Sunteți pe pagina 1din 25

11 februarie examen grupa 6 ora 16 :00 examen scris

Societate, stat, drept, morala

Aceste notiuni sunt larg raspandite si cunosc in sensul lor comun dar din punct de vedere constitutional
sunt necesare clarificari si delimitari ale categoriilor si termenilor cu care opereaza precum si explicatiile
stintifice.
Societatea
Termenul de societate despre care vom vorbi are multiple sensuri dar ne intreseaza in mod special
categoria de societate umana.
Aceasta este un sistem complex, un ansamblu unitar de relatii intre oameni, structurati pe diverse
categorii sociale, relatii determinate istoric , conditie si rezultat al activitati umane de creare a bunurilor
materiale si valorilor spirituale, necesare traiului individual si colectiv.
Societatea umana nu este o suma aritmetica de indivizi ci un complex de grupuri , clase, stari economice
si politice la un moment dat.
Societatea umana se deosebeste de societatea animala nu numai prin calitatile fintei umane ( ratiune,
constiinta) dar si prin caracterul sau organizat rezultat din dorinta permanenta de perfectionare si de
nevoile existentei si dezvoltarii.
In acest cadru si datorita necesitatii de organizare au aparut morala, dreptul , politica si statul.
Societatea umana a parcurs mai multe etape, dar istoria a demonstrat ca nu se pot dezvolta decat in
cadrul unei structuri organizate, cea mai avansata fiind statul.

Statul
Statul are 2 acceptiuni :
- in prima acceptiune prin stat se intelege suma a trei elemente :
teritoriul
poporul sau natiunea
suveranitatea
In acesta acceptiune statul este sinonim cu tara el incluzand oamenii, civilizatia, resursele , teritoriul,
frontiera, autoritatile etc.
- intr-o a doua acceptiune strict juridica prin stat se intelege forma organizata a puterii poporului.

Statul este o institutie pe care toti sau cei mai multi o ignora ori o detesta, dar pe care toti o invoca si
o solicita cand viata, libertatea sau averea le sunt puse in pericol.
Statul este tinta insurectilor si a revolutilor in decursul istoriei, oamenii au daramat state pentru a le
inlocui tot cu alte state.
Statul a aparut pe o anumita treapta a evolutiei societatii umane din ratiuni multiple, una dintre cele
mai importante fiind divizarea societatilor intre guvernati( cei condusi) si guvernanti .
Atat structurile cat si functie statului au evoluat in decursul istoriei dar in esenta statul a ramas tot
acelasi si anume o structura de comanda in societatile dictatoriale sau democratice, un instrument de
organizare si conducere a societatii.
Strict juridic statul este un ansamblu sistematic de autoritati si cuprinde parlamente, guverne si alte
autoritati executive, organe judecatoresti, armata, politie si inchisori in care lucreaza demnitari,
magistrti, functionari publici si agenti publici.
Prin acestea statul se impune iar regulile sunt respectate fie de bunavoie fie prin constrangere a
statului.
Functiile statului :
- functia legislativa
- functia executiva
- functia juridictionala
- functia economica
- functia represiva
mai trebuie retinut ca statul este o persoana juridica, adica este subiect de drepturi si obligatii in in
raporturile juridice la care participa nemijlocit.
Poate fi subiect al donatilor sau mostenirilor vacante.
Drept
Statul si dreptul sunt strans legate se sprijina si se conditioneaza reciproc, au aparut deodata din aceleasi
cauze si evolueaza si evolueaza impreuna.
Prin drept statul impune reguli de conduita, norme juridice obligatorii pt toti, formuleaza exigente
economice, sociale si politice devenind paznicul acestor norme juridice pe care le apara prin forta lor, nu
rare ori cu violenta pentru a chema la ordine indivizii care le ignora sau nu le respecta.modifice sau sa le
aduca vreo atingere. Dreptul natural se apropie de morala.
Statul creaza dreptul dar in acelasi timp, dreptul delimiteaza configuratia si actiunile statului.
Dreptul cunoaste 2 acceptiuni :
- dreptul obiectiv
- dreptul subiectiv
1) prin dreptul obiectiv intelegem totalitatea normelor juridice instituite sau sanctionate de catre
stat, reguli care exprima vointa poporului ridicata la rang de lege, a caror aplicare se realizeaza
de bunavoie si in ultima instanta prin forta coercitiva a statului.
2) Dreptul subiectiv este puterea garantata de lege oricarei persoane de-a avea o anumita conduita
in vederea valorificarii unui interes personal fie direct fie prin a cere unui tert sa indeplineasca o
actiune sau sa se abtina de la o anumita activitate.
Normele juridice care formeaza sistemul de drept al unui stat se grupeaza in ramuri de drept si
institutii juridice.
Dreptul natural si dreptul pozitiv

Dreptul pozitiv cuprinde totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat .


Dreptul natural face trimitere la conceptia filozofica in comformitate cu care anumite norme isi au
sursa in divinitate sau natura, consacra realitati pe care fiinta umana nu poate sa le
O clasificare foarte larga imparte dreptul in 2 mari categorii :
- drept public
- drept privat
dreptul public cuprinde acele norme juridice care privesc statul , colectivitatile publice si raporturile
lor cu persoanele particulare atunci cand aceste raporturi privesc subiectele de drept public, si este
dominat de interesul general .
dreptul public cuprinde cuprinde mai multe ramuri de drept:
dreptul international public, dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar,
dreptul penal etc.
Dreptul privat cuprinde normaele juridice aplicabile aplicabile persoanelor particulare, fizice sau
juridice si raporturile dintre ele.
In dreptul privat cuprindem :
dreptul civil , dreptul comercial, etc.
Distinctia dintre dreptul public si dreptul privat nu trebuie insa absolutizata, deoarece ambele sunt parti
ale aceluiasi sistem de drept au trasaturi particulare dar si multe trasaturi comune .
Intr-o explicatie stintifica dreptul cuprinde toate izvoarele juridice :constitutia , legile, hotarari, ordine,
si chiar practica judiciara si prcedent judiciar.
Politica
Desi cel mai des utilizata este greu de definit datorita multitudinii intlesurilor, interpretarilor si
transformarilor sale .
Structurile constitutionale moderne nu pot fi explicate si nici concepute in afara , sau in orice caz fara
legatura cu politica si cu politicile economice, socilale, parlamentul , partidul politic sau apolitic nu pot
exista.
In sensul in care ii intresaeza dreptul constitutional politica este o forma de activitate sociala care se
extinde asupra relatiei dintre clase, grupuri sociale si indivizi in lupta pt putere.
Principalul scop al politicii este obtinerea puterii si participarea la guvernare este determinata de starea
sociala a fiecarui stat.
Morala
Este definita ca o forma a constintei sociale care reflecta si fixeaza principii si reguli de comportament
privind raportul dintre indivizi si dintre individ si colectivitate.
Morala implica norme valorice de comportament. Uneori este considerata ca o stinta care ne invata
regulile pe care trebuie sa le urmam pt a face bine sin pt a evita raul.
Si in cazul moralei exista clasificari :
morala laica
morala religioasa
morala clasei politice
morala burgheza
morala proletara
morala guvernantilor

Morala se cristatlizeza in societatea umana si exprima valoarea acesteia la un moment dat si trebuie sa
stea la baza statului a dreptului si a politicii.
Regulile morle sunt mult mai apropiate de dreptul natural si exprima dorinte ancestrale si permanente
ale omenirii si de regula nu sunt sanctionate prin forta de constrangere a statului ci privind dezaprobarea
publica.
Cu toate acestea statele au simtit nevoia deseori sa dea forta juridica unor forme morale de accea in
constitutia Romaniei veti intalni referiri cum ar fi :
- bunele moravuri, morala politica, buna credinta.

Raportul si normele de drept constituitonal

Identificarea raporturilor de drept constitutional


Raporturile de drept constitutional privesc relatile sociale care apar in procesul instaurarii
mentinerii si exercitarii statale a puterii.
Dreptul constitutional este ramura principala a dreptului intrucat are in centrul sau constitutia care este
principalul izvor de drept pentru toate celelalte ramuri de drept, toate avandu-si sursa in constitutie si
trebuind sa fie conforme cu legea fundamentala .
O dificultate in stabilirea obiectului dreptului constitutional este ridicata de intrebarea daca toate
normele din constitutie sunt norme de drept constitutional sau nu.
Unii autori sunt de parere ca in constitutie se regasesc pe langa normele de drept constitutional si norme
de drept civil si administrativ.
Majoritatea autorilor considera ca toate normele din constitutie sunt norme de drept constitutional.
Daca privim raportul juridic in dinamica si interactiunea lor vom constata ca de fapt in constitutie exista
2 categorii de norme :
- normele care reglementeaza relatiile cu o dubla natura juridica adica sunt cuprinse in constitutie
si alte legi.
- Norme care reglementeaza exclusiv relatiile specifice dreptului constitutional care formeaza
obiect de reglementare specific normelor de drept constitutional . comun tuturor acestor relatii
este faptul ca se nasc in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat.
Formeaza obiectul dreptului constitutional relatile sociale care se nasc in activitatea de
instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat si care privesc bazele puterii si bazele
organizarii puterii.
Bazele puterii sunt elemente exterioare statului dar care genereaza si determina puterea in stat in
continutul sau adica factorii economici si sociali.
Bazele organizarii puterii sunt acele elemente care conditioneaza modul in care este organizata
puterea, iar acestea sunt teritoriul si populatia.
Relatiile sociale care se nasc in legatura cu bazele puterii si bazele organizarii puterii privesc
continutul si organizarea puterii statale.

Ex: organizarea administrativ teritoriala , statutul juridic al cetateanului, drepturi si obligatii care sa
asigure atingerea unui scop.
Exercitarea puterii o definim ca fiind activitatea de conducere la nivel superior desfasurata de
organele reprezentative deasupra activitatilor tuturor celorlalte organe de conducere desfasurate de
alte organe ale statului.
Subiectele dreptului constitutional
Sunt oameni luati individual sau grupati pe colective, unul dintre subiecte fiind intodeauna fie
detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativ (parlamentul)
Subiectele
poporul
unii contesta calitatea poporului de-a fi subiect de drept, alti autori admit ca poporul poate fi subiect
de drept dar numai in relatiile internationale.
O a treia teorie este ca poporul poate fi subiect al raportului juridic de drept constitutional atat in
plan intern cat si in plan extern.
Aceasta este parerea pe care o impartasim pornind de la ideea ca suveranitatea nationala apartine
poporului roman care incredinteaza exercitiul ei a fi exercitat de catre organe alese prin vot.
Un alt argument este ca poporul isi poate exprima direct vointa prin intermediul referendumului si
prin aceasta creaza dreptul constitutional.
Poporul este de fapt detinatorul puterii politice pe care o exercita prin intermediul statului comform
vointei propri.
statul
Apare ca subiect de drept constitutional fie direct in raportul juridic fie reprezentat prin organele sale.
organele statului ( autoritati publice)
organele legiuitoare ( parlamentele) sunt subiecte ale dreptului constitutional cu conditia ca raportul
juridic la care participa sa fie de drept constitutional.
Cu aceasi conditie sunt subiecte ale dreptului constitutional si organele interne ale organizatiei
legiuitoare ( birourile permanente, comisiile parlamentare.
Celelalte autoritati ale statului executive si judecatoresti sunt subiecte ale dreptului constitutional
numai daca celalalt subiect al raportului juridic este statul sau organizatia legiuitoare si numai daca
raportul juridic se naste in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii .

partidele politice, formatiunile politice si alte organizatii


sunt subiecte ale dreptului constitutional ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la
guvernare
unitatile administrativ teritoriale
sunt subiecte ale dreptului constitutional numai daca le privim ca grupuri organizate de cetateni care
se gasesc pe un anumit teritoriu dar nu si ca parti de teritoriu .
cetatenii
pot aparea ca subiecte ale unora din raporturile de drept constitutional in trei ipostaze :
- pentru realizarea drepturilor fundamentale
- ca subiecte ale raportului de reprezentare

- sau cu ocazia alegerilor


strainii si apartizii
(persoane care nu au cetatenia nici unui stat)
pot fi subiecte in raportul de drept constitutional atunci cand relatile in care intra privesc acordarea
cetateniei si a azilului politic.
NORMELE DREPTULUI CONSTITUTIONAL
Sunt acele norme juridice care reglementeaza conduita oamenilor in relatile sociale fundamentale ce
apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.
Norma juridica in general este regula sociala de conduita generala si obligatorie instituita si
sanctionata de catre stat, menita sa asigure consolidarea si dezvoltarea relatilor sociale in
comformitate cu interesele si vointa guvernantilor determinata de conditiile materiale din societatea,
si a carei respectare este impusa la nevoie prin forta coercitiva a statului.
Normele constitutionale au si prevederi care se abat de la regula si care formuleaza principii,
consfintesc bazele puterii, definesc unele institutii.
Exista teorii potrivit carora normele de drept constitutional nu ar fi norme de drept autentice, intrucat
nerespectarea lor nu atrage sanctiuni, nefiind alcatuite in general dupa schema :
- ipoteza
- dispozitie
- sanctiune
In general ceea ce distinge o norma juridica de o norma morala, politica sau de alta natura este ca
in ultima instanta, respectarea ei este asigurata de forta de constrangere a statului.
Chiar daca in dreptul constitutional sanctiunea nu este la fel de evident ca in alte ramuri de drept, ea
totusi exista avand trasaturi :
- pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura sanctiune
- exista sanctiuni specifice dreptului constitutional ( revocarea mandatului parlamentar,
declararea neconstitutionalitatii unui act normativ)
- in cazul raportului cu dubla natura juridica unele dintre sanctiuni se regasesc in celelalte
ramuri de drept .
normele de drept constitutional pot fi clasificate in :
- norme cu aplicare mijlocita si care sunt reglementari de principiu cum ar fi statul ocroteste
casatoria si familia ale caror reglementari le gasim in cate-o alta ramuara de drept.
- Norme cu aplicare nemijlocita sunt acele norme care reglementeaza direct si nemijlocit relatiile
sociale si nu mai au nevoie de precizari in alte lrgi. ( ex : egalitatea in drepturi a cetatenilor.

CONSTITUTIA
Este legea fundamentala a oricarui stat si sta la baza acestuia impunandu-se incepand cu sec XVIII (18)
si fiind conceputa intr-o realitate mai larga ce excede juridicului fiind o viziune politica si statala care se
identifica cu societatea.

Constitutia a aparut ca urmare a victorie revolutilor, filozoful german Hegel (hegal) spunea ca fiecare
popor isi are constitutia care i se potriveste si care I se cuvine.
Prima constitutie aparuta in lume este constitutia Angliei din 1215 denumita Magna cartum libertate.
Prima constitutie scrisa in lume este constitutia americana din 1787. Iar prima constitutie scrisa in
Europa este cea din Franta din 1791.
Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului a fost urmare a revoltiei franceze si dateaza din
anul 1789, aceasta stabile aca orice societate in care garantia drepturilor nu este asigurata nici separatia
puterilor stabilita nu are constitutie.
Constitutia este asadar o categorie istorica aparuta pe o anumita treapta a dezvotarii societatii mult mai
tarziu decat legile, reprezentand evolutia sistemului legislativ si exprimand o ideologie politica si
juridica.
Etimologic cuvantul constitutie provine din latinescul constitutio care inseamna starea unui lucru.
Initial constitutia a fost conceputa ca un ansamblu de norme juridice care aveau ca scop limitarea puterii
guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale ale omului, ulterior fiind transformata printr-o
conceptie noua care se refera la faptul ca normele constitutionale trebuie cuprinse intr-o lege sistematica
si care sa se bucure de o eficienta juridica superioara celorlalte legi.
Din punct de vedere al formei se cunosc doua categorii de constitutii :
-

cutumiare (nescrise) ( Anglia, Israel, Noua Zeelanda ) care sunt rezultatul experientei, traditilor,
precedentelor, principiile fundamentale fiind cristalizate in decursul timpului in activitatea
statala.
Si in prezent constitutia engleza cuprinde o parte scrisa in care sunt cuprinse dreptul statuar (statute
law) si dreptul judiciar sau al precedentelor ( common law) si o parte nescrisa formata din dreptul
cutumiar.
- constitutii scrise care ofera precizie, certitudine, claritate si s-au impus dupa secolul XVIII (18)
intemeindu-se pe trei teorii de referinta :
teoria contractelor scrise (pacte) ( in luptele burgheziei cu regele, lupte ce aveau drept scop
limitarea puterii regale s- au incheiat unele pacte scrise : petition o rights 7 iunie 1628)
teoria domniei legilor ( legea trebuie respectata de toti)
teoria contractului social exprimata de Jean Jaques Rousseau care a spus ca statul este rezultatul
intelegerii a cetatenilor.
In literatura juridica moderna notiunii de constitutie i s-au dat mai multe definitii si s-au conturat in timp
o serie de elemente definitorii si care trebuie sa apara in orice definitie :
- caracteristica de lege (contine norme juridice)
- legea fundamentala
- are forta juridica suprema
- este baza juridica a legislatiei
- are continut complex, cuprinde principiile fundamentale pt toate domeniile vietii
- este temelia organizarii statale
- prezinta cacarcter de stabilitate, prevederile ei privesc cu precadere puterea de stat
- reglementeaza relatiile sociale care apar in procesul instaurarii, exercitarii si mentinerii
puterii de stat
- se adopta in forma scrisa, solemna si sistematica.

Constitutia este legea fundamentala a unui stat constituita din norme juridice, investita cu forta
juridica suprema care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru
instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii politice a populatiei.
Continutul normativ al constitutiei
Din moment ce constitutia este o lege dar se deosebeste totusi de celelalte legi, se pune problema sa
identificam ce norme juridice trebuie sa contina identificarea continutului normativ, prezinta un real
interes pt activitatea de redactare a constitutiei si a legilor si trebuie sa exprime concret importanta sa ca
si pozitia in sistemul normativ.
Stabilirea acestui continut se face in functie de continutul si valoarea relatiilor sociale, reglementate in
considerarea practicilor si traditilor prin sintetizarea celor mai importante relatii din toate domenile.
In determinarea continututlui normativ se are in vedere definirea constitutiei in sens material si in sens
formal.
In sens material se inteleg toate normele juridice constitutionale, indiferent in ce act juridic sunt .
In sens formal ne referim numai la acele norme juridice cuprinse in constitutie.
Din punct de vedere al structurii tehnico-juridica elementul de baza al constitutiei ca si al legilor este
articolul.
EX : CONSTITUTIA STATELOR UNITE CONTINE 7 ARTICOLE SI 26 DE AMENDAMENTE,
CONSTITUTIA CHINEI CONTINE 138 DE ARTICOLE, CONSTITUTIA PORTUGALIEI CONTINE
298 DE ARTICOLE, IAR CONSTITUTIA ROMANIEI CONTINE 156 DE ARTICOLE .

Adoptarea constitutiei
Fata de continutul si scopurile legii fundamentale dintodeauna sa pus problema unor forme speciale de
adoptare care sa puna in valoare suprematia acestora si diferenta fata de celelalte legi.
(Caduc = lipsita de eficienta)
Adoptarea constitutiei trebuie vazuta ca un proces complex in care identificam trei elemente :
initiativa adoptarii constitutiei
autoritatea competenta
modurile de adoptare
1) intiativa adoptarii apartine aceluiasi organism statal politic sau social care ocupand in societate
locul cel mai inalt este cel mai in masura sa cunoasca evolutia societatii. In unele situatii initiativa
adoptarii constitutiei o poate avea si poporul.
Actuala constitutie a Romaniei nu prevede in mod expres cine are initiativa adoptarii existand 2 solutii :
- initiativa apartine puterii constituante
- sau initiativa apartine celor care au posibilitatea revizuirii constitutiei.
3) Modul de adoptare = adoptarea constitutiei a cunoscut de - a lungul istoriei moduri diferite de
adopatare de la un stat la altul determinate de stadiul de dezvoltare de ideologia dominanta si de
raporturile sociale existente la un moment dat.
In istorie se cunosc pana in prezent urmatoarele moduri de adopatare :
- const acordata este adopatata de un monarh ca stapan absolut fiind considerata cea mai rudimentara

statutul sau constitutia plebiscitara este o varianta mai dezvoltata a const acordate in sensul ca
este initiata de seful statului supusa ratificarii plebiscit, corpul electoral poate spune numai da
sau nu fara sa poata propune amendamente
pactul considerat a fi un contract intre rege si popor constitutia romaniei din 1866 s a folosit
atunci ca urmare a unor miscari revendicative s au putut impune monarhului anumite cond sau a
mai fost folosita ca un mod de acces al unui principe strain la tronul unui stat.
Constitutia - conventie este opera unei adunarii generale special aleasa pt a adopta const
denumita conventie, a fost considerata un mijloc potrivit pt manifestarea suveranitatii nationale.
constitutia parlamentara de regula sa folosit in cazul adoptarii const dupa cel de al doilea razb
mondial, sa realizat de regula de catre parlament in urmatoarea procedura : initiativa adoptarii ,
elab proiectului, discutarea publica a proiectului si adoptarea proiectului de catre parlament cu
majoritatee calificata adica de doua treimi din nr total al membrilor parlamentului, inca un pas pt
democratizarea const a fost introducerea referndumului dupa votul parlamentar ca forma de
participare directa a cetatenilor la guvernare

2) autoritatea competenta= La intrebarea cine are dreptul de a adopta o const sa rasp prin teoria puterii
constiutuante care este organul care beneficiaza de o autoritate politica speciala acesta se prezinta sub 2
forme
* puterea constituanta originara care intervine cand nu exista o constitutie in vigoare .
* puterea constituanata instituita care de regula este prevazuta in constitutie si este in masura de a
modifica aceea const sau sa adopte alta constitutie .
Modificarea constitutiei
Fata de importanta locului in sist juridic cat si in sist politic este de majora importanta sa cunoastem cine
are initiativa revizuirii const, care este organul competent si care este procedura de urmat, in acest sens
trebuie sa retinem 3 principii :
1) dreptul de revizuire trebuie sa apartina aceluiasi organ care a adoptat -o
2) autoritatea competenta difera de la un stat la altul
3) procedura de modificare este in principiu asemanatoare celei de adoptare conform principiului de
drept a simetriei actelor juridice.
Ca o clasificare a felurilor de modificare a const se pot identifica 2 categ :
1) constitutii suple sau flexibile care se pot modifica dupa procedura ce se urmeaza pt
modificarea legilor
2) const rigide care se modifica dupa alte reguli decat legile obisnuite , la constitutile rigide s au folosit mai multe metode inscrise in constitutie :
- imposibilitatea modificarii const odata ce a fost adoptata , val unei astfel de prevederi normative
este nula intrucat puterea constituanta de astazi nu poate imita atributele unei puterii constituante
viitoare
- stabilirea unei perioade de timp in care constitutia nu poate fi modificata de ex const americana
din 1787 se prevedea ca aceasta const nu poate fi modificata timp de 20 de ani
- stabilirea unei procedurii greoaie de modificare
- alte reguli cu privire la revizuirea const ex const franceze din 1946 1958 prevedeau ca nici o
procedura de revizuire nu poate fi folosita in caz de ocupatie de catre forte straine .
Cine poate propune revizuirea constitutie ? de invatat

suspendarea constitutiei
rep scoaterea din vigoare in total sau in parte pe o perioada determinata a dispozitiilor constitutionale
unele constitutii interzic posibilitatea suspendarii, in timp ce altele nu reglementeaza nimic in acest sens.
in practica legile fundamentale au fost suspendate in perioadele de criza politica prin lovituri de stat si
prin proclamarea starii de urgenta.
suspendarea totala a const rep ca principiu inlaturarea ideii de legalitate si constitutionalitate.
abrogarea constitutiei
se produce de regula atunci cand se adopta o noua constitutie.
in const romaniei se arata ca este si ramane abrogata constituita din 21 august 1965.

Suprematia constitutiei
Suprematia constitutiei apare ca un lucru firesc care decurge din insasi definitia constitutiei.
Este important insa sa raspundem la intrebari de genul :
- Ce este suprematia const si cum se fundamenteaza ea stintific ?
Suprematia constitutiei este o calitate care o situeaza in varful piramidei institutilor politico - juridice
dintr- un stat, o notiune complexa in continutul careia sunt cuprinse atat elemente politice cat si juridice
si care exprima pozitia primordiala a acesteia in intregul sistem social politic al unei tari.
Const este deasemenea sursa primordiala a tuturor reglementarilor din sist de drept fundamentandu-se
stintific pe totalitate factorilor care ii definesc caracteristicile si ii determina evolutia .
Fundamentarea stintifica a suprematiei constitutiei inseamna identificarea cauzelor care determina
continutul si forma sa precum si pozitia supraordonata in sist de conducere statal .
Consecintele suprematiei constitutiei
Se evidentiaza in procesul complex al adoptarii const care cuprinde initiativa adoptari, organul
competent si procedura de urmat si care trebuie sa puna in val deosebirile legii fundamentale si restul
dreptului.
Consecintele privind modificarea suspendarea si abrogarea const
Procedurile care privesc modificarea const trebuie sa puna in evidenta cacarcterul de mai mare
stabillitate al acesteia in raport cu celelalte legi si trebuie sa reflecte pozitia suprema in sist de drept.
In acelasi timp const trebuie sa puna in evidenta si sa tina pasul cu evolutia si dinamica societatii pt a
nu deveni o frana in calea dezvoltatrii.
Abrogarea si suspendarea cost trebuie sa se faca deasemena prin proceduri care sa-i puna in valoare
suprematia.
Consecintele privind deosebirile dintre constitutie si legi

Prin continutul si pozitia sa in stat constitutia comanda intregul drept, toate celelalte ramuri gasindu-si
punctul de plecare la niv principilor celor mai inalte numai in prevederile constitutiei.
Orice abatare de la aceasta concordanta este considerata o incalcare a const si este sanctionata cu
nulitatea dispozitiilor legale respective prin intermediul controlului de constitutionalitate. O alta
consecinta se refera la faptul ca in situatia in care o dispozitie constitutionala este modificata in mod
obligatoriu trebuie modificate si normele jurid din ramurile de dr corespondente.
Modificarile insa nu au loc in mod automat ci pt ca ele sa opereze trebuie emise alte acte normative.
Garantiile juridice ale suprematiei constitutionale
1) controlul general al aplicarii constitutiei :
acest control este rezultatul faptului ca intraga activ statala este organizata prin constitutie care
reglementeaza categoria organelor statului si competentele acestora precum si faptul ca activ trebuie sa
se mentina in limite constitutionale. Pt ca aceste cerinte sa nu ramana simple deziderate orice const
organizeaza un sist complex si eficient de control al aplicarii sale care este prima garantie jurid a
suprematiei constitutionale
2) controlul constitutionalitatii legilor :
este o activ organizata de verificare a concordantei lrgilor cu constitutia. Privita ca o institutie de dr
const controlul constitutionalitatii legilor reglementeaza organele competente sa efectueze verificarea,
competenta lor, procedura de urmat si masurile ce se pot lua dupa realizarea acstei proceduri
3) indatorirea fundamentala de respectarea a const :
este deasemenea o garantie jurid a suprematiei const, acesta indatorire asigurand ca prevederile
const sa fie respectate de toti cetateni.
Controlul constitutionalitatii legilor
Este acea activ organizata de verificare a conformitatii legilor cu constitutia si este un exemplu graitor,
privitor la existenta unor sanctiuni specifice pt nerespectarea normelor constitutionale.
Ca institutie de dr const controlul constitutionalitatii legilor cuprinde reguli privitoare la autoritatile
competente care fac verificarea, procedura de urmat si masurile ce pot fi adoptate dupa realizarea acestei
proceduri. Actele supuse controlului de principiul controlul constitutionalitati legilor priveste numai
legea ca act juridic al parlamentului sau actele normative cu forta egala cu a legii care pot modifica,
suspenda sau abroga o lege si ele sunt :
Decrete, legi, decrete cu putere de lege si ordonantele guvernului.
Proiectele de legi sunt supuse in principiu controlului de constitutionalitate dar acesta nu este un
veritabil intrucat in procedura de elab a legilor trebuie sa se tina cont de dispozitiile constitutiei.
Actele administattive nu fac obiectul controlului de constitutionalitate asa cum nu fac obiectul acestui
control nici actele puterii judectoresti care sunt date in aplicarea legii si nu au un caracter normativ.
Cauzele care determina incalcarea constitutiei
La prima vedere aparitia unor neconcordante intre legi si const pare imposibila iar inlaturarea unor
dispozitii constitutionale prin legi este contrara principilor dr const.
In practica insa au aparut nenumarate situatii care au condus la incalcarea dispozitilor constitutionale.
Astfel de cauze isi gasesc originea in contradictiile sociale in raporturile dintre fortele politice si in
dinamica evolutiei societatii iar ca ex putem sa enumeram :

- Atunci cand fortele polititce aflate la un moment dat la putere au interese contrare celor aflate la putere
in momentul adoptarii const.
- Constitutiile rigide
- in cadrul statelor federative care au o tendinta permanenta de armonizare a intereselor generale cu cele
a statelor componente.
organele de stat competente in controlul constitutionalitatii legilor
in literatura de specialitate exista mai multe opini ale formelor de control , intr-o opinie controlul de
constitutionalitate trebuie exercitat de opinia publica, intr-o alta opinie controlul trebuie exercitat prin
parlament prin elem politic si prin controlulu jurisdicitonar, a treia opinie considera ca controlul trebuie
sa fie politic si judecatoresc.
Ca si clasificare a organelor de stat competente in diferite state din lume retinem in functie de autoritatea
competenta 2 tipuri de control :
1)Controlul printr-un organism politic se exercita atat de organele legiuitoare cat si de alte organe de
stat carora li s-a incredintat aceasta sarcina sau au fost infintate special in acest scop, in ceea ce priveste
dreptul parlamentului de a verifica constitutionalitatea legilor unii l-au considrat..
in alte
opini a fost considerat ca un autocontrol intrucat parlamentul este cel care voteaza atat legile cat si const.
Unii autori considera ca acst tip de control nu rep nici-o grantie.
In practica in lume din ce in ce mai rar controlul constitutionalitatii de realizeaza printr-un organ politic
si cu atat mai putin prin Parlament.
2)Controlul exercitat printr-un organ jurisdictional se face prin alte organe decat cele judecatoresti
dar care folosesc o procedura asemanatoare celei judecatoresti iar in unele state chiar de catre organele
judecatoresti propriuzise.
Dreptul judecatorilor de a decide asupra constitutionalitatii legilor a fost fie contestat fie admis de la stat
la stat.
Dreptul acestora a fost justificat prin menirea lor de a interpreta si aplica legile precum si de a aplica
sanctiuni.
Acest drept s-a mai justificat si prin teoria separatilor puterilor in stat considerandu-se ca cele trei puteri
legislativa , executiva si judecatoraeasca se echilibreaza si se controleaza reciproc .
Puterea judecatoreasac fiind un bun regulator al separatiei puterilor executive si legislative.
In tara noastra a fost adoptat controlul printr-un organ jurisdictional si anume curtea constitutionala care
nu face parte din puterea judecatoreasca in care isi desfasoara activitatea judecatorii independenti si care
hotaraste asupra constitutionalitatii sau neconstitutionalittatii legilor prin 2 procedee:
- Primul este controlul pe baza actiunii considerat un procedeu ofensiv care permite atacarea unui act
normative in fata curtii constitutionale careia I se cere sa examineze validitatea unei legi si in cazul in
care constata neconstitutionalitatea acesteia se pronunta anularea .
- Al doilea procedeu este controlul pe cale de exceptie considerat un procedeu defensiv si care
functioneaza pe baza principiului ca pt a ataca sub aspectul neconstitutionalitatii trebuie sa astepte ca
acea lege sa se aplice.
-In functie de modul cum este inscris in constitutie controlul poate fi explicit atunci cand constitutia il
indica expres prevazand si organul competent si procedura de urmat si controlul implicit atunci cand in

textul const nu este prevazut in mod expres dar in baza principiului legalitii actelor jurid organul
competent si procedura de urmat sunt stabilite prin alte acte normative.
-In functie de timpul in care se efectueaza putem clasifica controlul de neconstitutionalitate in control
anterior adoptarii legilor numit control prealabil, se exercita in faza de proiect legislativ si nu este un
veritabil controlu intrucat pana va fi adoptat proiectul de lege poate suferi modificari.Un control
posterior adoptarii legilor denumit si sanctionator sau a posteriorii si se exercita asupara legilor deja
adoptate printr-un control veritabil al constitutinalitatii acestora

Constitutionalizarea dreptului
Principalul efect al suprematiei const si al existentei controlului de constitutionalitate posterior adoptarii
legilor de care o autoritate jurisdictionara conduce la constitutionarea dreptului. Acesta este un sist
juridic complex, un fenomen care afecteaza normele juridice si ineractiunea lor cu constitutia prin
ridicarea la rang constitutional a unor principii de dr de exemplu principiul de nevinovatiei legilor
In sens descendent de aprofundare a normelor constitutionale in sensul impregnari ramurilor dreptuli cu
norme constitutionale direct aplicabile

Cetatenia
Notiunea de cetatenie intreseaza atat dreptul constitutional, dreptul international, dreptul familiei dar si
alte ramuri de drept.
Aceasta notiune este folosita atat in sens juridic cat si in sens politic atunci cand este privita ca
apartenenta a unui individ la o colectivitate umana grupata intr-un stat. In dreptul constitutional notiunea
de cetatenie este utilizata pt a desemna o institutie juridica adica o grupare de norme juridice, dar si o
conditie juridica ce se creaza acelor pers care au calitatea de cetatean.
In literatura jurid cetatenia a fost definita in diverse moduri cum ar fi :
- legatura dintre stat si individ, sau o legatura politica si juridica sau o apartenenta jurid sau o
calitate a persoanei
Cetatenia este deci legatura politica si juridica permanenta dintre o pers fizica si un anumit stat .
Din punct de vedere a naturii jurid cetatenia este un element al capacitatii juridice cerute
subiectelor raporturilor juridice de drept constitutional.
Normele care reglementeaza cetatenia sunt norme ale dreptului const si formeaza o institutie jurid a
acestei ramuri de drept.
Cetatenia romana
Este acea calitate a pers fizice ce exprima relatiile permanente social- economice, politice si juridice
dintre persoana fizica si stat dovedind apartenenta sa la statul roman si atribuind persoanei fizice
posibilitatea de-a fi titularul tuturor drepturilor si obligatilor prevazute in Constitutie si in legiile
Romaniei.

Normele jurid care reglementeaza cetatenia romana se regasesc in constitutie in legea cetateniei romane
precum si in legea nr 396 din 2002 privind ratificarea conventiei europene asupra cetateniei adoptata la
Strasburg in 1997.
Princpiile
1) numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor si obligatilor prevazute in constitutie si
legi, printre drepturile de care nu se bucura strainii si apatrizii enumeram : dr de a alege si de-a fi
ales in organele reprezentative, dreptul de-a nu fi expulzat din romania, dr de-a fi protejat
diplomatic de statul roman cand se afla pe teritoriul altui stat etc.
2) numai cetatenii romani sunt tinuti sa indedplineasca toate obligatiile pe care nu le au starinii si
apatrizii ex : obligatia fata de fidelitate fata de romania, indatorirea de aparare a patriei etc.
3) cetatenii romani sunt egali in drepturi si indatoriri, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine
sociala, origine etnica, limba, religie, opinii , sex, apartenenta politica, sau avere indiferent de
modul in care au dobandit cetatenia.
4) Cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat constituind un atribut pe care numai statul il
poate aborda .
5) casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotilor.
Schimbarea cetateniei unuia dintre soti nu produce nici-un efect
asupra cetateniei romane a celuilalt sot.
Dobandirea cetateniei romane
Dobandirea cetateniei in general cunoaste doua sisteme :
1) sistemul care are la baza principiul jus sangvinis conform caruia copilul nascut devine cetatenul
unui stat daca ambii sau unul dintre parinti are cetatenia acelui stat
2) sist care are la baza principilu jus loci conform caruia copilul devine cetatean al unui stat daca se
naste pe teritoriul acelui stat.
In Romania s-a adoptat sistemul jus sangvinis.
Legislatia romana prevede patru moduri de dobandire ale cetateniei :
1) prin nastere este cetatean roman copilul care are un parinte cetatean roman
2) prin repatriere pt acele pers care au avut cetatenia romana, au pierdut-o si doresc sa si-o recapete.
3) Prin adoptie
4) La cerere, acest ultim mod de dobandire impune definirea unor conditii :
- privitor la nasterea sau domiciliul in romania, persoana care solicita sa dovedeasca prin comportament
actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman.
- solicitantul sa fi implinit 18 ani
- sa aiba asigurate in romania mijloacele legale pt o existenta decenta
- sa nu fi fost condamnat in tara sau in strainatate pt infractiuni care il fac nedemn, sa cunoasca limba
romana si sa posede cunostinte elementare de cultura si civilizatie romana
- sa cunoasca prevederile constitutiei si imnul national
Copilul care nu a implinit varsta de 18 ani nascut din straini sau apatrizi dobandeste cetatenia romana
deodata cu parintii sai.

Daca numai unul dintre parinti dobandeste cetenia romana, cetatenia copilului minor se va decide
consensual de catre parinti.
In caz de dezacord problema va fi solutionata de instanta de judecata.
Copilului care a implinit 14 ani este obligtoriu sa i se ceara consimtamantul.
In cazul dobandirii cetateniei prin repatriere sau la cerere lagea prevede obligativitatea depunerii unui
juramnt de credinta fata de romania.
Acest moment este important intrucat cetatenia romana se dobandeste de la data depunerii juramantului.
O situatie aparte o rep cea a copilului gasit pe teritoriul romaniei din parinti necunoscuti. Acesta este
considerat cetatean roman pana la proba contrarie.
Pierderea cetateniei
Se poate face in trei moduri :
1) retragerea cetateniei
2) renuntarea la cetatenie
3) alte cazuri
retragera cetateniei este o sanctiune care nu poate fi aplicata persoanelor care au dobandit cetatenia
romana prin nastere. Aceasta sanctiune se poate aplica numai pers vinovate nu si membrilor familiei sale
si numai daca se afla in afara teritoriului romaniei cu exeptia situatiei cand persoana vinovata a obtinut
cetatenia in mod fraudulos.
Cetatenia romane se pierde la data publicarii in monitorul oficial a hotararii de guvern privind
retragerea.
Motive de retragere :
1) savarseste in strainatate fapte grave prin care vatatma interesele statului roman sau prestigiului
tarii
2) se inroleaza aflandu-se in strainate in fortele armate ale unui stat cu care romania a rupt relatiile
diplomatice sau se afla in stare de razboi.
3) Daca a obtinut cetatenia in mod fraudulos
4) Este cunoscut ca avand legaturi s-au a sprijini grupari teroriste sau a savarsit alte fapte care pun
in pericol siguranta nationala.
Renuntarea la cetatenie
Este un mod amiabil de rezolvare a unor probleme care tin de statutul juridic al persoanei, pentru ca
renuntarea la cetatenie sa fie aprobata este necesara indeplinirea mai multor conditii :
- poate cere renuntarea la cetatenia numai pers care a implint 18 ani
- solicitantul sa nu fie invinuit sau inculpat intr-o cauza penala sau sa nu aiba de executat o pedeapsa
penala
- sa nu fie urmarit pt debite avand asemenea debite (datorii) sau sa le achite sau sa prezinte garantii
corespunzatoare pt executarea lor
- a dobandit sau are asigurari ca va dobandi o alta cetatenie.
Alte cazuri de pierdere
1) adoptia unui copil minor de catre cetateni straini.
2) stabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul romaniei daca parintii sau apatrizi sunt cetateni
straini.
3) anularea, desfacerea declarea nulitatii adoptiei unui minor strain de catre cetateni romani.

Dovada cetateniei romane, cetatenia de onoare si dubla cetatenie


Dovada cetateniei se face in tara cu buletinul sau acte de identitate sau certificatul de nastere si cartea de
identitate a unui parinte pt minor sub 14 ani, cu certificatul constatator sau cu certificatul de nastere al
minorului de pana la 14 ani gasit pe teritoriu Roamaniei.
In strainatate dovada cetateniei se face cu pasaportul.
Cetatenia de onoare se poate acorda unor straini care au adus servicii deosebite statului si natiunii
romane de catre parlamentul romaniei la propunerea guvernulului, beneficiarul cetateniei de onoare se
bucura de toate dr civile ale cetatenilor romani cu exeptia dr electorale si a dreptului de- a ocupa o
functie publica.
Dubla cetatenie este permisa in romania prin decretul 137 /1990 prin care s- a stabilit ca fostii cetateni
romani care inainte de 22 decembrie 1989
si au pierdut cetatenia romana o pot redobandi la cerere
chiar daca au o alta cetatenia si chiar daca nu - si stabilesc domiciliul in Romania.

11-11-2009
Drepturile libertatile si indatoririle fundamentale
DEF : Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective ale cetatenilor esentiale pt viata,
libertatea si demnitatea acestora, indispensabile pt libera dezvoltare a personalitatii umane. Drepturile
stabilite prin constitutie si garantate prin constitutie si legi.
Notiunea de drepturi subiective semnifica posibilitatea acordata subiectelor rapartului juridic, de a
actiona intr -un anumit fel sau de a cere celorlalti o atitudine corespunzatoare si de a beneficia de
protectia si sprijinul statului in realizarea pretentilor legitime.
Notiunea de drepturi esentiale se refera la viata, libertatea si libera dezvoltare a personalitatii
cetatenilor si care sunt inscrise in acte jurid cu forta deosebita cum ar fi declaratii de drepturi, tratate
internationale, constitutiii.
In literatura jurid se foloseste des termenul de libertati intre notiunile de drept si libertate nu exista
deosebiri de natura juridica intrucat dr este o libertate, iar libertatea este un drept.
Se mai foloseste adeseori notiune de drepturile omului care evoca drepturile fiintei umane inzestrate cu
ratiune si constiinta si careia ii sunt recunoscute drepturile naturale ilanienabile si inprescriptibile.
De fapt in sens juridic aceasta notiune s- ar aplica numai strainilor si apatrizilor intrucat cetatenii au
asigurate, proclamate si garantate aceste drepturi, in fiecare stat in parte.
Def indatoririle fundamentale
Sunt acele obigatii ale cetatenilor considerate esentiale de catre popor la un moment dat pt realizarea
intereseloor generale care sunt inscrise in constitutie si a caror realizare este asigurata prin convingere
sau in caz de nevoie prin forta de constrangere a statului.

Indatoririle fundamentale sunt acele obligatii carora la un moment dat al istoriei societatea le
considera cele mai importante si care stabilesc ca omul are indatoriri, fata de semenii sai si fata de
colectivitatea din care face parte.
Ca o concluzie putem retine ca dr fundamentale si indatoririle fundamentale formeaza statutul
juridic al cetateanului.
Clasificarea drepturilor fundamentale
Toate drepturile cetateanului sunt la fel de importante si formeaza un top unitar, ele sunt insa clasificate
in mai multe categorii :
1) inviliolabilitatile = sunt acele dr care prin continutul lor asiguara viata posibilitatea de miscare
libera, siguranta fizica si psihica si siguranta domiciliului pers fizice : ex dr la viata si
inviolabilitatea domiciliului.
2) Dr social economice si culturale = prin continutul lor asigura conditiile sociale si materiale de
viata, educatie, si protectia acestora : ex : dr de proprietate, dr la munca, dreptul la invatatura.
3) Drepturile exclusiv politice = prin continutul lor pot fi exercitate de catre ceteateni numai pt
participarea la guvernare : ex dr la vot sau dreptul de a fi ales.
4) Drepturile social politice = pot fi exercitate de catre cetateni la alegere fie pt rezolvarea unor
probleme sociale fie pt participarea la guvernare. Ex : libera exprimare, si dreptul la asociere.
5) Dr garantii = prin continutul lor joca in principal rolul de garantii constitutionale : ex dr la
petitie, dreptulm persoanei vatamate de o autoritate publica.
6) Dreptul la azil = este un dr care apartine numai strainilor si apatrizilor.
Principiile constitutionale aplicabile drepturilor si indatoririlor fundamentale
a) universalitatea drepturilor si indatoririlor fundamentale :
- dr si libertatile sunt universale si indivizibile
- cetatenii beneficiaza de drepturile prevazute in constitutie si legi si au obligatiile consacrate de
acestea.
- exprima ideea ca toti cetateni unui stat se pot bucura de aceste libertati si sunt subiectii tuturor
obligatilor.
b) neretroactivitatea legii :
- este un principiu fundamental de incontestabile, traditie si actualitate.
- O lege produce efecte dupa adoptre numai pt viitor.
- Principiul este expres consacrat in codul civil si anume legea dispune nuimai pt viitor ea nu are putere
retroactiva, cat si in codul penal : legea penala nu se aplica faptelor care la data savarsirii nu erau
prevazute ca infractiuni de legea penala.
Acest principiu cunoaste doua exceptii si anume :
- exceptia care priveste aplicarea legii penale mai favorabile,
- exceptia care priveste legile interpretative, legile interpretative sunt acele legi care privesc definirea
unor sensuri, intelesuri ale altor legi intrate in vigoare.
Ca principiu constitutional neretroactivitate legilor este obligatorie pt toate ramurile de drept nu numai
pt cele care il prevad in mod expres, de ex se aplica si in cazul reglementarilor privind contraventiile .
- neretroactivitatea se prezinta ca o garantie fundamentala a drepturilor constitutionale in special a
sigurantei si libertatii persoanei.

c) egaliatea in drepturi a cetatenilor:


- este principiul constitutional potrivit caruia cetateni romani fara deosebire de rasa, nationalitate,
origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala se pot folosi in
mod egal de toate drepturile prevazute in constitutie si legi, pot participa in egala masura la viata
politica, economica, sociala si culturala fara privilegii, si fara discriminari si sunt tratati in mod egal atat
de catre autoritatile publice cat si de catre ceilalti cateteni
In continutul acestui principiu se pot identifica trei aspecte :
- egaliateta femeilor cu barbatii : exprima realiatea ca femeile reprezinta ceva mai mult de
jumatatea populatiei, ele se bucura in mode gal cu barbatii de toate drepturile. Egalitatea in dr a
femeilor cu barbatii are si un caracter specific prin facilitatile si protectia de care se bucura
femeia mama, si prin ocrotirea acordata familiei.
Egaliatatea de sanse pt ocuparea unor functii publice este garantata
- egalitate in drepturi a cetatenilor fara deosebire de rasa, nationalitate sau origine etnica,
limba, avere ori origine sociala : exprima ideea ridicata la rang constitutional ca in decursul
istorie
s- au asezat, au locuit, au muncit si au luptat cot la cot cu romani, si cetateni de alte
nationaliati. Toti acestia se bucura in mode gal cu romanii de toate dr fundamentale si au toate
indatoririle fundamentale
- egaliatea in dr a cetatenilor fara deosebire de religie, opinie sau apartenenta politica :
ceea ce este important este ca optiunile politice sau religioase sa nu fie
folosite sau speculate
in sensul discriminarii in drepturi.
d) functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de persoanele care au cetatenia romana si
domiciliul in romania
- Acestea privesc functiile si demnitatile publice, civile si militare.
- Acest principiu se practica in toate sistemele constitutionale, domiciliul persoanei alaturi de
cetaetnie fiind o garantie a atasamentului peroanei fata de tara la a carei guvernare participa ca
demnitar, magistrat, sau functionar public.
e) protectia cetatenilor romani in strainatate si obligatiile lor : exprima legatura politica si
juridica dintre stat si cetatean oriunde s- ar afla atat in interiorul cat si in exteriorul frontierelor :
- cetatenii romani aflati in strainatate au dreptul sa apeleze la protectia autoritatilor romane iar
acestea au obligatia constitutitonala de a le- o acorda.
- cetatenii romani aflati in afara granitelor au obligatia sa respecte constitutia si legile romaniei,
precum si pe cele ale statului in care se gasesc.
f) cetatenii straini si apatrizii se bucura in Romania de protectie juridica :
- Protectia este generala atata persoanelor cat si a averilor si este garantata prin constitutie si legi.
- Dreptul de azil se acorda in conditiile legii cu respectarea tratatelor internationale la care
Romania este parte.
- Dreptul de azil cuprinde de fapt gazduirea si protectia statului roman, acordata acestor persoane
care in statele lor de origine sunt urmarite sau persecutate pt activitatii desfasurate in favoarea
umanitatii, progresului si pacii.
g) cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din romania :
- extradarea este institutia juridica ce permite unui stat de a cere altui stat pe teritoriul caruia s-a
refugiat unul dintre cetatenii sai sa il predea.

- Expulzarea este institutia juridica ce permite autoritatilor publice dintr- un stat sa oblige o
persoana indezirabila sa paraseasca tara punand astfel capat in mod silit sederii acestei persoane
pe teritoriul sau .
- Extradarea cetatenilor romani este posibile ca exceptie in baza conventilor internationale la care
Romania este parte in conditiile legii si pe baza de reciprociatea.
h) prioritatea reglementarilor internationale :
- aplicarea principiilor si interpretarea dispozitiilor privind dr omului se fac in concordanta cu
reglementarile internationale.
- In caz de neconcordante se aplica reglementarile internationale cu exceptia situatiei in care
dispozitiile constitutionale si legile romane sunt mai favorabile persoanei
i) accesul liber la justitie prezinta doua aspecte :
- orcine se poate adresa liber justitiei
- orice persoana are dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr- un termen
rezonabil.
j) caracterul de exceptie al restrangerii exercitiului unor drepturi :
- restrangerile trebuie sa fie expres prevazuta de lege
- acestea sunt necesare pt a proteja securitaea nationala, ordinea publica sanatatea publica, morala
publica, dr omului, instructia penala sau prevenirea calamitatiilor.
- restrangerile trebuie sa fie proportionale cu cauza care le- a determinat
- ele trebuie sa fie necesare intr- o societate democratica
- trebuie sa fie aplicate in mod nediscriminatoriu si sa nu aduca atingere substantei dreptului.

Drepturile si libertatile fundamentale


Sunt prevazute in const romaniei in art de la 22 la 52.
Dr la viata la integritatea fizica si psihica
- este garantat prin constitutia romaniei,
- pedeapsa cu moartea este interzisa ,
- sunt interzise deasemenea tortura, pedepsele si tratamentele inumane sau degradante.
Libertatea individuala si siguranta persoanei
- sunt inviolabile,
- retinerea nu poate depasi 24 de ore,
- arestara si prelungirea arestarii se dispun numai de catre judecator ,
- prezenta avocatului la luarea unei masurii preventive de libertate este obligatorie.
- Prezumtia de nevinovatie se aplica in toate cazurile,
- o persoana este considerata nevinovata pana cand impotriva acesteia instanta de judecata a
pronunutat o hotarare de condamnare definitiva si irevocabila.
- Legalitatea pedepselor : pot fi aplicate numai acele pedepse care sunt prevaute de lege.

- Privarea de libertate priveste numai faptele penale.


Dreptul la aprare
- este garantat de constitutie
- Oricine are dreptul la un avocat ales sau daca nu -si permite, are dreptul la un avocat din oficiu al carui
onorariu este achitat din fondurile ministerului justitiei.

Inviolabilitatea domiciliului
- presupune libera alegere a domiciliului sau a resedintei care este protejat prin lege si const.
Derogari de la acest drept se pot face in urmatoarele situatii :
- cu ocazia executarii unui mandat de retinere sau arestare preventiva
- cu ocazia executarii unei hotarari judecatoresti
- pt apararea securitatii publice sau a ordinii publice
- pt prevenirea raspandirii unor epidemi
- perchezitia domiciliara se dispune numai de catre judecator,
- efectuarea perchezitilor este interzisa in timpul noptii cu exceptia infractiunilor flagrante.
Dreptul la ocrotirea sanatatii
- statul are obligatia sa asigure igiena, si sanatatea publica,
- deasemenea sa asigure asistenta medicala si tratamente de specialitatea,
- el trebuie sa organizeze sistemul de asigurarii sociale de boala, accidente, maternitate si
recuperare
- sa controleze exercitarea protectilor medicale si a activitatilor paramedicale.
Dreptul la munca si la protectia sociala a muncii
- libertatea alegerii profesiei , meseriei, ocupatiei si a locului de munca
- Statul este obligat sa asigure masuri de protectie sociala cum sunt :
securitatea si sanatatea salariatilor,
salariul minim brut pe tara,
repausul sapatamanal,
concediu de odihna platit si formarea profesionala.
- Ziua de munca este in medie de 8 ore
- Salariile dintre barbati si femei trebuie sa fie egale pt aceeasi munca.
- Conventiile colective de munca sunt obligatorii
- Se interzice munca fortata.
Dreptul la greva
- poate fi folosit pt apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
- Acest drept apartine salariatilor
- Acest drept rep si o garantie a asigurarii de catre stat a conditilor normale de munca

- Este obligatia celor care desfasoara greva de- a asigura pe parcursul acesteia serviciile esentiale pt
societate
Dreptul la proprietatea privata
- este garantat indiferent de titularul lui,
- acest dr este garantat si asupra creantelor sau debitelor pe care le detine statul.
- Strainii si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania numai in
conditiile tratatelor internationale, multilaterale sau pe baza de reciprocitate si prin mostenire
legala.
- Expropierea se poate face numai pt cauze de utilitate publica si cu plata unei juste despagubiri.
- Se interzice nationalizarea si orice alta masura de trecere silita in proprietate publica a unor
bunuri avand la baza apartenenta sociala, etnica, religioasa, politica sau de alta natura
discriminatorie
- Averea dobandita in mod licit nu se poate confisca, aceasta se bucura de prezumtia de buna
credinta in sensul ca nu el trebuie sa dovedeasca faptul ca a dobanit -o legal.
- Posibilitatea confisacrii averii se refera numai la ceea dobandita prin comiterea unor contraventii
sau infractiuni.
Dreptul la un nivel de trai decent
statul are obligatia de a lua masuri pt ca acest drept sa devina real prin :
- acordarea de pensii de boala si pt limita de varsta
- concedii de maternitate platite
- asistenta medicala in unitatile sanitare de stat
- ajutorul de somaj
- asigurarea cadrului legal si / sau asigurarilor sociale publice sau private.
- Asistenta sociala.
-Libertatea constiintei
- este libertatea de a avea si de-a exprima public idei si conceptii,
- dreptul de-a avea o credinta religioasa, aceasta asigura continuitatea spirituala intre parinti si copii si
libertatea de a alege orice religie.
- dreptul de functionarea a cultelor religioase
- Raporturile dintre religii trebuie sa se bazeze pe respect reciproc, pe toleranta, interzicandu-se
invrajbirea religioasa.
Libertatea de exprimare
- libertatea de a creea opere, opinii si orice fel de creatii spirituale, acestea pot fi transmise prin viu
grai in scris, in imaginii, prin sunete sau prin orice alte mijloace de comunicare in public.
- Cenzura este interzisa , publicatiile nu pot fi oprite.
- Constitutia mai prevede ca exista reguli ale exprimarii care daca sunt incalcate pot atrage
raspunderea civila si achitarea de daune.
- Pot fi comise delictele de presa.
Dreptul la informatie
- acesta garanteaza libertatea de receptionare a datelor si informatilor.

Se garanteaza accesul la informatii de interes public si in acelasi timp sunt protejate informatiile
cu caracter personal.
Pe baza acestui drept functioneaza serviciile de radio si televiziune si dreptul la antena.

Libertatea intrunirilor
- se desfasoara numai pasnic si fara arme.
Dreptul de asociere
- pe baza acestui drept se constituie sindicatele , patronatele, si partidele politice, scopul lor trebuie
sa fie constitutional .
- nu pot face parte din partidele politice : magistratii, avocatul poporului, membri activi ai
armatei, politistii, judecatorii si functionarii publici, nominalizati prin legi organice.
- Sunt interzise asociatile cu cararcter secret.
Secretul corespndentei
- se refera atat la protejarea scrisoriilor, telegrameor sau altor transmiteri postale cat si la
convorbirile telefonice si corespondenta electronica.
- Acest drept poate fi restrans numai in interesul infaptuirii justitiei.
Dreptul de petitionare
- este un dr garantie a autoritatilor publice si institutilor statului acestora le incumba obligatia de a
examina si de a raspunde la petitile cetatenilor in termenele si in conditile stabilite prin lege.
- Nu se iau in considerare anonimele.
- Petitiile sunt scutite de plata oricaror taxe.
Dreptul persoanei vatamate de catre o autoritate publica
- vatamarea se produce prin acte administrative,
- vatamarea trebuie sa priveasca un drept sau un interes legitim.
- De exemplu : nesolutionarea in termenul legal a unei petitii sau cereri este considerata un act
administrativ prin care se vatama intersele legitime ale persoanei.
- Se poate cere recunoasterea dreptului sau a intersului legitim precum si anularea actului
vatamator si repararea pagubei.
- Pe baza acestui drept se poate angaja deasemenea raspunderea patrimoniala a statului pt erorile
judiciare
- Magistratii raspund pt erorii judiciare patrimonial numai daca si- au exercitat functia cu rea
credinta sau grava neglijenta.
Indatoririle fundamentale sunt patru si sunt inscrise in const in art de la 54 la 57 aceste sunt :
- fidelitatea fata de tara
- apararea tarii
- contributiile financiare
- exercitarea drepturilor si libertatilor cu buna credinta si fara incalcarea drepturilor si libertatilor
celorlalti.

25 11 - 2009
Organizarea statala a puteri
Categoria cel mai des intalnita in teoria si practica sistemului constitutional, este categoria de
putere, categoria cheie in organizarea statala a societatii.
Ea apare in exprimari de genul : putere de stat, putere publica, putere politica etc.
In art 2 din constitutia romaniei se stabileste ca suveranitatea nationala apartine poporului care exercita
prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte precum si prin
referendum.
Din aceasta prevedere rezulta cel putin doua constatari :
- legaturile dintre categorile popor- natiune, putere de stat si puteri publice
- a doua se refera la faptul ca formularlile trebuie sa fie extrem de nuantate atunci cand ne referim
la putere, suveranitate, suveranitate nationala, sau de genul celor care ,, rezida din natiune,, ,,
apartin natiuni,, sau apartine poporului
Relatia popor- stat
Notiunea de stat cunoaste doua acceptiuni :
- intr o acceptiune mai larga , politica si sociologica prin stat se intelege suma celor trei elemente
teritoriu, populatie sau natiune si suveranitate. In aceasta acceptiune statul este sinonim cu tara si
include resursele, civilizatia, populatia, teritoriul, frontierele, autoritatiile etc.
- intr o acceptiune mai restransa prin stat se intelege forma organizata a puterii, mecanismul sau
aparatul statal. Drept urmare constructia statala se exprima astfel : poporul (natiune) detine
puterea politica pt exercitarea careia a infiintat statul ca un ansamblu sistematizat de organe de
stat, deseori denumite autoritati statale sau publice.

Relatia stat , putere de stat, puteri publice


Statul este deci organizarea statala si institutionalizarea puterii poporului, daca vorbim despre stat sau
putere de stat este acelasi lucru din punct de vedere constitutional si la fel exista identitate si intre
notiune de autoritate statala si ceea de autoritate a puterii.
In ceea ce priveste notiunea de putere politica si respectiv putere de stat, acestea pot evoca acelasi
lucru dar pot avea si intelesuri diferite , intrucat termenul politic poate desemna caracterul social al
puterii, dar poate desemna si caracterul puterii unor formatiuni, partide politice, asociatii, etc.
Cand spunem insa putere politica ne referim numai la puterea poporului respectiv a natiuni.

Trasaturile puterii politice se regasesc in puteriile statului dar vice versa nu este valabil, adica
trasaturile statului nu se regasesc in totalitatea in notiune de putere politica.
Puterea statala este forma de organizare statala a puterii poporului, si are urmatoarele trasaturi
generale :
- caracterul de putere : este de esenta notiunii si exprima ideea ca puterea este o posibilitate
efectiva de a exprima si a realiza propria vointa ca vointa obligatorie pt intreaga societate.
- Puterea de constrangere : element definitoriu pt puterea de stat, intrucat daca ar disparea
constrangerea ar disparea si statul. Ea se exercita insa numai in ultima instanta daca vointa de
stat, exprimata prin legi nu este respectata de bunavoie.
- Puterea sociala : este expresia ca puterea a aparut ca urmare a luptei unei forte sociale, clase
sociale, si a fost folosita pt consacrarea si protejarea intereselor acestora . prin aceasta trasatura
se explica drumul parcurs de omenire de la despotism la democratie.
- Puterea de a exprima si realiza vointa ca vointa de stat : exprima ratiunea de a fi a puterii
organizata statal, intrucat vointa indiviziilor sau grupurilor exprimata prin lege nu este suma
aritmetica a vointelor individuale ale membrilor sau grupurilor. Prin lege se exprima interesele
fundamentale ale guvernantilor, iar raportul dintre ce exprima legea si care este vointa societatii
este in legatura directa cu caracterul democratic sau mai putin democratic al statului.
- Caracterul organizat : exprima ideea ca puterea exista si se manifesta printr-un aparat de stat si
prin autoritatiile de stat.
- Suveranitatea exprima suprematia si independenta puterii in realizarea vointei guvernantilor ca
vointa de stat. Aceasta se analizeaza sub denumirea de suveranitate de stat pt a fi deosebita de
suveranitatea poporului si de suveranitatea nationala.
Separatia, echilibrul si colaborarea puteriilor.
Teoria separatiei puterilor in stat este o teorie celebra de larga audienta si frecvent invocata.
Aparuta in sec luminilor a fost indrepata impotriva obscurantismului medieval si impotriva abuzului
de putere, ea a constiutuit de asemenea o reactie impotriva monarhiei absolute care concentra toata
puterea in mainiile regelui de unde si celebra replica a lui ludovi al 14 lea : ,, statul sunt eu,,
Teoria separatilor puterilor a stat la baza elaborarii constitutilor si stipuleaza ca in orice societate
organizata in stat exista trei functii :
- de edictare de norme juridice sau functia legislativa
- de executare a legilor sau functia executiva
- de judecare a litigiilor functia jurisdictionala.
Fiecare dintre aceste puteri are organe distincte prin care isi exercita atributiile care ii revin.
Puterea legislativa are adunarile reprezentative, putera executiva are guvernul iar puterea judecatoreasca
are organele judiciare.
Initial teoria separatilor puterilor interzicea doar ca cele trei functi sa fie executate de aceleasi organe.
Odata cu dezvoltarea societaii conceptul a fost inbunatatit intrucat el nu stabilea care sunt
raporturile dintre aceste puteri cu atat mai mult cu cat exercitarea lor colmmplet independenta ar putea
conduce la imposibilitatea functionarii statului.

S a luat in discutie faptul ca aparitia partidelor politice determina un echilibru intre parlament si guvern
care se realizeaza prin raportul dintre majoritatea formata de partidele invingatoare in alegeri si cele
aflate in opozitie care asteapta urmatoarele alegeri pentru a si lua revansa.*
In ceea ce priveste constitutia romaniei aceasta consacra echilibrul puterilor in stat chiar in art 1 unde se
spune ca statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativa,
executiva si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale.
In constituite regasim exprimate cele trei puteri clasice si anume:
- puterea legislativa in art referitoare la parlament
- puterea execuitva in cele care privesc guvernul si presedintele romaniei
- puterea judecatoreasca in dispozitiile privind autoritatea judecatoreasca.
Ordinea enumerarii este cea clasica si normala;, parlamentul fiind singura autoritate legiuitoare primeste
pozitia primordiala si i se asigura o anumita preeminenta, in raport cu celelalte puteri ale statului.
Raporturile dintre autoritatiile publice se caracterizeaza prin interdepedente si legaturi de cooperare care
semnifica echilibrul, colaborarea si controlul reciproc al puterilor.
Puterea legislativa = camera deputatilor si senat
Puterea executiva = presedintele si guvern
Puterea judecatoreasca= inalta curte de casatie si justitie si celelalte instante judecatoresti.
In a doua sapt dupa revelion.