Sunteți pe pagina 1din 8

RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA Nr.

51/2012
privind UMPLUTURA de pamant din zona administrativa a Centrului de Management Integrat al
Deseurilor din Cluj-Napoca

1. Date generale
Prezenta expertiza tehnica a fost solicitata de catre S.C. CONFORT S.A. Timisoara (Contract nr. 438 din
25.07.2012) in calitate de executant al lucrarilor de amenajare a Centrului de Management Integrat al Deseurilor
din Cluj-Napoca si are ca obiectiv investigarea umpluturii de argila din zona administrativa, interpretarea
rezultatelor investigatiilor, aprecierea calitatii umpluturii sub aspectul postantei acesteia si daca e cazul, indicarea
solutiilor de urmat care sa asigure portanta necesara acestei umpluturi.
Din punct de vedere seismic amplasamentul face parte din zona F de calcul, cu ag= 0.08g si Tc=0,7s.
2. Prezentarea lucrarii
Amplasamentul Centrului de Management Integrat al Deseurilor din Cluj-Napoca este situat in
intravilanul Municipiului Cluj-Napoca si se identifica prin nr. cad. 262370 (extras CF 262370). El este situat pe o
colina numita Postata su paduri sau zona Tufele Rosii, este in apropierea vechiului depozit Pata Rat, are o forma
neregulata si a fost pasune. El ocupa partial platoul de la partea superioara a colinei si tot versantul sud-estic al
colinei, pana aproape de paraul Zapodia.
Depozitul cuprinde trei parti caracteristice si anume: zona tehnica situata pe platoul dealului a carui
inclinare este de cca 3,5% (cantarire, sortare, expeditie, compostare, etc), zona de depozitare (celula de depozitare)
amplasata pe versantul estic cu inclinare medie de cca 7,2% (4 grade) si zona administrativa si de gestionare a
levigatului provenit din celula de depozitare (cladire administrativa parter, retea de colectare si transport levigat,
statie de epurare, bazin de retentie si pompare levigat, atelier parter, drum, etc), situata intre celula si paraul Zapodia.
Zona administrativa si de gestionare a levigatului va fi amenajata prin executarea unei umpluturi de pamant
a carei grosime medie este de 11m. Suprafata zonei este de cca 17ha. Pamantul folosit este o argila galbuie din
amplasament, rezultata din excavatiile care se fac pe primele doua zone ale centrului (zona tehnica si celula de
depozitare). Prezenta expertiza se refera si la aliniamentul estic al digului dintre celula de depozitare si zona
administrativa, acesta fiind executat odata cu umplutura zonei administrative.
Lucrarile in aceasta zona au inceput cu decaparea solului vegetal de pe suprafata ocupata de viitoarea
umplutura si dig, si compactarea terenului natural ramas. Intrucat terenul era in panta, decaparea s-a facut in trepte
de infratire (dupa declaratiile executantului; documente scrise in acest sens nu sunt). Peste terenul astfe pregatit s-a
executat umplutura de argila galbuie pe straturi. Fiecare strat a fost compactat prin cilindrare cu cilindri picior de
oaie si cu cilindri compactori-vibratori.
In momentul derularii investigatiilor de expertizare cota umpluturii este cuprinsa intre 345,910 si 347,760,
iar ultimul strat executat este stratul nr. 16. Rezulta o grosime medie a umpluturii de 8,88m si o grosime medie a
unui strat compactat de 0,57m.
La dig, cota minima la care s-a facut incercari este 336.386 in partea nordica, iar cota maxima este 349,690
in partea nordica, terenul natural fiind inclinat.
3. Investigatii facute pe parcursul executiei si rezultate obtinute
Pentru verificarea compactarii umpluturii, executantul a incheiat un contract de colaborare cu Laboratorul
Facultatii de Constructii din Cluj-Napoca. In acest laborator s-au facut si incercarile Proctor de argila folosita la
umplutura, stabilindu-se umiditatea optima de compactare si valoarea maxima a greutatii volumetrice in stare uscata
a pamantului. Constructorul impreuna cu consultanta au convenit ca umpluturile sa fie verificate prin determinarea
gradului de compactare cu o frecventa de 5 incercari la 10000mp pe fiecare strat si prin determinarea modului de
deformatie dn incercarea cu plata rigida, cu o frecventa de 3 incercari la 10000mp pe strat. Valorile minime

convenite pentru acesti parametrii sunt 96% - 2% - 94% pentru gradul de compactare si 30MPa 10% = 27MPa
pentru modulul de deformatie (adresele nr. 2670 din 04.05.2012, nr. 2785 din 08.05.2012 si nr 710 din 18.07.2012)
Determinarea gradului de compactare s-a facut prin masurarea volumului gropii cu folie si apa. Din
documentele prezentate de catre constructor, pentru zona administrativa rezulta urmatoarele valori ale gradului de
compactare D:
- Teren natural(dupa decopetarea solului vegetal): 7 incercari: D = (97,3-100,8)%
- Strat 1: 8 incercari : D = (95,8-99,8)%
- Strat 2: 11 incercari: D = (95,7-101,2)%
- Strat 3: 8 incercari: D = (95,1-97,5)%
- Strat 4: 8 incercari: D = (96-99,5)%
- Strat 5: 8 incercari: D = (94,9-98,2)%
- Strat 6 : 8 incercari: D = (95,3 101,1)%
- Strat 7: 8 incercari: D = (94,4-105,9)%
- Strat 8 : 8 incercari: D = (97,2 102,8)%
- Strat 9: 8 incercari: D = (95,0 99,0)%
- Strat 10 : 8 incercari: D = (94-99)%
- Strat 11 : 8 incercari: D = (94-100)%
- Strat 12: 8 incercari: D = (94 -101)%
- Strat 13: 8 incercari: D = (94-101)%
- Strat 14: 8 incercari: D = (96-101)%
- Strat 15: 8 incercari: D = (95-102)%
- Strat 16: 8 incercari: D = (94-99)%
La toate cele 128 de incercari s-au obtinut valori ale gradului de compensare mai mari sau egale cu
94%.Valoarea medie a gradului de compactare pentru fiecare strat este peste 96%. Numarul valorilor cuprinse intre
94% si 96% (in toleranta admisa) este de 26, adica de 20,3%.
La digul estic s-au facut 35 de incercari: 6 incercari intre cotele 336,386 si 338,528; 4 incercari intre cotele
342,22 si 342,82; 4 incercari intre cotele 343,25 si 343,48; 8 incercari intre cotele 344,080 si 345,632; o incercare la
cota 346,300; 6 incercari intre cotele 347,80 si 348,804; 6 incercari intre cotele 349,48 si 350,060. Cu exceptia unei
singure valori de 94% toate celelalte sunt mai mari sau egale cu 95%.
Incercarile cu placa s-au facut numai pe straturile 3, 5, 8 ,10, 12, 14 si 15. Conform cererii constructorului,
incercarile s-au facut dupa STAS 2914/4-89 care se refera la verificarea terasamentelor de la lucrarile de drumuri.
Trebuie precizat ca valorile obtinute dupa acest STAS sunt de cca 20% mai mari decat cele obtinute dupa STAS-ul
pentru cladiri. Timpul de derulare a unei incercari este insa mult mai scurt. Rezultatele obtinute la incercari sunt
urmatoarele:
- Strat 3: 5 incercari E= (19173-35799)kPa
- Strat 5: 3 incercari E = (16216 17857)kPa
- Strat 8: 5 incercari E= (19591-30843)kPa
- Strat 10: 2 incercari E = (18211 -23065)kPa
- Strat 12: 5 incercari E = (19616 52204)kPa
- Strat 14 : o incercare E = 33532 kPa
- Strat 15: 5 incercari E = (32561 52204) kPa
- Strat 16: o incercare E = 53380 kPa
Din cele 27 de incercari, la 13 s-au inregistrat valori sub 27MPa. La incercari s-a utilizat placa circulara de
60cm diametru, iar ca lest s-a utilizat puntea spate a unei rabe incarcata. Incercarile s-au facut pentru presiuni
transmise de placa terenului de pana la 250 kPa, iar modulele de deformatie s-au calculat pentru aceasta presiune.
De obicei pentru presiunire mai mici, valorile modulelor sunt usor mai mari. Adancimea activa la o incercare este de
cca doua ori diametrul placii, adica 1,20m (doua straturi de pamant compactat.) Se poate accepta deci ca la o
incercare s-au testat doua straturi de pamant.
Pentru digul estic s-au facut noua incercari cu placa. Sase dintre ele s-au facut in partea de nord-est (zona
de curbura): 5 la cota actuaal (341,80 343,10) si una la cota 339,01 (strat 1 + teren naturat cu E = 28985kPa); la
primele 5 incercari valorile modului de deformatie este cuprins intre 39526kPa si 67720kPa; grosimea medie a

umpluturii in aceasta zona este de 3,50m. Celelalte 3 incercari s-au facut in partea comuna cu umplutura din zona
administrativa si in partea curburii sudice a digului; o incercare este la cota 349,40 si s-a obtinut valoarea de
36855kPa (rap. Inc. 66a), la o alta incercare la care nu se precizeaza cota s-a obtinut 26946kPa (rap. Inc. 65), iar a
treia incercare s-a facut la cota 344,088 (pe primul strat + teren natural) si s-a obtinut valoarea de 31560 kPa (rap.
Inc. 40d).
Printre documentele puse la dispozitia expertului este si un proces verbal de receptie a terenului de funcare
pentru lucrarile din zona administrativa (PV nr 1 din 09.04.2012) semnat de reprezentantii constructorului,
beneficiarului si consultantei. In procesul verbal se face prezizarea ca sapaturile pentru decopertare s-au finalizat si
ca se poate trece la realizarea umpluturilor. Exista de asemenea procese verbare de receptie pentru straturile
compactate pana la stratul 8 inclusiv, semnate de responsabilul cu executia si dirigintele de santier.
4. Investigarii facute in cadrul expertizei
In momentul solicitarii prezentei expertize, umplutura din zona administrativa era executata pana la stratul
16 inclusiv, suprafata acestuia fiind cuprinsa intre cotele 345,910 si 347,760. Fac de la inceput mentiunea ca nu sunt
metode eficiente de verificare a calitatii unei umpluturi groase, deja executata. Tocmai din acest motiv, o umplutura
trebuie executata pe straturi de pamant de grosime mica (20cm-50cm). Nu se asterne un strat nou pana cand nu s-a
verificat stratul anterior si s-a constatat ca el este compactat la caracteristicile cerute, tocmai pentru faptul ca
verificarea compactarii nu se poate face decat pe grosimi reduse. Calitatea unei umpluturi se masoara prin gradul de
compactare, prin modulul de deformatie si prin portanta ei determinata prin incercarile de deflectometrie cu pargia
Benkelmann (incercari folosite la terasamente de drumuri). Incercari ce fac pentru fiecare strat pus in opera.
Compactarea Depinde de mai multi parametri, unul foarte important fiind umiditatea optima de compatare stabilita
in laborator si care trebuie respectata pe santier. Al doilea este grosimea stratului pus in opera.
O incercare care poate da informatii calitative despre compactarea unei umpluturi este incercarea de
penetrare dinamica cu con, motiv pentru care am cerut sa se faca astfel de incercari. Daca o incercare de penetrare
este corelata cu una din incercarile pomenite mai sus, se pot obtine si informatii cantitative. Din nefericire in cazul
de fata nu se poate face aceasta corelare intrucat incercarile de compactare sau cele cu placa nu s-au facut in acelasi
loc de la un strat la altul.
Incercarile de penetrare s-au facut tot de Laboratorul Facultatii de Constructii, folosindu-se cu
penetrometrul dinamic de tip DPSH-B cu greutatea berbecului de 63,5 kg. Inaltimea de cadere de 75 cm, cu
suprafata conului de 20 cmp si unghiul conului de 90 de grade. La o incercare de penetrare se inregistreaza numarul
de caderi ale berbecului pentru fiecare patrundere de 20cm a conului si se intocmeste diagrama de penetrare pe
adancimea investigata. Desigur un numar mare de caderi inseamna un teren tare, iar un numar mic de caderi arata un
teren slab, dar transformarea acestui numar de caderi in valori ale dragului de compactare sau ale modulului de
deformatie nu se poate face cu certitudine.
S-au facut in total 8 incercari de penetrare dinamica repartizate pe suprafata umpluturii din zona
administrativa conform planului anexat, diagramele de penetrare obtinute fiind anexate expertizei. Adancimea
investigata este de pana la 16m, adica umplutura de argila (grosime medie de 8,8m) si terenul natural de sub ea pe o
grosime de pana la cc 7m. Cu exceptia penetrarilor P5 si P8 care s-au facut de pe stratul 18, celelalte s-au facut de pe
stratul 16.
O prima observatie care se poate face din aceste diagrame se refera la uniformitatea compactarii, o
caracteristina foarte importanta pentru tarasamente. O umplutura uniform compactata in plan se va tasa unifom, in
timp ce o umplutura neuniforma compactata s va tasa in timp sub actiunea greutatii proprii si a sarcinilor exterioare
neuiform, iar tasarile neuniforme sunt cauzele multor degradari la cladiri si drumuri. Din compararea diagramelor
intre ele se poate observa ca umplutura nu este destul de uniform compactata. Daca in diagrama DSPH B1(P1)
numarul de caderi ale berbecului este intre 4 si 9 (exceptand cele trei valori de 12, 13 si 15) pe toata grosimea
umpluturii, la incercarile de DPSH-B2(P2) si DPSH-B3(P3) exista zone (adancimea 5m 6m din P2 de exemplu) in
care numarul de caderi pe 20 cm este de 3. Sunt traturi subtiri la P2 in care numarul de caderi este chiar de 2 pentru
20 cm patrundere. In diagrama DPSH-B4(P4) compactarea este mai buna, numarul de caderi ale berbecului fiind
intre 7 si 15 (exceptii primii 1,40m), pe cand in diagramele DPSH-B5(P5), BPSH-B6(P6) si DPSH-B8(P8)

compactarea este mai slaba. In diagrama P8 intre 3,80m si 5,20m numarul de caderi ale berbecului este de numai 2
si 3. Fac mentiunea ca penetrarile P5 si P8 au fost facute dupa executarea stratului 18. Compactarea pe grosimea
umpluturii este de asemenea neuniforma, numarul de caderi ale berbecului pentru o patrundere a conului de 20 cm,
variind intre 2 si 7 la P6 si P8, intre 3 si 7 la P3 si P5, intre 4 si 9 la P1, intre 3 si 9 la P2, si intre 4 si 15 la P4.
Penetrarea BPSH-B7 (P7) a fost facuta inafara umpluturii, pe terenul natural, cu scopul de a delimita in
adancime argila maloasa plastic moale identificata in forajul F13 din Studiul geotehnic intocmit de catre SC GEOTECH SRL, Gheorgheni. Se vede ca pe o adancime de 6 m argila are o stare de consistenta slaba; in studiul
geotehnic indicele de consistenta este sub 0,50, adica starea argilei este plastic moale. S-a incercat de asemenea
delimitarea extinderii sub umplutura a acestei argile prin executarea forajului F15. La 8,80m, adancime de la
suprafata stratului 18 (cota 347,470), in acest foraj a aparului argila maloasa, iar la 10m a aparut apa al carei nivel sa stabilizat la 7,50m; rezulta ca apa s-a ridicat 1,30 m in umplutura. Sub greutatea umpluturii, apa din argila maloasa
a devenit apa sub presiune. Este posibil ca stratul de argila maloasa sa se extinda sub umplutura pana in apropiere de
penetrarea P1. Prezenta ei este evidentiata si in penetrarile P3 si P5. Nu cred ca in penetrarea P6 este argila maloasa
intre adancimile 7m si 7,80m, mai ales ca in P8 care este in aceeasi zona (ceruta suprimentar pentru a vedea daca se
confirma P6), la aceeasi adancime terenul este mai consistent. Trebuie remarcat si faptul ca la executarea forajului
F15, intre adancimile de 2,50m si 2,80 m a fost identificat si pamant de culoare negricioasa care practic nu poate fi
folosit la terasamente.
Fac precizarea ca delimitarea umpluturii de teren natural pe diagramele de penetrare este aproximativa.
Pentru a face comparatie a umpluturii cu argila galbuie din loc, s-a facut penetrarea DPSH-B9(P9) in
celula, in apropierea digului de est. Se vede ca pe primii 2,60 m strarea de compactare a argilei este mai slaba decat
cea din P1. Penetrarea a fost facuta in 06.08.2012, iar in zilele anterioare a plouat, ceea ce poate explica slaba
consistenta pe primii 2,60m. In studiul geotehnic argila galbuie are indicele de consistenta de 0,70 1,00.
O prima legatura intre incercarile de penetrare si consistenta pamantului ar putea fi facuta din asocierea
diagramei P7 cu rezultatele din studiul geotehnic. Acesta da pentru argila maloasa un indice de consistenta de 0,46.
Din diagrama P7 se vede ca nuamrul de caderi ale berbecului pentru o patrundere de 20cm a conului prin argila
maloasa este de 2-3. Prin urmare s-ar putea accepta ca pentru (2-3) caderi ale berbecului pe 20 cm patrundere,
pamantul este in stare plastic moale spre plastic consistenta. Pentru mai multe caderi, starea de consistenta creste.
Comparand penetrarea 9 de sub cota 2,60 cu indicele de consistenta din studiul geotehnic, rezulta ca la (10-13)
caderi ale berbecului corespunde o stare plastic consistenta spre vartoasa (indicere de consistenta are valori de peste
0,70).
Incercand o relatie intre rezultatele penetrarilor, incercarilor cu placa si gradele de compactare, s-au
interpretat rezultatele incercarilor, pe stratul 8. S-au facut 5 incercari cu placa, valoarea medie a modului de
deformatie a terenului fiind de 24747 kPa. Gradul de compactare al stratului 8 este intre 97,2% si 102,8%. Stratele 8
si 7 sunt intre cotele medii de 340,677 si 342,901. Numarul mediu de caderi pentru o patrundere de 20cm din
diagramele de penetrare intre aceste cote este de 4-6 (7-13 in P4). Deci s-ar putea considera ca pentru un numar de
caderi mai mare ca 4, umplutura are dragul de compactare cerul si modul de deformatie peste 24000kPa.
Fac mentiunea ca argila galbuie din care s-a facut umplutura are in studiul geotehnic un modul de
deformatie edometric de (8800-14400)kPa (argila din depozit natural).
Alaturi de umiditatea optima de compactare, grosimea stratului de paman pus in pera este al doilea parametru de
care depinde foarte mult reusita compactarii. Aceasta grosime se stabileste pe piste experimentale si este in general
cuprinsa intre 20cm si 50 cm; mai mica la pamanturile coezive si mai mare la cele necoezive. Fac mentiunea ca la
umplutura analizata nu s-a facut pista experimentala, dar mai grav este ca s-au pus in opera straturi de pamant cu
grosime prea mare. Din documentele studiate rezulta ca straturile 1-16 din umplutura, care erau executate in
momentul inceperii investigatiilor pentru expertiza, au o grosime medie totala de 8,62 m, adica o prodime medie pe
strat compactat de 57cm. Dar tot din documentele studiate rezulta ca stratul 8 are o grosime mai mare. Diferenta
intre cotele minime ale straturile 7 si 8 (in punctele in care s-au facut determinari ale gradului de compactare) este de
3,59m; diferenta intre cotele maxime ale celor doua straturi este de 1,21m. Constructorul justifica aceste diferente
prin faptul ca pe un strat incercarile au fost concentrare in zona amonte a stratului, iar pe celalalt in zona aval
(suprafata umpluturii este inclinata) ceea ce poate fi adevarat, dar atunci inseamna ca a fot verificata numai o parte

din fiecare strat. In documentele incheiate pe parcursul executiei trebuiau date mai multe elemente din care sa
rezulte clar grosimea fiecarui strat pus in opera, extinderea lui in plan, coordonatele punctelor in care s-au facut
determinarile etc. La fiecare strat incercat este doar o schita de mana cu punctele de incercare si cu cotele de nivel
ale lor.
In urma investigatiilor si interpretorilor de mai sus, am considerat ca pentru un numar de (2-4) caderi ale
berbecului pentru o patrundere de 20cm a conului terenul este compactat sau in stare plastic moale (teren pe care nu
se poate funda), pentru un numar de (4-8) caderi terenul are un grad de compactare de cel putin 94% si un modul de
deformatie de cel putin 20000kPa, respectiv poate fi in stare plastic consistenta (un teren mediu de fundare). Pentru
mai mult de 9 caderi, terenul este un teren bun de fundare. Pe profilul 1-1 prin zona administrativa am reprezentat
colorat aceasta stare de compactare.
Referitor la umplutura digului care delimiteaza celula pe latura estica, s-au facut patru incercari de
penetrare dinamica supergrea: doua in partea nordica si doua in cea sudica. Grosimea medie a umpluturii este in
acest moment de 3,50m in partea nordica si de 4m in cea sudica.
Cele doua incercari de penetrare din partea nordica (P14 si P15) au fost facute chiar pe locurile pe care s-au
facut si doua din incercarile cu placa. Avand in vedere ca la incercarea cu placa efectul incarcarii se transmite pe o
adancime de cca doua ori diametrul placii, se poate considera ca valoarea modulului de deformatie se refera la o
grosime de 1,20m (diametrul placii este de 60cm). Rezulta astfel din cele doua incercari ca pentru un numar de (5-8)
caderi ale berbecului pe 20cm patrundere a conului, modulul de deformatie este de peste 50000kPa. Se vede de
asemenea ca la (3-5) caderi, modulul de deformatie este de 28985kPa. Prin urmare, in toate cele patru penetrari de la
digul de est, terenul poate avea un modul de deformatie de peste 27000kPa. De altfel, la toate incercarile facute la
dig E este mai mare de 27000kPa (exceptie o singura valoare care este foarte aproape de 27000kPa).
Asa cum am precizat si mai sus, posibilitatile de verificare a calitatii unei umpluturi groase sunt destul de
limitate si scad odata cu cresterea grosimii umpluturii. Limitate si costisitoare sunt posibilitatile de imbunatatire a
compactarii acesteia. De cele mai multe ori o umplutura prost facutaeste excavata si refacuta corect. In alta ordine de
idei, oricat de compactata ar fi umplutura, dac ea este executata pe un teren moale, acesta se poate tasa si implicit se
va tasa si umplutura. Mai mult, se poate ajunge la cedarea terenului moale prin refulare laterala de sub umplutura,
urmata de alunecarea unei parti a acesteia. In expertiza nr. 41/2012 referitoare la analiza stabilitatii amplasamentului
am aratata ca este posibila o astfel de alunecare a umpluturii prin cedarea laterala a terenului de fundare, care este
argila maloasa moale. In fond, umplutura constitue o incarcare pe argila maloasa de cca 230kPa, iar in studiul
geotehnic pentru acest strat se da o presiune conventionala de baza de numai (70-80)kPa.
Prin urmare am considerat utila si o investigare prin calculele de capacitate portanta si de tasare a
ansamblului umplutura-argila moale in zona administrativa.
Cu relatia de calcul din SR EN 1997-1:2004 pentru conditii de teren nedrenat, se obtine o capacitate
portanta a stratului de argila maloasa de 82kPa, mult sub valoarea incarcarii data de umplutura.
Referitor la tasarea pamantului, acesta se compune din tasarea umpluturii data de sarcinile aduse de
fundatiile cladirilor, din tasarea umpluturii din greutatea proprie si din tasarea argilei maloase sub greutatea
umpluturii.
Pentru tasarea umpluturii data de o fundatie continua cu latimea de 50cm care transmite terenului o
presiune de 150kPa (cladirea administrativa), calculele cu metoda insumarii tasarilor straturilor elementare condus la
o tasare cca 0,65cm, o valoarea mica in raport cu valoarea admisa de normative. S-a folosit pentru modulul de
deformatie valoarea minima de la incercarile cu placa si anume E=16216kPa.
Pentru o fundatie izolata cu dimensiunile in plan de 2,0m x 2,0 m (hala atelier) si o presiune pe teren tot de
150kPa se obtine o tasare absoluta de 1,30cm (E=16216kPa).
Pentru calculul tasarii umpluturii sub greutatea proprie s-a folosit relatia s=h/E, aplicata pentru fiecare
strat de 57cm grosime. Incarcarea pe fiecare strat este data de greutatea straturilor de deasupra. Considerand la
toate straturile aceeasi valoare minima a modulului de deformatie E=16216kPa, suma tasarilor de la toate cele 16
strate este de 4,90cm, o valoare acceptabila.
Pentru tasarea argilei maloase sub incarcarea data de greutatea umpluturii, calculele au condus la o valoare
de 31,6 cm, valoare ce nu poate fi acceptata. Modulul de deformatie al argilei a fost preuluat din studiul geotehnic si

are valoarea de 4500kPa(modul edometrie). Fac mentiunea ca acest calcul presupune ca apa din argila maloasa se
poate deplasa din zona incarcata catre zonele neincarcate, ceea ce depinde de permeabilitatea argilei. Daca argila
este practic impermeabila, apa nu se poate drena si ca urmare nu va fi tasare. Totusi, este de asteptat ca in (10-15)
ani o parte din apa sa paraseasca porii argilei si ca urmare sa se produca tasare. Tasarea argilelor saturate este un
fenomen foarte complex si de durata lungi. Exista cladiri vechi de peste 60 ani asezate pe argile saturate care se
taseaza si in prezent. Pe de alta parte, aceasta tasare in timp se va produce numai daca nu are loc refularea laterala a
argilei maloase precum si studiul de stabilitate facut in cadrul expertizei nr. 41/2012 arata insa ca este posibila o
astfel de refulare. Prin urmare atentia trebuie indreptata catre impiedicarea cedarii umpluturii prin refulare laterala a
stratului de argila maloasa.
O alta observatie care trebuie facuta este aceea ca valea din partea sudica a amplasamentului dispare in
vecinatatea drumului de acces actual. Din aceasta zona si pana la valea Zapodia nu este nici o urma de paraias pe
care apa sa se scurga in paraul Zapodia. Ea se imprastie pe o suprafata mare, o parte se infiltreaza in pamant si se
scurge prin pamant catre umplutura. La baza umpluturii muncitorii au facut o groapa in care se aduna apa si din care
isi alimenteaza cisternele. Groapa era plina cu apa si pe perioada secetei. Zona inconjuratoare este imbibata cu apa
pana la suprafata terenului. Nu este indicat ca apa sa balteasca la baza taluzului umpluturii.
5. Concluzii si masuri de urmat
Rezultatele investigatiilor facute in prezenta expertiza si in expertiza referitoare la stabilitatea
amplasamentului permit formularea urmatoarelor observatii si concluzii:
a) o parte insemnata din umplutura este realizata pe o argila maloasa plastic moale (probabil cca 40%): despre
existenta acestui strat nu se stia pana la elaborarea Studiului geotehnic de catre S.C. GEO-TECH din
Gheorgheni; in acel momentu umplutura va avea o grosime de cca 4 cm; incarcarea data de umplutura de
argila maloasa va atinge valoarea de cca 230kPa, iar capacitatea portanta calculata a argilei este de numai
82kPa; exista deci posibilitatea cedarii argilei maloase prin reflare laterala, iar odata cu ea va ceda si o parte
din umplutura, acest pericol a fost relevat si din Expertiza tehnica nr.41/2012.
b) in momentul derularii investigatiilor din prezenta expertiza, umplutura avea grosimea medie de cca 8,80m,
fiind impartita conform documentelor pe 16 straturi; rezulta o grosime medie de cca 57 cm pentru un strat
pus in opera (compactat) dar, din rapoartele de incercare rezulta la unele straturi grosimi mult mai mari;
apreciez ca si grosimea medie de 57cm este prea mare pentru o argila; efectul cilindrilor compactori nu se
poate transmite pe grosimi asa de mari in argile.
c) pentru toate straturile umpluturii exista rapoarte deincercare pentru determinarea gradului de compactare,
inclusiv pe terenul natusal ramas dupa decopertare; la umplutura din zona administrativa s-au facut in total
128 incercari ( de obicei 8 incercari pe strat) pentru determinarea gradului de compactare; toate valorile
gradului de compactare sunt peste 94% (valoarea minima convenita), iar valoarea medie a gradului de
compactare pentru fiecare strat este peste 96%; avand in vedere grosimile straturilor puse in opera, este
evident ca exista si determinari la care gropile nu s-au facut pe toata grosimea stratului compactat; la digul
estic sunt facut in acest moment 35 de incercari si valoarea minima a gradului de compactare este de 94%.
d) S-au facut si incercari cu placa, la solicitarea constructorului (de obicei tot la al doilea strat); au fost facute
in total 27 de incercari pe umplutura, media pe strat fiind de 1,62; exista strat cu numai o incercare si exista
straturi cu cate 5 incercari; din cele 27 de valori ale modulului de deformatie, 13 valori (48,1%) sunt sub
valoarea convenita de 27000kPa; valoarea minima este de 16216kPa pe stratul 5, iar valoarea maxima este
de 53380kPa pe stratul 16; pe digul de este s-au facut noua incercari cu placa, toate valorile sunt peste
27000kPa.
e) atat rezultatele obtinute pentru gradul de compactare si pentru modulul de deformatie cat si incercarile de
penetrare facute la cererea expertului arata ca umplutura din zona administrativa nu este destul de uniform
compactata nici in plan nici pe grosime; exista zone in care penetrometrul a patruns in umplutura de 20cm
la numai (2-3) caderi ale berbecului; acestea sun zone insuficient de compactate sau zone in care pamantul
este altul decat argila galbuie (in forajul F 15 s-a identificat pamant negricios); la digul estic, diagramele de
penetrare arata o uniformitate destul de buna.

f)

pe ansamblu, din corelarea care s-a putut face intre incercarile de penetrare si rezultatele determinarilor
facute pe parcursul executiei, se poate spune ca umplutura de la digul estic indeplineste conditiile convenite
(D 94% si E 27MPa), iar umplutura din zona administrativa indeplineste conditia de compactare, dar nu
indeplineste conditia E 27MPa; in mai multe diagrame de penetrare din zona acestei umpluturi exista
adancimi la care conul nu a patruns in teren pe 20cm la numai (2-3) caderu ake berbecului, ceea ce indica
un teren insuficient de compactat; aceasta neconcordanta intre valorile gradelor de compactare (toate peste
94%) si numarului de caderi ale berbecului, ceea ce indica un teren insuficient compactat; aceasta
neconcordanta intre valorile gradelor de compactare (toate peste 94%) si numarul de caderi ale berbecului
poate avea ca si cauza faptul ca grosimea stratului compactat a fost prea mare, iar gropile dela determinarea
gradului de compactare nu au fost facute pe toata grosimea stratului;
Avand in vedere cele de mai sus, se pune pe de o parte intrebarea daca umplutura analizata poate servi scopul
pentru care a fost executata, adica daca poate fi teren de fundare pentru obiectele zonei administrative si de
gestionare a levigatului (retea de colectare si transport levigat, statie de epurare, bazin de retentie si pompare levigat,
cladire administrativa parter, hala parter pentru atelier, drum), iar pe de alta parte apare si intrebarea daca argila
maloasa de sub umplutura poate suporta greutatea acesteia.
Pentru a intelege raspunsul la aceste intrebari, fac precizarea ca din punct de vedere al fundarii
constructiilor, terenurile sunt impartite in trei categorii (normativ NP 074-2007): terenuri bune de fundare, terenuri
medii si terenuri dificile. Pentru terenurile bune si medii se poate funda in solutie directa. Pe terenurile dificile se
fundeaza e obicei indirect. Terenurile medii cuprins si umpluturi de provenienta cunoscuta, continand materii
organice sub 6%, realizate organizat sau avand o vechime mai mare de (10-12) ani si necompactate initial. Sunt
evitate la fundarea directa terenurile foarte compresibile (cele care au modulul de deformatie sub 5000kPa) si cele cu
indicele de consistenta sub 0,50 (terenuri dificile). In cele mai multe situatii de funcare directa a constructiilor
obisnuite pamanturile au modulul de deformatie cuprins intre 10000kPa si 20000kPa si indicele de consistenta peste
0,50, respectiv cel putin starea medie de indesare. Fac mentiunea ca in studiul geotehnic, in depozitul natural, argila
galbuie are un modul de deformatie de cca 14000kPa, mai mic decat cel de la umplutura.
Prin urmare, consider ca umplutura executata pana la stratul 16 inclusiv, poate servi ca teren de fundare
pentru constructiile propuse, constructii care sunt relativ usoare. Trebuie avut totusi in vedere faptul ca, datorita
neuniformitatii de compactare a umpluturii, se pot produce tasari diferentiate urmate de degradari ale constructiilor
daca acestea nu sunt pregatite sa reactioneze favorabil la aceste tasari neuniforme. O masura care se impune in
asemenea situatii este de a prevedea fundatii armate care sa poate prelua eforurile suplimentare in tasari neuniforme
si sa limiteze astfel valoarea acestor tasari. Proiectarea fundatiilor trebuie facuta inclusiv in stare limita de
deformatii, limitad astfel tasarile calculate la valoi rezonabile, iar dupa executarea constructiilor, comportarea lor
trebuie sa fie urmarita in timp.
Raspunsul la intrebarea a doua este negativ. Argila maloasa plastic moale de sub umplutura nu poate
suporta greutatea umpluturii si a constructiilor propuse. Acest lucru se vede atat din calculele de capacitate portanta
facute in prezenta expertiza cat si din calculele de stabilitate derulate in Expertiza nr. 41/2012. In plus, la o coborare
substantiala a nivelului apei subterane (ceea ce este putin probabil) sunt posibile tasari mari ale stratului de argila
maloasa.
In concluzie, consider ca umplutura de argila executata in zona administrativa poate fi mentinuta,
dar trebuie luate urmatoarele masuri:
1. pentru apa care se scurge pe calea de la baza sudica a amplasamentului, din zona drumului actual de
acces se va deschide un canal pana la paraul Zapodia, prin care apa din precipitatii sa fie indepartata de
umplutura. In acest moment, prin forma suprafetei terenului, apa este dirijata spre umplutura si balteste
la baza taluzului acesteia. Adancimea canalului va fi de cca (1-1,5)m. Paraul Zapodia trebuie curatat de
vegetatie.
2. De la taluzul umpluturii pana la paraul Zapodia se vor executa santuri de cca (60-80) cm latime si (1,01,5)m adancime care vor fi umplute cu bolovanis (drenuri). Fundul acestora va fi inclinat inspre parau,
iar distanta dintre doua santuri va fi de pana la 10m.
3. Dimensiunile in plan ale umpluturii vor fi mai mari decat dimensiunil din proiect cu de doua ori
grosimea acesteia (o grosime de fiecare parte). Umplutura va fi racoradta cu terenul natural din taluze

4.

5.

6.
7.

cu inclinarea de 1:2 si berme orizontale conform detaliului din plansele 5-6 din Expertiza tehnica nr.
41/2012.
Racordarea in plan intre umplutura studiata si terasamentul noului drum de acces se va face prin
cresterea treptata a latimii terasamentului pana la latimea umpluturii. Acest terasament va functiona ca
un ramfort pentru taluzul umpluturii si o reducere brusca a latimii nu este recomandata.
Constructiile propuse de umplutura pot avea fundatii directe, dar care sa poata prelua eforturi
suplimentare din tasari neuniforme, limitand astfel valoarea acestor tasari. Nu cred ca o solutie de
fundare pe piloti va da rezultate mai bune atata timp cat pilotii nu patrund intr-un teren consistent. Pe
perioada exploatarii constructiile vor fi puse sub urmarire pe o perioada de cel putin 3 ani.
Dupa terminarea umpluturii, aceasta va fi pusa sub circulatia de santier, lasand executarea
constructiilor si a imbracamintilor pentru etapa finala.
Taluzurile terasamentelor vor fi protejate cu saltele antierozionale si prin inierbare.

Prof. dr. ing. Florin ROMAN


Expert tehnic A in constructii