Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 9

ENDOCRINOLOGIE
DIABETUL INSIPID

Diabetul insipid este o afectiune ce se caracterizeaza prin imposibilitatea rinichilor de a


concentra urina, determinand o poliurie (emisia unei cantitati mari de urina diluata), insotita de
o sete intensa (polidipsie)
Acest tip de diabet poate avea mai multe cauze, legate de functionarea
necorespunzatoare a rinichilor sau de absenta hormonului antidiuretic, al carui rol este de a
impiedica trecerea unei cantitati prea mari de lichide in vezica urinara.
Atunci cand hormonul antidiuretic lipseste complet sau nu este secretat in circulatie
vorbim de diabet insipid central.
Daca hormonul antidiuretic este present, dar nu actioneaza asupra tubului collector,
este vorba despre un diabet insipid nefrogenic.
In mod normal, rinichii au rolul de e elimina excesul de lichide din fluxul sangvin. Aceste
lichide in exces sunt depozitate in vezica urinara sub forma de urina. Atunci cand cantitatea de
lichide scade (prin transpiratie, de exemplu), rinichii produc mai putina urina pentru a pastra
lichidele in organism.
Cauze:
Cauzele diabetului insipid de tip central :
- o tumora a hipotalamusului (regiune centrala a creierului, situata sub hipofiza si avand
rolul de a regla o multitudine de senzatii fiziologice: foame, sete, dorinta sexuala, etc.)
- ablatia hipofizei (glanda situata la baza encefalului care controleaza activitatea
celorlalte glande din organism)
- tumora a hipofizei
- tuberculoza
- traumatism cranian
- meningita
- sindromul Sheehan (insuficienta a secretiei hormonale datorate unei reduceri a
circulatiei sangvine in momentul nasterii)
- encefalita(inflamarea encefalului)
- sarcoidoza (boala care afecteaza in general plamanii si a carei cauza este
necunoscuta)
- probleme ale circulatiei sangvine la nivelul hipofizei
- metastaza unui cancer cranian
- craniofaringiom (tumora a regiunii hipofizei)
1 | Page

In unele cazuri, cauza diabetului insipid central nu este cunoscuta.


Cauzele diabetului insipid nefrogenic :
- congenitale
- potomanie (nevoie constanta de a bea cantitati mari de apa)
- pielonefrita (inflamatie renala)
- amiloza -depozite formate din proteine (amiloid) in mai multe regiuni ale corpului
- luarea unor medicamente: litiu, sau unele antibiotice
Simptome
- poliurie -emisia unei cantitati mari de urina (intre 5 si 8 litri) foarte diluata, care nu contine
zahar sau albumina
- pierdere a greutatii
- iritabilitate
- stare de slabiciune
- cefalee
- hipotermie -scadere a temperaturii
- hiponatremie -diminuare a nivelului de sodiu din plasma sangvina
- polidipsie -sete intensa datorata poliuriei
Diagnostic
Pentru stabilirea diagnosticului de diabet insipid sunt necesare anumite teste, deoarece
aceleasi semne si simptome pot fi provocate de mai multe afectiuni, printe care diabetul
zaharat. Dupa diagnosticare, medicul va determina tipul de diabet de care sufera pacientul,
pentru a-i putea prescrie tratamentul adecvat.
Testul de restrictie hidrica -este utilizat pentru depistarea cauzei diabetului insipid. In
conditiile suprimarii aportului de lichide cu doua sau trei ore inaintea efectuarii testului, medicul
va masura greutatea corporala, emisia de urina si compozitia acesteia. In unele cazuri,
medicul va masura si nivelul de hormon antidiuretic (ADH) din sange.
Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice a urinei). Emisia unei urine diluate
(continand o cantitate mare de apa si o concentratie de saruri si de produsi de excretie
scazuta) este un semn al diabetului insipid.
Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) este o procedura medicala neinvaziva care
poate fi utilizata pentru depistarea cauzelor diabetului insipid.
Antecedentele familiale sunt analizate atunci cand se suspecteaza o forma congenitala
de diabet insipid.
Tratament
2 | Page

Tratamentul depinde de tipul de diabetul insipid de care sufera pacientul.


Diabetul insipid central.
Deoarece cauza acestui tip de diabet este reprezentata de insuficienta de hormon antidiuretic
(ADH), tratamentul consta in general in administrarea unui hormon de sinteza numit
desmopresina pe cale orala, sub forma de injectii, sau pulverizari nazale.
Desmopresina trateaza poliuria, iar la majoritatea pacientilor este un medicament sigur si
eficient.
Daca afectiunea este cauzata de o anormalitate a hipofizei sau a hipotalamusului (o tumora
de exemplu), totusi medicul o va trata pe aceasta mai intai.
Tratamentul consta in aportul generos de apa, pentru a inlocui lichidele pierdute. Totusi
pacientii care iau desmopresina trebuie sa consume lichide doar atunci cand le este sete.
Aceasta deoarece desmopresina stopeaza excretia de apa in exces, iar rinichii produc mai
putina urina.
In cazurile usoare de diabet insipid central, aportul crescut de lichide este suficient. Medicul
poate recomanda o anumita cantitate (de obicei mai mult de 2,5 litri pe zi) pentru a asigura o
buna hidratare.
Diabetul insipid nefrogenic.
Tratamentul in cazul diabetului insipid nefrogenic consta in adoptarea unui regim alimentar cu
un nivel scazut de sare pentru a reduce emisia de urina. O cantitate suficienta de apa este
necesara pentru a evita deshidratarea.
Daca simptomele acestui tip de diabet sunt provocate de un tratament medicamentos, se
impune incetarea luarii medicamentului in cauza (doar cu recomandarea medicului!).

INSUFICIENTA CORTICOSUPRARENALIANA
SI CRIZA SUPRARENALIANA
Insuficienta corticosuprarenaliana acuta poate sa apara ca o agravare a unei insuficiente
corticosuprarenaliene cronice, sau poate surveni prin infarctizarea bilaterala a glandelor
suprarenale.
Atunci cand o insuficienta suprarenaliana cronica se acutizeaza in conditiile unui stres major,
se produce criza suprarenaliana
Cauzele insuficientei corticosuprarenaliene acute

3 | Page

Apare in cursul hemoragiilor prin tratament cu anticoagulante, embolie, tromboza venei


suprarenale aparute dupa un traumatism dorsal sau in cursul infectiilor severe cu
meningococ.
Mai rar, insuficienta corticosuprarenaliene acute apare in:
- infectii sistemice fungice;
- infectia cu HIV;
- tuberculoza;
- suprarenalita autoimuna;
- terapie cu corticosteroizi prelungita;
- amiloidoza, sarcoidoza, hemosideroza;
- metastaze localizate la nivelul glandei suprarenale;
- interventii chirurgicale importante.

Semnele si simptomele insuficientei corticosuprarenaliene acute sunt:


- principala manifestare este hipotensiunea arteriala persistenta, rezistenta la administrarea
de adrenalina si nor-adrenalina si lichide i.v. Poate evolua catre deces daca nu se corecteaza
deficitul de cortizol.
- durere abdominala in flancuri (fiecare dintre cele doua parti laterale ale abdomenului
cuprinse intre ultima coasta si sold).
Criza suprarenaliana este precedata de accentuarea simptomelor de insuficienta
corticosuprarenaliana cronica ( anorexie, dureri abdominale, varsaturi) si de intensificarea
brusca a melanodermiei (pigmentare excesiva a pielii).
In criza suprarenaliana apar:
-

astenie profunda
febra

dureri abdominale intense

hipotensiune severa

confuzie

4 | Page

Diagnosticul de insuficienta corticosuprarenaliana acuta si criza suprarenaliana

Clinic: Hipotensiunea arteriala persistenta insotita de durere abdominala indruma


persoana in cauza sa consulte un medic.
Pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta corticosuprarenaliana acuta sau criza
suprarenaliana, cat si pentru a exclude si alte afectiuni care se manifesta asemanator, sunt
necesare o serie de examene paraclinice:
- dozarea electrolitilor din sange(Na, K), a ureei, pH, glicemie;
- dozarea cortizolului plasmatic;
- test de stimulare cu corticotropina;
- test de hipoglicemie indusa de insulina;
- radiografia abdominala poate identifica calcificari ale glandelor suprarenale;
- tomografia computerizata evidentiaza modificari hipodense la nivelul glandelor suprarenale.

Tratamentul insuficientei corticosuprarenaliene acute si crizei suprarenaliene


In situatii stresante pentru organism ( examene, stari emotionale puternice, interventii
chirurgicale etc.) , la persoanele suferind de insuficienta corticosuprarenaliana cronica , este
obligatorieadministrarea de corticosteroizi in doze de stress sau de salvare, doze prescrise
de medic in functie de evenimentul stresant.
In criza suprarenaliana sau insuficienta corticosuprarenaliana acuta tratamentul include:
- corectarea hipovolemiei (diminuarea volumului de sange)
- administrarea de corticosteroizi (Hemisuccinat de hidrocortizon, Cortizon) conform
unei scheme prestabilite.
De asemenea se administreaza si mineralocorticoizi (9 -alfa fluoro-hidrocortizon) pentru a
inlocui deficitul de aldosteron.
Este indicat ca persoanele care se cunosc cu insuficienta corticosuprarenaliana
cronica sa poarte asupra lor o bratara sau un carnetel in care sa se mentioneze boala,
tratamentul necesar a se administra in criza si ce manopere nu se pot efectua in absenta unei
pregatiri anterioare cu cortizon in doze de stress.

SINDROMUL SHEEHAN
5 | Page

Sindromul Sheehan este o afectiune cunoscuta si sub denumirea de hypopituitarism


postpartum, care se caracterizeaza prin insuficienta functiei adenohipofizei si partial, a
glandelor tiroida, suprarenale si sexuale.
Acest sindrom este provocat de distrugerea glandei hipofizare in cursul unei nasteri complicate
cu hipertensiune, soc si hemoragie.
Distrugerea sau necroza glandei reprezinta consecinta hemoragiei din timpul sarcinii, care
produce scaderea irigatiei in hipotalamus si hipofiza. Ingrijirea obstetrica optima a
transformat sindromul Sheehan intr-o conditie neobisnuita in tarile dezvoltate, totusi necroza
pituitara postpartum ramane o cauza comuna de hipopituitarism in tarile mai putin dezvoltate.
Cauzele sindromului Sheehan
Cea mai frecventa cauza a sindromului Sheehan este necroza adenohipofizei ce apare ca
rezultat al complicatiilor de la nastere- hemoragii abundente ce apar din cauza sepsisului
postpartum.
Aportul de sange la glanda hipofiza, deja marita de volum, este sever compromis in timpul
reducerii volumului sanguin. O glanda atrofica, hipofunctionala, cicatrizata,este rezultatul
sindromului Sheehan.
Femeile insarcinate cu diabet zaharat de tip I, mai ales cele cu boala vasculara preexistenta,
par a fi in mod special expuse la risc. Alte mecanisme patologice implicate in evolutia
sindromului Sheehan nu au fost inca studiate pe deplin.
Simptomele sindromului Sheehan
Apar in primele zile dupa nastere, manifestandu-se prin:
-slabiciune brusca
-anorexie
-greata
-varsaturi
-hipertermie (febra)
-sincope (pierderea starii de constienta)
In perioada urmatoare slabiciunea generalizata progreseaza, iar sincopele apar mai des. De
asemenea, apar tulburari ale metabolismului, simptome ale insuficientei suprarenalelor si a
glandei tiroide.
Cea mai comuna prezentare a formei complete a sindromului Sheehan este involutia sanilor si
absenta lactatiei.
6 | Page

Acestea sunt urmate de nereluarea menstrelor si absenta cresterii parului ras din zona axilara
si pubiana.
La barbat, insuficienta hipofizara se manifesta prin insuficienta tuturor glandelor periferice
(tiroida, suprarenale, gonade). Predomina insa deficitul de hormoni gonadotropi, caracterizata
prin pierderea libido-ului si a potentei, precum si de regresiunea organelor genitale (atrofie
testiculara).
Diagnosticul sindromului Sheehan
Diagnosticul sindromului Sheehan, atat la barbat cat si la femeie, se bazeaza in primul rand,
pe involutia organelor genitale si a caracterelor sexuale.
Diagnosticul clinic este completat de examenele de laborator.
Deoarece dozarile directe de hormoni hipofizari sunt deocamdata dificile si costisitoare,
necesitand o aparatura speciala, se recurge in mod curent la dozarea hormonilor periferici (se
constata o scaderea a valorilor normale).
Explorarile imagistice precum RMN sau scanarea CT sunt indicate pentru a exclude leziunile
de masa.
In sindromul Sheehan de lunga durata, aria hipofizara este frecvent goala, plina doar cu LCR.
Ocazional, mici ramasite ale tesutului hipofizar pot fi observate
Tratamentul sindromului Sheehan.
In decursul timpului, s-a observat ca, in tratamentul sindromului Sheehan, de mare importanta
si utilitate este administrarea de preparate hormonale substituitive. Rezultatele sunt rapide si
spectaculoase in recuperarea acestor bolnavi.
Insuficienta tiroidiana se trateaza cu extracte de glanda tiroida sau preparate sintetice, tiroxina
si triiodotironina (denumirea comerciala Tiroton).
Daca exista semne de insuficienta suprarenala, se asociaza cortizon.
Tratamentul cu hormoni sexuali- estrogeni la femeie si testosteron la barbat, determina
aparitia menstrelor, restabileste fertilitatea, iar la barbat reface vigoarea fizica si potenta.

7 | Page

S-ar putea să vă placă și