Statul ca institutie centrala a sist politic

Statul si elem sale caracteristice

Exista mai multe perspective de a intelege statul
- ca instrument si forma institutionalizata de exercitare a puterii politice
functia de organizare, conducere, coordonare si exercitare legitima a autoritatiiin raport cu
populatia ce traieste pe un teritoriu
intre notiunea de stat si notiunea de putere politica exista o stransa legatura
statul este o organizatie complexa de institutii si reglementarii juridice menit s a asigure ordinea
sociala convietuirea indivizilor si grupurilor si sa administreze functionarea coerenta a societatii.
Notiunea de sist politic este mai ampla decat notiunea de stat oricum statul este o intruchipare a
puterii politice si este elementul central al sist politic.
Politicul nu se confunda cu statul , statul este doar o ipostaza istorica a politicului.
Politicul este institutia ce nu lipseste din nicio societate umana de orice treapta ar fi chiard aca
politicul nu imbraca forma statului decat in anumite condtii istorice
Exista societati fara stat insa nu exista societati lipsite de fenomene de dominatii.
Ca principala institutie a sist politic statu lia forma unui ansamblu de institutii ierrahizate si
codificate legislativ, aceste institutii sunt distincte de institutiile civile si care dispun de
instrumente si resurse pt a exercita autoritatea in teritoriul delimitat.
Statul are o org jurid explicita reprezentata de principalele instante ale puterii politice :
- un sisit legislativ
- un sist executiv
- un sist judecatoresc
statul este rezultat al unei asocieri intime a ideii de norma juridica obligatorie si a unui sist de
institutii ce garanteaza asigura respectarea si aplicarea legilor.
Statul este o componenta, un element al societatii in ansamblu ei , in acelasi timp statul are fctia de
a organiza si aministra o societate in ansamblu ei .
Statul este o sursa a dreptului pt societate, emite norme legi si decizii obligatorii.
Statul rep elem central al sist politic este forma caracteristica a puterii politice in care institutile
sale sunt singurele care detin dreptul legitim de a utiliza mijloacele necesare inclusiv constrangerea
la nevoie pt a impune sau conserva ordinea sociala.
Definirea puterii politice se expliciteaza prin mecanismu de functionare a statului care este o forma
de intruchipare a puterii politice.
Spre deosebire de alte forme de dominatie din societate, dominatia politica are un specific in sensu
ca se traduce prin teritorialitate prin continuitate in spatiu si timp are o structura administrativa
specializata, implinita in forma statului modern.
Elementele definitorii ale statului sunt :
- populatia
- teritoriul
- structura politica de conducere
- un aparat administrativ sau birocratia
Max Weber a dat denumirea de birocratie.
Teritoriul
Autoritatea politica instituita isi exercita suveranitatea interna si externa pe un teritoriu anumit
determinat la vechii greci statul era identificat cu polisul ca o cetate cu o organizare politica de sine
statatoare, romanii disociau intre stat ca teritoriu numit civitas si stat ca o institutie politica in
respublica, aceasta avand menirea de a conduce o societate pe un teritoriu delimitat.
Alte caract ale statului cum ar fi aparat administrativ poate fi inteleasa ca aparat de guvernare al
societatilor, statul are un sist autonom de institutii.
Functiile sale si alcatuirea sa depind de structutra complexa a societatii respective de morfologia
grupurilor sociale de niv de dezvoltare economica.
Statul nu este numai un concept politic ci si unul juridic.

In dr constitutional statul se defineste ca o modalitate de organizare a puterii politice, statul rep o

ordine juridica structurata si eficienta.
Oricare dintre definitiile statului convoaca sau apeleaza la o perspectiva interdisciplinara.
Puterea politica este prezenta in orice ipostaza a comunitatilor umane, in orice tip de organizare social
adar statul ca ansamblu coerent de institutii si norme a aparut ceva mai tarziu in anumite conditii
economice.
Politica este prezenta si in forme nestatale, relatiile de putere le gasim si in spatiul social, depasind
sfera politica.
Caract statului modern :
Epoca mderna a impus notiunea de stat cu sensul de putere politica legitima bazata pe reglementari
juridice precise, clare ce au acordul tacit sau explicit al populatiei, abordarea modrena a statului este
accea de institutie cu rol central si decisiv in organizarea si conducerea societatii deasemenea pe langa
sensul de instituie centrala, statul mai semnifica si o anmita comunitate uman, o tara aflata sub
autoritatea institutilor politice.
Statul modren se sprijina pe o noua structura jurid adica pe constitutii se bazeaza pe dinstinctia dintre
public si privat, pe existenta unei institutii cu rol de coordonare si control asupra unui teriotoriu avand
in subordine numeroase structuri centralizate administrative, organisme diplomatice.
Statul si autoritatiile publice
Notiunea de autoritate se leaga de notiune de legitimitate care deriva din faptul ca institutile stetului
sunt acceptate si recunoscute ca ipostaze ale putrii publice mai concret sunt indreptatite sa emita
norme imperative ce trebuie ascultate si asumate ca obligatii politice de catre membri societatii.
In epoca moderna institutile statului sunt indreptatite sa elaboreze legile si deciziile la niv macro
social, fctie pe care o indeplineste in sist democratic parlamentul.
Deasemenea statul isi exteriorozeaza legitimitatea prin functia de aplicare a politicilo sociale de
administrare a terburilor publice, functii ce revin guvernului si aparatului administartiv central si local.
Institutile stetului se bucura de autoritate cand sunt recunoscute de membrii societatii ca fiind valide si
indreptatite sa exericte putera.
State, forme de guvernamant si institutii politice
Tipurile fundamentale de institutii de stat sunt cele democratice si cele dictatoriale
Atat cele democratice cat si cele dictatoriale depind de puterea ierarhica a puterii, de gradul de
participare a populatie la politica.
Tipurile de stat sunt grupate in 3 mari categ :
- Forma de guvernamant ( monarhia si republica)
- Structura de stat ( defineste caract unitar al statultui si avem statele unitare cu reglementari si
institutii centralizate si institutii locale cu un anumit grad de autoritate administrativa)
- Regimul de stat ca element de deosebire a statelor se refera la modul in care se constituie organele de
putere si la relatia dintre drepturile cetatenilor si institutile de stat.
Puterea politica poate fiexercitata in forma democrtaica sau dictatoriala, regimurile politice fiind
democratice si nedemocratice cuprinzand trei forme :
Regimuri autoritare , dictatoriale si totalitare.

Curs 2. 05 11 2009
Institutile sistemului democratic
Constitutile temei al ordinii de drept
Constitutile sunt doc fundamentale pt sist modern de guvernare democratica .
In declaratia drepturilor omului si cetateanului din 1789 se precizeaza :
- orice societate in care garantia drepturilor nu este asigurata nici separatia puterilor stabilita nu
are o constitutie. Constitutia este un act si juridic si politic.
Societattile moderne au reglementat interesele diferitelor grupuri sociale printr-o legislatie
corespunzatoare pornind de la faptul ca interesele opuse trebuie protejate ca o garantie a libertatii,
reglementarea caeasta se face prin const, pt a le contrabansa unele prin altele si a le impiedica astfel
formarea unor majoritati opresive. Prin urmare rolul const este d a legitima puterea democratica intr o
republica. Republica = un guvern organizat pe baza unei scheme de reprezentare, astfel incat sa fie
asigurate drepturile individuale dar si binele public si forma democratica a guvernului impotriva
pericolului ca unele factiuni si grupuri de interese sa monopolizeze puterea.
In calitatea ei de lege fundamentala pt un stat democratic const este o sinteza a principilor si valorilor
pe care se intemeiaza ordinea de dr si raporturile dintre stat si cetatean. Din const deriva si alte acte
normative legiuitoare. Const scrise au aparut in epoca moderna, vechile regimuri premoderne se bazau
pe const nescrise dar care erau respectate in virtutea traditiei .
In urma revolutilor moderne prin contributia teoreticienilor in domeniul jurid si al stintei si a noii
clasei politice s au impus const scrise absolut necesare, pt a da o forma sistematizata cu norme precise,
clare, si stabile asupra guvernarii.
Sistemul constitutional
In societatea moderna este opus sist premoderne in care puterea era concentrata in persoana
monarhului.
Constitutile scrise au aparut pe baza doctrinei dreptului natural care afirma existenta unor drepturi si
libertati naturale ale oamenilor indiferent de conditia lor sociala deci izvorand din natura umana,
O alta baza a constitutiei scrise este teoria contractului social care priveste statul ca rezultat al unei
intelegeri libere dintre cetateni.
Constitutile scrise au fost precedate de o serie de acte si intelegeri stabilite in perioada de tranzitie intre
puterea monarhilor si diferite categ cu putere economica si sociala, anume seniori feudali, nobilimea
de curte, noile forte ale burgheziei in asccensiune.
Primele const scrise sunt considerate const americana din 1787 si const franceza din 1791, dupa aceste
const in sec 19 in majoritatea statelor europene s au adoptat constitutii scrise de factura democratica.
Inainte de aceste doua const scrise in anglia s au adoptat de a lungul timpului o serie de pacte intre
rege , cler, nobilime si burghezie care au avut o valore constitutionala desi nu au fost adunate niciodata
intr_un singur doc scris.
In marea britanie exista o situatie speciala in care opereaza o serie de uzante specifice dreptului
cutumiar si mai sunt cuprinse o serie de acte constitutionale scrise.

Schimbari constitutionale in tranzitia spre democratie

In Romania adunarea constituanta a elborat si adoptat o noua const care a consacrta juridic dr
fundamentale ale omului, separatia puterilor in stat, si trecerea tarii la un sist democratic pluralist.
Noua const din 8 decembrie 1991 stabileste normele de baza ale ordini democratice si regulile jocului
politic devenind astfel temelia procesului de reorganzare a institutilor statului si baza juridica a intregii
legislatii a reformei politice, economie si administrative.
Treptat a aparut necesitatea de a revizui aceasta const, pt a conferii sist politic o mai mare eficienta si
de a pune in acord prevederile sale cu dinamica realitatii sociale.
Deasemenea acesta necesitate consta si in stabilirea unui nou statut international al romaniei angajata
in procesul de aderare la ue si de intregrare in nato. Astfel parlamentul romania a adoptat legea de

revizuire a const care a fost supusa unui referendum national in 18 -19 octombrie 2003 fiind aprobata
prin aceasta procedura.
Constitutile rep un elelment de stabilitate a regimurilor democratice ele fiind revizuite sau schimbate
doar in situatii de criza si de transformari politice majore. In nici o tara din lume datorita schimbarilor
sociale , economice , politice nicio const nu poate sa ramana imoabila.
Principiul separatiei puterilor
Printre principile ce sunt stipulate in const se afla si principiul separatiei puterilor in stat.
Structura puterii este diferentiata in atributii si institutii relativ autonome. Aceste institutii precum si
pers care le conduc alese in mod democratic exprima vointa cetatenilor cea ce le confera legitimitatea
necesara pt a exericta puterea in stat si a elebora decizii care devin obligatorii atat pt organele
administrative cat si pt toti cetateni societatii respective.
Semnificatia deosebita pe care o are separatia puterilor in stat este de a impiedica acapararea puterii
de catre o singura instanta sau structura politica, potrivit acestui principiu functiile de conducere sunt
acordate unor institutii si autoritati diferite si relativ autonome cu atributii in sfera lor de competenta
cea ce asigura un control reciproc al lor precum si echilibru dintre ele.
Astfel constitutile democratice confera statului trei funcii :
- legislativa
- executiva
- judecatoreasca
fctia legislativa inseamna elaboraea si adoptarea legilor ce privesc rap sociale norme generale de
conduita obligatorii pt toate institutile si pt toti cetateni.
Functia executiva priveste luarea deciziilor poerative de catre un cabinet sau guvern vizand
administrarea curenta a treburilor publice si aplicarea legilor, mentinerea ordinii publice si a sigurantei
cetatenilor
Functia Judecatoreasca prin care instituti specializate al astatului ca instante independente fata de
putetea executiva solutioneaza conflictele, impart dreptatea comform legislatiei in vigoare.
Democratia, principiul reprezentarii
Principiul reprezentarii caract sist democrat modern care consta in idea ca poporul este titularul de dr
al puterii suverane dar nu o exercita in mod direct ci prin intemediul unor reprezntanti alesi in mod
liber pe baza unor proceduri bine definite .
In absenta acestui mecanism al reprezentarii nu se poate obtine consimtamantul cetatenilor pt
reglementarile si deciziile poltice, nu se obtine nici autoritatea necesara pt a administra problemele
complexe ale unei societati. De aceea democratii moderni au inventat institutile politice prin care
reprezentarea sa fie asiguarata prin alegeri , parlament, responsibilitatea guvernantilor, in fata
cetatenilor . participarea grupurilor si a partidelor politice sociale la organizarea competitiei pt putere

Curs 03 . 19 11 2009
Sisteme electorale si configuratii democratice

Importanta sistemelor electorale

Alegerile libere au loc periodic acolo unde exista pluralism politic si competitie dintre partide si
candidati. Prin urmare alegerile libere sunt un elem definitoriu al sistemului democratic modern .
Prin acest sist si mecanism societatiile isi aleg periodic conducatori politici si ii pot schimba prin
proceduri nonviolente.
Alegerile se desfasoara Intr un cadru bine definit si cu reguli si proceduri ce se refera la toate etepele si
operatiunile pe care trebuie sa le parcurga pana la final acest process. Se refera la tehnicile si
procedurile de atribuire a mandatelor .
Sist electorale se refera la ansamblul normelor si procedyrilor ce definesc conditiile pe care trebuie sa
le inde^plineasca un cetattean pt a putea sa sii exercite dr de a alege si dreptul de a fi ales, se mai
refera la garantiile pe care autoritatiile trebuie sa le asigure conditii de desfasurare corecte a alegerilor
si a principiilor si mecanismelor de atribuire a mandatelor in urma alegerilor
Sist electorale au o influenta majora asupra vietii politice si anume detemina decisiv configuratia
sistemelor de partide si a raporturilor dintre diverse forte in procesul democratiei si al pozitiei de
putere pe care o vor avea diferitele categorii de demnitari.
Importanta sist electorale si de scrutim rezulta din faptul ca ele produc sau favorizeaza, fie
concentrarea si reducerea nr de partide in cazul sist majoritare, fie la fragmentarea spectrului politic in
mai multe partide, in cazul sist proportionale.
Deasemenea tipul de scrutim influebteaza covarsitor modul de constituire a majoritatior ce vor
guverna precum si modul de a exercita puterea.
De aici rezulta si modurile de constituire si functionare a opozitiei care poate fi concentrata sau
dispersta de sist electorale, proiecteaza sist politice si modul lor de functionare.
Dupa unii autori exista trei mai categorii de sist electorale :
- sist electorale majoritare cu un singur tur in circumscriptii uninominale
- sist majoritare cu doua tururi in circumscriptii uninominale
- sist de reprezentare proportionala
sistemul majoritar si variantele sale
are doua variante
1) sitemul majoritar uninominal = poate fi cu unul sa doua tururi, se dclara ales candidatul care
intruneste cel mai mare numar de voturi valide din partea alegatorilor in circumscriptia
delimitata prin lege . prezinta avantajul ca transeaza direct competitia politica dintre candidati
individuali pe baza nr de voturi obtinute in circumscriptia electorala respectiva , un alt avantaj
este ca cetatenii au posibilitatea de a cunoaste si evalua personalitatea candidatilor. Sist
uninominal este relativ simplu, iar procesul electoral este mai usor de asimilat pt cetateni. Sunt
atatea mandate cate circumscriptii sunt fixate prin lege. Un alt avantaj este stimularea politica a
cetatenilor si de a preveni absenteismul electoral.
In multe state prezenta alegatorilor la urnele de vot este mai mare in cazul alegerilor locale si
mai scazuta in cazul alegerilor parlamentare si prezidentiale.
Diminueaza semnifcativ influenta paridelor si favorizeaza candidatii cu
personalitate
puternica.
Partidul care are cei mai multi candidati alesi va obtine majoritatea parlamentara si va forma
guvernul iar liderul sau va deveni primnistru , sist care functoiioneaza in marea britanie , canada.
Dezavantaje ale sist :
- sist uninominal poate altera sensul pluralismului politic si poate facilita constituirea unui
parlament eterogen si farmitat sub raport politic, incapabil sa sustina o guvernare coerenta si
stabila.
- Avantajand candidatii independentii cu personaliatte sist uninominal nu produce intodeauna
majoritatii stabile la nivel parlamentar.
- Partidele mari in acest sistem sunt din start avantajate deoarece dispun de un electorat stabil
uneori consolidat de o traditie politica iar partidele mici ppot obtine scoruri competitive doar in
unele circumscriptii acolo unde sunt mai bine reprezentate prin lideri locali foarte puternici si
bine cunoscuti de catre electorat.
- Dezavanatajul major al sist uninominl mai ales in varianta cu un singur tur rezida in faptul ca
genereaza mari injustitii electorale in acest sitem. Este ales candidatul care a obtinut mai multe

voturi chiar daca ceilalti candidati au obtinut mai multe voturi insumate decat castigatorul
alegerilor. In aceasta situatie scade reprezentarea mai multor partide in parlament .
_ In scrutimul uninominal cu doua tururi un candidat poate fi ales in primul tur daca obtine
majoritatea absoluta a voturilor, iar in al doilea tur daca obtine majoritatea simpla.
- In cel de al doile tur participa de regula primii doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi
in primul tur de scrutim fara a obtine insa o majoritatea absoluta, in caeste conditii voturile
celorlati candidati se negociaza realizandu se compromisuri si aliante conjucturale pt a dirija
voturile spre unul dintre cei doi candidati aflati in competitie .
- alocatiile suplimentare din bugetul statului pt organizarea unor circumscriptii electorale in functie
de nr de manadate parlamentare precum si alocare de fonduri financiare pe care trebuie sa le atraga
candidatii in campania electorala. Aici sunt avantajati oamenii de afaceri care pot suporta aceste
cheltuieli.
2) sist majoritar cu scrutim de lista = se poate desfasura in unul sau doua tururi. In acest sist
alegatorii voteaza nu pt un anumit candidat ci pt una dintre listele de candidati, liste prouse de
catre partide sau coalitii electorale. In acest caz partidele joaca un rol foarte important.
In sist majoritare cu un singur tur invinge candidatul care in circumscriptia uninominala obtine
majoritatea relativa.
In sistemele cu doua tururi, in primuml tur invinge numai candidatul care a obtinut majoritatea
absoluta a voturilor, iar daca nici unul dintre candidatii nu ajunge la caest barem se organizeaza al
doilea tur care invinge candidatul care a obtinut majoritatea voturilor.
Candidatii care au dr de a participa la la doilea tur sunt fie primii doi clasati in primul tur, fie cei care
au depasit la primul tur un anumit preag stabilit prin legile electorale. In franata acest prag a fost
ridicat de la 5 la suta la 12, 5 la suta in 1776 fiind un prag f ridicat deoarece in eventualitatea ca
prezenta la vot a electoratului este in jur de 80 la suta un candidat trebuie sa obtina cel putin 20 la suta
din voturile exprimate pt a accede la al doilea tur de scrutimi.
Sist majoritar cu doua tururi pune in miscare un mecanism eficace de selectie a candidatilor si a
partidelor favorizand partidle mari si inchegarea coalitilor

Sistemul reprezentari proportionale

principiu
Fiecare partid trebuie sa obtina un numar de mandate corespunzator cu ponderea voturilor
exprimate in favoarea sa la nivel national sau de circumscriptie .
In oricare dintre variantele sale acest principiu se regaseste anume :
- mandatele parlamentare se impart candidatilor proportional cu voturile obtinute in alegeri,
aceste sistem al reprezentarii proportionale incearca sa realizeze o justititie electorala si sa
reflecte diversitatea de opinii din societate .
unul din avantajele acestui sistem este tendinta de a garanta aceasta corespondenta procentuala
ceea ce permite accesul in structurile parlamentare atat a majoritatii, cat si a minoritatii politice,
permite accesul atat a partidelor mari cat si a celor mici pana la anumite praguri electorale.
Este vorba in acest sist de o aspiratie spre echitate in reprezentare, oferind o sansa diferitelor
orientari sociale si segmente electorale de a-si exprima opiniile, optiuniile si de a fi reprezentate in
institutiile deliberative si legislative.
Acest sistem este o practica electorala.
Din punct de vedere teoretic sist reprezentarii proportionale a fost intemeiat in gandirea
constitutionala si instituiile moderne potrivit carora parlamentele trebuie sa fie o oglinda a
pluralismului societatii civile, sa reflecte diversitatea de opinii individuale, de interese economice
si de ideologii.

Intr-o atfel de viziune alegerile constituie un mecanism democratic prin care se poate reconstitui in
plan politic tabloul coerent al vointei generale.
Sistemele majoritare sunt orientate spre guvernare nu spre reprezentativitate, in contrast cu aceste
sisteme, sistemele proportionale au menirea de a asigura o reprezentativitate echitabila a partidelor
in functie de numarul de voturi obtinute.
Daca nici-un partid nu obtine majoritatea necesara pt a forma guvernul in acest caz majoritatea
parlamentara si de guvernare se realizeaza prin coalitie.
Elementele caracteristice ale sist reprezentarii proportionale.
- Importanta deosebita pe care o au partidele in desemnarea candidatilor si in tot procesul electoral.
- Sistemul proportional prevede alegeri pe baza listelor de candidati, liste propuse de catre fiecare
partid sau coalitie electorala , prin aceasta modalitate de vot se poate masura audienta pe care o are
fiecare formatiune politica in randurile alegatorilor, precum si gradul in care programele lor sunt
receptate si acceptate de catre electorat.
- Alegatorii in sist proportionale nu voteaza persoane ci o lista in intregime intocmita de partide si
care se individualizeaza pt fiecare circumscriptie
-

In sist reprezentarii proportionale sunt acceptati si candidatii independenti dar pe liste separate
pe cand candiadtii de pe listele partidelor, sunt membrii si loideri sau simpatizanti ai partidului
pe lista carora candideaza.
Sistemul de alegeri parlamentare in sist proportional se desfasoara intre-un singur tur de
scrutim, iar atribuirea tuturor mandatelor se face in urma rezultatelor obtinute potrivit unor
calcule de proportionalitate. In acest fel se elimina retragerea unor candidati precum si
transferul de voturi sau aranjamentele conjuncturale dintre partide. Cea mai importanta si cea
mai dificila problema e de natura tehnica si anume modalitatile de atribuire a mandatelor, incat
sa se respecte principiul reprezentarii echitabile, acesta spune ca mandatele se atribuie
proportional cu numarul de voturi obtinute de catre partidele care participa la alegeri.

Tehnica de atribuire a mandatelor

Aceasta tehnica presupune mai multe faze si proceduri :
- o prima faza : trebuie calculat coeficientul electoral la niv national, acest coeficient exprima nr
de voturi necesar obtinerii unui mandat, coeficientul este rezultatul impartirii numarului total
de voturi valabil exprimate la nivel national, la numarul total de mandate ce urmeaza a fi
distribuite fie ca e vorba la nivel national. In cazul independentilor acestia trebuie sa obtina un
nr de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral pt a putea obtine un mandat.
- A doua faza : raportarea coeficientului electoral la nr de voturi exprimate pe fiecare lista,
urmand ca fiecare lista sa primeasca atatea mandate de cate ori se cuprinde coeficientul in acest
numar. De regula resturile de voturi si de mandate se redistribuie listelor de partide la nivelul
circumscriptilor sau la nivel national.
Pt redistribuirea resturilor la nivel de cicumscriptie se utilizeaza mai multe sisteme de calcul cum
sunt sistemul celor mai mari resturi, metoda celor mai mari medii, sistemul coeficientului
modificat, sist d^ont acest sist a fost creat la sfarsitul sec al 19.
- Metoda celor mai mari resturi presupune luarea in calcul a celor mai mari resturi de voturi ramase
neutilizate.
Listele care au avut cele mai mari resturi in ordine descrescatore vor primi cele trei mandate.
- metoda celor mai mari medii : este o procedura mai complicata dar avantajeaza partidele mari,
dupa ce a fost rrealizata distribuirea primelor 5 mandate fiecarei liste i se atribuie in mod fictiv
inca un manadat apoi se imparte cifra obtinuta la nr de voturi obtinute de fiecare lista.
Pornind de la acest rezultat fictiv putem afla cate voturi ar fi fost necesare fiecarei liste pt a
obine un nr mai mare de madate.

Printre avantajele sist reprezentarii proportionale este si faptul ca duce la formarea unui
parlament care reprezinta destul de exact distributia opinilor si a orientarilor politice ale
intregului electorat.
Insa un multi partidism nu este benefic.
Conditionarii si praguri electorale

Sunt destinate pt a limita multiplicarea anarhica a partidelor.

Scade reprezentativitate si genereaza disfunciuni in parlament.
Sunt mai multe reglementari care stbilesc conditionari si cauze de excludere :
dimensiunea circumscriptiei
pragurile electorale
marimea adunarilor reprezentative in raport cu populatia unei tari.

Dimensiunea circumscriptiei se refera la nr manadatelor care se atribuie in acea circumscriptie

racordat la nr locuitorilor.
Aceasta regula a circumscriptie are si urmatoare formulare, cu cat este mai mare dimensiunea
circumscriptiei cu atat este mai usor pt partidele mici sa dobandeasca locuri si invers. De ex : in
circumscriptiile relativ mici, partidele mici au sanse mici de-a ontine mandate.
Pragurile electorale : trebuie sa l realizeze fiecare partid sau coalitie electorala la nivel national, pt a
obtine mandate. De ex : acest prag la niv national este de 5 % in germania.
In romania in 2000, 2004 s-a operat pragul electoral de 5 % pt partide.
Este un sist juridic pt a incuraja si a stimula fuziunea si concentrarea partidului, obligandu le sa se
pozitioneze pe o axa clasica stanga dreapta.
Sisteme electorale mixte
Sunt doua ratiuni care explica existenta acestor sistme :
- dificultatile sist electorale si dificultatile sist proportinale care nu genereaza majoritati
parlamentare solide
sistemele mixte sunt o combinatie a unor aspecte ale sist majoritar, cu unele elemente ale
reprezenatarii proportionale.
Formele si procedurile sist mixte :
- Sistemul votului cumulativ
- Sist votului limitat
- sist de compensare
- sist inrudirilor
dintre acestea cel mai intresant este sist german al buletinului dublu : acest sist imbina doua modalitati
de scrutim intrucat alegatorul dispune de doua buletine de vot pe care le utilieaza concomitent pt a
desemna candidati in organele reprezenatative.
Cu un bulletin de vot el desemneaza intr-o circumscriptie logala pe baza scrutimului uninominal ,
majoriar un deputat in bundestag.
Cu al doilea bulletin alegatorul isi exprima optiunea pt o lista de candidati dintre cele stabilite de
partide in baza principiului reprezenatrii proportionale, fiecare alegator voteaza de doua ori, o data pt
candidatii din circumscriptia sa care sunt alesi prin scrutim uninominal , iar a doua oara pt o lista de
candidati dintre listele avansta de fiecare partid la nivelul landurilor. Acesta este un sist mai echilibrat
pt ca jumatate din deputati sunt alesi prin sist uninominal majoritar la nivel de circumscriptie iar
cealalta jumatate prin sist proportional la nivelul landurilor.
Asemenea sist asigura o mai buna reprezentare a virtutilor celor doua sist : majoritare si cel al
proportionalitatii.