PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Introducere
Un vechi proverb chinezesc potrivit caruia o imagine valoreaz cat o mie de cuvinte
reprezint un adevar ce nu are nevoie de demonstraie pentru ca avem de a face cu aceaste
adevaruri in fiecare zi din viata noastr.Organul vederii, ochiul, joaca rolul camerei de luat
imagini , care le transmite creierului, ajunse aici, ele sunt selectate si interpretate, din aceast
operaie complex rezultand fenomenul vederii.Pentru ca ochiul sa recepteze imagini , prezenta
luminii este indispensabil.Omul a inteles asta de la inceputul existenei sale aceast necesitate
cautand mijloacele de a o realiza.Pe masura dezvoltrii civilizatiei umane, lumina a primit un rol
tot mai complex, fiind asimilat ca element definitoriu al culture si uneori subtituind-o ca
metafora om luminat(om cultivat), ea contribuind din plin nu numai la realizarea procesului
muncii ci si la infrumusearea vieii prin punerea in valoare a arhitecturii constriciilor, a
mobilierului, a vestimentaiei, la imbogairea si imbunatairea ei calitativ prin crearea alaturi de
ali factori, a acelui sentiment care il face pe om sa se simt bine, constituind in esen coninutul
noiunii moderne de confort.
In anul 1890 Lodighin contruieste prima lamp cu filament din wolfram.Auser realizeaz
lampa cu filament iar in 1905 Halece realizeaz filamentul din tamtal.
In anul 1851 Hittorf si ulterior Geiseler pe baza experieelor efectuate au indicat
posibilitatea de a obtine radiatii luminoase folosind descarcarea electrica in gaze.In anul 1893,
Moor utilizeaz pentru iluminat tuburi cu descarcari in gaze.Au aparut tuburile fluorescente cu
cu electrozi calzi si reci, care s-au utilizat in anul 1938 la iluminatul oraselor San Fracisco si
New York.
In a doua jumatate a secolului XX, odata cu producerea pe scara industriala a lampilor cu
descarcari, s-a dezvoltat foarte mult si luminotehnica, ca parte componenta a fizicii aplicate
privitoare la producerea , transmiterea si utilizarea luminii artificiale.
Concepiile moderne privind activitatea umana in condiiile iluminatului artificial releva
in mod deosebit faptul ca iluminatul electric se impune ca unul dintre cei mai importani factori
de viaa.In acest sens specialisti in igiena muncii sunt de accord in a impune condiii din ce in ce
mai pretentioase in legatura cu efectele contructive ale iluminatului electric.Iluminatul artificial
reprezinta o componenta a realizarii conditiilor normale de viata, in interiorul sau in afara
incaperiilor cand iluminatul natural nu este satisfacator.Activitatea oamenilor este foarte mult
influentata de iluminatul artificial, la fel ca si calitatea muncii depuse de om.In Romania exista o
traditie frumoasa in domeniul iluminatului, care ii confera un statut de exceptie;Timisoara a fost
primul oras din Europa care a introdus, in 1882, iluminatul electric public.
n cadrul acestui proiect vor fi prezentate 4 capitole care vor duce la definirea receptoarelor
electrice asa numitele corpuri de iluminat si modul de funcionare al lor precum si importana
acestora. n zilele noastre putem spune c sunt aproape indispensabile vieii moderne, sunt o
necesitate in cadrul desfsurarii diferitelor activitti.Corpurile de iluminat se regsesc aproape in
orice mediu populat care ne inconjoar de exterior sau interior.Dimensionarea corpurilor de
iluminat se face diferit pe categorii de intrebuinare fie de exterior sau interior, deoarece ele
trebuie s se supun unor medii de funcionare diferite de aceea si in contrucia lor sunt folosite
anumite principii care difer de la un gen de corp de iluminat la altul. n capitoul I sunt
prezentate mrimile electrice de care depinde funcionarea corpurilor de iluminat. n capitolul II
sunt prezentate sursele electrice de lumin si anume lmpile cu incandescen precum si o

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

caracterizare a lor.Capitolul III vine cu o prezentare a lmpilor cu descrcari in gaze de inalt si

joas presiune precum si exemplificarea lor in imagini si funionarea lor.Capitolul IV prezint
lmpile electrice si costul lor de utilizare, mai in amanunt eficacitatea luminoasa precum si
durata de viaa economic a corpurilor de iluminat.Capitolul V face referire la organizarea
produciei care este necesar oricarui produs de pe pia.

GENERALITI
NOIUNI DE LUMINOTEHNIC
Prin studii si cercetari s-au stabilit condiiile concrete, cantitative si calitative pe care
trebuie sa le indeplineasc iluminatul pentru fiecare loc munc.Aceste condiiii au un character
tehno-economic si de aceea ele difera mult de la o ar la alta.O dimensionare corect executat si
intretinu a iluminatului contribuie la diminuarea oboselii in timpul lucrului, la ridicarea calitatii
produselor realizate, la marimea productivitatii muncii, la diminuarea accidentelor de munc.
Lumina reprezinta radiatiile electromagnetice care au proprietatea de a impresiona retina
ochiului uman.Experimentul s-a constatat ca aceste radiatii au lungimea de unda in intervalul
0.38-0.76 si poarta denumirea de radiatii vizibile.Daca pe retina ochiului ajung radiatiile de o
singura lungime de unda, omul are senzatia de culoare, care depinde de lungimea de unda.O
astfel de lungime de unda se numeste lumina monocromatica.
De regul, corpurile de iluminat sunt componenta de baz a unui sistem de
iluminat . n funcie de cerinele sistemului de iluminat corpurile de iluminat se amplaseaz, fa
de planul util, astfel nct sa asigure o anumit distribuie a fluxului pe suprafaa acestuia.

CAPITOLUL I
1.1 MRIMI SI UNITI
Lumina reprezint o unda electromagnetic cu caracter dublu corpuscular i ondulatoriu
care impresioneaz retina ochiului.
Undele electromagnetice considerate ca un fenomen ondulatoriu se caracterizeaz
printr-o anumit lungime de und ( ), vitez de propagare ( C ) i frecven de oscilaie ( f ).
Viteza de propagare a undelor electromagnetice n vid este aceeai pentru toate lungimile de
und i este aproximativ 3 108 m/s, iar ntre aceste mrimi exist urmtoarea dependen :

C
f

Din spectrul larg al undelor electromagnetice cu lungimi de und cuprinse ntre (10 - 4
107 ) m, undele luminoase sunt cuprinse n intervalul :
= (0,4 0,70)106 m = (0,4 0,70) .
Acest interval formeaz spectrul radiaiilor vizibile.
Radiaiile vizibile se mpart n radiaii monocromatice, emise pe o anumit lungime de und i
radiaii complexe sau policromatice formate prin suprapunerea mai multor radiaii

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

monocromatice. O radiaie monocromatic produce asupra ochiului omenesc senzaia unei

anumite culori care depinde de lungimea de und i se schimb cu aceasta.
n mod convenional spectrul radiaiilor vizibile este mparit n ase zone,
corespunzatoare culorilor :
Violet : ( 0,4 0,45 )
Indigo : ( 0,43-0,46 )
Albastru : ( 0,45 0,49 )
Verde :
( 0,49 0,55 )
Galben : ( 0,55 0,59 )
Portocaliu : ( 0,59 0,63 )
Rou :
( 0,63 0,70)

1.2 FLUXUL LUMINOS [lm]

Sensibilitatea ochiului variaz cu lungimea de und a radiaiei, cu nivelele de iluminare

a suprafeelor observate, difer de la om la om i chiar la aceeai persoan n funcie de starea
fizic a acesteia.
Fluxul luminos este o mrime legat direct de fluxul energetic al unei radiaii i este
evaluat dup senzaia luminoas pe care o produce asupra ochiului.
Pentru o surs de radiaii complexe, fluxul luminos emis l se obine ca produsul
dintre fluxul energetic emis n domeniul spectrului vizibil ( 0,4 0,76 ) i coeficientul de

vizibilitate relativ V() :

l = V() e

1 = 0,76
2 = 0,4

n fig. 2.2 este reprezentat variaia lui V(), a crui valoare subunitar
evidentiaz ct se vede din ct se emite pe o anumit lungime de und.
Se observ din figura 2.2 c ntreg fluxul energetic este vizibil pentru :
= 0,555 , ( e = l )
Din expresia (2.5) rezult unitatea de msur pentru fluxul luminos watt luminos
unitate, abandonat fiind prea mare n raport cu marimea cantitatilor de flux cu care se opereaza
n mod curent. S-a ales ca unitate de msur lumenul (lm), de 683 ori mai mic :
1lm

1
W
683

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

1.3 INTENSITATEA LUMINOAS

Dei fluxul luminos este o mrime fundamental n iluminat, dificultile de realizare a
unui etalon au fcut s fie aleas ca mrime fundamental (conventional) intensitatea luminoas.
Intensitatea luminoas I a unei surse de lumin, ntr-o direcie, este raportul dintre
fluxul luminos d emis ntr-un unghi solid elementar d, care conine direcia, i respectivul
unghi solid :
I

d
d

Pentru o surs neuniform se poate defini intensitatea medie sferic :

t
I med
4
4 unghiul solid, la centru, n steradiani, pentru o sfer ;
t fluxul total emis n spaiu.
Unitatea de msur pentru intensitatea luminoas este f candela (cd) care este
intensitatea luminoas dup direcia normal a unai suprafee de 1/60 cm a radiatorului negru
integral (corp negru), aflat la temperatura de solidificare a platinei (2046 K).
n funcie de unitatea de msur pentru intensitatea luminoas (cd) unitatea de msur pentru
fluxul luminos, lumenul, este fluxul luminos uniform repartizat ntr-un unghi solid de un
steradian, de un izvor punctiform, care are intensitatea luminoas de o candel, dup axa
unghiului solid.
1.4 ILUMINAREA
Iuminarea E caracterizeaza receptia de flux luminos si reprezinta raportul dintre fluxul d
receptat de suprafata elementara dS, si anume:

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

d
dS

unitatea de masura fiind luxul[lx].Astfel , 1 lx reprezinta iluminarea unei suprafete de 1 m 2 care

recepteaza un flux de 1 lm.
Daca valorile sunt finite[, s] se poate defini o iluminare medie a unei suprafete:

Em

Iluminarea da cele mai bune informatii asupra aspectului cantitativ al luminii receptate pe o
anumita suprafata .Exemplu: vara soarele E>100.000 ls, sub cer acoperit 200<E<10.000 lx,
noaptea la lumina lunii E<0.25 lx, la lumina artificiala intr-un laborator E300 lx, o strada cu
circulatie intensa E5 lx , etc.

1.5 EMITANA LUMINOAS

Este marimea ce caracterizeaza emisia de flux luminos al unei suprafete, reprezentand raportul
dintr fluxul emis d si suprafata elementara dS, si anume:
M

d
dS

In mod analog se poate defini si o excitanta medie cu valorile finite ( si S) si anume:

Mm

Similar cu iluminarea, unitatea de masura este tot luxul[lx].

1.6 LUMINANA
Luminana este o mrime fotometric ce caracterizeaz o surs de lumin din punct de vedere a
senzaiei ce o produce asupra ochiului.
Luminantul L unei suprafete luminoase elementare dS se defineste in raport cu pozitia
observatorului rata de suprafata privita dS caracterizata prin intensitatea dI a , astfel:

La

dI a
dS cos

in care s-a notat cu unghiul facut de intensitatea luminoasa coliniara si cu raza vizuala si
normala la suprafata emisiva.Trebuie mentionat ca aceasta marime apare in mod natural
considerand iluminarea pe retina observatorului E r care poate fi exprimata astfel:

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

E r k r La

in care:
kr

S p
d2

Fig. 1.6 Definirea Luminanei

Adica o constanta depinzand de transmitanta cristalinului de pe suprafata pupilei S p si de
diametrul globului ocular d.
Iata deci ca luminanta va da informatii directe asupra relatiei luminii ochiul uman, avada
astfel un rol determinant in apreciera senzatiei vizuale.In aceste conditii se poate afirma ca
luminanta este o marime active fata de ochiul uman, in raport cu iluminarea care reprezinta o
marime pasiva.
Unitatea de masura este candela pe metru patrat[cd/ m 2 ], denumita in unele publicatii si nit
[nt].
Plaja in care variaza valorile luminantei este foarte intinsa(soarele:1,6,109 cd/ m 2 , cer
acoperit dar luminos: 104 cd/ m 2 , luna: 2,5.103 cd/ m 2 )
Pentru valori finite de intensitati luminoase ( Ia ) si ale suprafetei sprivita ( S ) se poate
defini si o luminanta medie:
I a
L
S cos

CAPITOLUL II
2.1 SURSE ELECTRICE DE LUMIN
Fenomenele aplicate n prezent pentru producerea de lumin sunt incandescena i
luminiscena.
Incandescena este starea unui corp care, datorit temperaturii ridicate la care se afl,
emite radiaii i n domeniul vizibil.
Luminescena este proprietatea unor substane de a emite radiaii vizibile datorit excitrii
atomilor i moleculelor lor pe alt cale dect prin nclzire (lumin rece).
n funcie de natura energiei primare, care excit electronii, luminescena poate fi:
fotoluminescen, electroluminescen, etc.

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

n mod curent se folosete fenomenul de fotoluminescen, n care caz excitarea

electronilor este produs de radiaii electromagnetice.
n funcie de durata luminescenei dup dispariia sursei de radiaii excitatoare,
fotoluminescena poate fi:
-fluorescen, cnd remanena este de ordinul (10-8 - 10-5) secunde ;
- fosforescen, cnd remanena este 10-5 secunde.
Fluorescena este un fenomen specific unor lichide sau gaze, iar fosforescena este
specific unor cristale si pulberi de cristale.
Luminoforul este o substan care are proprietatea de a emite unde luminoase cnd este
expus aciunii radiaiilor electromagnetice.
Emisia luminoas a tuburilor luminiscente cu descrcri electrice n gaze este o form de
fotoluminescen determinat de aciunea radiaiilor ultraviolete (produse prin
electroluminescen), asupra stratului de luminofor depus pe suprafaa interioar a tubului de
descrcare.

2.2 LMPA CU INCANDESCEN

2.2.1 Scurt istoric al evoluiei lmpii cu incandescen
Primele izvoare electrice de lumin utilizate pentru iluminatul artificial au fost lmpile cu
incandescen, la care elementul principal l constituie filamentul din metal sau crbune.
Filamentul, adus n stare de incandescen, pe seama efectului Joule Lenz, transform energia
electric n energie luminoas.
La nceput filamentul a fost din platin, care are avantajul de a nu se oxida n aer la temperaturi
ridicate. n anul 1902 apare lampa cu filament metalic, mai nti din osmiu, apoi din tantal i n
sfrit din wolfram (tungstem) cu rezisten mecanic mare i volatilizare redus. Temperatura
ridicat de topire a wolframului (3660K) a determinat creterea eficacitii luminoase. Datorit
calitilor deosebite ale wolframului acesta s-a impus constituind, n prezent, singurul metal din
care se confecioneaz filamentul lmpilor cu incandescen.
2.2.2 Construcia lmpii cu incandescen
n mod obinuit o lamp cu filament incandescent, fig. 2.2.2, este compus din urmtoarele
elementele principale: filamentul, electrozii i elementele de susinere a acestora balonul de sticl
si soclul.

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Fig.2.2.2 Lampa cu incandescent

Filamentul lmpii 1 este un conductor din wolfram ce se execut simplu sau dublu spiralat.
Temperatura filamentului atinge valori n intervalul 2400 3000 oK. Oxidarea acestuia se evit
prin vidare, iar volatilizarea se diminueaz prin asigurarea n jurul filamentului a unei atmosfere
de gaze inerte.
O alta msur ce se utilizeaz pentru reducerea volatilizrii este executarea filamentului
dublu spiralat. Astfel lmpile cu incandescen cu puteri mici, au filamentul simplu spiralat n vid
i o temperatur a acestuia de 2400K, iar lmpile cu puteri mari se execut cu filament simplu
sau dublu spiralat n atmosfer de gaz inert (azot + cripton sau azot + argon) avnd 8emperature
filamentului de 3000K.
Electrozii de susinere i elementele de susinere a acestora i a filamentului. Electrozii 2
de susinere i alimentare a filamentului se execut din nichel i sunt susinui de lopica 5 care
este din sticl i face corp comun cu balonul. Pe poriunea de trecere electrozii 3 se execut
dintr-un material (amestec de cupru, fier i nichel) ce are acelai coeficient de dilatare ca i al
sticlei prin care trece.
Filamentul este susinut i de unul sau mai multe crlige 8 din molibden, ncastrate ntr-un disc
de sticl 4 ce se sprijin pe lopic 5.
Balonul de sticl 6 are rolul de a asigura filamentului mediul 10 necesar pentru o
utilizare ct mai ndelungat vid sau atmosfer de gaze inerte. Forma balonului poate fi foarte
diferit n funie de putere lmpii, destinaie etc, dar se umrete s reproduc o suprafa
izoterm. Balonul se videaz prin orificiul 9.
Soclul 7 susine balonul i asigur legtura electrozilor de alimentare, care strbat
lopica, la sursa de alimentare cu energie electric. Soclul cuprinde contactul superior 12,
executat din alam sau tabl de oel, contactul inferior 13, executat din plumb sau staniu,
izolatorul 14, i masa de fixare 11. Se utilizeaz dou forme de soclu :
- tip Edison (E) cu filet ;

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

- tip baionet (B) se utilizeaz n special pentru lmpile supuse trepidaiilor

i vibraiilor.
2.2.3 Caracteristicile lmpii cu incandescen :
Eficacitatea luminoas are valori reduse, cuprinse ntre 5 i 20 lm/W, deoarece randamentul
acestui tip de surs este foarte sczut (1-3%).
Luminana lmpilor cu incandescen este foarte mare, datorit dimensiunilor relativ mici ale
filamentului, fiind cuprins ntre (2-12)106nt. , provocnd cu uurin fenomenul de orbire.
Introducerea lor n baloanele opale reduc luminana n dauna eficacitii luminoase.
Compoziia spectral a radiaiilor luminoase emise de filamentul incandescent este bogat n
radiaii cu lungimi de und mari, galben i rou (radiaiile calde). Radiaiile albastru-violet
(radiaii reci) sunt ntr-o cantitate mic. Din acest motiv sursele de lumin cu filament
incandescent denatureaz ntr-o oarecare msur culorile naturale ale corpurilor pe care le
ilumineaz.
Bilan energetic
Pentru o lamp standard cu puterea de 100W, bilanul energetic este urmtorul :
-11,5 W- pierderi n gaz ;
-1,3 W -pierderi pe cile de curent ale lmpii (electrozi de alimentare, susinere) ;
-5,2 W -cldur absorbit de soclu i balonul de stcl ;
18 W n total
Din cei 82 W rmai, numai 10W sunt emii n domeniul vizibil, ca urmare, lampa cu
incandescen este n primul rnd un radiator termic n infrarou.
2.2.4 Lamp cu incandescen cu ciclu regenerativ (halogen)
Aceast lamp a fost realizat n anul 1960, dup o idee elaborat n 1949.
Introducnd n balonul de o anumit geometrie (mai mic dect la lampa clasic cu
incandescen), o cantitate mic (n general sub form de compozit cu un gaz rar), de halogenuri
( brom, iod sau derivate), aceastea iniiaz un ciclu regenerativ. Acest ciclu regenerativ ntre
wolfram i de exemplu iod, se produce astfel, fig.2.2.4 :
- la temperatura filamentului incandescent, moleculele de iod disociaz n atomi,
mprtiindu-se n balon: I2-2I, particulele de wolfram condensate pe balon sau aflate
n imediata lui apropiere (la temperatur mai redus) se combin cu iodul, rezultnd
iodura de wolfram (WI2), halogenur, volatil care se rspndete n tot balonul;
- n vecintatea filamentului iodura de wolfram (WI2) se descompune, elibernd
wolframul metalic, care n parte se redepune pe filament, iar iodul rmne disponibil
pentru o noua reacie.

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Fig.2.2.4.1
Ciclul regenerativ este descris de relaia:

W + 2I

250 .............1300 o C

o
1300............1500 C

WI2

n tub se pot delimita dou zone delimitate de izoterma de 1300oC. n zona exterioar
izotermei predomin reacia de formare a iodurii de wolfram, iar n zona interioar este
predominant reacia de descompunere a ei.
Rezult o concentraie mare de particule de wolfram n vecintatea filamentului, care
reduce fenomenul de volatilizare.
Durata medie de funcionare crete numai pn la 2000 ore datorit deprecierii neuniforme a
filamentului, care se rupe.
Lmpile cu halogen, fig. 2.2.4, au urmtoarele caracteristici:
- fluxul luminos constant pe parcursul ntregii durate de funcionare, deoarece
balonul este curat;
- dimensiuni mici;
-eficacitate luminoas de 25-35 lm/W, cu cca 70% mai mare datorit creterii cu cca. 200
K a temperaturii filamentului . Creterea temperaturii este posibil datorit creterii
presiunii din tubul de descrcare 2, care este din cuar ; Pentru protejarea acestuia , este
introdus ntr-un balon de sticl.
-au luminan mai mare, fiind apte pentru a echipa proiectoare.
Aceste lmpi funcioneaz n poziii orizontale, pentru o mai bun repartizare a temperatuii n
tub i se utilizeaz pentru iluminatul terenurilor de sport, aeroporturilor, pieelor, etc.

10

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

1-tub de cuar

2-suport pentru tubul

de cuar

Fig.2.2.4.2 Lamp cu halogen

n tab 2.2.1, sunt prezentate, pentru comparaie, caracteristicile lmpilor cu incandescen
clasice i a celor cu halogeni, folosite cu precdere la automobile, pentru a evidenia
performanele superioare ale celor cu halogeni ;
Caracteristici ale lmpilor cu incandescen pentru automobile
clasice
Cu halogeni
Caracteristici
Iluminat
Iluminat Iluminat de
de ntlnire
de drum ntlnire
Tensiunea nominal
[V]
12
12
12
Tensiunea de serviciu
[V]
/
/
13,2
Puterea nominal
[W]
40
45
55
Puterea de serviciu
[W]
/
/
625%
Fluxul lumionos
[lm]
400 550
>600
100015%
Durata de serviciu
[ore]
150*
75*
200
* ncercri la 13,2 V
Tab.1

Iluminat
de
drum
12
13,2
65
705%
165015%
100

CAPITOLUL III
3.1 LMPI CU DESCRCRI
Limitele lampii cu incandescenta, in special din punctul de vedere al eficacitiatii luminoase, au
determinat cercetari in alt domeniu al producerii radiatiilor luminoase, acela al descarcarilor
11

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

electrice in gaze sau vapori metalici.De la primele incercari in anul 1906, in jurul anilor 19301935 s-au dezvoltat si perfectionat in paralel lampile cu descarcari in vapori de mercur de joasa
si inalta presiune si de sodiu de joasa presiune.
In lampa cu descarcari, coversia energiei electrice in lumina se realizeaza orin excitarea
atomilor de gaz sau vapori metalici asupra carora actioneaza un camp electric realizat fizic prin
aplicarea unei tensiuni la ce doi electrozi, montati la capetele incintei(tubului)inchise si
vidate(fig.3.1).
Se considera montajul experimental din figura 3.1, la care prin intermediul rezistentei variabile
r
v se poate realize variatia tensiunii de alimentare in functie de valorile tensiunii, respective a
campului electric;in tub particulele electrice sunt puternic orientate catre electrozii de semne
contrare.Electronii de masa mica sunt puternic accelerate cu cresterea campului ciocnind atomii
si cedandu-le acestora energia repetata de la sursa electrica.

Fig.3.1
3.1.1 Lampa cu xenon de foarte nalt presiune.
Se construiete pentru mai multe game de puteri, la cele de(1 3)Kw,presiunea este de (8-9)atm,
n stare rece i ajunge la (20-25)atm, n timpul funcionrii. Spectrul radiaiilor emise este
continuu, fig.15, asigurnd o redare corect a culorilor.
Lmpile cu puteri mari (65-300)Kw au form tubular, asemntoare lmpilor fluorecente.
Sunt folosite pentru iluminatul pieelor publice, terenurilor de sport, triajelor, etc. O lamp de 65
Kw, montat la o nlime corespunztoare, asigur un nivel de iluminare de 100 1x pentru o
suprafa de 10000 m2.

3.2 LMPI CU DESCRCRI N VAPORI DE MERCUR

3.2.1 Lampi fluorescente-tubulare
Lampile fluorescente functioneaza pe principial descarcarii n arc n vapori de mercur si gaze
inerte la joasa presiune.
Lampa propriu-zisa are trei parti distincte: electrozii, vaporii de umplere si substanta
fluorescenta. Constructia este tubulara, balonul de sticla clara avnd pe suprafata interioara depus
un strat de luminofor. In interior se introduce argon la presiunea de 5-4 mm col.Hg si cteva mg
de mercur. Presiunea optima la care descarcarea n vapori de mercur este limita de rezonanta cu
intensitatea maxima, este de cca. 0,01 mm Hg.

12

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Fig.3.2.1

Stratul fuorescent care acopera peretii din sticla are rolul de a realiza conversia energiei emise
in spectrul U.V.in energie in spectrul vizibil, indeplinind urmatoarele conditii:
-randament maxim al cenversiei;
-transparenta la radiatiile vizibil;
-culoare corespunzatoare ambiantei dorite;
-rezistenta in timp la iradiere;
-rezistenta la socurole de iradiere produse de conectorideconectari frecvente.
Ca strat fluorescent sau luminofor se utilizeaza saruri complexe [wolfamati de calciu sau
magneziu(culoare apropiata de lumina zilei), halogenofosfati(culoarea alb neutral), barat de
cadmiu(culoare calda)], in asociere cu un activator(metal), care are rolul de a asigura initierea si
activarea radiatiilor luminoase si un liant.

Fig.3.2.2 Lampa fluorescenta tubulata(sectiune partiala)

Luminoforul este caracterizat printr-un spectru de absorbtie in U.V. caruia ii corespunde un
spectru mai extins in radiatia vizibila.Practic, printr-o gradare judicioasa a luminoforilor se poate
obtine o mare varietate de compozitii spectrale.Eficacitatea luminoasa a lampilor fluorescente (e)
variaza, in functie de natura luminoforilor, intre 44 si 8o lm/w pentru lampa de 40 w, iar cea
globala(cu balast) e g 34 62 lm/w.
Substantele fluorescente trebuie sa satisfaca o serie de conditii:
- sa absoarba energia radiatiei ultraviolete a spectrului de descarcari n vapori de Hg (mai ales

13

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

linia spectrala de 2537) corespunzatoare unei emisii de cca. 60 % din energia totala a
descarcarii;
- conversiunea radiatiei ultraviolete n radiatii vizibile sa se faca cu un randament satisfacator;
- sa absoarba ct mai putin radiatii vizibile;
- sa mentina o persistenta ct mai mare a emisiunii de radiatii vizibile pentru a reduce efectul
stroboscopic la alimentarea n curent alternativ;
- nu trebuie sa se degradeze n conditiile existente n tub;
- fluorescenta trebuie sa aiba caracteristici calorimetrice corespunzatoare.
Substantele fluorescente care satisfac aceste conditii sunt: silicatii de zinc, de beriliu si cadmiu,
cu fluorescenta de la verde galbui la galben portocaliu; wolframatii de magneziu si calciu cu o
fluorescenta albastra; boratul de cadmiu cu o fluorescenta rosiatica. Prin amestecul acestor
substante se obtine culoarea culoarea dorita. Modern se utilizeaza halogenatii (fosfatii de fluor,
clor, brom) care au randament bun si posibilitatea de obtinere a fluorescentei albe fara amestecul
mai multor tipuri. Substantele fluorescente se prepara sub forma de pulbere fine cu cristale de
dimensiuni ntre 2 - 4 microni. Pulberea fluorescenta se prepara din:
1.O substanta de baza (una din cele indicate mai sus);
2.Un activator metalic (metal greu - Cu, Ag, Bi sau pamnturi rare) care are rolul de a produce
excitatia luminoasa;
3.O substanta auxiliara (NaCl, CaF2, Na2B2O7) sau fondantul care are rolul de a ajuta formarea
cristalelor complexe ale luminoforului permitnd reflexiile multiple.
Emulsia se realizeaza prin malaxarea urmatoarelor materiale: pulbere fluorescenta, un liant
(nitroceluloza), un evaporator. Dupa depunerea electroforului pe peretii tubului, acesta este
nchis si vidat. La capete sunt prevazute doua picioruse prin care sunt trecuti electrozii. Acestia
sustin la fiecare capat al tubului cte o spirala de wolfram, peste care se depune pasta din
material activat. Dupa vidare, se ncalzesc filamentele pentru a se activa, dupa care se introduce
Ar si Hg. La lampile fara starter catozii sunt prevazuti n plus cu doua inele de protectie numite
inele anodice, cu rolul de a proteja electrozii de bombardamentul direct al electronilor n
semiperioada cnd electrozii functioneaza ca anozi.
La lampile cu aprindere fara starter de-a lungul tubului se aplica la exterior, prin vopsire, cu
ajutorul unui liant, o banda metalica de la un soclu la celalalt. Camasa soclului este legata la un
piciorus printr-o rezistena de 1[M]. Banda metalica are rolul de a usura aprinderea n conditii
de temperatura scazuta, prin producerea n interiorul tubului a unui cmp electrostatic.
Utilizarea lampilor fluorescente tubulare este deosebit de larg in iluminatul interior, datorit
avantajelor ce le reprezint asupra altor tipuri de surse(eficacitate, varietate coloristic, redare
corecta a culorilor, durata de functionare mare, luminanta redusa).
Este indicat utilizarea lor la inaltimi mici si medii:
in masura in care este posibil din punctual de vedere al exigentei coloristice utilizarea
lampii albe de eficacitate luminoas maxim cu redare acceptabil si culoare aparent
neutral, este cea mai ridicat in majoritatea sistemelor de iluminat curente;
albul lumina zilei se utilizeaza in conditiile climatului normal la constructiile
industriale cu vitrare puternica, in sistemele integrate;
domenul culorii alb cald este practice foarte restrans, efecrele sale intr-o ambiant de
lucru fiind necorespunzatoare.
Pe plan mondial se fabric fie lampi fluorescente circulare sau in forma literei destinata
realizarii unui iluminat decorative si variat in cladiri social culturale sau chiar unele semne de
avertizare sau indicatoare.
14

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

De asemenea , pentru implementarea directa a surselor de lumina fluorescente in locul celor

incandescente in locuinte fie in cladiri social-culturale, la iluminatul local punctual sau in alte
scopuri, se produce o lampa fluorescenta compacta de puteri intre 9 si 25 W tip SL*, cu o
eficacitate medie de 40 lm/W, culoare placuta(calda, comparabila cu lampa incandescenta) si
o durata de functionare de 5000 h.Lampa fluorescenta compacta de tim PL* este present in
gama 5-13W cu caracteristici similare si soclu speciala(gem baioneta).

Fig.3.2.3 Lmpi fluorescente de tip compact:

a-opala cu socluE27/B22;b-cu soclu special
Se utilizeaza urmatoarele montaje de legare la retea:
Montajul duo fig.3.2.4,unde balastul B1 este o reactanta inductive, iar balastul B2 o
reactanta capacitive.In acest fel factorul de putere al montajului este aproximativ 1;

Fig. 3.2.4

Montajul Duo.

15

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Montajul tandem fig.3.2.5,pentru doua lampi de 20W( T1 si T2 )care utilizeaza in

comun un ballast(B) de 40W;

Fig. 3.2.5 Montajul tandem.

Montajul fara starter fig.3.2.6, utilizat pentru lampile de 40W montate in corpurile etanse
FIPA si FIPRA.

Fig.3.2.6 Montajul fara starter.

3.2.2 Lampa cu vapori de mercur de joas presiune , fig. 3.2.2, are tubul de descrcare
cu atmosfer de argon i cteva miligrame de mercur. La temperatura de funcionare a lmpii
(500oC), presiunea vaporilor de mercur este de (10-2 10-1) cmHg.
Atingerea regimului normal de funcionare are loc dup (6-7)min. La aceste lmpi, dup un
timp de funcionare, amorsarea se ntrerupe, iar reamorsarea nu se produce dect dup rcirea
complet a lmpii.
Eficacitatea luminoas este cuprins ntre (30-40)lm/W, iar durata medie de funcionare
este cuprins ntre (6 - 7000) ore.

16

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Fig.3.2.2 Lampa cu vapori de mercur de JP

3.2.3 Lampa cu vapori de mercur de nalt presiune funcioneaz la o presiune a vaporilor de

mercur cuprins ntre (110)atm. Coloana luminoas pozitiv devine o vn de lumin de mare
luminan, a crui temperatur atinge 6000oC. Din punct de vedere constructiv sunt similare
celor de joas presiune, dar au dimensiuni mai mici, iar tubul de descrcare este din cuar topit
pentru a rezista la presiunea ridicat din tub. Regimul normal de funcionare se stabilete dup 4
5 minute, iar durata de funcionare medie este de (1000 2000)h.
Pentru o asemenea lamp, de 400W, bilanul energetic este urmtorul :281W sunt pierdui sub
form de cldur, dintre care 30 pe electrozi. Din cei 119 W rmai 59W se transform n radiaii
vizibile, iar 60W n radiaii infraroii.
Avand in vedere ca eficacitatea luminoasa la descarcarea in vapori de mercur creste in functie
de presiunea de descarcare, in zilele noastre sa produc lampi cu descarcari in vapori de mercur de
inalta presiune 2.105 N lm2 la 106 N lm2 cu balonul de sticla clara sau acoperit cu strat
luminofor. Lampile cu vapori de mercur de inalta presiune fac parte din categoira lampilor cu
descarcari in gaze.
Si aceste tipuri de lampi utilizeaza un luminofor care are ca scop transformarea radiatiilor
incidente datorate descarcarii in radiatii cuprinse in spectrul vizibil. Acest luminofor este alcatuit
din substanta fluorescenta, o substanta activatoare si fondantul.
Aceasta lampa se executa sub forma de balon acoperit in interior cu un strat de luminofor 2. In
interiorul balonului se introduce un gaz inert rarefiat. Descarcarea electrica (sub forma de arc
electric) intre electrozii 7 se produce intr-un tub 6 din cuart si in care se realizeaza o atmosfera de
argon si vapori de mercur, care in timpul functionarii atinge cateva atmosfere.

17

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Fig.3.2.3 Lampa cu descarcari in vapori de mercur de IP

Lampa se leaga la retea in serie cu bobina de balast necesara stabilizarii descarcarii electrice.
Aceste lampi se anorseaza direct la tensiunea retelei, cu ajutorul unui electrod auxiliar astfel:
intre electrodul auxiliar 4 si cel principal 3 se stabileste tensiunea retelei si are loc o
descarcare al carei curent este limitat de o rezistenta electrica 5.
Se construiesc astfel de lampi pentu puteri de 80, 125, 250. 400 W. Baloanele fluorescante (LVF)
functioneaza normal la o temperatura a mediului ambiant de -25o C... +40o C. Sunt utilizate cu
precadere in iluminatul exterior si in halele industriale de inaltime mare,
unde nu se cere redarea corecta a culorilor si efectul stroboscopic nu este daunator.
In afara lampilor LVF se executa si lampi tip LVO oglindate.
Acestea emit cea mai mare parte a fluxului luminos intr-un unghi solid de circa 120.
Variatiile rapide ale tensiunii caracteristice golurilor de tensiune determina scaderea curentului si
stingerea lampii. La revenirea tensiunii are loc reamorsarea in timp de circa 10 minute.
Lampile cu vapori de mercur de IP au urmatoarele caracteristici:
eficacitate luminoasa mare in raport cu a surselor cu filament incandescent, 34-46
[lm/W], in functie de puterea lampii;
durata de functionare este mare, 6000 ore (h);
au un volum mic la aceeasi putere instalata fata de celelalte tipuri de lampi;
permit realizarea de corpuri de iluminat compacte si cu flux luminos ridicat;
suporta usor vibratiile;
luminanta este mare, obligand la respectarea unor inaltimi de montaj de peste 6 m;

18

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

la variatiile de tensiune ale retelei se sting, iar reaprinderea are loc numai dupa 8-18
minute;
legarea la retea se efectueaza folosind un echipament suplimentar (balastu);
spectrul radiatiilor luminoase nu asigura o redare corecta a culorilor;
efectul stroboscopic este foarte pronuntat.
Aceste tipuri de surse sunt utilizate in special in iluminatul exterior si in iluminatul halelor cu
inaltimi mari. Se mai folosesc in iluminatul locurilor cu degajari de praf si fum, in locurile unde
nu este necesar a se reda corect culorile, in depozite etc.

Fig.3.2.3 Lampa cu decarcari in vapori de mercur de IP si adaosuri de halogen

Pe plan mondial se fabrica si o lampa tubulara clara pentru toate tipurile de surse cu vapori de
mercur, frecventa fiind in special, cea cu halogenuri metalice care confera avantajul unei mai
bune focalizari in cazul utilizarii in echiparea proiectoarelor oglindate.
3.2.4 Lampa cu vapori de mercur de foarte nalt presiune.
Pentru a se obine o eficacitate luminoas i mai mare s-a mrit presiunea din tub i s-au micorat
dimensiunile acestuia.
Presiunea din tubul de descrcare variaz n funcie de puterea lmpii,
(75 900W), ntre (20 120)atm., eficacitatea este de (40 55)lm/W, iar durata de funcionare
este cuprins ntre (1500 20)h.

3.3 LMPI CU DESCRCRI N VAPORI DE SODIU

3.3.1 LAMPA CU DECRCRI IN VAPORI DE SODIU DE JOAS PRESIUNE
Principiul de funcionare al acestei lmpi este similar cu cel al lmpilor cu vapori de mercur, ns
exist unele deosebiri n ceea ce privete realizarea practic. Tubul de descrcare este n form de
U, figura 12, pentru a crete lungimea intervalului de descrcare i este realizat din alumin
sintetizat, inert chimic la aciunea vaporilor de sodiu (nu se utilizeaz din acces motiv cuarul).
Presiunea din tub este de 310-3 mmHg.
Amorsarea este asigurat fie cu un singur electrod auxiliar E 3, ca n cazul lmpilor cu vapori de
mercur ( descrcarea n regim de licrire se produce n atmosfer de neon i argon, culoarea

19

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

radiaiilor fiind roie, specific neonului), fie utiliznd un circuit de amorsare extern. Utiliznd un
amestec Penning ( argon+neon) tensiunea de amorsare este relativ ridicat, cca 650V, pentru o
lamp de 180W. Balastul este tip hybrid, cu funcie de stabilizare i amorsare, pentru care se
utilizeaz i un amorsor electronic igniter fig 3.3.2. Autotrasformatorul este uor ridictor de
tensiune, iar condensatorul C asigur ameliorarea factorului de putere, fiind acordat cu reactana
balastului inductiv. La temperatura de 270oC, care este temperatura de funcionare a lmpii,
radiaiile emise sunt galbene, specifice electroluminescenei sodiului. Fluxul luminos emis atinge
valoarea nominal dup (5-10)minute.
De menionat c lampa funcioneaz numai n poziie orizontal sau cu o nclinare maxim de
20o, pentru a asigura o repartiie convenabil a sodiului, care condenseaz.

Fig. 3.3.1
A-balon de sticl; B-proeminen ; C-soclu tip baionet; E- electrozi; G- getter ( substan care
menine vidul) ;P- punct de vidare; R- resort pentru fixare; T- tub de descrcare, n form de U.
Spectrul radiaiilor emise este foarte restrns (0,5890 0,5896), pentru care coeficientul de
vizibilitate relativ V = 0,77. Ca urmare eficacitatea luminoas, teoretic, ar trebui s fie:
=
0,77 x 683 =526 [lm/W]
n ncercrile de laborator s-au obinut (370-420) [lm/W], iar n producia de serie (60/100)
[lm/W]. Gama de puteri nominale este cuprins ntre (18 180)W.
Temperatura ridicat a tubului de descrcare, determin pierderi nsemnate de energie,
reducnd randamentul energetic i de conversie al lmpii . Din acest motiv se aplic o izolaie
termic, respeciv se introduce tubul intr-un balon de sticl, care pe partea sa interioar are
aplicat un strat ultra subire de oxid de indium. Acesta este transparent pentru radiaiile vizibile,
dar reflectant pentru cele infraroii, care sunt reflectate spre interiorul tubului, recuperndu-se
astfel o insemnat cantitate de energie.

20

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Fig.3.3.2 A-igniter;B-balast inductiv;

AT-autotransformator;L-lampa cu vapori de
sodium de joasa presine

Pentru o lamp de 180 W [7], 108 W sunt pierdui sub form de radiaie termic, din care 15 W
pe electrozi. Din puterea diponibil de 72 W, 64W sunt convertii n radiaii vizibile, iar 8W n
radiaii infraroii.
Dezavantajul major al acestei lmpi const n redarea necorespunztoare a culorilor, domeniul
de utilizare fiind limitat la iluminatul exterior rutier i interior al locurilor de parcare, hangare,
etc.
3.3.2 LAMP CU DECRCRI IN VAPORI DE SODIU DE INALT PRESIUNE
n cazul lmpilor cu vapori de sodiu de nalt presiune, fig.14, pentru amorsare se folosete o
supra tensiune produs de un circuit electric care genereaz impulsuri de tensiune (1500
2000)V numit igniter. Balastul inductiv, genereaz la amorsare o supratensiune pe care apoi o
prelucreaz igniterul , fig. 3.3.2.

21

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Fig.3.3.2
A-balon de sticl; C- soclu E- electrozi de alimentare; G-Getter; T-tub de
descrcare;S- suport pentru tub;

Aceste lampi sunt asemanatoare cu lampile de inalta presiune cu mercur, cu deosebirea ca

tubul este format din aluminiu sinterizata translucida. In acesta se afla sodiu, mercur si gaze
inerte. Totodata balonul in care se monteaza tunul poate fi:
elicoidal (lampile tip LPN), cu strat de luminofor pe partea interioara. Acestea folosesc si
fenomenul de fluorescenta pentru obtinerea radiatiilor luminoase;
tubular (lampile tip LPN T) din sticla clara.
Caracteristicile acestor lampi indica o superioritate evidenta fata de lampile cu filament
incandescent sau fluorescente cu vapori de mercur.
Au insa ca principal dezavantaj luminanta deosebit de ridicata, obligand la ridicarea inaltimii de
montaj pentru corpurile de iluminat in care se monteaza.
Aceste lampi se conecteaza la retea avand in circuit: un dispozitiv de amorsar si un dispozitiv
de stabilizare a descarcarii.
Dispozitivul de amorsare este un dispozitiv electronic (ignitor tip DA-04) care suprapune
tensiunii retelei impulsuri de inalta tensiune (3-4,5 KV) ce asigura o descarcare rapida intre
electrozii lampii.
Schema electrica de amorsare moderna foloseste sistemul supratensiunii produse printr-un circuit
electronic de impulsuri denumit igniter, care poate realiza un soc de 1500-3000 V capabil sa
declanseze functionarea.Bobina de reactanta are la amorsare rolul unui transformator ridicator
pentru generator electronic lg , de impulsuri, devenind apoi elemental de stabilizare la
functionare in regim.

22

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

CAPITOLUL IV

4.1 LMPILE ELECTRICE I COSTUL UTILIZRILOR

4.1.1 Durata de via economic.
Durata de funcionare a lmpilor este influenat de numeroi factori:
- numrul de conectri-deconectri;
- variaiile de tensiune;
- temperatura mediului ambiant ;
- condiiile de amorsare;
- eventualele vibraii, n cazul iluminatului public.
Ca umare va exista o diferen ntre durata de funcionare estimat prin ncercri n
laborator, n condiii bine determinate i durata de funcionare real. De regul, durata de
utilizare nu coincide cu distrugerea lmpii. Se admite, n mod curent, c scoaterea din funciune
trebuie decis atunci cnd fluxul emis este mai mic de 70% din cel nominal.
Valoarea investiiei n sistemul de iluminat se stabilete n acord cu beneficiarul, cu care
se stabilete o durat de utilizare economic, aleas innd cont de toi factorii care o determin.
O importan deosebit o au condiiile n care se efectuiat nlocuirea lmpilor.Este cazul
sistemelor de iluminat industrial, comercial, i a sistemelor de iluminat public.
Problema se pune dac se adopt ca operaie de ntreinere schimbarea global i
sistematic a lmpilor. Se evit :
-efectuarea continu a interveniilor;
-schimbarea cnd s-a distrus un anumit procent de lmpi ;
-solicitarea unei intervenii, lamp cu lamp, marea majoritate funcionnd fr
incindente o perioad lung, logic prevzut.
nlocuirea global fiind , n aceste condiii, soluia cea mai economic.
4.1.2 Eficacitatea luminoas net
n tab 4.1.1 sunt prezentate caracteristicile lmpilor cu care se pot realiza sisteme
de iluminat, fiind sintetizate principalele caracteristici

Tab.4.1.1
Tip lamp
Caracteristici

mixt

Vapori de flouresce
mercur de nt
nalt
presiune

23

Cu
Cu vapori de sodiu cu
halogenuri presiune
nalt

joas

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Putere
W]
Pierderi de putere
[W]
Eficacitate
luminoas [lm/W]
Culoare

250
0

400
20

40
8

400
30

400
35

180
35

21

54

77

71

110

160

Alb
Ra=60

Alb
Ra=40

Alb
Ra=65-90

Alb
Ra=70

Alb
galben

galben

n paragrafele anterioare, eficacitile lumonoase ale lmpilor s-au considerat fr a ine

cont i de pierderile de putere pe balast. Cunoscnd i piederile de putere pe balast se poate
determina o eficacitate luminoas net pentru o surs de lumin.
Culoare este necesar pentru a satisface cerinele privind redarea culorilor, acolo unde
acest aspect calitativ este impus.

CAPITOLUL V
5.1 ORGANIZAREA PRODUCIEI
Pornind de la marea diversitate a ntreprinderilor care i desfoar activitatea n
cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i tehnici specifice de organizare a
acestora pe grupe de ntreprinderi.
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei n flux pe
linii de fabricaie, specific ntreprinderilor care fabric o gam redus de feluri de produse n
mas sau n serie mare.
Organizarea produciei n flux se caracterizeaz prin:
divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub raportul volumului de
munc i precizarea celei mai raionale succesiuni a executrii lor;
repartizarea executrii unei operaii sau a unui grup restrns de operaii pe un anumit loc
de munc;
amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea executrii operaiilor
tehnologice;

24

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de munc la altul n

mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, n raport cu gradul de
sincronizare a executrii operaiilor tehnologice;
executarea n mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc, n cadrul liniei de
producie n flux;
deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc
la altul prin mijloacele de transport adecvate; executarea n cadrul formei de organizare a
produciei n flux a unui fel de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare
din punct de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime
Organizarea fabricrii produselor dup metoda produciei individuale i de serie mic
n cadrul agenilor economici exist o serie de uniti economice care execut o gam
larg de produse, n loturi foarte mici sau unicate. Aceast situaie impune adoptarea unui sistem
i a unor metode de organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau n serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
Organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic. Conform acestei metode
de organizare unitile de producie se creeaz pentru efectuarea anumitor stadii ale
procesului tehnologic, iar amplasarea unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe
grupe omogene de maini. n acest caz, dotarea locurilor de munc se face cu maini
universale care s permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate
de produse.
Trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat.
n acest caz, exist ntreprinderi foarte mari n procesul de producie, ceea ce determin
cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
Pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor stabili:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor fi executate;
b) grupele de utilaje pe care vor fi executate operaiile;
c) felul SDV-urilor ce vor fi utilizate.

BIBLIOGRAFIE
1. M.Vasiliu, I.Corodeanu, C.Cuzatu, P.Manolescu, I.Codru
Electrotehnic general

25

PROIECT DE SPECIALITATE_______________COLEGIUL NATIONALMIHAI EMINESCU

Editura didactic si pedagogic, Bucureti, 1965

2.

C.Bianchi, O.Centea, M.Duminicatu, G.Ionita, C.Sorescu,

P.Militaru, N.Mira
Proiectarea instalaiilor de iluminat electric
3. Ing. Victor Gavril, Prof. Ing. Luigi Ionescu
Instalaii electrice
Editura M.A.S.T. , 2007

www.regielive.ro

26