Sunteți pe pagina 1din 22

REPREZENTAREA I

COTAREA FILETELOR
Filetul este definit prin SR ISO 6410 : 1995 ca un canal de profil constant,
prelucrat elicoidal pe suprafee cilindrice sau conice, exterioare (n cazul pieselor
tip urub fig. IV. 1, a) sau interioare (n cazul pieselor tip piuli, fig. IV.1, b).

c
a

d
b

Fig. IV.1
Elementele geometrice ale filetului. Asamblarea dintre urub i piuli
se realizeaz prin ntreptrunderea spirelor de pe suprafeele (exterioar i
interioar) a celor dou piese. Aceste elemente sunt definite prin:
- profilul filetului urubului sau al piuliei rezult din intersecia unui
plan axial cu suprafaa filetat. Profilurile des ntlnite n construcia de maini
sunt: profilul triunghiular (fig. IV.1 i IV.2) ptrat, trapezoidal,
rotund, fig. IV.2.

ferstru

- pasul p al filetului este pasul elicei directoare, corespunznd vrfului sau


bazei filetului. Elicea generatoare reprezint traiectoria unui punct aparinnd
profilului generator.
- unghiul filetului unghiul flancurilor filetate.
- diametrul exterior d al filetului urubului adic diametrul cilindrului
tangent la vrfurile filetului urubului.
- diametrul interior d1 al filetului urubului adic diametrul cilindrului
tangent la baza filetului urubului.
- diametrul mediu d2 al filetului urubului este diametrul cilindrului care
trece prin mijlocul nlimii profilului i al laturilor care alctuiesc flancurile
urubului: d = (d + d1)/2.
- diametrul exterior D al filetului piuliei este diametrul cilindrului tangent la
baza filetului piuliei sau gurii filetate.
- diametrul interior D1 al filetului piuliei este diametrul cilindrului tangent la
vrfurile piuliei sau al gurii filetate.

- diametrul mediu D2 al filetului piuliei sau al gurii filetate este diametrul


cilindrului care trece prin mijlocul nlimii profilului i al laturilor ce alctuiesc
flancurile filetului piuliei sau al gurii filetate: D = (D+D1)/2.
Reprezentarea filetelor. Filetele se reprezint n desen (fig. IV.6) n
mod convenional conform unor reguli stabilite prin STAS, astfel:
- n proiecie pe un plan paralel cu axa filetului (n vedere i n seciune)
generatoarele de contur aparent ale cilindrului sau conului vrfurilor filetului
(exterior i interior) se reprezint cu linie continu groas (tip A), iar cele ale
cilindrului sau conului bazei filetului cu linie continu subire (tip

B).

Generatoarele de la baz se traseaz la distana de [1,5 2] mm fa de


generatoarele conturului aparent (fig. IV.3, IV.4).

Fig. IV.3

Fig. IV.4

- n proiecie lateral (vedere i seciune), vrful filetului - se reprezint


printr-un cerc cu linie continu groas, iar baza filetului printr-un arc de cerc
trasat cu linie continu subire, de circa 3/4 din circumferin.
- filetele conice exterioare i interioare, se reprezint ca n figura IV.5, a i
b.

Fig. IV.5

- filetele reprezentate n seciune se haureaz totdeauna pn la vrful


filetului reprezentat cu linie groas.
Cotarea filetelor. Filetele cu profil triunghiular, ptrat, trapezoidal,
ferstru i rotund sunt filete standardizate. Cotarea acestor filete este
reglementat prin normele n vigoare SR ISO 6410/3 - 95.
Elementele profilului filetului se indic pe desenele de execuie n felul
urmtor:
- la filetele cilindrice standardizate se coteaz diametrul cel mai mare al
filetului precedat de simbolul care indic profilul filetului (fig. IV.7).
- la filetele conice standardizate se coteaz n proiecia pe planul paralel
cu axa filetului, diametrul exterior la aproximativ jumtatea lungimii; dac este
necesar precizarea poziiei planului de msurare, acesta se indic prin linie
continu subire i se coteaz distana axial pn la acest plan (fig. IV.9, a i b);
cota diametrului exterior este precedat de simbolul corespunztor profilului.

Fig. IV.6

Lungimea filetului reprezint lungimea util de nurubare i se coteaz


astfel:
- la filetele cu ieire se coteaz lungimea (fig. IV.7 a i IV.8, a).
- la filetele cu degajare se coteaz lungimea util a filetului inclusiv
degajarea (fig. IV.7, b i IV.8 b).

Fig. IV.7
n cele ce urmeaz se va face o clasificare a tipurilor de suprafee filetate,
urmnd ca n fig. IV.8 i IV.9 s se reprezinte n 2 proiecii i s se coteze piese
cu suprafee filetate conform clasificrii:

A. Filete prelucrate pe suprafee cilindrice


a. exterioare:
-

cu ieire;

cu degajare.

b. interioare:
-

cu ieire;

cu degajare.

B. Filete prelucrate pe suprafee conice


a. exterioare
b. interioare.

OBSERVAII FOARTE IMPORTANTE REFERITOARE LA REPREZENTAREA


I COTAREA FILETELOR
n proiecia lateral, vederea diametrului reprezentat cu linie subire
se face doar pe 3/4 din cerc, decalat;
n proiecia lateral, nu se mai reprezint cercul teiturii care se
suprapune diametrului reprezentat cu linie subire;
n proiecia lateral se coteaz maximum 3 diametre dup direcie
radial, dintre care cel mai mic i cel mai mare dintre diametrele
reprezentate;
n proiecia lateral se coteaz i M (dn x p) sau M (D n x p), dup
direcia radial, cu condiia s nu fie cotat i n proiecia principal,
dup direcia generatoarelor;
regula cotrii diametrului nominal sau al asamblrilor filetate, impune
cotarea pe linie subire, singura excepie referitoare la cotarea
suprafeelor reprezentate cu linie subire (invizibile sau convenionale);
nlimea profilului filetului, adic diferena dintre diametrele filetului,
se reprezint convenional de [1,5 2] mm, valorile att ale
diametrelor ct i ale nlimii filetului lundu-se din tabele de filete ale
standardului; consultarea STAS este obligatorie;
diametrul degajrii filetului nu se coteaz dect n situaii speciale; el
este i reprezentat i executat n scopul ieirii n gol a sculei de
prelucrare;
pentru filetele conice se folosete cotarea diametrului situat la
jumtatea lungimii conului filetat;
n reprezentri se poate renuna la una din proieciile laterale, vedere.

Notarea filetelor. Potrivit prescripiilor cuprinse n standarde, filetele se


noteaz prin indicarea elementelor lor caracteristice, cu simboluri literale sau
numerice, n ordinea i n modul stabilit prin standarde. Pentru notarea tipurilor
uzuale de filete, s-a ntocmit tabelul IV.1
Tabelul IV.1
Dimensiunile formatelor normale
Nr.
crt.

Tipul
filetului

Simbo
l

Elemente cotate

M 20

Uniti
msur

mm

Diametrul exterior x

M 28x1,5

mm

KM

pas
Diametrul exterior x

KM 22x1

mm

SpM

pas
Diametrul exterior x

SpM

mm

12x1,5
W1
G1

inci
inci

1.

Metric

Diametrul exterior

2.

normal
Metric fin

3.

Metric conic

Exemplu
notare

4.

Metric

5.
6.

special
With word
Gaz pentru

W
G

pas
Diametrul exterior
Diametrul nominal

7.

evi
Conic gaz

KG

Diametrul nominal

KG 2

inci

8.

pentru evi
Trapezoidal

Tr

Diametrul exterior x

Tr 60 x 7

mm

9.

normal
Ferstru

pas
Diametrul exterior x

S 30 x 4

mm

10.

normal
Ptrat

Pt

pas
Diametrul exterior x

Pt 60 x 8

mm

Rd

pas
Diametrul exterior x

Rd 30 x 4

mm

pas

Rd 40x

inci

E 50

mm

11.

Rotund
normal

12.

Filet Edison

Diametrul nominal

n tabelul IV.2 sunt date, parial valorile dimensiunilor filetului metric ISO
de uz general, cu pas normal, STAS 981-74.

Tabelul IV.2
Filete metrice ISO de uz general
Diametrele filetului
Pasul
Diametrele filetului
Diametrul
Diametrul filetului Diametrul
Diametrul
exterior d interior d1 =
exterior d = interior d1
=D
D1
D
= D1
4
3,242
0,70
20
17,294
5
4,134
0,80
24
20,752
6
4,917
1,00
30
26,211
8
6,647
1,25
36
31,670
10
8,376
1,5
42
37,129
12
10,106
1,75
48
42,587
16
13,835
2
56
50,046

Pasul
filetului
2,5
3
3,5
4
4,5
5
5,5

n tabelul IV.3 sunt date, parial, valorile dimensiunilor filetelor pentru evi
(gaz).

Tabelul IV.3
Filete pentru evi
Simbolul Diametrele
Diametrele filetului n
Pasul
Raza de
filetului nominale ale
planul
filetului racordare
evilor
de msurare
p
fitingurilor
Exterior d Interior d1
=D
= D1
G
8
13,157
11,445
1,337
0,18
G 3/8
10
16,662
14,950
1,337
0,18
G
15
20,955
18,631
1,814
0,25
G
20
26,441
24,117
1,814
0,25
G1
25
33,249
30,291
2,309
0,32
G1
32
41,910
38,952
2,309
0,32
G1
40
47,803
44,845
2,309
0,32
G2
50
59,614
56,656
2,309
0,32
G2
65
75,184
72,226
2,309
0,32
G3
80
87,884
81,926
2,309
0,32

ASAMBLARILE PRIN NITUIRE


In functie de tipul productiei, nituirea poate fi executata manual sau mecanic,
iat in functie de diametrul tijei nitului, ea se poate executa la cald sau la rece. In
general, la otel, cand tija nitului are un diametru sub 6 mm, nituirea se poate face
la rece, iar cand are un diametru mai mare, la cald.
Nituirea manuala in general este o operatie costisitoare care cere un volum
mare de munca avand totodata o productivitate mica.
Pentru acest motiv se recomanda ca oriunde este posibil, ea sa se execute
mecanizat, folosind dispozitive si utilaje speciale care usureaza munca si maresc
productivitatea (ciocane pneumatice, electrice, prese etc.)
Nituirea continua sa ramana un procedeu destul de raspandit pentru
realizarea imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precum si acolo unde
nu se poate aplica sudura datorita dificultatilor ce o insotesc. Astfel, nituirea
ramane inca principalul procedeu de asamblare in constructia de avioane
precum si in unele constructii metalice etc.
In plus, trebuie adaugat ca elementele imbinate prin nituire pot fi
demontate prin distrugerea niturilor, transportate si asamblate din nou in timp ce
constructiile sudate nu permit acest lucru decat in unele cazuri izolate date fiind
transformarile care au loc in material la locul taierii si sudurii ulterioare.
TIPURI DE NITURI
Inbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferite criterii si
anume:
Imbinari nituite-dupa modul de executie(manuala, mecenizata)
-dupa starea tijei(la cald, la rece)
-dupa modul de asezare a tablelor(prin suprapunere
sau cu clipse/cap la cap/pe o singura parte-pe
ambele parti)
-dupa numarul randurilor de nituri(cu un singur rand
sau cu mai multe randuri; paralele, in zigzag)
-dupa numarul sectiunile de forfecare(cu o singura
sectiune, cu mai multe sectiuni)
-dupa destinatia asamblarii(de rezistenta, de
etansare, de rezistenta-etansare)
-dupa modul de formare a capului nitului(directa,
indirecta
--Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde conditia
principala care se cere este transmiterea fortelor intre elementele respective.
--Niturile de etansare se aplica la constructia bazinelor, rezervoarelor sau
diferitelor alte asemenea constructii, care nu sunt supuse unor eforturi deosebite.
Avand in vedere scopul acestor nituri, ea se poate executa cu nituri mai subtiri
decat cele folosite la nituirea de rezistenta insa ele trebuie dispuse mai des.
--Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor conditii. Asa

cum s-a aratat si anterior insa;indiferent de tipul nituirii, este recomandabil ca


nituirea sa fie inlocuita prin sudura ori de cate ori este posibil.
NITUIREA MECANICA
Ca si in alte operatii tehnologice din domeniul constructiilor de masini;
tehnologia nituirii si utilajelor folosite sunt conditionate de tipul productiei. Astfel
la productia individuala si in atelierele de intretinere si reparatii, se aplica nituirea
manuala pentru realizarea unor imbinari care nu se pot efectua prin sudura din
diferite motive. Nituirea se realizeaza manual sau mecanic, la cald sau la rece.
La capitolul 11s-a prezentat in mod detaliat tehnologia operatiei de
asamblare prin nituire, urmand ca in continuare sa se prezinte modul de lucru la
masinile de nituit.
Nituirea mecanica se executa la masinile de nituit obtinandu-se marirea
productivitatii si imbunatatirea calitatii nituirii. Forta de nituire realizata cu astfel
de masini este de 2000-8000 daN.
Masinile de nituit pot fi clasificate astfel:
Dupa procedeul de formare a capului de nit, in:
-masini de nituit prin ciocanire (ciocane de nituit), care pot fi fixe si
transportabile;
-masini de nituit prin presare (prese de nituit), care pot fi in potcoava
(fixe si amovibile) sau in cleste (fixe sau amovibile);
-masini de nituit prin rulare.
Dupa posibilitatea de deplasare,in:
-masini de nituit fixe;
-masini de nituit transportabile, care pot fi portative,
carosabile sau suspendate.
Dupa modul de actionare,in:
-masini de nituit hidraulice;
-masini de nituit pneumatice;
-masini de nituit hidropneumatice;
-masini de nituit electromecanice;
-masini de nituit electrohidraulice.
Dupa felul comenzii de functionare,in:
-masini de nituit cu comanda manuala;
-masini de nituit cu comanda semiautomata;
-masini de nituit cu comanda automata.
Masina de nituit prin ciocanire.Se foloseste la nituri cu diametrul pana la
42 mm. Aceste masini pot fi actionate cu aer comprimat sau prin transmisii
mecanice. In figura 20.1 este reprezentat schematic sistemul de parghii al unei
masini pneumatice cu parghie. Aerul comprimat actioneaza pistonul 1. Pe tija
pistonului este fixata pana 2, care, la deplasarea pistonului, impinge rola 3,
transmitand printr-un sistem de parghii efortul asupra capuitorului
4.Contracapuitorul 5 face corp comun cu batiul masinii.
Masina de nituit prin presare.Formeaza capul nitului dintr-o singura
miscare a capuitorului, iar presiunea asupra nitului creste in mod treptat. Nituirea
cu astfel de masini face ca refularea sa fie foarte puternica, ceea ce elimina
operatia de stemuire. In figura 20.2 este reprezentat modul de lucru la o astfel de

masina. Masina se apropie de piesele ce trebuie sa fie nituite pana cand capul
de asezare al nitului vine in contact cu contracapuitorul fix. Apoi se aplica
presiunea asupra capuitorului si se formeaza capul de inchidere al nitului.
Masina de nituit prin rulare (fig. 20.3) Formeaza capul de nit printr-o
presare rotativa care creste treptat. Constructia acestor masini de gaurit cu
reglare manuala prin maneta cu maner. In locul burghiului se folosesc doua role
profilate 2a si 2b ,care la rotirea si avansul arborelui 3 formeaza capul de
inchidere al nitului 1. Nituirea cu aceste masini este folosita numai pentru nituri
de dimensiuni mici si din materiale moi.
Masina de nituit hidraulic. Are un cilindru cu apa sub presiune si un
piston care este legat direct cu capuitorul. Apa care formeaza agentul motor al
masiniieste adusa la cilindru prin conducta de la o pompa sau de la un
acumulatorde presiune.

NITUIREA PRIN EXPLOZIE


Daca capul de inchidere al nitului se gaseste intr-un spatiu care nu permite
nici un fel de acces pentru formarea sa,atunci se aplica nituirea prin explozie
(fig.20.4)
In asemenea cazuri se folosesc nituri semitubulare umplute in interior cu o
substanta
exploziva, iar nituirea consta in introducerea nitului in gaura si incalzirea lui in
timp ce se apasa asupra capului fabricat din afara.Pentru incalzirea nitului, se
foloseste un incalzitor electric special care incalzeste nitul intr-un interval de 1-3
s la 130 C.
La aceasta temperatura explozivul se aprinde si explodeaza,iar capatul
tubular al tijei situat in afara isi mareste diametrul formandu-se astfel capul de
inchidere al nitului.Dupa explozie,nitul racindu-se se contracta puternic dand o
imbinare nituita de buna calitate.
Dupa caz,se pot folosi nituri din otel sau din metal neferoase
Niturile din otel pot avea diametre intre 4-10 mm,iar cele din metale
neferoase intre
2-6 mm.
Nituirea cu explozie se poate executa de un singur lucrator fara ajutor si
este de mare productivitate dat fiind timpul scurt de formare a capului de

inchidere.Timpul de incalzire variaza functie de diametrul nitului inlimite destul de


mici.

NITUIREA METALELOR SI ALIAJELOR USOARE


Dupa cum s-a precizat in partea introductiva a acestui subcapitol,
nituirea are inca o larga aplicabilitate intr-o serie de domenii unde nu se poate
executa sudarea. Printre principalele constructii nituite se numara si cele
aernautice, unde se folosesc in general aliaje de aluminiu. La asemenea
constructii se aplica numai nituirea la rece, deoarece prin incalzire tablele
respective din cauza modificari structurii isi micsoreaza rezistenta. Pentru acest
motiv nu se pot folosi nituri cu diametrul mai mare de 13 mm.
De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca nituirea executandu-se la
rece, Strangerea puternica a tablelor nu este asigurata prin contractia ulterioara
a tijei nitului si eforturile se transmit numai prin contactul direct dintre tija si
peretele gauri.
Deci, pericolul de forfecare a tijei nitului este mult mai mare decat in
celelalte cazuri, motiv pentru care la nituirea acestor aliaje se cere o atentie cu
totul deosebita.
CONDITII TEHNICE IMPUSE INBINARILOR NITUITE
Obtinerea unei bune calitati a imbinarilor nituite este conditionata de
urmatorii factori:
- presiunea executata asupra nitului si a tablelor ce se imbina trebuie sa fie
suficienta pentru a impiedica deplasarea dintre piese si a evita forfecarea;
- temperatura de incalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele prescrise, iar niturile
sa nu stea timp indelungat la aceste temperaturi, pentru ca materialul sa nu-si
schimbe proprietatile tehnologice;
-niturile sa fie astfel alese incat sa existe un raport intre diametrul si tija nitului
suficient pentru formarea capului de inchidere;
-piesele care se imbina sa aibe suprafete bine curatate si indreptate;
-niturile se distribuie astfelincat sa se realizeze o buna rezistenta si etanseitate a
imbinarii.
Imbinarile nituite se considera de buna calitate daca indeplinesc
urmatoarele conditii:
-gaura este umpluta complet de corpul nitului;

-nitul asigura o strangere corespunzatoare a pieselor imbinate.

. ASAMBLRI SUDATE
mbinrile sudate sunt executate prin operaia tehnologic numit sudare,
care const din asamblarea nedemontabil a dou piese din materiale de
aceeai compoziie sau apropiat, ale cror suprafee, pe poriunea pe care se
sudeaz, au fost aduse n stare plastic sau aproape lichid, cu sau fr adaos
de material de compoziie corespunztor.
Legtura fcut prin sudare se numete sudur. Sudarea executat
(continu sau discontinu) pe o linie se numete custur.
Materialul de adaos depus pe custur constituie cordonul de sudur.
Deoarece asamblrile sudate asigur rezistena i o substanial
economie de metal, n construcia de maini i n construcii metalice, ele tind s
nlocuiasc din ce n ce asamblrile nituite.
Prin STAS 735/1-87, se stabilesc regulile de reprezentare i de notare a
mbinrilor sudate sau lipite cu aliaje pentru lipire, figurile XI.1 XI.3.
n desenul tehnic mbinrile sudate sau lipite pot fi reprezentate detaliat
sau simplificat; n acest context fiecare agent economic are cataloage proprii.
Reprezentarea i notarea detaliat se folosete dect n cazurile n care
reprezentarea i notarea simplificat nu determin complet forma i dimensiunile
sudurii.

Reprezentare simplificat
Custura se reprezint simplificat pe desene printr-o linie continu groas.
Sudura n puncte, n guri rotunde i alungite, se reprezint prin axele gurilor
sau punctelor, iar mbinarea n linie i prin suprapunere, prin axa custurii, aa
cum este exemplificat n figurile XI.4 XI.5.

Fig. XI.1

Fig. XI.3

Fig. XI.5

Fig. XI.2

Fig. XI.4

Fig. XI.6

Exemplu: o mbinare n Y, realizat prin sudare cu arc electric cu electrod


nvelit de tipul E 51.1 conform STAS 1125/2-81, n clasa de execuie III, conform
STAS 9398-83, poziia de sudare orizontal A1 se noteaz ca n fig. XI.6, tabelul
XI.1.

mbinrile, avnd toate elementele custurii identice, inclusiv lungimea, se


noteaz pe reprezentare o singur dat, aa cum este exemplificat n figura XI.7,
n fiind numrul custurilor identice.

Fig. XI.7

Reprezentare detaliat

n reprezentarea detaliat, n vedere, marginile custurii sau gurilor, n


cazul mbinrii n guri, se traseaz cu linie continu groas. Custura se
evideniaz prin trasarea cu linie continu subire (cu mna liber) a liniilor curbe.
n seciune, sudura se reprezint nnegrit cu excepia desenelor care evideniaz
descrierea rosturilor.
Dac pe desen sunt figurate guri de trecere pentru organe de asamblare,
pentru a nu se confunda cu acestea, se admite ca reprezentarea n vedere a
mbinrilor n puncte s se fac nnegrit.
Exemple de reprezentare detaliat sunt cuprinse n figurile XI.8, XI.9.

Notarea detaliat

Notarea detaliat se face respectnd prevederile STAS 188-76 i a


standardelor n vigoare referitoare la forma i dimensiunile rosturilor.

Desenele de execuie pentru mbinri sudate sau lipite se ntocmesc n


conformitate cu condiiile generale pentru desenele de execuie din domeniul
construciilor de maini, conform STAS 6857/1-85.

Tabelul XI.1

Tabelul XI.1 (continuare)

Custurile nu se reprezint n desenele de ansamblu care nu au ca scop


specificarea formei i dimensiunile mbinrii. n acest desen, ansamblurile sudate

sau lipite se reprezint evideniind elementele componente i se poziioneaz ca


o singur pies.
Se recomand ca evidenierea elementelor componente s se fac prin
reprezentarea conturilor acestora cu linii vizibile (fig. XI.8, XI.9).

Fig. XI.8

Fig. XI.9