Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 2

ENDOCRINOLOGIE
AFECTIUNI ENDOCRINE

Generalitati
Endocrinologia este stiinta hormonilor, a substantelor chimice active in organism care
sunt secretate de multiple glande. Sistemul endocrin este compus din sistemul hipotalamohipofizar, epifiza (glanda pineala), tiroida, paratiroide (implicate in metabolismul calciului),
suprarenale, gonade (ovare si testicule), pancreasul endocrin (cu rol in diabetul zaharat).
Sistemul endocrin se bazeaza pe o organizare tip cascada: la primul nivel, in creier se
afla hipotalamusul care stimuleaza glanda hipofiza sa secrete hormoni, care la randul lor
stimuleaza glandele periferice (tiroida, suprarenalele, gonadele) precum stimuleaza si unele
procese bazale in organism (cresterea, lactatia).
Liniile hormonale si glandele endocrine
Cum era mentionat mai sus sistemul endocrin este format in cascada si legatura dintre diferite
etaje se realizeaza prin intermediului hormonilor. Astfel hipotalamusul secreta neurohormoni
care stimuleaza sau inhiba glanda hipofiza, care secreta hormoni hipofizari care stimuleaza
glandele periferice.
Afeciuni endocrine

Hipotalamus, glanda hipofiz

Glanda tiroid

Glandele paratiroide (homeostaza calciului)

Glandele suprarenale

Gonade (ovalre, testicule)

Osteoporoza

Obezitatea

HIPOTALAMUS GENERALITATI
1 | Page

Sistemul hipotalamo-hipofizar
Hipotalamus-ul este localizat in sistemul nervos central si este pacemaker-ul sistemului
endocrin, secretand primii hormoni care determina functionarea glandelor periferice. Pe langa
functia endocrina este si centrul satietatii, a foamei, a termoreglarii, al ritmului somn-veghe, a
activitatii sexuale si al comportamentului.

Afectarea hipotalamusului duce la sindromul hipotalamic


sindrom poliuro-polidipsic, afectand setea (absenta sau marcata) si urinarea
(excesiva) (diabet insipid)

afectarea satietatii: absenta foamei si scadere marcata in greutate sau foame


excesiva prin crize de alimentatie si crestere marcata in greutate

subfebrilitate, crosete termice

tulburari ale ritmului somn-veghe prin crize de narcolepsie

tulburari comportamentale aberante prin crize de furie

afectarea comportamentului sexual cu scaderea sau exacerbarea libidoului

femei: secretie lactata din sani (galactoree) si tulburari de ciclu menstrual

barbati: impotenta si cresterea sanilor (ginecomastie)

tulburari de memorie

insuficienta hipofizara (vezi la glanda hipofiza)

La copii afectarea hipotalamusului duce la sindromul adipozo-genital caracterizat prin


obezitate marcata si dezvoltarea insuficienta a caracterelor sexuale. Formele congenitale sunt
sindromul Prader-Willi si sindromul Laurence-Moon-Bardet-Biedl.

GLANDA HIPOFIZA
Glanda hipofiza este localizata la nivelul creierului intr-o structura osoasa numita saua
turceasca. Ea secreta hormonii hipofizari care stimuleaza secretia hormonala a glandelor
2 | Page

periferice si unele procese fiziologice in organism. Astfel afectiunile hipofizei se manifesta


prin persecretia sau insuficienta hormonilor hipofizari, vizand 6 linii de hormoni:

hormonul de crestere: GH

hormonul lactatiei, prolactina: PRL

hormonul stimulant al corticosuprarenalelor: ACTH

hormonul stimulant al tiroidei: TSH

hormonii stimulanti a ovarelor / testiculelor: FSH, LH

hormonul antidiuretic, vazopresina: ADH / VP

Rolul fiziologic al hormonilor


Hormonul de crestere (GH) stimuleaza ficatul pentrua secreta IGF1 care are efect transmitator in
procesele de crestere a corpului uman. Prolactina (PRL) are rol in lactatia (alaptarea) dupa
nastere. In exces duce la disfunctiile glandelor sexuale: tulburari de ciclu, infertilitate, secretie
lactata patologica (galactoree) la femei, si disfunctie erectila, diminuarea libidoului, pierderea
caracterelor sexuale masculine, cresterea sanilor (ginecomastie) la barbati.
ACTH-ul stimuleaza glandele suprarenale, care se localizeaza la polul superior al rinichilor, sa
secrete hormoni glucocorticoizi (cortizol) si androgeni (DHEAS etc.).

Hipersecretia hipofizara
La adulti cauza cea mai frecventa a difunctiei hipotalamo-hipofizare este tumora (adenomul)
hipofizar, care in cele mai multe cazuri secreta in exces careva dintre hormonii hipofizari, mai rar
fiind nesecretanta si cauzeaza totodata sindromul tumoral hipofizar:
cefalee (dureri de cap cu localizare frontala si la nivelul tamplelor, relativ rezistenta
la tratamentele uzuale)

tulburari vizuale/oculare (vedere dubla, alterarea campului vizual pana la vedere


tubulara, caderea palpebrei oculare

hipertensiune intraoculara (cefalee in casca persistenta, varsaturi in jet fara


greata, crize epileptice, scaderea pulsului)

sindromul hipotalamic (vezi mai sus)

sindrom poliuro-polidipsic (cresterea marcata a cantitatii urinii si sete marcata)

3 | Page

manifestarile endocrine sunt caracterizate de secretia in exces a hormonilor


hipofizari si insuficienta altor hormoni hipofizari prin compresiunea tesutului hipofizar
sanatos de adenomul hipofizar)

HIPERPROLACTINEMIA

Hiperprolactinemia, adenomul hipofizar secretant de prolactina


Cauzele hiperprolactinemiei

cauza tumorala adenom hipofizar secretanta de PRL (prolactinom)

etiologie netumorala
afectare hipotalamica sau de tija hipofizara (ruptura legaturii intre hipotalam

si hipofiza)
o

sindromul ovarelor polichistice

hipotiroidism sever

insuficienta renala cronica

ciroza hepatica

postmedicamentoasa (antidepresive, antipsihotice, metoclopramid, opioide,


anticonceptionale orale, rezerpin, metildopa, cimetidina, verapamil)
o

idiopatica (de cauza necunoscuta)

Aceasta sectiune se axeaza pe descrierea adenomului hipofizar secretant de prolactina


(prolactinom), dar in orice caz de hiperprolactinemie trebuie excluse celalalte cauze de
hiperprolactinemie ca si diagnostice diferetiale. Prolactinomul este cea mai frecventa
tumora hipofizara, afectand mai ales femeile. Totodata la sexul feminin sunt mai frecvente
adenoamele sub 1 cm (microprolactinom) iar la barbati macroadenoamele.
Tabloul clinic in hiperprolactinemie

sindromul tumoral hipofizar in cadrul macroadenoamelor (vezi mai sus)

a) la femei

4 | Page

tulburari de ciclu menstrual (absenta ciclului, cicluri rare sau cateodata chiar
mai frecvente; ciclurile sunt fara ovulatie si astfel afecteaza fertilitatea)
o

infertilitate

galactoree (secretie lactata patologica, uni- sau bilaterala, spontana sau la


exprimarea mamelonului)
o

diminuarea libidoului

hirsutism (crestere accentuata a parului, preponderent de tip masculin)

b) la barbati
o

disfunctie erectila, impotenta, diminuarea libidoului

galactoree (rar)

ginecomastie (cresterea in volum al glandei mamare sanului )

Diagnosticul hiperprolactinemiei
Analize de laborator

PRL, FSH, LH, Estrogen, Progesteron, Testosteron (la barbati), TSH, fT4

Probe hepatice, renale

Investigatii radiologice

RMN hipofizar cu substanta de contrast

Ultrsaonografie ovariana (transvaginala) pentru excluderea ovarelor polichistice

Complicatiile hiperprolactinemiei

Infertilitate

Osteoporoza

Progresia tumorala cu fenomene compresive cu tulburari vizuale, tromboza


craniana, hipertensiune intracraniana

5 | Page

Tratamentul hiperprolactinemiei
Tratamentul depinde de cauza; astfel se corecteaza hipotiroidismul, se trateaza insuficienta
renala, ciroza hepatica si celelalte boli mentionate, se incearca inlocuirea medicamentelor
cauzante de hiperprolactinemie cu altele. In cazul hiperprolactinemiei tumorale tratamentul
depinde de dimensiunea tumorii.
Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos care sa inhibe secretia in exces al prolactinei este tratamentul de
prima linie. Se folosesc preparate de tip agonisti dopaminergici: Bromocriptina si Cabergolina
(Dostinex). Amandoua preparate reduc volumul tumoral si freneaza secretia hormonala.
Bromocriptina se administreaza zilnic si are mai multe posibile efecte adverse iar Cabergolina
se administreaza de 2 ori pe saptamana si este mai bine tolerata. In caz de infertilitate
amandoua pot induca ovulatia (se prefera pentru inductia ovulatiei totusi Bromocriptina) si din
cauza asta se recomanda metode contraceptive daca nu se doreste o sarcina. In caz de sarcina
se opreste tratamentul medicamentos si se urmareste evolutia tumorii, sarcina putand sa
stimuleze cresterea in dimensiuni al tumorii. Tratamentul este de lunga durata, de obicei pana la
varsta corespunzatoare menopauzei si chiar pe durata intregii vieti in caz de macroprolactinom.
Tratament chirurgical
Interventia chirurgicala este rezervata cazurilor rezistente la tratament, la microprolactinoame in
caz ca se refuza tratamentul medicamentos si in cazul macroprolactinoamelor daca acestea
produc fenomene compresive prin volumul crescut tumoral.
Radioterapia
Radioterapia este putin de folos prolactinoamele fiind considerate radiorezistente. Se
administreaza in cazuri in care celelalte mijloace terapeutice s-au epuizat. O alternativa la
radioterapie este radiochirurgia, gamma knife surgery.

6 | Page