Subiecte lucrare Dreptul Securitii Sociale

1. Definii dreptul securitii sociale i precizai elementele componente ale acestuia,

identificnd i deosebirile dintre cele dou subramuri.
Definiie - Dreptul securitii sociale este ramura de drept autonom ce tine de dreptul
public si care cuprinde ansamblul de norme juridice care reglementeaz att relaiile de
asigurri sociale ct i pe cele de asisten social.
Elementele componente :
-

Asigurrile sociale reprezinta ansamblul normelor jur. Care regl. Modul n care
asiguraii beneficiaz de prestaii la momentul ivirii riscurilor sociale.
Asistena social reglementeaz modul n care cetenii unui stat, afectati de unele
riscuri sociale prevzute de lege, primesc prestaii pentru a putea menine un anumit
nivel de trai.

Deosebiri: n timp ce asigurrile sociale vizeaz prestaii contributive, care au la baz

producerea unui anumit risc social, asistena social implic riscuri necontributive ce se
acord persoanelor aflate n stare de nevoie generate de lipsa unor mijloace de subzisten,
fiind vorba de o finanare acordat de stat.
2. Principiile sistemului public de pensii.
Potrivit legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificrile aferente
prevede c sistemul public de pensii este organizat i funcioneaz avnd ca principii la
baz:
3.
-

Principiul unicitii
Principiul egalitii;
Principiul solidaritii sociale;
Principiul obligativitii;
Principiul contributivitii;
Principiul autonomiei;
Principiul imprescriptibilitii;
Principiul incesibilitii.
Analizai principiul contributivitii, al solidaritii sociale i al repartiiei ce
guverneaz sistemul public de pensii.
Principiul contributivitii conform acestuia, fondurile de asigurri sociale se
constituie pe baza contribuiilor datorate de pers. fizice i juridice la sistemul public,
drepturile de asigurri sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuiilor de asigurri
sociale platite. Prestaiile de asigurri sociale se vor calcula n funcie de contribuiile
platite de catre asigurai.
Principiul solidaritii sociale n temeiul acestui principiu, asiguraii pltesc
contribuii pentru asigurarea resurselor financiare plii prestaiilor ctre beneficiar
pentru ca, la rndul lor, s beneficieze i ei de plata contribuiilor de ctre ali
asigurai.

Principiul repartiiei n baza cruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata

obligaiilor ce revin sistemului public, conform legii. Astfel spus, toate veniturile
obinute din contribuii sunt folosite numai pentru plata prestaiilor de asigurri sociale
i asigurarea funcionrii sistemului administrativ.

4. Identificai, clasificai i analizai asiguraii sistemului public de pensii.

Asiguraii sistemului public de pensii pot fi doar persoanele fizice care pot fi ceteni
romni, ceteni strini sau apatrizi pe perioada n care au, potrivit legii, au domiciliul sau
reedina n Romania. Se pot asigura ns i cetenii strini care nu au domiciliul sau
reedina n RO n condiiile instrumentelor juridice internaionale la care Romania este
parte.
Clasificri: persoane asigurate obligatoriu prin lege i persoane asigurate facultativ.
A. Persoanele asigurate obligatoriu prin lege:
- Salariaii i asimilaii acestora
a) Persoane care desfasoar activiti n baza unui contr. Ind. de munc;
b) Funcionarii publici;
c) Cadre militare n activitate, soldaii si gradanii voluntari, poliistii si
funcionarii publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare..
d) Pesoanele care-i desfasoara activitatea n funcii elective sau care sunt
numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti;
e) Persoanele care realizeaz venituri de natur profesional, altele dect
salariile, din drepturi de autor i drepturi conexe, precum i din
contracte/convenii ncheiate potrivit Codului civil.
- Persoanele care beneficiaz de drepturi bneti lunare, care se asigur din bugetul
asigurrilor p-u omaj omerii;
- Persoanele care realizeaz exclusiv un venit brut anual echivalent cu cel puin de 4 ori
ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de
stat:
a) Administratori sau manageri care au ncheiat contracte de administrare ori de
management;
b) Membrii de ntreprinderi individuale i familiale;
c) PFA s desfoare activiti economice;
d) Persoane angajate n instituii internaionale daca nu sunt asiguraii acestora,
e) Alte persoane care beneficiaz de venituri din activiti profesionale.
- Cadrele militare trecute n rezerv, poliitii i funcionarii publici cu statut special din
sistemul administratiei penitenciare al cror raporturi de serviciu au ncetat
Att angajatorii, respectiv instituiile care efectueaz plata drepturilor de omaj ct i
persoanele care beneficiaz individual de venituri din activiti profesionale , sunt obligai
s ntocmeasc i s depun o declaraie de asigurare la Casa Teritorial de Pensii Publice.
Dac prin declaraia de asigurare se aduc dovezi c exist anumite perioade n care nu se
realizeaz venituri, la cererea asiguratului sau din initiativa C Teritorial de Pensii
declaratia poate fi suspendat i in a acele perioade nu se vor percepe contribuii.

Dac o persoan fizic nu se mai ncadreaz n cazurile enumerate de lege ca fiind

asigurati ai sistemului de asigurri de pensii, trebuie s depun solicitare de retragere n
termen de 30 de zile nsoit de un act justificativ.
B. Asiguraii facultativ:
a) Persoanele care nu se ncadreaz n categoria asigurailor obligatoriu;
b) Persoane care fac parte din categoria asiguratilor obligatoriu dar vor s i
suplimenteze veniturile;
c) Avocaii, personalul clerical i cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin
lege, neintegrate n sistemul public.
Aceasta asigurare se face printr-un contract care se ncheie de persoana fizic, n
form scris cu Casa Naional de Pensii Publice. Acesta i produce efectele din
momentul nregistrarii lui la C Teritorial de Pensii. n cazul rezilierii, sumele pltite
n baza contractului drept contribuii, nu vor putea fi restituite.
5. Definii stagiul de cotizare n sistemul public de pensii i analizai aceast
instituie juridic pentru fiecare categorie de pensie.
Definiie constituie stagiu de cotizare perioadele de timp p-u care asiguraii datoreaz
i/sau pltesc contribuii de asigurri sociale n sistemul public de pensii din RO, precum
i n alte ri n condiiile stabilite prin acordurile sau conveniile internaionale la care RO
este parte
Pensia pentru limit de vrst n acest caz stagiul minim de cotizare este de 15 ani att
p-u femei ct i p-u barbai. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, p-u femei si
barbai. (vrsta standart de pensionare 63-65).
n ce-i privete pe militarii n activitate, soldaii i gradaii voluntari, poliitii si
funcionarii publici din cadrul administrarii penitenciarelor, acestea au un stagiu minim de
cotizare n specialitate de 20 de ani pentru femei si barbati, iar stagiul complet de cotizare
este de 30 de ani, (vrsta standart de pensionare p-u aceste categorii fiind de 60 de ani).
Pensia anticipat pentru a putea fi beneficiarul acestei categorii de pensii trebuie s fi
depit stagiul complet de cotizare cu cel puin 8 ani, astfel putndu-se solicita pensia
anticipat cu cel mult 5 ani nainte de mplinirea varstei standart de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau n calcul
perioadele asimilate n care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate; a urmat
cursurile de zi a nvmntului universitar potrivit legii; a satisfcut serviciul militar, etc.
Pensia anticipat parial asiguraii care au realizat stagiile complet de cotizare sau au
depit stagiul complet de cotizare cu pn la 8 ani, pot solicita pensie anticipat parial
cu reducerea vrstelor standard de pensionare cu pana la 5 ani.
Pensia de urma legea arat c beneficiaz de acest drept urmaii pensionarului sau ai
asiguratului ntreintor de familie n cazul decesului acestuia, copiii acestuia i soul

supravieuitor, dac persoana decedat era pensionar sau ndeplinea condiiile pentru
obinerea unei pensii. n ce privete legatura stagiului de cotizare cu acest tip de pensie,
acesta ramne cel prevzut de lege aferent unui tip de pensie la care era ndreptit
pensionarul decedat.
Pensia de invaliditate doua cerine nasc dreptul la pensia de invaliditate: ncadrarea
ntr-un anumit grad de invaliditate i realizarea unui stagiu de cotizare efectiv la data
emiterii deciziei medicale privitor la capacitatea de munc. Astfel, beneficiaz de pensie
de invaliditate asiguarii care i-au pierdut capacitatea de munc din cauza unor boli
obinuite sau a unor accidente care nu au legtur cu munca, dac au realizat n condiiile
legii stagiul de cotizare.
Exist categorii care beneficiaz de acest tip de pensie indiferent de stagiul de cotizare
realizat (este cazul asigurailor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca din
cauza unor accidente de munc i a bolilor profesionale, precum i din cauza neoplaziilor,
schizofreniei i SIDA).
Asiguraii care nu ndeplinesc condiiile de stagiu de cotizare, li se acord un stagiu
potenial, determinat ca diferen ntre stagiul complet i stagiul de cotizare efectiv
realizat pn la data acordrii pensiei de invaliditate (sunt asemenea persoane cele care
au pierdut capacitatea de munc din cauza unei boli obinuite sau a unor accidente care nu
au legtur cu munca, ncadrate n gradul I i II de invaliditate.
6. Definii fiecare tip de pensie i enumerai categoriile de pensii, grupate pe
riscurile sociale acoperite.
- Pensia p-u limit de vrst reprezint prestaia de asigurri sociale ce se acord
asigurailor care ndeplinesc cumulativ, la data pensionrii, condiiile privind vrsta
standard de pensionare i stagiul minim de cotizare sau n specialitate, dup caz,
realizat n sistemul public.
- Pensia anticipat reprezint acea prestaie social de care pot beneficia asiguraii care
au depit stagiul complet de cotizare cu cel puin 8 ani, dar nu au atins vrsta standart
de pensionare. Aceti asigurai pot solicita pensia cu cel mult 5 ani nainte de
mplinirea vrstei standard de pensionare.
- Pensia anticipat parial reprezint acea prestaie social de care pot beneficia
asiguraii care au realizat stagiul complet de cotizare sau l-au depit cu cel mult 8 ani
dar nu a atins vrsta standard de pensionare.
- Pensia de urma reprezint prestaia de asigurri sociale de care beneficiaz urmaii
pensionarului sau asiguratului ntreintor de familie n cazul producerii riscului social
asigurat, respectiv decesul acestuia. Astfel au dreptul la pensie copii i soul
supravieuitor, daca persoana decedat era pensionar sau ndeplinea condiiile pentru
obinerea unei pensii.
- Pensia de invaliditate reprezint prestaia de asigurri sociale de care poate
beneficia asiguratul atunci cnd se produce riscul social asigurat, respectiv pierderea
total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc.
- Pensia pentru limit de vrst, pensia anticipat i pensia anticipat parial reprezint
categorii de prestaii ce se pltesc ca urmare a producerii riscului asigurat al btrneii.

Pensia de invaliditate - riscul invaliditii

Pensia de urma este platit de asigurtor ca urmare a producerii riscului decesului
asiguratului.
Enumerai riscurile sociale corelativ cu prestaiile de asigurri sociale n lumina
dispoziiilor OIM.
Riscurile sociale sunt consecinele ce apar ca urmare a producerii unor
evenimente n viaa omului. Potrivit prevederilor Conveniei Organizaiei
Internaionale a Muncii nr. 102/1952, aceste evenimente pot fi boala, maternitatea,
invaliditatea, btrneea, accidentul de munc i boala profesional, decesul, omajul,
obligaiile familiale.
Pentru fiecare categorie de riscuri sociale sunt prevzute prestaii specifice, n
sensul Conveniei fie ajutoare directe sub forma ngrijirii, fie ajutoare indirecte printro rambursare a cheltuielilor suportate de persoana interesat. Corespondent riscurilor
sociale identificate, Convenia prevede urmtoarele categorii de prestaii:
Indemnizaii de boal (caz de incapacitate de munc);
Prestaii de omaj (caz de suspendare a veniturilor ca urmare a imposibilitilor de a
obine un loc de munc);
Prestaii de btrnee ( n caz de supravieuire peste o anumit vrst);
Prestaii n caz de accidente de munc i boli profesionale;
Prestaii familiale (ca urmare a responsabilitii pentru ntreinerea copiilor);;
Prestaii de maternitate (ca urmare a suspendrii veniturilor n caz de sarcin i
natere);
Prestaii pentru urmai (n caz de pierdere a subzistenei de ctre vduv sau de ctre
copii n urma decesului ntreintorului familiei).

Care sunt contribuiile sociale ce trebuie pltite n sistemele publice de asigurri

sociale din Romnia.

Contribuia de asigurri sociale reprezint una dintre sursele de venituri a

bugetului asigurrilor sociale de stat, angajatorul fiind cel cruia i revine cea mai
mare pondere de la alimentarea fondului de asigurri sociale prin plata de contribuii.
n sistemul public de pensii contribuia de asigurri sociale se stabileste si este
platit n funcie de condiiile de munc i se datoreaz de asigurat i/sau angajator.
26,3% pentru condiii normale de munc, din care 10,5% pentru contribuia
individual i 15,8% pentru contribuia datorat de angajator;
31,3% pentru condiii deosebite de munc, din care 10,5% pentru contribuia
individual i 20,8% pentru contribuia datorat de angajator;
36,3% pentru condiii speciale de munc i pentru alte condiii de munc, din
care 10,5% pentru contribuia individual i 25,8% pentru contribuia datorat
de angajator.

n ceea ce privete contribuiile la omaj, acestea sunt stabilite la nivelul de:

0,5% - contribuia datorat de angajatori;

0,5% - contribuia individual.
Aceasta se suport n integralitate din bugetul asigurrilor pentru omaj la nivelul cotei
stabilite pentru condiiile normale de munc.

De asemenea, angajatorii mai datoreaz o contribuie de asigurare pentru

accidente de munc i boli profesionale, difereniat n funcie de clasa de risc,
cuprins ntre 0,15% - 0,85%, precum i o contributie de 0,25% pentru la
Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale.
Sntate
n ceea ce privete CASS, Legea nr. 339/2015, referitoare la bugetul de stat pentru 2016,
publicat n Monitorul Oficial nr. 941, din 19 decembrie menine nivelul contribuiei la
sntate la nivelul din 2015, i anume:

5,5% pentru contribuia individual;

5,2% pentru contribuia datorat de angajator

De asemenea, contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate este

i ea aceeai ca anul pn acum, de 0,85%.
Creste salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale
Legea bugetului asigurrilor sociale conceput pentru 2016 majoreaz cu peste 260 de lei
ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat.
n timp ce in 2015 acest ctig salarial era 2.415 lei, n 2016, el va crete pn la 2.681 lei.
n aceste condiii i cuantumul ajutorului de deces se va majora tot pn la 2.681 lei, n cazul
asiguratului sau pensionarului.
n schimb, in cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de
deces va fi n 2016 de 1.341 de lei , fa de 1.208 de lei, ct este n acest an.
Contribuia de asigurri sociale datorat de contribuabili nu se impoziteaz. Exist i situaii
cnd nu se datoreaz contribuie de asigurri sociale, i anume cei care ncheie contracte de
administrare ori de management nu datoreaz contribuii p-u acele venituri ocazionale dac pe
lng aceasta mai sunt i salariai. Prin lege sunt stabilite sumele pentru care nu se datoreaz
contribuie de asigurri sociale.

7. Analizai comparativ pensia anticipat i pensia anticipat parial.

Asemnri:
reprezint categorii de prestaii ce se pltesc ca urmare a producerii riscului asigurat al
btrneii;
asiguraii pot solicita aceast prestaie cu cel mult 5 ani nainte de mplinirea vrstei
standard de pensionare;
cadrele militare n activitate, soldatii, politistii si personalul din sistemul administrarii
penitenciarelor trebuie s ndeplineasc practic aceleai condiii n ambele cazuri, cu
diferena stagiului complet de cotizare, care pentru pensia anticipat este de cel puin 8
ani i n cazul pensiei anticipat parial, stagiul complet de cotizare fiind de cel mult
8 ani.
n ambele cazuri nu se iau n calcul anumite perioade contributive, asimilate,
prevzute de lege.

La mplinirea vrstelor standard de pensionare prevzute de lege, pensia anticipat i

cea anticipat parial devine pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz potrivitv
legii.
Att pensia anticipat ct i pensia anticipat parial se aseamn prin faptul c n
cazul lor este posibil reducerea vrstei standard de pensionare atunci cnd este
realizat stagiul complet de cotizare
n ambele cazuri pensia nu poate fi cumulat cu nici un alt venit profesional.

Deosebiri:
-

Pe cnd n cazul pensiei anticipate stagiul complet de cotizare trebuie depit cu cel
puin 8 ani, n cazul pensiei anticipat parial acest stagiu de cotizare va trebui s fie
depit cu cel mult 8 ani.

8. Definii pensia pentru limit de vrst i precizai care sunt particularitile

acestei prestaii n situaia asigurailor care au lucrat n condiii deosebite i/sau
speciale de munc.
-

Pensia p-u limit de vrst reprezint prestaia de asigurri sociale ce se acord

asigurailor care ndeplinesc cumulativ, la data pensionrii, condiiile privind vrsta
standard de pensionare i stagiul minim de cotizare sau n specialitate, dup caz,
realizat n sistemul public.
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare n condiii deosebite, speciale
sau n alte condiii de munc prevzute de lege au dreptul la pensie p-u limit de vrst
cu reducerea vrstelor standard de pensionare, fr ca reducerea total s depeasc
13 ani.

In atare conditii, varstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru
femei si 52 de ani pentru barbati

9. Precizai categoriile de beneficiari ai pensiei de invaliditate i precizai n ce

condiii se poate beneficia de o astfel de prestaie.
Persoanelor ncadrate n munc care au suferit accidente de munc survenite n timpul
ndeplinirii sarcinelor de serviciu ori din cauza bolilor profesionale, i-au pierdut total
sau n cea mai mare parte capacitatea de munc;
Persoanelor din cauza neoplaziilor, schizofreniei i SIDA.
Persoanelor din cauza bolilor obinuite i accidentelor care nu au legtur cu munca.
Persoanele care au satisfcut serviciul militar , ca militar n termen sau militar cu
termen redus, care au fost concentrate, mobilizate sau n prizoneriat;
Elevii unei coli militare/coli de ageni de poliie
Elevi, ucenicii i studenii care i-au pierdut total sau peste jumatate din capacitatea de
munc, ca urmare a accidentelor i bolilor profesiunale intervenite in timpul si din
cauza practicii profesionale;
Participanii la lupta pentru victoria revoluiei din 1989 care si-au pierdut total sau
partial capacitatea de munca sau au fost mutilai;

Pentru acordarea pensiei de invaliditate este necesar a se evalua capacitatea de munc

ntru constatarea gradului de invaliditate de ctre medicul specializat n expertiza medical

a capacitii de munc. O alt condiie este realizarea unui stagiu de cotizare efectiv la
data emiterii deciziei medicale asupra capacitii de munc.

10. Analizai gradele de invaliditate, identificnd elementele distinctive ale

fiecruia n raport cu celelalte.
Gradul I se caracterizeaz prin pierderea total a capacitii de munc i
autongrijire;
Gradul II se caracterizeaz prin pierderea total a capacitii de munc cu pstrarea
capacitii de autongrijirii;
Gradul III se caracterizeaz prin pierderea a cel puin jumtate din capacitatea de
munc, invalidul putnd s presteze o activitate profesional corespunztoare a cel
mult jumtate din timpul normal de munc.
11. Care sunt beneficiarii pensiei de urma i precizai n ce condiii poate
beneficia soul supravieuitor de aceast prestaie.
Copiii au dreptul la pensie de urma:
a) Pn la vrsta de 16 ani;
b) Dac i continu studiile ntr-o form de nvmnt organizat potrivit legii, pana
la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;
c) Pe toat durata invaliditii de orice grad, dac aceasta s-a ivit n perioada n care
se aflau n una dintre situaiile de la a) i b).
Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma n urmtoarele condiii:

Pe tot timpul vietii de la momentul mplinirii vrstei standard de pensionare, cu

condiia ca durata cstoriei s fi fost de minim 15 ani. Daca durata casatoriei a fost
mai mica de 15 ani dar cel puin de 10 ani, coantumul pensiei de urma se diminuiaza
cu 0,5 % p-u fiecare lun, respectiv cu 6 % p-u fiecare an.
Indiferent de vrst, pe perioada ct este invalid de gradul I si II, cu condiia ca durata
cstoriei s i fost de cel putin 1 an.
Indiferent de vrst si de durata cstoriei, dac decesul a intervenit ca urmare a unui
accident de munc, sau a unei boli profesionale, cu condiia s nu realizeze venituri
lunare dintr-o activitate profesional p-u care asigurarea este obligatorie, sau chiar
dac realizeaz, acestea sunt mai mici de 35 % din salariul mediu brut pe economie;
Pe o perioad de 6 luni de la data decesului dac n acea perioad nu realizeaz venitul
lunar dintr-o activitate profesional p-u care asigurarea este obligatorie sau realizeaz
dar acestea sunt mai mici de 35 % din salariul mediu brut pe economie.
Dac are n ngrijire, la data decesului, unul sau mai multi copii n vrst de pana la 7
ani, beneficiaz de pensie de urma pana la data mplinirii a varstei de 7 ani de ctre
ultimul copil, cu condiia s nu realizeze venituri lunare dintr-o activitate profesional
p-u care asigurarea este obligatorie sau acestea sa fie mai mici de 35 % din venitul
mediu brut pe economie
Daca sotul are dreptul la pensia proprie si indeplineste si condiiile pentru pensia de
urma, poate opta p-u cea mai avantajoas.

12. Enumerati categoriile de concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate

si precizati care este conditia de stagiu pentru a beneficia de astfel de prestatii

a) concedii medicale i indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc, cauzat de boli

obinuite sau de accidente n afara muncii;
b) concedii medicale i indemnizaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea
capacitii de munc, exclusiv pentru situaiile rezultate ca urmare a unor accidente de munc
sau boli profesionale;
c) concedii medicale i indemnizaii pentru maternitate;
d) concedii medicale i indemnizaii pentru ngrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale i indemnizaii de risc maternal.
Dreptul la concediile i indemnizaiile prevzute de lege este condiionat de plata contribuiei
de asigurri sociale de sntate destinat suportrii acestor indemniza ii , denumit
contribuii pentru concedii i indemnizaii.
Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de concedii si indemnizatii, este de o
lun realizat n ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acord concediul medical.
13. Analizati indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Durata de acordare a concediului i a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de
munc, pentru fiecare tip de afeciune, este de cel mult 183 de zile n interval de un an, socotit
din prima zi de mbolnvire.
ncepnd cu a 91-a zi concediul se poate prelungi, de ctre medicul specialist, pn la
183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurrilor sociale.
Asiguraii a cror incapacitate temporar de munc a survenit n timpul concediului de
odihn sau al concediului fr plat beneficiaz de indemnizaie pentru incapacitate temporar
de munc, concediul de odihn sau fr plat fiind ntrerupt, urmnd ca zilele neefectuate s
fie reprogramate.
Beneficiaz de indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc, n aceleai
condiii ca i ceilali asigurai, pensionarii care desfasoara activitati pe baza de contract
individual de munca sau in baza raportului de serviciu, precum si orice alte activitati
dependente si cei care desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului precum si memobrii
cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, precum i pensionarii de
invaliditate gradul III sau, dup caz, pensionarii nevztori, care sunt membri ai asociatiei
familiale sau persoane autorizate sa desfasoare activitati independente
Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc se
determina prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilita ca medie a
veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.
Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc, determinat
de tuberculoz, SIDA, neoplazii, precum i de o boal infectocontagioas din grupa A i de
urgene medico-chirurgicale este de 100% din baza de calcul stabilita ca medie a veniturilor
lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare
Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc se suport dup cum urmeaz:
A. de ctre angajator, din prima zi pn n a cincea zi de incapacitate temporar
de munc.

B. din bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, ncepnd

cu:
a)ziua urmtoare celor suportate de angajator, conform lit. A, i pn la data
ncetrii incapacitii temporare de munc a asiguratului sau a pensionrii acestuia;
b)prima zi de incapacitate temporar de munc, n cazul persoanelor care
beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru
somaj, respectiv in cazul asociatilor, comanditarilor sau actionarilor, membrilor
asociatiei familiale, persoanelor autorizate sa desfasoare activitati independente, dar si
al persoanelor care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si
indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav, in conditiile in care au inceput stagiul
de cotizare pana la data de 1 ianuarie 2006.
14. Precizati ce prestatii de asigurari in sistemul de sanatate sunt corelative
riscului social al maternitatii si analizati-le comparativ.
- Concediul i indemnizaia de maternitate
- Concediul si indemnizatia de risc maternal
1. Concediul de maternitate - Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcin i
luzie, pe o perioad de 126 de zile calendaristice, perioad n care beneficiaz de
indemnizaie de maternitate. Concediul de risc maternal se poate acorda, n ntregime sau
fracionat, pe o perioad ce nu poate depi 120 de zile, de ctre medicul de familie sau de
medicul specialist care urmareste sarcina, care va elibera un certificat medical n acest sens,
dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevzute de legislaia privind sistemul
public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale.
2.Indemnizaia de maternitate Cuantumul brut al indemnizatiei de maternitate este
de 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie
stagiul de cotizare. Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate. Indemnizatia de risc maternal Cuantumul indemnizatiei de
maternitate este de 75% din baza de calcul stabilita ca medie a veniturilor lunare din ultimele
6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii
minime brute pe tara lunar. Indemnizatia de risc maternal se suporta integral din bugetul
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
3. Pe perioada in care salariata beneficiaza de indemnizatie de risc maternal/de
maternitate, contractul individual de munca este suspendat de drept in temeiul prevederilor
legale.
4. Titularul concediului de maternitate este numai femeia insarcinata sau lauza.
Concediul de risc maternal este concediul de care beneficiaz salariatele gravide, care au
nascut recent sau care alapteaza, pentru protectia sanatatii si securitatii lor si/sau a fatului
ori a copilului lor.
15. Analizati comparativ concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului
bolnav in varsta de pana la 7 ani sau in cazul celui cu handicap in varsta de pana la 18
ani si concediul si indemnizatia de maternitate.

1. Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav Asiguratii au

dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 7 ani, iar in
cazul copiului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18
ani. Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav se acorda pe o durata de maximum 45 de
zile calendaristice pe an, pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este
diagnosticat cu boli infectoconkktagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este
supus unor interventii chirurgicale. In cazul acestor exceptii, durata concediului medical va fi
stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul
specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale. Concediul de maternitate Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcin i luzie, pe o perioad de 126 de zile
calendaristice, perioad n care beneficiaz de indemnizaie de maternitate.
2. Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav - Cuantumul brut al
indemnizatiei de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din
cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Indemnizatia se suporta integral din
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Indemnizaia de maternitate
Cuantumul brut al indemnizatiei de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare din
ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Indemnizatia se
suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
3. Pe perioada in care salariata beneficiaza de indemnizatie pentru ingrijirea copilului
bolnav/de maternitate, contractul individual de munca este suspendat de drept in temeiul
prevederilor legale.
4. Titularul concediului de maternitate este numai femeia insarcinata sau lauza.
Beneficiaza de indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre
parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare, tutorele copilului,
adoptatorul, precum si persoana care ia in plasament un copil.
16. Definiti indemnizatia de somaj si precizati conditiile ce trebuie indeplinite de
o persoana pentru a beneficia de aceasta indemnizatie.
Indemnizatia de somaj reprezinta o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca
urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant
care nu s-au putut incadra in munca.
Conditii:
a) are un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare
datei inregistrarii cererii;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri
mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) nu indeplineste conditiile de pensionare, conform legii;
d) este inregistrat la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza
teritoriala isi are domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca a avut ultimul loc de munca ori a
realizat venituri in acea localitate.
17. Analizati notiunile de somer si beneficiar al indemnizatiei de somaj si identificati
asemanarile si deosebirile dintre acestea.
Somerul - persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la
indeplinirea conditiilor de pensionare;
starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei
munci;

nu are loc de munc, nu realizeaz venituri sau realizeaz, din activiti autorizate
potrivit legii, venituri mai mici dect valoarea indicatorului social de referin al
asigurrilor pentru omaj i stimulrii ocuprii forei de munc, n vigoare;
este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar gasi un loc
de munca;
Beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt somerii si persoanele asimilate acestora, fiind
asigurati in sistemul asigurarilor sociale de stat si in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si
beneficiind de toate drepturile prevazute de lege pentru asiguratii acestor sisteme.
Somerii beneficiaza de indemnizatii de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei
inregistrarii cererii;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) nu indeplineste conditiile de pensionare, conform legii;
d) sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au
domiciliul;
Persoanele asimilate somerilor beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc
urmatoarele conditii cumulativ:
a) sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au
domiciliul;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare
c) nu indeplineste conditiile de pensionare, conform legii;
18. Definiti alocatia de stat pentru copii, precizati titularul acestui drept, precum si
beneficiarii si identificati conditiile ce trebuie indeplinite pentru a putea beneficia de
aceasta prestatie de asistenta sociala
Alocatia de stat reprezint una dintre principalele prestaii de asisten social i const ntr-o
sum de bani pe care statul o acord familiilor cu copii n vederea acoperirii pariale a
nevoilor de cretere i educare a acestora.
Titularul dreptului la alocatie de stat pentru copii este copilul.
Beneficiari - Alocaia de stat pentru copii se pltete unuia dintre prini, n baza acordului
dintre acetia, sau in caz de neintelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotararii
judecatoresti, printelui cruia i s-a ncredinat copilul spre cretere i educare.
Alocatia de stat pentru copii se plateste si tutorelui, curatorului, persoanei creia i-a fost dat
copilul n plasament familial, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost
ncredinat copilul in vederea adoptiei.
Dupa implinirea varstei de 14 ani, plata alocatiei de stat se plateste direct titularului, cu
incuviintarea reprezentantului sau legal.
Alocatia de stat pentru copii se acorda titularului la implinirea de catre acesta a varstei de 18
ani.
Conditii - Potrivit legii, alocaia de stat se acord pentru toti copiii n vrst de pn la 18 ani,
precum si tinerilor care au implinit vrsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamantului
liceal sau postliceal, organizate in consitiile legii, pn la termiarea studiilor.
19. Precizati conditiile pentru a beneficia de indemnizatie pentru cresterea copilului in
varsta de pana la 1-3 ani.

Persoanele care, n ultimul an anterior datei naterii copilului, au realizat timp de 12 luni
venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal, cu
modificrile i completrile ulterioare, beneficiaz de concediu pentru creterea copilului n
vrst de pana la 1-2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum i de o
indemnizaie lunar. Persoanele care vor sa beneficieze de concediul de crestere a copilului si,
automat, de indemnizatia lunara trebuie sa-si exprime in scris optiunea, aceasta neputand fi
schimbata ulterior.
20. Analizati comparativ concediul si indemnizatia de maternitate cu concediul si
indemnizatia pentru cresterea copilului.
1. Concediul si indemnizatia de maternitate se acorda femeii insarcinate sau lauzei, pe o
perioad de 126 de zile calendaristice, perioad n care beneficiaz de indemnizaie de
maternitate. Persoanele care, n ultimul an anterior datei naterii copilului care au realizat timp
ce 12 luni venituri profesionalte supuse impozitului pe venit, conform Codului fiscal,
beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1-ani sau, in cazul
copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara.
2. Indemnizaia de maternitate Cuantumul brut al indemnizatiei de maternitate este de
85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie
stagiul de cotizare. Indemnizatia pentru cresterea copilului Cuantumul indemnizatiei
lunare pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in
ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care opteaza parintii, acesta are
anumite limite minime si maxime.
3. Titularul concediului de maternitate este numai femeia insarcinata sau lauza. Titularul
concediului pentru cresterea copilului poate fi unul dintre parintii firesti ai copilului,
persoanele care adopta un copil, persoanele care iau in plasament un copil, persoana care este
tutorele copilului.