3. Educatia - factor determinant al formarii si dezvoltarii personalitatii.

Educatia este factorul care mijloceste interactiunea dintre premisele ereditare si conditiile de
mediu , orientand procesul formarii si dezvoltarii personalitatii in perspectiva unor finalitati
formative explicite . Educatia este , in ultima instanta , un proces sistematic si organizat de
socializare si umanizare , de asimilare si interiorizare progresiva a elementelor socio- culturale
din mediul ambiant . Prin intermediul educatiei , copilul asimileaza si interiorizeaza transferandu-le in comportamente - modele , norme , valori , atitudini , cunostinte etc. ce asigura
trecerea de la realitatea pur biologica , la cea sociala ,umana . Pe aceasta baza - avand ca premisa
predispozitiile ereditare - se edifica personalitatea copilului .
Premisa actiunii educative se afla in conditia naturala a copilului care se naste polivalent si
nedeterminat , ceea ce impune o perioada relativ indelungata de formare si dezvoltare al carui
continut si a carei orientare sunt date de finalitatile educatiei . "Copilul cu polivalenta si
nedeterminarea sa , este prin excelenta un animal educandum , o fiinta care cheama educatia "
(Langeveld)
Se poate afirma ca personalitatea copilului este rezultanta actiunii conjugate a factorilor
ereditari , de mediu si de educatie , ca ea nu se poate configura adecvat prin considerarea si
actiunea lor paralela . "Cel mai important punct al acordului stiintific rezida in faptul ca nici o
trasatura sau calitate nu este exclusiv ereditara si nici una nu este exclusiv ambientala la origine"
- subliniaza unul dintre cei mai remarcabili specialisti in problema personalitatii .
Cu toate acestea , trebuie spus ca efectele formative ale actiunii conjugate a factorilor stau sub
semnul rolului conducator si determinant al educatiei . Acest rol al educatiei se manifesta atat in
planul actiunii , cat si in cel al efectelor .
Exista desigur , un consens ( bazat pe rezultatele investigatiilor stiintifice) asupra interactiunii
optime si "echilibrului" (Piaget) dintre factorii interni (ereditari) si factorii externi (ambientali) ai
dezvoltarii individului , consens ce ne fereste de exagerari intr-o directie sau alta . Cu toate
acestea , trebuie sa admitem semnificatia majora , esentiala a factorilor externi in maturizarea si
dezvoltarea psihica a individului. J. Piaget subliniaza ca maturizarea sistemului nervos "deschide
doar o serie de posibilitati " , fara insa ca ele "sa actulalizeze " relevant atata timp cat conditiile
mediului educatiei nu antreneaza aceasta actualizare
Daca factorii interni sunt cei care regleaza ordinea stadiilor dezvoltarii psihice , cei externi
confera orientare , continut si pot accelera ritmurile dezvoltarii (si implicit ale progreselor in
achizitionarea cunostintelor si comportamentelor) .
Trebuie spus , de asemenea , ca in vreme ce ponderea si semnificatia factorilor interni este mai
mare in achizitionarea sau dezvoltarea conduitelor elementare , factorii externi - si indeosebi
educatia - au rol covarsitor in formarea comportamentelor (intelectuale , afective ,morale etc.)
complexe .
Cu cat actiunea factorilor externi este mai bine organizata si ordonata in perspectiva unor
finalitati clare , cu atat influenta lor modelatoare si stimulativa asupra individului este mai mare .

Acest nivel de "optimalitate " este realizat prin educatie , care este o influenta organizata
constienta si finalista.
Actiunea ei formativa se afla sub incidenta decisiva a idealului de om al societatii, care
configureaza un anumit model de personalitate ce urmeaza a fi realizat in practica prin
intermediul educatiei .
Pentru a atinge acest ideal , actiunea educativa este institutionalizata , scoala fiind institutia
educativa cea mai importanta . Aceasta intrucat ea structureaza un mediu educational optim , a
carui influenta se realizeaza constant , durabil , sistematic , pe baza investigarii stiintifice a
caracteristicilor psihoindividuale ale elevilor .
In toate timpurile si oranduirile sociale a existat o atitudine favorabila de incredere in forta si
rolul educatiei . Astfel Democrit afirmase ca in fiecare individ educatia poate crea "o a doua
natura" .Kant sustinuse ca "in educatie sta marele secret al perfectiunii naturii omenesti" .
Comenius aratase ca "nu se afla alt mijloc mai puternic sub Soare pentru imbunatatirea vietii
omenesti decat o buna educatie a tineretului" .
Un rol deosebit de important pentru reuita n via l are educaia. Prin educaie ca fenomen social
nelegem transmiterea experienei de via de la o generaie la alta, cunoaterea bunelor maniere i
comportarea n societate conform cu aceste deprinderi.
Importana educaiei se poate vedea i prin faptul c orice guvern, din orice stat ct ar fi el de srac,
are un minister sau un departament al nvmntului cruia i aloc un procentaj din buget. Educaia
copiilor i a tinerilor este o misiune delicat la care trebuie s participe cu eforturi susinute att
coala, ct i familia; cu alte cuvinte, educaia se formeaz ntr-un mediu mai puin formal cum este
familia, iar apoi se continu n mediul instituionalizat cum sunt coala i biserica.
Educaia se refer att la nsuirea unor cunotine teoretice, ct i la un anumit
comportament etic acceptat de societate. n prim instan vorbim despre o persoan care are o
educaie bun, posed un set important de noiuni teoretice, este educat prin formarea profesional i
printr-o cultur general impresionant. Accentul pe care l pun n acest articol este pe educaia
moral, pe un comportament sntos ntre oameni.
O educaie nalt i nobil este educaia cretin. Din aceast perspectiv, educaia nu are dea face doar cu predarea unor informaii teoretice, cu abstractizri, ci mai presus de orice vizeaz
modelarea caracterului. De exemplu, nimeni nu poate citi Fericirile enunate de Mntuitorul i apoi s
rmn impasibil la nobleea cretinismului, deoarece aici gsim autoportretul lui Isus Hristos, cea mai
nalt educaie.
Concepte greite despre educaie
Un concept greit despre educaie este c responsabilitatea n educaie revine n mod exclusiv
colii. Nimic mai greit. coala echipeaz cu cunotine teoretice, transmite informaii n form
ordonat i structurat, dar niciodat nu poate nlocui rolul printelui.
Educaia se formeaz n primul rnd n cldura i ncrederea din familie. Aici copilul nva s spun
adevrul, s fie cinstit, s aprecieze frumosul, s respecte munca i s se achite de responsabiliti. Pe

bun dreptate, n limbaj popular se spune despre cineva c are (sau n-are) cei apte ani de-acas,
pentru c acetia sunt cruciali pentru tot restul vieii.
Alt concept greit este c viaa, cu experienele ei bune i rele, ne modeleaz. Viaa aduce
naintea fiecruia dintre noi obstacole, situaii inedite i presiuni de tot felul. ntrebarea major este
cum ne raportm noi la toate acestea? O societate n care ntlnim n mod frecvent nedrepti i
indiferen va putea oare modela un caracter moral sntos? Sub nicio form. Un personaj moral,
echipat cu principii sntoase de via poate nvinge nedreptatea i are toate atuurile s devin un
formator de opinie, unul care s exercite o influen bun i asupra altora.
Ce putem spune despre puterea televiziunii i a presei? Din nefericire, n goana dup un rating
bun, sunt televiziuni care prin programele de divertisment de prost gust, prin limbajul vulgar uzat de
cei care apar pe sticl i prin inocularea ideii c banii conteaz cel mai mult, deformeaz gndirea
sntoas. Oare se reediteaz celebra sintagm Pine i circ din perioada Romei antice? Parc, iertat
s-mi fie, dar se ofer prea mult circ, i prea puin pine pentru popor.
Pledoarie pentru o educaie sntoas
Procesul educaiei care necesit rbdare, atenie i perseveren, trebuie n mod obligatoriu
s se muleze pe un caracter ales al educatorului. Nu este suficient doar s elaborm enunuri
teoretice, ci este imperativ necesar s proclamm ce trim, i s trim ceea ce spunem. n excelenta
carte Intelectualiiscris de jurnalistul de notorietate Paul Johnson, acesta surprinde exact carenele
mari de caracter ale unora dintre oamenii care au influenat lumea prin concepte elaborate. De
exemplu, cunoscutul filosof i scriitor francez din sec. al XVIII-lea, Jean-Jacques Rousseau, care a scris
mult despre educaie, i care a exercitat o influen major asupra posteritii, a trit o via
dezorganizat, imoral, era un personaj egoist, vanitos i iresponsabil. El i-a abandonat toi cei cinci
copii la Spitalul Copiilor Gsii, i a avut pretenia c este ndreptit s elaboreze principii de educaie.
Dac numrul educatorilor needucai este mare, realitatea i istoria nregistreaz i persoane
care au fcut din educaie o adevrat profesiune de credin. Dintre aceste persoane o amintesc pe
Monica, mama fericitului Augustin, cel care a fost unul dintre cei mai influeni gnditori cretini pe care
i-a avut omenirea. Ea a fost o femeie credincioas care a acordat o mare atenie formrii morale a
copilului ei. Dac printre cititorii acestui articol sunt i prini descurajai de ntrzierea rezultatelor
bune din viaa copiilor lor, i ncurajez s nu dispere, pentru c, revenind la exemplul amintit, dei
tnrul Augustin n prima parte a vieii a trit o via imoral, mai trziu exemplul Monici i
rugciunile ei l-au determinat s se redreseze moral. i mama lui John Wesley, ntemeietorul
metodismului n secolul al XVIII-lea, a acordat cea mai mare atenie educrii celor 16 copii ai ei. John
a devenit unul dintre cei mai mari predicatori ai vremii sale, n timp ce fratele su Charles a fost un
mare compozitor de cntece cretine.
Aadar, nimeni nu poate abdica de la rolul de educator, deoarece prin ceea ce spunem i prin
ceea ce facem influenm, voluntar sau involuntar, n sens bun sau n sens ru, pe cei din jurul nostru.
i dac totui avem aceast menire, oare de ce s nu o facem bine? Ce te mpiedic dac eti tnr
s-i trieti viaa frumos, s fii manierat i s ctigi respectul colegilor? Ce te mpiedic dac eti
printe s sdeti valori morale n viaa copilului tu?
i din moment ce recunoti c n form
concentrat a fost enunat un adevr prin acest articol, ce te mpiedic s-l pui n aplicare? Vestea
bun este c nc se poate dac ncepi de acum, pentru c fibra moral a naiunii nu este nc roas
iremediabil.
Lect. drd. Eugen Jugaru

https://ro.scribd.com/doc/42297227/Educatia-Morala-Componenta-majora-a-procesului-deinvatamant
http://www.academia.edu/9421654/TEZA_DOCTOR_PEDAGOGIE