MONOGRAFIA COMUNEI

DRAJNA NOU

Profesor coordonator :
NASTASE
Mariana
Studenti : COMAN
Marilena
MARES
Stefania

REPERE
GEOGRAFICE
Satul Drajna Noua este situat in zona de sud-est a Romaniei, pe
platforma de campie cuprinsa intre Lunca Dunarii, la sud, si lunca
Raului Ialomita, la nord, denumita si Campia Baraganului.
De asemenea aria satului se afla la intersectia DN 21 SloboziaCalarasi, cu DN3 Bucuresti-Constanta cu autostrada A3, BucurestiConstanta; cu linia C.F.R. Bucuresti-Constanta, langa Gara Ciulnita,
nod important de cale ferata.

Relieful este predominant de ses continuu cu foarte slabe

ondulatiuni forma geomorfologica specifica zonei de campie
propriu-zisa. Brganul face parte din Cmpia Romn, unitate
de relief care a devenit uscata spre sfritul cuaternarului, prin
umplerea lent cu sedimente a Lacului Getic din sudul munilor
Carpai, la suprafaa ei existnd acum un strat gros de loess.

Regimul termic i de precipitaii aparine climatului temperat

continental de tip stepic, cu ierni geroase i zpezi troienite de
viscol, dar i veri secetoase, caracterizate prin insolaie i
temperaturi ridicate, cu o dinamic schimbtoare a atmosferei
de la calmul deplin, la vnturi cu viteze relative mari. Locaia
Drajna este aproape de epuizare datorit imposibilitii de
extindere (este limitat de culturi agricole la Nord i la Sud, de o

FLORA SI
FAUNA

Diversitatea de plante i animale ntlnite pe aria Satului

Drajna Noua reprezint o tulburtoare fil a evoluiei vieii n
condiii specific zonei de cmpie din sudul Romniei. n ultimul
secol, echilibrele ecologice stabilite de milenii n acest col de
ar au fost profund marcate de intervenia uman care a
contribuit la schimbri majore n biosfer.
Aezndu-se pe aceste meleaguri, locuind n bordeie,
nconjurai de turme de animale, oamenii au rspndit plantele
cultivate
i
le-au
redus
pe
cele
naturale.
Datorit
particularitilor ecologice deosebite, covorul vegetal primar
local era alctuit din plante diferite, mai ales arbuti i ierburi.

Terenurile
agricole
sunt
deosebit de fertile
pentru obinerea
unor
producii
mari
de
gru,
porumb,
soia,
floarea-soarelui,
Cmpiile
fost i sunt nc sla al animalelor, ca de exemplu
sfecla
de auzahr
crtia,
obolanul, ariciul, iepurele de camp, capriorul, vulpea,
etc.
dihorul. n trecere peste aceste meleaguri, primvara i toamna
pot fi admirate n zbor barza alb i cocostrcul, precum i gsca
slbatic i raa slbatic. Prin livezi i plantaii triesc alte
psri, caturturica, cucul, prigoria, piigoiul, vrabia de cmp,
potarnichea, ciocrlia, cioara. Dintre reptile, amintim oprla i
arpele.

SCURT
ISTORIC
La 6 martie 1945, a fost impus la conducerea tarii guvernul
condus de Petru Groza, ceea ce a insemnat instalarea la
putere a regimului comunist , iar cu aceasta ocazie s-a
decis si realizarea unei reforme agrare si exproprierea
terenurilor mari pentru a fi impartite taranilor.
Camera Agricola a Judetului Ialomita, in urma demersurilor
Comisiei Nationale de Reforma, spre bucuria celor care s-au
zbatut pentru improprietarire, a repartizat suprafata de
pamant la soseaua judeteana Slobozia-Calarasi, pozitia
ideala, si atunci, si astazi, avand in vedere apropierea de
gara Ciulnita, cat si de calea de access spre Drumul National
Ploiesti-Slobozia-Ciulnita.
In primavera anului 1946, sosind timpul optim de
insamantare a culturilor de porumb si floarea soarelui,
Comisia Comunala de improprietarire forteaza mersul
reformei. Suprafetele de pamant au fost repartizate pe mai

Pentru a-i ajuta pe taranii improprietariti sa creasca si

animale, colonistilor le-a fost repartizata si o suprafata de izlaz
pentru a fi folosita in devalmasie.
Toti cei inscrisi se deplaseaza in Baragan, unde isi iau in
primire loturile repartizate. Primii au plecat cei cu carute cu boi
si cai, cu plugurile si samanta pentru semanat. Ceilalti tarani au
plecat cu trenul. Luna aprilie a anului 1946 poate fi considerate
inceputul migratiei noastre din munte la Baragan.
Din cele istorisite de cetatenii de astazi ai satui Drajna,
Comisia de Improprietarire a gresit la masuratori, suprafetele
date pentru curti-constructii nefind de 0,2 ha, ci de 0,15 ha a
fost data in partea de sud a vetrei satului, suprafete care,
ulterior, au fost in cea mai mare parte cultivate cu vita de vie,
legume si pepeni.
In toamna anului 1946, drajnenii incep sa-si amenajeze
primele bordeie. Vatra satului era situate in jurul armanului lui
Aurel Pana compus dintr-o magazine in care, astazi, se afla
Caminul Cultural, locatie unde, in cei 60 de ani de existent, au
avut loc toate momentele fericite ale drajnenilor (nunti,
botezuri, baluri, serbari).

RETROSPECTIV SOCIALECONOMIC
Locuitorii satului Drajna Noua, pe langa faptul ca lucrau in
gospodaria taraneasca proprie sau la CAP-ul din localitate,
prestand un numar minim de zile de munca, au lucrat si in mai
multe unitati economice din localitate sau din apropiere.
Satul Drajna a fost anexat comunei Dragalina dup anul 1930,
fiind menionat n documente nc de la sfritul secolului al
XVII-lea, ca staie de pot unde se schimbau caii potalionului
care asigurau legtura dintre Clrai i Slobozia. n anul 1967 a
fost anexat satul Constantin Brncoveanu, care a luat fiin n
1908 sub numele de Cucurigu, fiind iniial parte component a
comunei Bora i apoi a comunei Ciulnia.

Din punct de vedere economic, interesul pentru exploatarea

terenului din comuna Drajna se manifest nc perioada de
descompunere a ornduirii feudale, dar mai ales n capitalism,
cnd proprietarii de pmnt l arendeaz unor moieri din
satele de pe valea Ialomiei.
n perioada comunist,
dup deposedarea de
pmnt a moierilor i
ranilor,
lucrrile
agricole sunt efectuate
n C.A.P.-uri i I.A.S.-uri
folosind for de munc
ieftin dar mai ales
maini i utilaje agricole
moderne.
Produciile agricole pe hectar au crescut semnificativ dup
extinderea sistemelor de irigaii. Multe uniti economice au
fost desfiinate pe criterii aleatoare sau au dat faliment prin
management defectuos, lips de responsabilitate i cadru
legislativ permisiv. Numai printr-o politic neleapt este
posibil trecerea la normalitate, astfel nct Romnia s-i

POPULA
IA
Populatia satului infiintat, Drajna Noua, era preponderent
formata din locuitorii improprietariti din satele comunei
Drajna.
In anul 1956 populatia satului numara 500 de persoane, cu
domiciliul stabil.
In cursul anului, in perioadele de munci agricole, crestea
numarul de persoane prin venirea celor de la munte sa-si
lucreze pamantul detinut in urma improprietaririi.
In anul 1963 satul avea 246 de gospodarii, cu 470 brate de
munca si o populatie de peste 1200 de locuitori.
Populatia actuala a satului numara 1170 de locuitori.
Loturile de case au ramas in proprietate, dar treptat, odata
cu sistematizarea localitatii, acestea sunt date unor familii
nou intemeiate sau locuitorilor din satul Dropia, care nu au
mai plecat de unde au fost deportati. Dropia a fost desfiintata
pentru ca terenul sa fie integrat in circuitul agricol. A fost

SCOALA
In Drajna Noua, prima scoala s-a infiintat in anul 1951. A fost o
scoala cu clasele I - IV, care avea un numar de 11 elevi. Copiii
veniti de la munte, care trebuiau sa urmeze clasele si in ciclul al
doilea (V-VII), au urmat cursurile scolii din comuna Dropia. In
prezent, scoala are cinci sali moderne de clasa, biblioteca cu
3500 de volume, cabinet de informatica, sala de sport si baza
sportiva, unde invata 250 de elevi, in doua schimburi.
Scoala din Drajna Noua este incadrata cu un colectiv de 11
cadre didactice, din care opt sunt calificate. Scoala noii Drajne a
reusit sa formeze generatii intregi de elevi, care s-au integrat in
societate devenind adulti responsabili si cu demnitate prezenti
ca meseriasi sau specialisti cu inalta calificare in multe domenii
ale vietii economice.

BISERICA
In planul de urbanism al satului Drajna Noua a fost cuprinsa
si o portiune de teren pentru construirea unei biserici.
Majoritatea populaiei din Drajna este de religie ortodox.
Biserica ortodox poart hramul Sfinilor Arhangheli Mihail i
Gavriil. Actualul paroh este Preotul Mihail Marian, nascut la 18

ACTIVITI
CULTURALE

In anul 1955, in cladirea fostului conac boieresc situat in

centrul satului, a fost amenajata o camera de circa 25 mp in care
se desfasurau diferite activitati cu caracter cultural-artistic.
Primele serbari scolare s-au organizat aici. Obiceiurile satului
Drajna Noua care apartin Comunei Dragalina s-au format
progresiv n inima Brganului cu oameni venii din toate
colurile rii. Dezvoltandu-se I.A.S-ul Partizanul, in incinta lui sa construit un club, modern pentru acele timpuri, care avea o
sala de dans, sala de cinematograf, sala pentru jocuri: sah, tenis
de masa si televizor. In fosta sala de la conacul din centru, mai
tarziu, s-a deschis un Magazin Satesc, in care se vindeau
marfuri de interes general.

OBICEIURI CALENDARISTICE
Hramul bisercii biserica purtnd numele sfinilor Mihail i
Gavril. E srbtoare mare la care particip ntregul sat de la
copii la btrni.
Lsatul Secului, pentru Postul Crciunului pe 14 noiembrie,
sau pentru Postul Patelui. Petrecerea legat de aceste
srbtori este strict familial. La Lsatul Secului de Pati, odat
cu venirea nopii, n curte sau la pori se organizeaz un foc
alimentat cu resturi vegetale din curtea mturat nainte, cu
lemne sau buci de cauciuc.
Ignatul (Ignatul Porcilor 20 decembrie), srbtoare rural,
cnd se taie porcul de Crciun dup un ritual bine tiut.
Boboteaza (6 ianuarie) e srbtoarea ntregului sat, cnd se
practic profilaxia i purificarea apelor, a oamenilor cu
aghiasm; sunt alungate spiritele malefice din gospodrie i din
anexele gospodreti.

DIAGNOZ

Gradul de ocupare a forei de munc este mai mic dect

media pe judeul Clrai. Criza economico-financiar din
ultimul timp a dus la creterea numrului de omeri, implicit
la creterea cheltuielilor cu protecia social. Solul din
arealul Dragalina este bogat n humus de mare fertilitate,
care poate fi cultivat fr aplicarea msurilor de prevenire a
degradrilor, singura problem n aceast zon fiind cea a
deficitului de umiditate din perioada var-toamn.
Apele subterane din depozitele cuaternare ale cmpiei
sunt n general clorurate i bicarbonatate, avnd
mineralizaia total i rezidiu fix sczute. Nivelul apei
freatice este influenat de regimul pluviometric, direcia de
curgere a fluxului subteran fiind SV-NE.
Activitile agrozootehnice, circulaia rutier i sursele de
combustie sunt principalii poluani specifici ai factorului de
mediu aer cu monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de
azot, oxizi de sulf, substane organice volatile, praf i