Sunteți pe pagina 1din 96

Urgene infecioase

Care sunt cauzele de febr peste 38C n cazul


sugarilor de 1-3 luni, care se prezint n
departamentul de urgen?

Steven M, Cronan K, et a. Pediatric Emergency Medicine - Secrets, second edition. Philadelphia: Mosby Elsevier;
2008.

Infectii respiratorii acute


prima cauza de boala infectioasa la copil
prima cauza de morbiditate ( 50% din consultatiile din
ambulator ) si mortalitate la copilul sub 5 ani
Din totalul de infectii respiratorii acute 95% intereseaza
caile aeriene superioare cu forme clinice usoare.

5% infectii respiratorii inferioare in tablouri clinice


uneori severe ce impun deseori spitalizarea

`
Nas
Cavitatea nazal
Faringe

Cavitatea bucal
Laringe
Trahee

Bronhia principal
dreapt
Plmni

Aparat respirator:
Cai aeriene

superioare/inferioare

Plamani:

Bronhii,

Interstitiu,

Parenchim

Aparat cuprinzator- afectiuni multiple


Mii litrii aer/zi

MECANISME DE APARARE
A. MECANICE

filltrare nazofaringiana;
aderenta la mucoasa;
interfata bacteriana;
saliva( proteaza,lizozim);
Ig A secretor;
epiglota;
reflex de tuse;
mucus;
bariera epiteliala;
transport mucociliar;

B. FAGOCITARE

macrofage;
polimorfonucleare;
celule epiteliale;
macrofage pulmonare;

C. MECANISME IMUNE
.
Imunitate umorala;
celule B;
complement;
opsonizare;
neutralizaqre;
complexe imune;
Imunitate celulara;
CD4+helper;
CD8+supresor;
limfokine;
citotoxicitate;
imunoreglare;

RINOFARINGITA ACUTA

RINOFARINGITA ACUTA
Manifestari clinice
obstructie nazala
respiratie orala
stranut
tuse
rinoree
febra > 38,5 C
alimentatie dificila (la sugari, deoarece
nu stiu sa respire pe gura)
detresa respiratorie moderata
In forma obisnuita de boala

debutul este brusc

Se modifica starea generala in primele 3-4 zile de evolutie, apoi se


amelioreaza progresiv

febra progresiva dureaza 1-3 zile (< 38,5 C)

Care este cea mai frecvent etiologie a


Rinofaringitei?
Virusurile sunt responsabile de majoritatea
faringitelor la copil, ct i la adult (70-80%).
Cel mai frecvente:
- Rinovirus
- Epstein Barr
- Parainfluenza
- Influenza A si B
- HIV
- Adenovirus
- HSV 1 si 2
- Enterovirus

RINOFARINGITA ACUTA

Investigatii de laborator:
nu sunt necesare la copilul cu rinofaringita
necomplicata
secretiile nazale sunt initial sero-mucoase si devin
muco-purulente (galben-verzui) spre sfarsitul bolii
aspectul muco-purulent al secretiilor nazale NU
semnifica o suprainfectie bacteriana

unele boli ale tractului respirator pot debuta cu


tablou clinic de rinofaringita:

laringita obstructiva, abces periamigdalian, abces


retrofaringian: pe parcursul evolutiei unei rinofaringite
apar stridor / tiraj / disfagie
faringo-amigdalite streptococice: odinofagie brusc
instalata / hiperemie faringiana intensa si net delimitata /
exsudat amigdalian / adenopatie latero-cervicala sensibila
pneumonie: febra > 38,5 C / stare generala alterata / tuse
productiva, frecventa / dispnee / tiraj / durere toracica /
polipnee
Afectiuni eruptive virale rujeola ,rubeola
Gripa ,MNI

RINOFARINGITA ACUTA
Rinofaringitele acute sunt insotite de congestia
mucoasei sinusale si a timpanului, neavand
semnificatia unor complicatii.
Complicatii:
Otita

medie acuta sugerata de:

otalgie, otoree
somn agitat / iritabilitate / inapetenta /
febra > 38,5 C sau febra prelungita > 4 zile

febra care reapare dupa o perioada de afebrilitate /


- diagnostic prin otoscopie

agentii etiologici ai otitei & sinuzitei:


streptococ de grup A,pneumococ,H. influenzae,
stafilococ

OTOSCOPIE

1
3

1. Timpan hipervascularizat,
2. Timpan cu bule, otit seroas
3. Timpan bombat, otit colectat

Sinuzita bacteriana sugerata de:


persitenta simptomelor > 10-14 zile /
febra > 39C /
secretii purulente care persista > 3-4 zile consecutive /
dureri spontane sau provocate (presiune, percutie) cu
localizare supraorbitala sau facial unilateral
Rx sinusuri, CT
Tratament: local ,general

La natere: sinusurile etmoidale aerate


dar mici; sinusurile maxilare aerate mici;
1-2 ani: sinus sfenoidal aerat
5-7 ani: sinusurile frontale aerate
n timpul dezvoltrii, sinusurile srac
aerate, au aspect radiologic opac.

SINUZITE, IMAGINI C.T.

MASTOIDIT

Cum nu putem fi unversali si sa


cunoastem totul despre toate este de
preferat sa ne limitamin a cunoaste
putin din toate
B.Pascal

RINOFARINGITA ACUTA
Tratament
De regula, se trateaza ambulator.
Se spitalizeaza in urmatoarele situatii:
a. sugar cu febra > 39 C
b. evolutie prelungita > 10 zile
c. complicatii: otita, sinuzita

!!! NU se recomanda tratament antibiotic


in rino-faringite (etiologie virala) deoarece
creste riscul de aparitie a unor reactii adverse
(reactii alergice, diaree, infectii micotice,

dezvoltarea rezistentei bacteriene)

hidratarea orala creste fluiditatea secretiilor - bauturile


calde (folosite traditional)
- instilatiile nazale cu solutii saline fluidifica secretiile
nazale si faciliteaza indepartarea acestora => ser
fiziologic (5-10 picaturi),COLARGOL
ALTELE: Bixtonim,Olinth>2ANI
dezobstructia nazala e indicata inaintea meselor

- aspirarea secretiilor cu pompa / "batista


bebelusului" /

RINOFARINGITA ACUTA
Tratament simptomatic
1. paracetamol 10-15 mg/kg/doza p.o. sau intrarectal la 8
ore
2. sau
2. ibuprofen 10 mg/kg/doza, p.o. la 8 ore
sau
3. Diclogesic (diclofenac) supoz. 12,5 mg, doza = 1-3
mg/kg/zi
Aspirina este CONTRAINDICATA risc de sd. Reye
Algocalminul nu este indicat risc de agranulocitoza
(0,5/10000) si anafilaxie
* tratamentul antitermic este indicat inca 24 ore de la

Ibuprofen+Acetaminofen n tratamentul
febrei

Cteva studii efectuate n ultimii 10 ani au gsit rezultate


modeste n cretera efectului antipiretic.
Singurul beneficiu este cel al cumulrii reaciilor
adverse.
Terapia alternativ este recomandat numai n cazuri
excepionale.

Dac terapia este instituita este prudent a se folosi doze


submaximale ale fiecrui agent (acetaminofen 12,5
mg/kg/doza; ibuprofen 5 mg/kg/doza; la fiecare 4 ore, cu
un maxim de 3 doze/zi pentru fiecare agent)
Prinii n general sunt anxioi i se tem i de febra
moderat; trebuie s le fie explicate principiile
tratamentului antipiretic.

Fleisher G, Ludwig S, Henretig F. Textbook of Pediatric Emergency Medicine.


Philadelphia: Lippincott Williams& Wilkins; 2006

RINOFARINGITA ACUTA
- NU mucoliticele cresc fluiditatea secretiilor, ci hidratarea orala si instilatiile
nazale cu ser fiziologic
- codeina si derivatele opiacee sunt contraindicate la sugar si copilul mic din
cauza efectelor adverse (convulsii)

RINOFARINGITA ACUTA
Educatia parintilor
explicatiile acordate parintilor despre etiologie

virala si evolutia

naturala a bolii reprezinta o metoda de reducere a presiunilor exercitate


de acestia pentru indicatia antibioticului la copilul cu rinofaringita

cresterea aportului de lichide pentru mentinerea


secretiilor in stare fluida, usor de drenat

boala poate fi prevenita prin spalat


frecvent pe maini
evitarea contactului cu persoane
bolnave, fiind transmisa pe cale
aerogena si prin contact direct cu
persoana infectata

Definiia i prevalena rinitei alergice


Rinita = grup de afeciuni nazale caracterizate prin 1
sau mai multe simptome1

Congestie nazal / blocaj nazal


Prurit nazal
Rinoree
Strnut
Alterarea intermitenta a mirosului si uneori si a gustului

1. Dykewicz. J Allergy Clin Immunol. 2003;111(suppl):

Rinita alergic
cel mai frecvent tip de rinit cronic
(inflamaia mucoasei nazale)
afecteaz 17% - 29% din populaie n UE
(media: 23%)2
prevalen n cretere a atopiei la brbaii de
vrst medie: generaia alergic3

2. Bauchau and Durham. Eur Respir J. 2004;24:758.


3. Linneberg. BMJ. 2005:331.352.

Rinita alergica reprezinta expresia


clinica a modificarilor tisulare produse
prin inflamatia cailor aerifere superioare,
secvential expunerii la alergene si
interactiunii intre IgE specifice si alergene;

Evolutia clinica a rinitei alergice este:


intermitenta si
persistenta

~80% dintre pacienii astmatici au i rinit alergic

Toi pacienii astmatici

Adaptat dup Bousquet J et al J Allergy Clin Immunol 2001;108(suppl 5):S147S334; Sibbald B, Rink E Thorax 1991;46:895901; Leynaert B
et al J Allergy Clin Immunol 1999;104:301304; Brydon MJ Asthma J 1996:2932.

ALERGENII IMPORTANTI
Acarienii
Polenurile de
graminee, copaci
si ierburi
Animalele mici
Gandacii
Fungi

Congestia nazal
CITOKINE
IL-1
IL-3
IL-4
IL-5
IL-6
IL-13
TNF-

Faza precoce a rspunsului inflamator

Rspuns
precoce

Strnut
Prurit
Rinoree
Congestie nazal

HISTAMINA
Leukotriene C4
Prostaglandia D2
Triptaza

CHEMOKINE
IL-8

Mucoasa
nazal

Influx de celule
inflamatorii

Rspuns
Alergic
inflamator

Inflamaie nazal
Obstrucie nazal

Molecule de adeziune
P-selectina

Faza tardiv a rspunsului inflamator


(424 ore)

Diagnosticul diferential cu alte afectiuni


nazale

Polipi
Defecte ciliare
Rinoreea cerebrospinala
Tumori: benigne, maligne
Mecanice: deviatii de sept, corpi straini,
atrezia de coane
Granuloame: sarcoidul, infectioase,distructia
septului nazal

Rinita alergic:
afeciuni comorbide frecvente

Astm
Otita urechii medii
Sinuzita
Eczema
Faringita

Hipertrofia limfoid
Apneea de somn
obstructiv
Alterarea vorbirii
Conjunctivita

Cu cat nivelul de cunoastere si putere


este mai inalt cu atat trebuie sa fie mai
mare simtul raspunderii noastre morale

Dalai Lama

Ghidurile ARIA: recomandri pentru


tratamentul rinitei alergice

Uor
intermitent

Moderat
sever
intermitent

Uor
persistent

Cromone,
local,,,
Steroid intranazal
Cromone

Moderat
sever
persistent

Montelucast

Antihistaminice H1Cromone
de a doua generaie, nesedative

Decongestionant intranazal (<10 zile) sau decongestionant oral


Evitarea alergenilor i substanelor iritante
Imunoterapie
ARIA = Rinita alergic i impactul acesteia n astm (Allergic Rhinitis and its Impact
on
Asthma).
Bousquet et al. Allergy. 2002;57:841.
Bousquet et al. Allergy. 2003;58:192.

FARINGOAMIGDALITA
ACUTA

F. A ACUTE
1. Definitie
Infectii acute ale mucoasei oro-faringelui +/- afectare amigdaliana
2. Etiologie
2.1. Virala:
- rhinovirusuri,

coronavirusuri, adenovirusuri, virusuri


herpetice (simplex 1 & 2), virus paragripal, virusuri gripale A
& B, citomegalovirus, virus Epstein-Barr, HIV
- enterovirusuri (virus Echo, Coxsackie si polio) - agenti
etiologici ai herpanginelor

2.2. Bacteriana: Streptococ beta-hemolitic de grup A,


de grup C sau G; anaerobi; Corynebacterium
diphtheriae; Neisseria gonorrhoeae; Yersinia
enterocolitica; Mycoplasma pneumoniae; Chlamydia
psittaci si Ch. pneumoniae; Stafilococ patogen
(auriu, hemolitic, coagulazo-pozitiv)

2.3. Micotica: Candida albicans

Conjunctivit
Coriz
Tuse
Disfonie
Stomatit
Ulcere orale discrete
Diaree
Exantem caracteristic

Streptococul pyogenes, cunoscut ca Streptococ


hemolitic de grup A, este cea mai frecvent
bacterie ce cauzeaza faringita la copil (20-30%
din cazurile de faringita la copil).

- debut brusc cu febr i odinofagie la un copil


de vrst colar; febra este adesea moderat sau
absent
- cefalee, durere abdominaladifuz, grea,
vrsturi, halen pot fi prezente.
- faringele este rou i amigdalele sunt mrite .
- se pot observa depozite amigdaliene, peteii la
nivelul palatului;

- limfadenopatie subangulomandibular
semnificativ
- tuse si coriz sunt n mod caracteristic
absente Attila M, Zaoutis T, Klein J, Meier F. Performance of a predictive model
34

for streptococcal faringitis in children. Arch Pediatr Adolesc Med 2001;155:687-691.

Eti responsabil nu numai pentru


ce spui ci i pentru ce nu spui.

Martin Luter (1483-1546)

Faringita acut streptococica

5% din toi pacienii pediatrici


11% din copii colari primesc tratament pentru faringit
Cel mai frecvent ntre 5 i 8 ani
15 20% sunt asimptomatici
Neobinuite sub 1 an

FA STREPTOCOCICA

ANGINA ACUTA ERITEMATOASA


= etiologie virala =

ANGINA ACUTA in mononucleoza infectioasa

Cele 3 cauze majore de faringit acut


exsudativ la copii:
Streptococ -hemolitic de grup A
Adenovirus
EBV
4. Steven M, Cronan K, et a. Pediatric Emergency Medicine - Secrets, second edition.
Philadelphia: Mosby Elsevier; 2008.

FARINGITA ACUT STREPTOCOCIC

F util

-teste rapide
- exudat faringian
Valoare limitata - nr. leucocite,formul leucocitar ,ASLO
Fara valoare : VSH, prot C reactiva

Diagnosticul bacteriologic
- Exudat faringian Culturi (1-2 zile)
- Teste de dg rapid (TDR):
Identificarea Ag strepto n prelevatul faringian
Rapid (minute) - n timpul consultaiei
Sensibilitate peste 90%
Specificitate peste 95%
Nu evideniaz alte bacterii

F.A.
4. Tratament
4.1. Tratamentul anginelor virale
A. Igieno-dietetic: Temperatura,Umiditate,aport suplimentar de lichide
B. tratament simptomatic:
1. antitermice si antiinflamatoare
- Paracetamol p.o. sau intrarectal 10-15 mg/kg/doza la 8 ore
- Ibuprofen p.o. 10-20 mg/kg/doza la 8 ore
- Diclogesic (diclofenac) - supoz., 12,5 mg, doza 1-3 mg/kg/zi
- de preferat evitarea metamizolului (algocalmin / novocalmin)

C. terapie locala - Flurbiprofen (Strepsils);

Benzidamida (Tantum verde); Fusafungina


(Bioparox) etc.
3. decongestionante nazale
4. antihistaminice( 6luni- ZIRTEC_
CETIRIZINA) 5mg/5ml(0,5mg/KG)
CLARINEX(AERIUS) Romergan,Claritine
5. antiemetice - la nevoie

Cele trei obiective principale ale diagnosticului i


managementul faringoaamigdalitei cu streptococ de
grup A:
Societatea American de boli infectioase (IDSA):

1. Prevenia RAA
2. Prevenia complicaiilor supurative
3. Scderea rapid a ratei de infecie

F.A.
4. Tratament
4.2. Tratamentul anginei streptococice
A. igieno-dietetic: aport crescut de lichide
B. tratament etiologic (antibioterapie):

Penicilina este antibioticul de electie datorita


eficacitatii,
sigurantei dovedite,
spectrului
costului scazut.

Tratamentul va ncepe ct mai curnd


posibil fr atepta rezultatul culturii!!!
Tratamentul antibiotic previne RAA, chiar
dac a fost iniiat la 9 zile de la debutul
bolii.

Berkowitzs Pediatrics:A primary Care Approach


Pen V 250 mg x 2-3/zi pt copil,mic, 500 mg x 2-3/zi 10 zile
Benzatinpenicilina 600000 < 27 Kg; 1,2 mil > 27 Kg
Eritromicin 40 mg/kgc n 2-4 doze pentru 10 zile max 1g/zi
Claritromicin 15 mg/kgc/zi oral10 zile n 2 prize
Azitromicin 12 mg/kgc/zi; 1/zi; 5 zile
Cefalexin 25-50 m g/kgc/zi la 12 ore oral 10 zile
Amoxicilin 750 mg/1/zi < 40 Kgc; 1 g /1 zi>40 kg 10 zile
Clindamicin 20 mg/kgc/zi (divizat n 3) max 1,8 g/zi
Rifampin 10 mg/kgc/doza 12 ore pentru 4 zile

- Copii tratai devin necontagioi la cteva ore


de la nceputul tratamentului

- Pentru a intra n colectivitate


afebril 12 ore de tratament

Tratamentul purtatorilor
In mod obisnuit, nu este necesar
este recomandat in urmatoarele situatii:
1. antecedente personale de RAA
2. daca exista un pacient cu RAA in familie
3. faringita recurenta streptococica in familie (transmitere tip
"ping-pong")
4. inainte de amigdalectomie
5. in cazul familiilor extrem de anxioase

10. Complicatiile anginei streptococice


a. SUPURATIVE
Abces periamigdalian
Abces retrofaringian
Adenita cervicala
Mastoidita
Sinuzita
Otita medie
b. NESUPURATIVE

apar in lipsa tratamentului


antibiotic al anginei streptococice

RAA
Glomerulonefrita post-streptococica
apar in lipsa tratamentului antibiotic al anginei streptococice

Spitalizare
Abces periamigdalian,
Celulit periamigdalian,
Amigdale mari care mpiedic deglutiia,
produc sialoree,
Forme severe (obstrucie de CAS, sete
de aer, letargie)
Aspect toxic,istoric RAA.

EPIGLOTITA

EPIGLOTITA
Definitie
Infectie bacteriana rapid progresiva, localizata la epiglota si tesuturile regiunii
supraglotice.

- afectiune foarte grava, cu evolutie fulminanta, ce


apare in plina stare de sanatate aparenta
- URGENTA pediatrica !!!

Etiologie
- H.

influenzae de tip B
- mai rar: streptococ de grup A; pneumococ;
stafilococ
Haemophilus influenza cocobacil gram negative
Desc In1982 de r. pfeifferfiind con siderat gre
Sit agentul etiologic al gripei pana in 1933

!!! Evolutie rapid


progresiva
hipoxie, cianoza,
tahicardie, coma
hipoxica

EPIGLOTITA
Manifestari clinice frecventa crescuta la copii intre 2-7 ani
- debut brusc poate debuta cu insuficienta respiratorie acuta
- febra 39,5 40 C, cu stare generala alterata, letargie
-dureri puternice la deglutitie => refuz alimente si lichide

- semn caracteristic:
caracteristic sialoree + stridor
deglutitia dureroasa scurgerea salivei

stridor in inspir (mai putin sonor decat in laringita)


batai ale aripilor nasului, tiraj subcostal /
intercostal
voce, tuse = capitonate
copilul nu vorbeste (vorbire dureroasa)
pozitie caracteristica:

a)- copil mic: hiperextensia capului


(fara redoare de ceafa)

b)- copil mare: pozitie sezand, aplecat


inainte

Etiologie

H. influenzae de tip B
- mai rar: streptococ de grup A;
pneumococ; stafilococ
Haemophilus influenza cocobacil gram
negative
Descris in1982 de R. Pfeiffer fiind considerat
gresit agentul etiologic al gripei
pana in 1933.
Produce beta lactamaza,vaccine 1990
Ampicilin-sulbactam,cefotaxime,ceftraxon,
fluoroquinolone,claritromicina

EPIGLOTITA :edem epiglotic, cu pensarea spatiului retrofaringian

* preluat de pe www.e-radiography.net

EPIGLOTITA
Diagnostic:
1.

CLINIC: sialoree

2.

ORL: epiglota edematiata, hiperemica, lucioasa

3.

RX CERVICAL: edem epiglotic, cu pensarea spatiului retrofaringian

4.

LABORATOR:
leucocitare.

- leucocitoza, PMN , deviere la stanga a formulei


- VSH , CRP
- hemocultura +
- exsudat nazal / faringean + pentru H. influenzae

Prognostic:
negativ in lipsa tratamentului sau in cazul
administrarii tardive a acestuia

soc toxicoseptic

EPIGLOTITA
Tratament

!!! Spitalizare DE URGENTA !!!

restabilirea permeabilitatii cailor aeriene intubatie nazo-traheala sau


traheotomie
antibiotice*

Ampicilina 150-200 mg/kg/zi i.v.

Cefuroxim(Zinacef )100 mg/kg/zi i.v.


* timp de 7-10 zile

oxigenoterapie
corticoterapie (pentru reducerea edemului epiglotic)
Dexametazona 1 mg/kg/doza la 6 ore
sau
Metilprednisolon (Solu-Medrol) 10-30 mg/doza la 6 ore

EPIGLOTITA
Complicatii:
bolii septicemie, meningita, adenita, artrita, otita, pneumonie
tratamentului traheotomia:

emfizem pulmonar
emfizem mediastinal
infectii pulmonare
infectii pulmonare

LARINGITA ACUTA

Laringita acuta
Laringita acuta (crupul) reprezint > 90% din prezentrile n
departamentul de urgene pentru stridor.
Caracteristicile crupului sunt: tuse ltrtoare, stridor,
disfonie

Precedate de o infecie uoar a cilor aeriene


superioare.
Crupul este frecvent la sugarii mari i copiii mici, dar
este rar la copiii de vrst colar.
Attila M, Zaoutis T, Klein J, Meier F. Performance of a predictive model for streptococcal
faringitis in children. Arch Pediatr Adolesc Med 2001;155:687-691.

LARINGITA ACUTA
Definitie
Infectie acuta a laringelui de etiologie virala
- virusuri paragripale 1, 2, 3 - 75%
- virusul sincitial respirator
- adenovirusuri
- virusuri gripale A si B
- herpes, rujeolos, coxsackie A si B, echovirus

Laringitele pot reprezenta o urgenta pediatrica deoarece edemul


inflamator poate produce asfixie.

LARINGITA ACUTA
Manifestari clinice

faza prodromala: coriza, odino/dis - fagie usoara, febra


variabila, lipseste starea "toxica"
faza de stare: tuse latratoare,
stridor, disfonie, dispnee inspiratorie, tiraj suprasternal /
subcostal;
persitenta febrei, fara stare "toxica";
!!### Simptomele sunt mai severe noaptea si

sunt agravate de plans si agitatie

LARINGITA ACUTA
Forme clinice
1. Laringita acuta simpla - disfonie si tuse laringiana, fara
detresa respiratorie
2. Laringita spasmodica (striduloasa) - obstructia laringiana

3.Laringita edematoasa subglotica - crup viral


4. Laringo-traheo-bronsita maligna (traheita
bacteriana) - debuteaza ca o laringita
edematoasa subglotica (LESG), avand o
evolutie progresiva spre agravare prin
extinderea procesului inflamator la trahee si
bronhii; evolutie severa, uneori spre deces

Este o variant de crup, n care lipsesc


simpomele de prodrom tipic viral.
Debutul simptomatologiei este brusc, de
obicei la mijlocul nopii , cedeaz uor.
Etiologia este nc neclar.
Diagnosticul se pune pe baza rezoluiei
simptomatologiei,
diagnosticul diferenial ntre laringita viral i
cea spasmodic nu are relevan clinic.

LARINGITA ACUTA
Tratament la domiciliu daca sunt prezente urmatoarele criterii:
varsta

peste 6 luni

forma usoara sau forma medie cu raspuns adecvat si stabil


la tratamentul standard cu persistenta ameliorarii cel putin 3
ore de la initierea tratamentului
posibilitatea de hidratare adecvata per os

LARINGITA ACUTA

Investigatii paraclinice:
- in formele usoare si medii, cu tablou clinic sugestiv, nu sunt necesare
investigatii paraclince
- in formele severe

Examen ORL - laringoscopie directa


Pulsoximetria - utila pentru monitorizarea
cazurilor internate
Culturi pentru virusuri si determinarea Ac
antivirali
Dozarea gazelor sanguine - la bolnavii ventilati
artificial pentru ajustarea paramentrilor
ventilatori

LARINGITA ACUTA
`

Complicatii
1. agravarea

obstructiei laringiene - insuficienta respiratorie

2. deshidratare
3. edem pulmonar (prin inspir fortat cu glota inchisa)
4. laringo-traheo-bronsita bacteriana (prin suprainfectie
bacteriana)
5. otita medie acuta (prin suprainfectie bacteriana)
6. pneumonia acuta (prin suprainfectie bacteriana)

LARINGITA ACUTA
Criterii de internare:
-varsta sub 6 luni
--copil care se prezinta la C.Garda a 2 in 24 ore
-L.A. severa in AHC sau istoric de stenoza laringiana
-aport hidric inadecvat / deshidratare
-detresa respiratorie semnificativa

-raspuns inadecvat la trata initial sau recade rapid


-diagnostic incert
-domiciliu aflat la distanta de spital
-anxietatea parintilor

Scorlul Westley pentru laringit


Variabile

0 puncte

1 punct

2 puncte

Stridor

Fr

La stetoscop

n repaus

Retracie

Fr

Uoar

Moderat

Uor sczut

Marcat sczut

Volumul
de Normal
aer inspirat
Cianoz

4 puncte

Status mental 5 puncte


alterat

3 puncte
Sever

Laringita
Care sunt indicaiile de internare:
Scor Westley =7
Compromitere respiratorie sever
ngrijire necorespunztoare la domiciliu
Pentru pacienii cu afectare sever se
realizeaz ASTRUP i n funcie de rezultat
se decide inernarea n secia de terapie
intensiv sau nu.

LARINGITA ACUTA
Tratament

1. Igieno-dietetic
2. atmosfera umeda TEMPERATURA
la 6 sau 12 ore

3. corticoterapia: dexametazona 0,5-1 mg/kg/zi p.o. sau


i.v.
prednison 1-2 mg/kg/zi p.o.

4. aerosoli cu adrenalina1%o: 0,3-0,5ml dupa


administrare si inaintea unei noi doze se masoara pulsul
5. oxigeno-terapie: la bolnavii care prezinta insuficienta
respiratorie

*** antibioterapia nu este necesara in


formele usoare si medii;

in formele severe, greu de evidentiat de epiglotita, se


recomanda administrarea de Ceftriaxon sau
Cefuroxim

Nu. Teoretic, aerul umidifiat nmoaie secreiile


i reduce inflamaia mucoasei. Totui n ciuda
recomandrilor largi, studiile au euat n a
arta un efect benefic al bilor de aburi.
7 8

7. Nieto G, Kentab O, Osmond M. A randomized controlled trial of mist in the acute treatment
of moderat croup. Acad Emerg Med 2002;9:873-879.
8. Scolnik D, Coates A, Stephens D, et a. Controlled delivary of high vs low humidity vs mist
terapy for croup in emergency departments: A randomized controlled trial. JAMA
2006;295:1276.

DA. Metaanaliz --a artat


scaderea
scorurilor clinice i scderea riscului de
intubare la pacienii cu laringit care au primit
corticosteroizi.
n plus, unul dintre studii a artat ca steroizii
reduc durata simptomatologiei chiar i la
copii cu forme uoare de boal.
1
9. Bjornson C, Klassen T, Williamson J, et a. A randomized trial of a single dose of oral
dexamethasone for mild croup. N Engl J Med 2004;351:1306.
10.Russel K, Wiene N, Saenz A, et a. Glucocorticoids for croup. Cochrane database of Sistematyc
Reviews 2004(1.).
0

Ce metod de administrare a
corticosteroizilor este mai eficient: i.m,
oral ?
Ambele i dexametazona (oral sau i.m) i
budesonida(nebulizare) s-au dovedit eficiente
n tratamentul laringitei, dei dexametazona
administrat sistemic a avut efecte
superioare n unele studii recente.
Dexametazona oral sau i.m a demonstrat
rate similare de imbuntire clinic.

Doza tradiional este de 0,6 mg/kg i.m


sau p.o, cu toate acestea doze de 0,15-0,3
mg/kg s-au dovedit a fi la fel de eficiente.
Steven M, Cronan K, et a. Pediatric Emergency Medicine - Secrets, second edition. Philadelphia: Mosby
Elsevier; 2008.

,,Nu e niciodata prea tarziu ca sa nu


facem nimic,,
Coluche