Sunteți pe pagina 1din 5

PORTOFOLIU

Pedagogie
(Fundamentele pedagogiei si Teoria si metodologia curriculumului)
- Seria 1 -

1. Prezentai, pe scurt, formele educaiei i interdependena lor.


2. Comentai, n 10-15 rnduri, afirmaia urmtoare Autoeducaia este un corolar al
educaiei permanente.
3. Prezentai factorii intrinseci i extrinseci ai dezvoltrii psihice.
4. Definii conceptele:
a) Curriculum Naional;
b) Cicluri curriculare;
c) Arii curriculare;
d) Curriculum la decizia colii.
5. Prezentai, pe scurt, principalele documentele si materialele auxiliare de lucru ale
nvmntului, ca produse curriculare.
6. Redactai un eseu care s abordeze una din urmtoarele teme, la alegere:
Comunicare, participare i motivare personal i instituional n introducerea,
implementarea i monitorizarea Curriculum-ului Naional
SAU:
Disciplinele opionale ntre deziderat i realitate n coala romneasc.
Eseul trebuie s rspund urmtoarelor cerine:
Identificarea i descrierea situaiei reale, n raport cu fiecare din cele douteme
posibile de referat;
Explicarea/ argumentarea factorilor i condiiilor care au generat/genereaz situaiile
descrise;
Exprimarea unui punct de vedere personal privind cauzele, consecinele
iperspectivele evolutive n cele dou probleme puse n discuie.

4. n sens restrns, tehnic, denumit Curriculum Naional formal, curriculum-ul


desemneaz sistemul documentelor de tip reglator i normativ, n cadrul crora
se consemneaz experienele de nvare recomandate elevilor prin coal.
Conform acestei accepii, curriculum-ul desemneaz ansamblul experienelor de
nvare pe care coala l ofer tinerilor, cu scopul de a-i asista n descoperirea i
valorificarea maxim a propriilor disponibiliti i interese, nseamn ceea ce
ntreprind elevii n coal sub ndrumarea profesorilor n materie de nvare i
dezvoltare personal.
5. Cicluri curriculare
Ciclurile curriculare sunt periodizri ale colaritii care grupeaz mai muli ani
de studiu, aparinnd uneori de niveluri de colaritate diferite i au n comun
anumite obiective.
Ciclul curricular al achiziiilor fundamentale (grupa pregtitoare a grdiniei,
urmat de clasele I i a II-a) - acomodarea la cerinele sistemului colar i
alfabetizarea iniial.
Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a a VI-a) - formarea capacitilor
de baz necesare pentru continuarea studiilor.
Ciclul curricular de observare i orientare (clasele a VII-a - a IX-a) - orientarea
n vederea optimizrii opiunii colare i profesionale ulterioare.
Ciclul curricular de aprofundare i specializare (clasele X-XII) - adncirea
studiului n profilul i specializarea aleas i pregtirea n vederea integrrii
eficiente n nvmntul universitar de profil sau pe piaa muncii.
6. Aria curricular reprezint un domeniu al cunoaterii abordat n scopul
pregtirii elevilor. cuprinde mai multe discipline care se raporteaz la
obiective comune. Curriculum-ul Na ional (1998) cuprinde apte arii
curriculare.
Arii curriculare 1. Limb i comunicare: limba i literatura romn,
limbile materne ale minoritilor, limbile moderne;
2. Matematic i tiine ale naturii: matematic, fizic, chimie,
biologie;
3. Om i societate: istoria, geografia, educaia/cultura civic, logic,
psihologie, pedagogie, sociologie, economie, filosofie, religie;
Arii curriculare 4. Arte: muzica, desenul;
5. Educaie fizic i sport: orele de educaie fizic i opionale de
sport;
6. Tehnologii: educaie tehnologic, informatic;
7. Consiliere i orientare: dirigenie, opionale.
7. Curriculum la decizia colii (C.D..) asigur diferena de ore dintre
curriculum-ul nucleu (numrul minim) i numrul maxim de ore pe
sptmn, pentru fiecare disciplin colar prevzut n planurile-cadru
de nvmnt, pe ani de studiu.
Curriculum la decizia colii Curriculum aprofundat - are la baz
trunchiul comun, respectiv elementele de coninut obligatorii.
Curriculum extins - are la baz ntreaga program colar a
disciplinei, att elementele de coninut obligatorii, ct i cele facultative.
Curriculum elaborat n coal - conine, cu statut opional diverse
discipline de studiu propuse de instituia de nvmnt sau alese de
aceasta din lista elaborat la nivel de minister.

5. Produsele/documente curriculare
Produse curriculare principale:
planurile-cadru de nv mnt
programa colar
manualul colar
Produse curriculare auxiliare: auxiliare curriculare, ghiduri metodice pentru
cadrele didactice, materialele didactice
de suport/ajutatoare, norme
metodologice, ndrumtoare pentru elevi, caiete de activitate independenta
pentru elevi, soft-uri educationale, seturi multimedia, pachete de nv are
Produse curriculare specifice activitii de proiectare didactic (elaborate de ctre
cadrul didactic): planificarea calendaristic (semestrial i anual) proiectele
unitilor de nvare proiectele de lecie/activitate didactic
Produsele/documente curriculare Documente curriculare principale: Planurilecadru de nvmnt Programa colar Manualul colar

V.3.1. Esenta reformei curriculare


Evolutia permanenta a societatilor, dinamica lor continua, genereaza dinamica permanenta a
sistemelor educationale si face necesara reforma anumitor componente ale activitatii instructiveducative. Desigur, o componenta esentiala o constituie curriculumul, ceea ce a facut ca reforma
curriculara sa stea, n ultimul timp, n atentia specialistilor.
Daca reforma nvatamntului este definita de Lazar Vlasceanu (1979, pag. 39) ca fiind "acel tip de
inovatie care afecteaza functionarea si raporturile structurale din ntreg sistemul de nvatamnt",
am putea defini reforma curriculara ca fiind un tip de inovatie care asigura interdependentele
necesare ntre continuturile instructiv-educative, strategiile de predare si nvatare utilizate n
contexte educationale formale, neformale si informale si strategiile de evaluare a activitatii
educationale.
Analiza reformelor sistemelor de nvatamnt contemporane prin studii de pedagogie comparata si
de prospectiva educationala a scos n evidenta diferente, uneori substantiale, datorate specificului
sistemului de nvatamnt, diferentelor n proiectarea politicii educatiei, perspectivelor dezvoltarii
sociale, exigentelor diferite' ale societatilor si, implicit, cerintelor diferite care stau n fata
nvatamntului etc. Pe de alta parte, nsa, s-a constatat ca exista si o serie de note comune ale
reformelor de nvatamnt contemporane, avnd n vedere progresul nregistrat de stiintele
educatiei si, n general, de stiinte, pe plan mondial. Una din aceste note comune este tocmai
punerea accentului pe reforma curriculumului si n special pe reforma continuturilor nvatamntului.
Mai amintim cteva puncte comune ale reformelor educationale care se desfasoara n lume:
- valorificarea noilor tehnologii de informare si comunicare ca mijloace didactice n instructie si
autoinstructie: programele de radio si televiziune transmise prin satelit, sistemele multimedia de tip
interactiv, retelele informatizate, sistemele-expert, Internetul s.a.
- pregatirea elevilor pentru a face fata n viitor situatiilor de viata cu care se vor confrunta, pentru a
sti cum sa actioneze si cum sa le solutioneze, prin proiectarea unor sisteme de actiuni menite sa
stimuleze initiativa, implicarea si participarea activa a elevilor, sa le dezvolte capacitatile,
competentele si abilitatile intelectuale si practice, imaginatia si creativitatea etc.
- promovarea ntr-o masura tot mai mare a interculturalismului, ntruct numai recunoscnd si
cunoscnd diferentele culturale din cadrul unei societati se poate realiza pregatirea eficienta a
viitorilor cetateni pentru viata ntr-o societate n care coexista multiple sisteme de valori

- respectarea principiului pedagogic al educatiei permanente si considerarea pregatirii individului


pentru autoinstruire si autoeducare, pentru educatie permanenta, un obiectiv general al
nvatamntului, de cea mai mare importanta.
V.3.2. Continutul reformei curriculare
ncepnd cu anul scolar 1998-1999, n tara noastra se opereaza cu un nou Plan-cadru de
nvatamnt la clasele I-V, iar din anul scolar 1999-2000 si la clasele V-IX, urmnd ca aplicarea
acestuia sa se generalizeze si la liceu. Acest Plan-cadru sta la baza unui nou Curriculum National,
care propune o anumita articulare a obiectivelor educationale, a continuturilor nvatarii, a
metodelor de predare si nvatare si a evaluarii, ntr-o maniera semidescentralizata. Astfel,
Curriculumul National este alcatuit din doua segmente: curriculumul nucleu si curriculumul la
decizia scolii (vezi subcapitolul V.2.).
La baza elaborarii noului Plan-cadru de nvatamnt sta un sistem de principii generale care si
propun sa faciliteze formarea unei noi culturi curriculare:
102
a) Principiul egalitatii sanselor, care se refera la dreptul fiecarui individ la educatia comuna,
realizata n cadrul nvatamntului obligatoriu, prin parcurgerea trunchiului comun.
b) Principiul descongestionarii, care recomanda selectarea si
programelor scolare si diminuarea suprancarcarii informationale.

esentializarea

continuturilor

c) Principiul descentralizarii si al flexibilizarii curriculumului, care se refera la mbinarea trunchiului


comun cu curriculumul la decizia scolii.
d) Principiul selectiei si ierarhizarii culturale, care a condus la integrarea disciplinelor de studiu ntrun sistem si interrelationarea lor, precum si la consacrarea conceptului de "arie curriculara

2.Autoeducatia

Necesitatea educaiei permanente a fost intuit nc de pe vremea clasicilor


pedagogiei universale; J.A. Comenius afirma: pentru fiecare individ, viaa este o
coal, de la leagn pn la moarte. n societatea contemporan, datorit
ritmului rapid al transformrilor, ritm ce a trecut de la o progresie aritmetic la
una geometric i a ajuns n final s fie exprimat printr-o funcie 21 exponenial,
educaia permanent devine o necesitate absolut. Aceasta este singura soluie
pentru ca individul s fac fa cu succes cerinelor societii, integrndu-se activ
i creator n comunitatea din care face parte. Educaia permanent este
complementar celei de tip colar. Ea urmrete nzestrarea individului cu
tehnica de a nva toat viaa, mai cu seam, cu cea de a nva cum s
nvee, tehnic posibil de dobndit doar pe baza formrii unor disponibiliti
psihice de gen. Ca i concepie educaional novatoare, educaia permanent a
aprut n arealul educaiei adulilor i aceasta nu ntmpltor, deoarece urmrea
completarea carenelor educaiei iniiale i/sau pregtirea profesional a
individului pentru a face fa condiiilor revoluiei tehnico- tiinifice
contemporane. O definiie unanim acceptat a conceptului nu este nc formulat
de specialiti. n acest sens se lucreaz cu o serie de caracteristici conceptuale.
Sintetiznd aceste caracteristici conceptuale, profesorul Jinga propune abordarea
educaiei permanente ca un ansamblu de mijloace puse la dispoziia oamenilor
de orice vrst, sex, situaie social i profesional, pentru ca ei s nu nceteze
s se formeze de-a lungul vieii, cu scopul de a-i asigura deplina dezvoltare a
facultilor i participarea eficient la progresul societii (Jinga, I., 2001, p.165).

Vorbind de educaie permanent, nu se poate s nu atingem i subiectul


autoeducaiei, aceasta, din urm, fiind un mijloc important de realizare a primei.
n cazul autoeducaiei avem de a face cu o schimbare radical de paradigm, i
anume identificarea actorilor procesului educativ, subiectul i obiectul, ntr-o
singur persoan. Astfel, autoeducaia este o educaie pe cont propriu. Analiza
conceptului din punct de vedere psihopedagogic relev prezena unei condiii
eseniale pentru declanarea proceselor intrinseci autoeducaiei, anume formarea
contiinei de sine a individului supus procesului educativ. Dup cum este
cunoscut, acest fapt i are originea, de-a lungul ontogenezei, n jurul perioadei
de sfrit a preadolescenei i a debutului adolescenei. Procesul autoeducaional
presupune un efort de voin i implicare major din partea subiect/obiectului
actului educativ, fiind i n acest sens, unul complementar educaiei iniiale.