Sunteți pe pagina 1din 4

Curriculum la decizia scolii

In cadrul sistemului de invatamant din Romania, curriculumul operant este Curriculumul


National, constituit din:

curriculum nucleu - aproximativ 65-70% din Curriculumul National;

curriculum la decizia scolii - aproximativ 30-35 % din Curriculumul National.

Curriculumul nucleu reprezinta trunchiul comun, obligatoriu, adic numarul minim de


ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazut in planul de invatamant. Existenta
curriculumului nucleu asigura egalitatea sanselor in sistemul de invatamant. Curriculumul nucleu
reprezinta unicul sistem de referinta pentru evaluarile si examinarile externe (nationale) din
sistem si pentru elaborarea standardelor curriculare de performanta.
Curriculumul la decizia scolii este ansamblul proceselor educative si al experientelor
de invatare pe care fiecare scoala le propune in mod direct elevilor sai in cadrul ofertei
curriculare proprii. La nivelul planurilor de invatamant, CDS reprezinta numarul de ore alocate
scolii pentru construirea propriului proiect curricular. Acesta acoper diferenta de ore dintre
curriculumul nucleu i numrul minim sau maxim de ore pe saptamana, pentru fiecare disciplina
scolara prevazuta in planurile-cadru de invatamant (deci atat pentru disciplinele obligatorii, cat si
pentru cele facultative), pe ani de studiu. In completarea unui curriculum nucleu, scoala poate
opta pentru una dintre urmatoarele variante de curriculum la decizia scolii:
- curriculum nucleu aprofundat;
- curriculum extins;
- curriculum elaborat n coal.
Curriculumul nucleu aprofundat are la baza exclusiv trunchiul comun, respectiv
elementele de continut obligatorii. Diferenta pana la numarul maxim de ore prevazute pentru o
anumita disciplina se asigura prin reluarea i aprofundarea curriculumului nucleu, respectiv prin
diversificarea experientelor i activitatilor de invatare.

Curriculumul extins are la baza intreaga programa scolara a disciplinei, atat elementele
de continut obligatorii, cat si cele facultative. Diferenta pana la numarul maxim de ore prevazute
pentru o anumita disciplina se asigura prin imbogatirea ofertei de continuturi prevazute de
curriculumul nucleu.
Curriculumul elaborat in scoala este acel tip de proiect pedagogic care contine, cu
statut optional, diverse discipline de studiu propuse de institutia de invatamant sau alese de

aceasta din lista elaborata la nivel de minister. Fiecare profesor are oportunitatea de a participa
in mod direct la elaborarea curriculumului, n functie de conditiile concrete n care se va
desfasura activitatea didactica. Disciplinele optionale se pot proiecta in viziune
monodisciplinara, la nivelul unei arii curriculare sau la nivelul mai multor arii curriculare.
Curriculumul elaborat in scoala nu constituie obiectul evaluarilor si examinarilor externe,
nationale. Cadrului didactic care elaboreaza acest tip de curriculum ii revine sarcina de a
proiecta, pe langa obiectivele educationale si continuturile instructiv educative, competentele si
performantele asteptate de la elevi, precum si probele de evaluare corespunzatoare.

Metodologie
Metodologia este o parte a filosofiei care se ocup cu analiza teoretic a metodelor de
cunoatere.
Pentru elaborarea programei de optional este de preferat s se studieze si s se aib n
vedere schema de proiectare a programelor de trunchi comun la toate ariile curriculare.
Componenta fundamental a programei este cea referitoare la obiectivele de
referint/competente specifice si continuturi. n redactarea programei de optional se vor
parcurge urmtorii pasi:
1.
Se scrie o schit de proiect de program, n care se stabileste: tipul de optional, durata
,temele/ continuturile alese, aria curricular/ ariile curriculare , ciclul curricular (n functie de care
se impune o metodologie specific)
2.

Se formuleaz competentele specifice si finalittile propuse.

3.

Se elaboreaz apoi o schit de program, care va cuprinde:

Nota de prezentare/Argumentul (1/2 - 1 pagin);


Obiective-cadru(2-4) pentru nvtmntul primar si 5-6 competente generale, pentru cel
gimnazial si liceal, n functie de tipul de optional ales, dac durata optionalului depseste un an
scolar;
Au un grad ridicat de generalitate si complexitate si au rolul de a orienta demersul didactic ctre
achizitiile finale ale elevului. Acestea definesc modul de realizare a disciplinei optionale, ca
obiect de studiu si se formuleaz pentru ntreaga durat pentru care aceasta a fost proiectat si
pentru fiecare disciplin optional n parte. Pentru o disciplin optional sunt altele (noi) fat de
cele din programa/ programele de trunchi comun si se vor reflect n alegerea competentelor
specifice pentru respectiva disciplin optional;
Obiectivele de referint/ competentele specifice, n functie de ce trebuie s stie s fac elevul
si de tipul de optional: 3-4 pentru nvtmntul primar si 5-6 competente specifice pentru cel
gimnazial/liceal.

Competentele specifice vor fi formulate dup modelul celor din trunchiul comun, dar nu vor fi
reluri ale acestora, mai ales n cazul optionalelor ca disciplin nou sau integrate si vor fi
formulate n termeni de ce poate s fac elevul 5 6, pentru un optional de o or pe
sptmn;
La clasele liceale, competentele generale si specifice trebuie adaptate ciclului de aprofundare
(clasele X -XI) si specializare (clasele XII - XIII). n stabilirea acestora si al continuturilor
specifice, proiectarea curricular variaz n functie de tipul de optionalul propus.
Optional ca disciplin nou:
Se vor identifica alte teme/capitole/ unitti de informatie, din respectiva disciplin;
Se va pune ntrebarea "De ce dorim parcurgerea acestor continuturi?"
Rspunsul la ntrebare
trebuie dat n termini de competente pe care le dorim formate la
elevi (de
exemplu, "pentru identificarea fenomenului x n scopul de a... sau pentru
evaluarea procesului y n vederea optimizrii...")
Optionalul ca tem integratoare:
Se proiecteaz asemntor celui anterior, cu diferenta c unittile de continut vor cuprinde
informatii din mai multe discipline/domenii, iar competentele vizate vor fi, n general, competente
de integrare si transfer. Pentru un optional de o or pe sptmn este rezonabil s fie definite
si urmrite 6-8 competente specifice. O competent specific este corect formulat dac ea
defineste un rezultat asteptat al instruirii care poate fi performant si verificat. Ca si n cazul
informatiilor prevzute n programele de trunchi comun, informatiile incluse n programa de
optional nu vor fi considerate un scop n sine, ci mijloace pentru formarea intelectual.
Exemple de activitti de nvtare (alese n functie de cum trebuie s le realizeze elevul)
Lista continuturilor nvtrii (ca mijloace prin care se formeaz competentele, n functie de
durata si tipul de optional, n jur de 20 teme pe an)
Lista de continuturi cuprinde informatiile pe care optionalul le propune ca baz de operare
pentru formarea capacittilor vizate de obiective. Ca si n cazul informatiilor prevzute n
programele disciplinelor de trunchi comun, continuturile propuse n optional nu vor fi considerate
ca un scop n sine, ci ca un mijloc pentru formarea intelectual.
Sugestiile metodologice vor include tipuri de activitti de nvtare (care sunt recomandate
pentru formarea competentelor), precum si modalitti de evaluare - doar tipurile de probe care
se potrivesc optionalului propus.
Modalittile de evaluare - vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus
(de ex, probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.) si NU probele ca atare.
Va fi inclus, de asemenea, o list cu valori si atitudini preconizate a fi formate n cadrul cursului
optional. n elaborarea programei se va avea n vedere ca aceasta s fie axat pe dobndirea

de ctre elevi a unor cunostinte functionale si a unor competente complexe si, mai ales, variate,
nu doar intelectuale.
Bibliografia minimal este necesar precizarea surselor de documentare folosite.

CONCLUZII
Programa disciplinei optionale trebuie regndit, analizat si adaptat anual, n functie de
ciclurile curriculare si specificul grupelor/claselor crora le este destinat.
Se pot folosi si adapta programe aprobate si elaborate de alti propuntori, evident cu acordul
acestora si/sau la sugestia inspectorului de specialitate; aceast abordare este recomandat
mai ales pentru propuntori, debutantii care nu au mai realizat discipline optionale sau doresc
s realizeze si alte discipline optionale, pentru a- i diversifica oferta; este o abordare
responsabil si benefic, chiar indicat la nceput de drum.
Aprobarea si avizarea este obligatorie, pentru aplicarea ei n scoli.
Dup aprobare/avizare, programa devine document oficial si este obligatorie parcurgerea ei
integral.
Respectarea si realizarea ei integral face obiectul inspectiei scolare.
Fiecare propuntor al unei discipline optionale trebuie s redacteze un suport de curs. Suportul
de curs va trebui realizat n anul scolar anterior nceperii predrii si este obligatoriu. Este stiut c
realizarea la standarde a pachetului educational pentru disciplinele optionale implic redactarea
programei, planificrii, si a suportului de curs/manualului, pentru fiecare propuntor. Vor fi
preferate si alese de ctre elevi si consiliile de administratie disciplinele optionale care au un
suport de curs/manual dup care se pred. Utilizarea manualului este benefic, pentru elev ct
si pentru profesor.