisti.
soluri gleice, aluviuni, soluri erodate etc., unde conditiile climatice sunt favorabile si in
unele conditii deosebit de favorabile. Pe aceste soluri graul da productii foarte ridicate daca
se corecteaza aciditatea si se utilizeaza ingrasamintele organice si minerale, indeosebi cele cu
azot si fosfor.
Cerintele fata de clima
Temperatura : Cerintele graului fata de temperatura variaza in stransa
legatura cu structura genetica a diferitelor forme de grau si in functie de latitudine
si altitudine. La altitudinile mai nordice si la altitudini mai mari graul s-a adaptat la
temperaturi mai scazute.Pentru conditiile din tara noastra, cerintele graului de toamna
comun pentru paine fata de temperatura in diferitele faze de organogeneza sunt, in
general, urmatoarele:
Germinarea - Temperatura minima necesara pentru germinare este de 4-5C.
temperatura optima este de 23-25C, iar cea maxima de 30-35C.
Rasarirea - Temperatura optima pentru rasarire este de 15-20C.
Ifratirea - Pentru infratire graul are nevoie de o temperatura optima de 810C.
Porumbul - aparine familiei Poaceae , genul Zea .
Porumbul este o planta iubitoare de cldura, cerinele lui mari fa de temperatura
reliefndu-se ncepnd chiar cu germinaia, care are loc la minim 8 - 10 C. n luna mai
temperatura trebuie sa fie de peste 13 C, la apariia paniculului de peste 18 C, iar dup aceea

pn la apariia mtsii i n timpul fecundrii de 22 C. n timpul formarii boabelor


temperatura poate sa scad pn la 19 C, iar n timpul mturrii lor chiar la 15 C.
Temperaturile mai sczute dect cele indicate pentru fazele de vegetaie amintite dubla
ntrzierea vegetaiei si la scderea accentuata a produciei. La temperatura de 5 C creterea
plantelor nceteaz, iar brumele chiar uoare distrug frunzele.
Porumbul rezista foarte bine la seceta, mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie,
datorita sistemului radicular puternic dezvoltat, consumului specific redus caracterului
xerofitic al partii aeriene si lucrarilor de intretinere repetate.
Porumbul prefer soluri fertile i profunde; el poate ns valorifica datorit sistemului
sau radicular bine dezvoltat i dotat cu o mare capacitate de solubilizare, soluri foarte diferite
n privina texturii (de la cele nisipoase pn la cele argiloase), ale reaciei (de la pH 5,8 pn
la pH 8) i a timpului zonal dnd astfel recolte bune pe toat gama de soluri, de la
cernoziomuri pn la soluri brune.
Floarea soarelui apartine familiei Asteraceae .
n perioada nfloritului, floarea-soarelui are cerine moderate fa de temperatur, fiind
favorabile temperaturile de 16-20oC. Temperaturile mai mari de 30oC sunt duntoare, pentru
c acestea determin pierderea viabilitii polenului i, ca atare, creterea procentului de
semine seci.
Temperaturile ridicate sunt cu att mai duntoare cu ct acestea sunt asociate cu
vnturi uscate i umiditate relativ a aerului redus.
Dei floarea-soarelui are un consum ridicat de ap, totui aceasta are o rezistent mare
lasecet, ca urmare a sistemului radicular bine dezvoltat, a faptului c frunzele suport
deshidratarea temporar provocat de secet, precum i ca urmare a perozitii plantei i
sistemului medular (mduva tulpinii) care nmagazineaz apa.
Solurile favorabile florii-soarelui sunt cele cu fertilitate ridicat, cu textura mijlocie
(lutoasesau luto-nisipoase), profunde i cu o capacitate mare de reinere a apei.Sunt
considerate ca nepotrivite solurile nisipoase, pietroase, compacte, grele i reci, precum i cele
acide, calcaroase.
Mazrea (Pisum sativum) este o plant ierboas, cultivat. Face parte din familia
leguminoaselor,fiind dicotiledonat. Rdcina sa este pivotant, cu nodoziti.
Mazarea prefera clima temperata si suficient de umeda. Nu suporta caldura prea mare
si temperaturi prea scazute, nu creste si nu fructifica bine pe vreme secetoasa.
Mazarea se dezvolta necorespunzator cand umiditatea este in exces, mai ales in timpul
germinarii si in conditii de temperatura scazuta.
Mazarea se cultiva pe solurile cele mai variate, dar prefera pe cele usoare, sanatoase si
revene. Reactia optima a solului se situeaza intre un sol cu pH-ul cuprins intre 5,5 si 6,7.
Solurile grele, argiloase, care retin apa in exces, nu sint recomandate pentru cultura mazarii
pentru ca semintele putrezesc usor, iar plantele nu prezinta rezistenta la ingheturile tirzii de
primavara.

1.3.2 Caracterizarea camerelor agroturistice


Pensiunea din cadrul societii SC AgriFarm SRL ofer condiii de cazare, care sunt la
cel mai inalt nivel, pentru acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent
finisate, internet, TV, baie proprie, apa calda curenta. Clienii au la dispozitia lor mijloace
traditionale de transport. Totodata, turistii se pot antrena in drumetii sau vizitarea zonei.
9

Preul unei camere:45 lei

1.4 Restricii ntocmirea asolamentului


a)Cultura de cereale pioase nu trebuie s depeasc jumtate din suprafaa total cultivat(la
2 ani)-cel mult 40 ha
b)Suprafaa cultivat cu porumb nu trebuie sa depeasc o treime din suprafaa total
cultivat(odat la 3 ani)-cel mult 26 ha
c)Suprafaa cultivat cu floarea-soarelui nu trebuie sa depeasc un sfert din suprafaa total
cultivat-cel mult 20 ha
d)Plantele mari consumatoare de substane nutritive din sol(pritoare,plante
tehnice,oleaginoase) se cultiv dup plante care imbogesc solul cu substane
nutritive(leguminoase,plante furajere)
e)Plantele cu sistem radicular profund se cutiv dup plante cu sistem radicuar atificial.

S1

S2

S3

S4

AN 1

GR

PB

MZ

FL

AN 2

PB

MZ

FL

GR

AN 3

MZ

FL

GR

PB

AN 4

FL

GR

PB

MZ

10

Tabel 1.2. Structura culturilor pe ani


Nr.
crt

Cultura An 1

An 2

An 3

An 4

Ha

Ha

Ha

Ha

Gru

30

37,5

27

33,7
5

25

31,2
5

22

27,5

Porum
b

20

25

18

22,5

22

27,5

21

26,2
5

Flsoarelu
i

15

18,7
5

17

21,2
5

19

23,7
5

20

25

Mazre 15

18,7
5

18

22,5

14

17,5

17

21,2
5

Total

100

80

100

80

100

80

100

80

Capitolul 2 Intocmirea de variante logice multiple


2.1 Consumul de ZO pe 1 ha si pe 1 camera agroturistica
Nr.c
rt

Activitatea

Ian

Feb

Mar

Grau

0,1

Porumb

Fl soarelui

Mazare

5
6

Total
Cam.

0
0,8

0,1
0,6

0
0,3
3
0,3
57
0,6
9
0,8

Apr
0,0
8
0,2
19

Mai

2,7
0,0
8
3,0
8
2,2

0
3,0
3

0
3,0
3
2,2

11

Iun
0,1
6
3,0
3

Iul
0,1
2

Au
g
0,7
3

0,3
0,0
8
3,5
7
3,2

0
1,3
9
1,5
1
3,2

Se
pt

No
v

De
c

0,1
5,3
9

Oct
0,2
1
3,9
6

Total

0,4

0,1

3,83

0
1,1
3
2,4

0,1
5,5
9
2,2

0
4,2
7
2

2,01
22,9
7
22,8

1,5
15,6
3

0
1,6

0
1,

Agroturistic
e
Zile
inchiriate

6
4

11

11

16

16

12

11

10

114

2.2 Rezultatele economico financiare pe 1 ha si pe 1 camera

Cultura

Produc
tie

Pret
vanzare

Cost
product
ie

Venit
total

Chelt
directe

Chelt
indirec
te

Cheltui
eli
totale

Grau

3700

0,7

0,84

2590

3003,2

90,1

Porumb
Floarea
soarelui

4500

0,55

0,67

2475

2911,6

87,35

1700

1,6

1,85

2720

3045,9

91,38

Mazare
Camere
agroturist
ice

2100

1,8

1,71

3780

3476,9

104,31

3093,3
2998,9
5
3137,2
8
3581,2
1

45

5130

3334,5

12

Profit/Pro
dus

Profit/pierd
ere

-503,3

163,98

-523,95

143,33

-417,28

250

198,79

866,07

1795,5

1795,5

Varianta 1(varianta optima)


Profit
Activitatea
Grau

Dimensiuni
30

U.M
163,98

Porumb
Floarea soarelui

20
15

143,33

Mazare
Camere
Agroturistice

15

866,07

1795,5

TOTAL

80

Consum
ZO/UM
Dim
4919,4

Luna VI
0,16

2866,6
3750
12991,
05

3,03
0,3

250

8977,5
33504,
55

0,725
1,2

An
1,5
15,6
3
3,83

Consum
ZO/Dim
Luna
VI
An
4,8
45

Disponibil ZO
Luna
X

An
X

Disponibil ZO-Consum
ZO
Luna

An
X

60,6
4,5

312,6
57,45

X
X

X
X

X
X

X
X

1,24
13,4
0

10,875

18,57

67

86,775

67
500,6
2

52

481

-34,775

-19,62

2 muncitori
permanenti
23 ZO/luna
9 luni/an

Varianta 2
Profit
Activitatea

Dimensiuni

Grau

27

Porumb

18

U.M
163,9
8
143,3
3

Consum
ZO/UM
Dim

Luna VI

4427,46

0,16

2579,94

3,03

An
1,5
15,6
3
13

Consum
ZO/Dim
Luna
VI
An
4,32
54,54

40,5
281,3
4

Disponibil ZO

Disponibil ZOConsum ZO

Luna

Luna

An

An

Floarea soarelui

17

Mazare
Camere
Agroturistice

18

TOTAL

80

250
866,0
7
1795,
5

4250

0,3

3,83

5,1

15589,26

0,725

13,05

8977,5

1,2

1,24
13,4
0

35824,16

83,01

65,11
22,28
4

67
476,2
34

67

481

-31,01

4,766

52

Varianta 3
Profit
Activitatea
Grau

Dimensiuni
25

U.M
163,98

Porumb
Floarea soarelui

22
19

143,33

Mazare
Camere
Agroturistice

14

866,07

1795,5

TOTAL

80

250

Consum
ZO/UM
Dim
4099,5
3153,2
6
4750
12124,
98

Luna VI
0,16

8977,5
33105,
24

1,2

3,03
0,3
0,725

An
1,5
15,6
3
3,83
1,24
13,4
0
x

Consum
ZO/Dim
Luna
VI
An
4
37,5
343,8
66,66
6
5,7
72,77
17,33
10,15
2
6
92,51

67
538,4
62

Disponibil ZO

Disponibil ZO-Consum
ZO

Luna
X

An
X

Luna
X

X
X

X
X

X
X

X
X

67

52

481

-40,51

An
X

-57,462

Varianta 4
Profit
Activitatea
Grau

Dimensiuni
22

U.M
163,98

Consum
ZO/UM
Dim
3607,5
6

Luna VI
0,16

An
1,5
14

Consum
ZO/Dim
Luna
VI
An
3,52

33

Disponibil ZO

Disponibil ZO-Consum
ZO

Luna

Luna

An
X

An
X

Porumb
Floarea soarelui

21
20

143,33

Mazare
Camere
Agroturistice

17

866,07

1795,5

TOTAL

80

250

3009,9
3
5000
14723,
19
8977,5
35318,
18

3,03
0,3
0,725
1,2
x

15,6
3
3,83
1,24
13,4
0
x

15

63,63
6
12,32
5

328,2
3
76,6
21,04
6

6
91,47
5

67
525,8
76

X
X

X
X

X
X

X
X

67

52

481

-39,475

-44,876

Capitolul III INTOCMIREA UNUI MODEL MATEMATIC CU


AJUTORUL PROGRAMARII LINIARE

3.1 Construirea modelului matematic


a) stabilirea activitatilor si resurselor
GRAU

PORUMB

MAZARE

X2

FLOAREASOARELUI
X3

ACTIVITATE

X4

CAMERE
AGRO.
X5

X1
163,98
1,50

143,33
15,63

250
3,83

866,07
2,01

1795,5
22,8

PROFIT/U.M
CONSUM
ZO/TOTAL

0,16

3,03

0,3

0,08

3,2

1,26

1,18

1,14

2,18

CONSUM
ZO/VI
CONSUM
Z/MEC.TOTAL

44,9

605,6

154,6

76,6

300

SUPRAFETE

RETRIBUTII

Activitati si resurse
Resurse 80 ha , 5 camere , 2 tractoare
Consum Zo T = 2 muncitori x 23 zile x 9 luni + 22,8 x 5 cam = 414+114=528
Consum ZO/VI = 2x 23muncitori+3,4x5 camere =46+17=63
Consum Z Mec T = 2 tractoare x 23 zile x 9 luni = 414
Retributii 200 lei / hectar
300 lei / camera
200 x 80 + 300 x 5 = 16000+1500=17500
RESURSE
80 HA SI 5 CAM

528
63
414
17500
16

b) forma algebric a modelului matematic


Forma algebrica
FO [163,98X1 +143,33 X2 +250 X3 + 866,07X4 +1795,5X5] =>
maximizarea profitului
L1

S.T. x1 + x2 + x3 + x4 + x5 80 ha

L2

Nr.cam x5 5 cam

L3

Sup Pai x1 40 ha

L4

Sup Pb x2 26 ha

L5

Sup FlS x3 20 ha

L6

Sup Leg x4 16 ha

L7

Z.O. Tot :1,5x1 + 15,63x2 +3,83 x3 + 2,01x4 + 10x5 528

L8

Z.O VI: 0,16x1+3,03x2+ 0,3x3+ 0,08x4+ 2,40x5 63

L9

Z Mec Tot : 1,26x1 + 1,18x2 + 1,14x3 + 2,18 x4 414

L10 Retributii : 44,9x1 + 605,6x2 + 154,6x3 +76,6 x4 + 300x5 17500


C.N.N : x1, x2, x3, x4, x5, 0

c)Forma matriceala
L1 1,1,1,1, 0 80
L2 0,0,0,0,1 5
L3 1,0,0,0,0, 40
L4 0,1,0,0,0 26
L5 0,0,1,0,0 20
L6 0,0,0,1,0 16
L7 1.5 , 15.63 , 3.83 , 2.01 ,10 528
17

L8 0.16 , 3.03 , 0.3 , 0.08 , 2.40 63


L9 1.26 , 1.18 , 1.14 , 2.18 414
L10 44.9 , 605.6 , 154.6 , 76.6 , 300 17500
CNN : 1,1,1,1,1 0
d)Notepad
5.000,10.000,1.000,0.000,0.000
163.300,143.330,250.000,866.070,1795.500
2590.000,2450.000,3349.000,3448.800,3250.000
1.000,1.000,1.000,1.000,0.000
0.000,0.000,0.000,0.000,1.000
1.000,0.000,0.000,0.000,0.000
0.000,1.000,0.000,0.000,0.000
0.000,0.000,1.000,0.000,0.000
0.000,0.000,0.000,1.000,0.000
1.500,15.630,3.830,2.010,10.000
0.160,3.030,0.300,0.080,2.400
1.260,1.188,1.147,2.180,0.000
44.900,605.600,154.600,76.600,300.000
""
""
""
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
18

"<"
"<"
"<"
0.000
0.000
0.000
80.00
5.000
40.000
26.000
20.000
17.000
528.000
63.000
414.000
17500.000
"Grau"
"Porumb"
"Floarea Soarelui"
"Mazare"
"Cam Agrot"
""
""
""
"suptot"
"Nr Cam"
"SUP PAI"
"SUP Pb"
"SUP Fl s"
"Sup Rapita"

19

"ZO TOT"
"ZO VI"
"ZMEC TOT"
"RETRIBUTII"

3.2 Rezolvarea i interpretarea soluiei modelului matematic


Functia obiectiv nr. 1
VAR I AB I L E P R I M AL E :
Variabila: Denumire:
Marime : Valoarea
Aport
in Func. Ob.: la Func. Ob.:
X1
X2
X3
X4
X5

Grau
40.00
Porumb
3.00
Floarea Soa
20.00
Mazare
17.00
Cam Agrot
5.00

163.30
143.33
250.00
866.07
1795.50

6532.00
429.99
5000.00
14723.19
8977.50

Variabila: Denumire : Cantitatea Cantitatea Cantitatea


initiala: consumata :
ramasa:
L4
SUP Pb
23.00
26.00
3.00
L7
ZO TOT
260.34
528.00
267.66
L8
ZO VI
28.15
63.00
34.85
L9
ZMEC TOT
300.04
414.00
113.96
L 10 RETRIBUTII
7993.00 17500.00
9507.00
VARIABILE DUALE:
------------------------------------------------------------------------Variabila:Denumire:
Valoare
CANTITATE: APORT
duala :
marginal :
L1
L2
L3
L5
L6

suptot
Nr Cam
SUP PAI
SUP Fl s
Sup Rapita

143.33
1795.5
19.97
106.67
722.74

80
5
40
20
17

11466.4
8977.5
798.8
2133.4
12286.58

------------------------------------------------------------------------VALOAREA FUNCTIEI OBIECTIV =


35662.68
------------------------------------------------------------------------20

3.3 Parametrizarea modelului matematic


Suprafata totala=70 ha
Functia obiectiv nr. 1
VAR I AB I L E P R I M AL E :
Variabila: Denumire:

Marime : Valoarea

Aport

in Func. Ob.: la Func. Ob.:

X1

Grau

X3

Floarea Soa

X4

Mazare

X5

Cam Agrot

33.00

163.30

20.00

5388.90

250.00

17.00

866.07

5.00

5000.00
14723.19

1795.50

8977.50

Variabila: Denumire : Cantitatea Cantitatea


ramasa:

Cantitatea

initiala :

consumata:

L3

SUP PAI

7.00

40.00

33.00

L4

SUP Pb

26.00

26.00

0.00

L7

ZO TOT

317.73

L8

ZO VI

L9

ZMEC TOT

312.42

L 10

RETRIBUTII

10124.10

38.36

528.00
63.00

210.27
24.64

414.00
17500.00

101.58
7375.90

VARIABILE DUALE:
------------------------------------------------------------------------Variabila:Denumire:

Valoare

CANTITATE: APORT
21

duala :

L 1 suptot

marginal :

163.3

L 2 Nr Cam

1795.5

L 5 SUP Fl s

86.7

L 6 Sup Rapita

702.77

70

11431

8977.5

20

1734

17

11947.09

------------------------------------------------------------------------VALOAREA FUNCTIEI OBIECTIV =

34089.59

-------------------------------------------------------------------------

22

Capitolul 4 Memoriu justificativ

23

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Suhaia,_Teleorman
http://www.ziare.com/alexandria/articole/productie+medie+grau+teleorman

24

25