Sunteți pe pagina 1din 13

Neurobiologia cunostintei:

Modelele neuroanatomice ale cunostintei:


1.

SRAA implicat in arousal este alcatuit din nucleii reticulari clasici din trunchiul cerebral, dar
includ si nucleii colinergici din trunchiul cerebral superior, nucleii noradrenergici, mai ales locus
coeruleus, proiecia histaminica din hipotalamusul posterior i probabil cai ascendente de dopamina si
serotonina din trunchiul cerebral. O mare parte din activitatea exercitat de aceste ci este mediata de
talamus, care poate fi considerat ca vrful SRAA, precum i un releu sinaptic critic pentru majoritatea
canalelor senzoriale i intracerebrale (Tononi i Koch, 2008 [220]; Tononi 2012 [222]). Rolul SRAA
implic, de asemenea, coordonarea cu talamusul, care prin colaterale axonale inhibitorii, inhiba
fasciculul reticular specific de informaii catre cortex. (Young i Pigott, 1999 [239]). Tomografia cu
emisie de pozitroni (PET) a demonstrat hipometabolism selectiv talamic i SRAA n timpul somnului
cu unde lente (Maquet, 2000 [137]) i anestezie (Alkire, Haier i Fallon, 2000 [3]).

2.

Amigdala neurobiologia a dovedit rolul ei in memoria de lunga durata (LTM), memoria de lucru
(WM) si atentie. Amigdala pare s medieze efectele componentei emotionale asupra LTM i atenie. De
asemenea, se pare c, faciliteaza performana cognitiv n timpul unei sarcini dificile i atunci cnd sunt
detectati stimuli motivaional relevanti (Arnsten i Li, 2005 [6]).Relaia dintre amigdala si sistemele
cognitive este bi-directionala, depinzand de link-uri funcionale corticolimbice. Astfel, noradrenalina i
dopamina pot juca un rol n relaia dintre amigdala i cunoaterea (cognition) superioar (Balleine i
Killcross, 2006 [16];. Kim et al, 2011 [107]). Apare evidenta nevoia de integrare intr-un model
cuprinztor, a bine-cunoscutei implicari a amigdalei n emoie, cu rolul su n cunoatere
superioara(Phelps, 2006 [166]). Amigdala asigura o funcie de vigilen generala, care are ca scop
pregtirea organismului pentru a face fa unor situaii dificile, solicitante, caz in care rspunsul vigilent
al amigdalei poate lua forma unor semnale neuromodulatorii fazice proiectate pe sistemul nervos
cognitiv, motor i / sau autonom, n timpul unei situaii ce solicita resurse metabolice suplimentare,
cum ar fi, o ameninare fizic sau o activitate mentala complexa (Schaefer i Gray, 2004 [185]). Pe de o
parte, amigdala este sensibila la stimuli care posed o valoare intrinsec de adaptare (de exemplu
stimuli emoionali, sau care genereaza teama etc). Pe de alt parte, amigdala este sensibila la stimuli a
cror valoare motivationala este determinat n mod arbitrar de scopul activitatii sau de anumite
solicitari (Richardson, ciudate i Dolan, 2004 [177]). Prin urmare, acest lucru sugereaza ca amigdala

Neurobiologia cunostintei:
trebuie s primeasc nu numai intrri senzoriale de baz, dar, de asemenea, intrri de la nivel nalt
legate de scopul sarcinii. Amigdala are un model remarcabil de bogat de conexiuni directe i indirecte
cu regiunile subcorticale i trunchiul cerebral, dar i cu regiunile neocorticale implicate n memoria de
lucru (WM) i controlul cognitiv, cum ar fi cortexul prefrontal (PFC) i cortexul cingular anterior
(ACC) (Maren, 2003 [138]; LaBar i Cabeza, 2006 [120]; Hirstein, 2011 [94]).

3.

Cerebelul cu rol dovedit in micare, mers, postura i echilibru. Cu toate acestea, unele studii au
sugerat o posibil implicare a cerebelului n cunoatere, prelucrarea emotiilor, cunotin i
comportament (Schmahmann, 2004 [194]; Schmahmann, Weilburg, i Sherman, 2007 [193]). Prin
aceste interconexiuni extinse: aferente (corticopontocerebelare) i eferente (cerebelotalamocorticale),
cerebelul poate primi informaii, i influena zone cerebrale corticale legate de cunoatere
(Schmahmann, 1997 [195]) [Figura 3]

Imagine reprodusa dupa http://www.benbest.com/


Au fost demonstrate interconexiuni semnificative ntre cerebel i subdiviziuni din cortexul prefrontal legate de
funciile executive (memorie de lucru, atenie, inhibarea comportamentului i luarea deciziilor), memorie verbala
si limbaj (Schmahmann i Pandya, 1995 [192]). De asemenea, exista teorii ce sustin implicarea proieciilor
aferente din parietal, cortexul temporal i occipital i sistemul limbic in integrarea de informaii senzoriale,
organizarea visuospatial, memoria vizuala, cunotin i controlul comportamentului i motivaie(Schmahmann
i Pandya, 1992 [191]) . Natura exact a implicrii cerebelului n procesele cognitive, este pn n prezent, mai
puin neleas. Anomalii ale structurii i funciei cerebelului au fost identificate neuroimagistic n anumite
tulburri psihiatrice (Konarski et al., 2006 [114]). Mai mult dect att, intervenii terapeutice farmacologice i
psihosociale pentru pacienii cu aceste tulburri au fost asociate cu modificri ale funciei cerebelului, sugernd
un rol important al acestuia, n diferite procese mentale, care sunt perturbate n anumite tulburri psihice (Strata,
2011[208]).
4.

Talamus - neuronii din talamusul central (nucleii intralaminari anterior i posterior, poriunile
paralaminare conexe ale nucleilor de asociere talamici - dorsal median, anterior ventral, ventral pulvinar
lateral i inferior) au specializri anatomice i fiziologice specifice care sprijin rolul lor esen ial n
funciile generale de atenie susinut, memorie de lucru i pregtire motorie. Aceste populaii neuronale
sunt interpuse ntre sistemul de excitare (arousal), care controleaz nivelul general de activitate talamic
i cortical, precum i sistemele de supraveghere frontale, care controleaza shift-ul premotor de
atenie i ajustarea nivelului de vigilen i alert (Parsuraman, 1999 [160]). n paralel, populatii

Neurobiologia cunostintei:
neuronale individuale din cadrul acestor agregate celulare sunt tintite de o varietate de relee senzoriale
dedicate care au evoluat, pentru a capta rapid atenia i a redireciona comportamentul (Krout, Belzer i
Loewy, 2002 [117]). Impreuna, aceste specializri anatomice sugereaz c muli neuroni din talamusul
central au rol in comportamentele directionate catre scop i in cunotin. Talamusul central primete
inervaie larga in cadrul sistemului de excitare (Praff, 2006 [164]) cu aferente neuronale colinergice
(Kolmac i Mitrofanis, 1999 [113]) cat i noradrenergica din locus ceruleus i aferente serotoninergice
de la rafeul medial (McCormick i Bal, 1997 [143]). Leziuni directe ale talamusului central pot produce
tulburri ale cunotinei la nivel global (Parvizi i Damasio, 2003 [161]). Dac leziunea este unilaterala,
se pot produce afectari hemispaiale sau stari modificate de cunostinta similare cu mania acuta sau
delirul. Leziuni bilaterale restrnse ale talamusului central pot produce coma acuta, care indic rolul
important pe care aceste structuri il joac in alerta, sau starea de veghe. Cu toate acestea, spre deosebire
de leziunile trunchiului cerebral care produc com n urma leziunilor focale, recuperarea cunotinei in
leziunile bilaterale centrale talamice n ceea ce privete comportamentul directionat spre scop i
abilitile de comunicare este foarte lent i incert (Schiff, 2008 [188]).

5.

Circuitele frontoparietale:

Daca cunotina fenomenal (phenomenal consciousness) se refer la aspectul subiectiv al experienei,


cunostinta de acces( access consciousness) se refer la aspectul obiectiv prin controlul direct al experienei
prin raionament, raportare, si aciune. Distincia ntre ele (Block, 1997 [23]), ar fi relevanta pentru a nelege
presupusul rol al zonelor frontoparietale n percepia contient. Phenomenal consciousness ar putea fi asociata
n principal cu activarea regiunilor senzoriale, iar access consciousness ar putea avea nevoie de implicare din
partea zonelor frontoparietale. Modelul specific de activare frontoparietala in timpul percepiei contiente poate
fi difereniat mai in detaliu n funcie de fazele i / sau tipul de prelucrare, de exemplu, tranziii perceptive fa de
percepie susinut. De asemenea exista teorii care sustin ca suprapunerea activarilor frontoparietale reflecta
procese cognitive comune, de tip atentional sau memorie de lucru.
6.

Cortexul prefrontal exista teorii contradictorii in ce priveste rolul in cunostinta, totusi cele mai recente
sustin c PFC joac un rol mai important n monitorizarea contienta dect n acumularea automat sau
non-contient de dovezi. Sugestia este c traseul contient de nivel superior corespunde reelei parietoprefrontal i zonelor corticale superioare asociate (Hirstein, 2011 [94]).

7.

Precuneus - a fost sugerat c activitatea precuneus n timpul strii contiente de odihn sprijin
procesarea conceptual care opereaz pe stocurile interne de informaii (semnale endogene), mai
degrab dect funciile de "percepie" (surse de informaii externe de creier). Cu alte cuvinte, acest
domeniu pare s contribuie la auto- prelucrarea de ganduri pe care oamenii o experimenteaza n
timpul odihnei constiente (Cavanna, 2007 [33]). O interaciune ntre precuneus i cortexul prefrontal a
fost postulata n stri de cunostinta caracterizate de un nivel ridicat de reflectare a contiinei de sine.
(Kjaer et al., 2002[109]; Cavanna and Trimble, 2006[32]).

Modele si teorii neuronale:


1. Teoria dendritelor apicale - Activitatea sincrona n grupurile de dendrite apicale produce unde
electromagnetice (EM) care pot radia spre exterior, iar n cazul n care acestea sunt suficient de
puternice pentru a ajunge la suprafaa pielii capului pot fi msurate ca EEG. Cmpul electromagnetic a
fost propus ca substrat fizic al cunotinei (McFadden, 2000 [144]; Pockett, 2000 [167]). Curenii
fluctuanti care produc cmpuri EM sunt produsi de mai multe surse, printre care: activitatea membranei
axonilor, dendritelor i somei neuronilor din regiunile corticale si subcorticale. Conform acestei teorii
cunotina de moment este reprezentata de cmpul general format din toate aceste domenii EM
individuale.
2.

Activitatea N-metyl D Asparat-ului

Neurobiologia cunostintei:
Apariia strii de cunostinta depinde n mod critic de o anumit categorie de procese computerizate,
care sunt mediate de synapse NMDA. Argumentele n favoarea ipotezei se bazeaz pe ideea c
activitatea receptorului NMDA este capabil s formeze reprezentari n creier i toate anestezicele
generale inhiba activitatea receptorilor NMDA. Prin urmare, activitatea receptorului NMDA este
esenial pentru cunostinta (Gambrill i colab., 2011 [77]).
3.

Modelul ansamblurilor neuronale:

Un ansamblu de celule neuronale este definit ca o structur difuz cuprinznd celule din cortex i diencefal,
capabil s acioneze rapid ca un sistem nchis i sa faciliteze functionarea altor astfel de sisteme (Hebb, 1949
[92]). Au fost stabilite astfel de ansambluri, observand ca 10 de milioane de neuroni isi pot sincroniza activitatea
n mai putin de 230 ms si s-a postulat ca fiind eseniale pentru producerea de stri contiente. n teorie neuronala
(Libet, 1993 [130]), cunotina este asociata cu activitile neuronale care persista pentru o perioad suficient de
lung, cu o durat minim de 500 ms. n sinapsele de ansambluri neuronale, cunoscute sub numele de sinapse
Malsburg, puterea sinapselor crete cnd exist o corelaie puternic ntre activitatea pre- i postsinaptic (Crick,
1984 [49]). Aceste configuraii tridimensionale de ansambluri de mari dimensiuni din creier, care nu respecta
limitele anatomice convenionale, se vor corela cu diferite grade de cunostinta n fiecare moment (Greenfield,
1997 [86]). Un studiu recent sprijina acest model de asamblare neuronala (Koch, 2005 [112]; Overgaard i
Morgensen, 2011 [157], Jansen i Overgaard, 2011 [101]).
4.

Modelul dialogului talamo-cortical:

Teoria descrie centre pe circuitul thalamocortical care implic nucleii intralaminari, care con in celule care
conecteaza activitatea trunchiul cerebral (in strile generale de veghe i vigilen) la diferite zone ale
cortexului (Bogen, 1995 [24]), distribuite pe scar larg. Alii au propus ca structurile talamice i corticale
(mpreun cu relaia lor cu nucleii reticulati din trunchiul cerebral) sunt condiii necesare i suficiente pentru
existena unei stari de cunostinta de veghe, iar proprietile recurente de "re-intrare" ale circuitului
thalamocortical par a fi esentiale (Baars et al, 2003 [9];.. Seth et al, 2005 [197]).
5.

Teoria activitatii neuronale cerebrale bazale:


S-a observat ca i n absena unor sarcini cognitive sau de stimulare senzorial, activitatea cerebrala
bazala n zonele implicate n geneza percepiei contiente fluctueaz continuu n creierul uman (Aglioti
i Candidi, 2011 [1]). Mai mult dect att, datele de cercetare sugereaza ca auto-contientizare i
constientizarea externa nu sunt concurente, ci ar fi mai degrab n competiie n timpul procesului de
percepie senzorial. Luate n ansamblu, aceste date sugereaz c fluctuaiile in activitatea cerebrala
bazala sunt susceptibile de a forma coninutul de "flux al contiinei" noastre n curs de desfurare ntrun mod decisiv. Cu toate acestea, originea i fiziologia acestor fluctuaii rmne un mister, i va face
obiectul unor studii viitoare (Boly et al, 2008 [27];.. Boly et al, 2011 [26]).

Teoria proto-panpsihista a cunostintei:


Conform acesteia sistemele contiente sunt cele care conin dou reele care interacioneaz activ, unul
pentru construirea de cunotine, i cealalt pentru generarea de sentimente. Noutatea este modul n care
este conceput sistemul de sentimente: ca un sistem care funcioneaz cu modele wavelike, iar fiecare
tip de val corespunde unui sentiment. Centrul care iniiaz sentimentele se propune a fi reeaua
astrogliala (Pereira Jr. i Furlan, 2010 [246]; Pereira Jr, Pereira i Furlan, 2010 [247]), reflectnd stari
ale ntregului corp, n procesul de interaciune cu lumea. n acest sens, studii recente fac legatura intre
undele de calciu din reeaua de astrocite cu integrarea informaiilor in creier (Navarrete et al., 2012
[248]), starea de contien (Thrane et al., 2012 [249]) i bolile neurologice cu impact asupra
cunontinei, cum ar fi boala Alzheimer (Furman i colab., 2012 [250]).
Reeaua astrogliala primete semnale de la ntregul corp prin intermediul neuronilor, fluxului de snge
i lichidul cefalorahidian (de exemplu, n sistemul vestibular). Aceast stare a ntregului corp este
comparata dinamic cu informaiile cu privire la existenta organismului n mediul exterior, aa cum este
reprezentat de reeaua neuronal. Rezultatul acestei comparaii este un sentiment de moment care
raporteaza informaiilor primite la starea sistemului. Acest sentiment impacteaza intreg organismul, prin
semnale neuro-endocrin-imune - inclusiv activiti ale inimii si sistemului nervos. Prin urmare,
contiina este conceputa ca prelucrarea de informaii despre corp i lume, construirea de cunotine i

Neurobiologia cunostintei:
investirea lor cu sentimente care influeneaz procesarea i, prin urmare, aciunile individului care
trieste n lume.

Neuromodulatorii:
Sistemul colinergic este unul dintre cele mai importante sisteme de neurotransmitatori la nivelul
creierului i controleaza activitile care depind de atenia selectiv, component esenial a cunostintei.
Dovezi psihofarmacologice i patologice susin conceptul de "component colinergica" a cunostintei. Pe
baza constatarii ca activarea corticala se mentine in cadrul somnului REM, in absenta activarii
neuronale mono-aminergice (serotoninergice sau noradrenergice) dar in prezenta descarcarilor constante
din neuronii colinergici ai nucleului bazal, s-a ajuns la concluzia ca sistemul colinergic ascendent este
suficient pentru mentinerea neocortexului intr-un mod operativ. Se pare insa ca sunt necesare aciuni
combinate ale ACh i glutamatului n acest sens. Teoriile recente ale rolului ACh includ posibilitatea ca
aceasta afecteaz procesele discriminatorii; creste rata semnal-zgomot, moduleaz eficien a de
prelucrare corticala a informaiilor senzoriale i de asociere, controleaz receptia stimulilor i evaluarea
nivelul lor de semnificaie, modific reacia corticala n ceea ce privete relevana i noutatea, i
limiteaz coninutul fluxului contient. Droguri care antagonizeaz receptorii muscarinici induc
halucinaii i reduc nivelul de cunostinta, n timp ce receptorul nicotinic este implicat n mecanismul de
aciune al anestezicelor generale (prin inhalare). In bolile degenerative ale creierului, modificri ale
strii de contien sunt asociate cu deficite regionale n sistemul colinergic. Reteaua vasta colinergica
din trunchiul cerebral care include proiecii convergente la talamus, pare a fi amplasata strategic pentru
a genera i integra constienta. [251]
Printre diferitele pri ale neuronului , dendritele sunt probabil cei mai buni candidati pentru a fi cheia
pentru functia cognitiva superioara , deoarece pot integra un numr mare de intrri . Membrana
neuronala este site-ul iniial de rspuns pentru intrri de la alti neuroni , dar ceea ce se afl dincolo de
membrana neuronal controleaz nivelul sinaptic de rspuns prin compararea intrrilor noi cu
informaiile stocate n memorie . Dendritele sunt imbogatite cu microtubuli si proteine asociate
microtubulilor (MAP) , al caror rol nu se cunoaste inca pe deplin. Acumularea de dovezi sugereaza ca
microtubulii i MAP-urile joac un rol critic n memorie i contiin , precum i n transportul
neuronal. Proteina - 2 asociata microtubulilor ( MAP2 ) este o protein citoscheletala specifica
dendritelor , care , de asemenea, acioneaz ca o molecul de transducie a semnalului , mediind
rspunsurile chimice interne ca urmare a eliberrii sinaptice de neurotransmitatori glutamat i
acetilcolina . MAP2 i microtubulii se leaga mpreun pentru a forma o matrice care stocheaz
memoria. Informaia stocata n matricea de microtubuli este apoi accesata la eliberarea anumitor
neurotransmitori , cum ar fi acetilcolin i glutamat . Acetilcolina controleaz nivelul de con tien ,
n principal prin receptorul muscarinic determinand activarea consecutiva a kinazelor PKC i CaMKII ,
ambele fosforiland MAP2 cu rol in memorie . Prin activarea de catre neurotransmitatori , microtubulii
pot evalua intrrile sinaptice actuale n contextul activitii sinaptice anterioare , i apoi sa creasca
transportul de anumite molecule legate de nvare la sinapse . Pentru aparitia activitatii con tiente este
necesara co- activare a unui numr mare de sinapse si transportul n mas de proteine sinaptice eseniale
, i este posibil ca quantum computation sa joace un rol n dirijarea coerenta a acestui transport . O
teorie anterioara sustine ca acetilcolina faciliteaz calculele cuantice n microtubuli prin fosforilarea
MAP2. O terorie recenta propune ca modelul de legare a MAP2 de microtubuli formeaz un contur pe
baza de gel, care reprezint informaii stocate de ctre mecanismul de nvare i ofer o baz fizic
pentru aceste informatii. Cnd MAP2 este fosforilat, acest contur pe baza de gel se extinde propagand
informaia longitudinal pe microtubul, i tangenial, la microtubulii vecini. n aceste dou moduri,
microtubulii activati fizic asigura un rspuns coerent care acoper mai multe sinapse moduland intrri
noi n contextul informaiilor stocate n memorie.
[252]
Referinte:
1. Aglioti SM, Candidi M. Out of place bodies, out of body selves. Neuron. 2011;70:1735. [PubMed]
2. Aleksander I. Mapping the Mind Series. London: Weidenfeld and Nicolson; 2000. How to build a Mind.
3. Alkire MT, Haier RJ, Fallon JH. Toward a unified theory of narcosis: Brain imaging evidence for a
thalamocortical switch as the neurophysiologic basis of anesthetic induced unconsciousness. Conscious Cogn.
2000;9:37086. [PubMed]
4. Aly M, Yonelinas AP. Bridging consciousness and cognition in memory and perception: Evidence for both
state and strength processes. PLoS One. 2012;7:e30231. [PMC free article] [PubMed]
5. Andersen RA, Buneo CA. Intentional maps in posterior parietal cortex. Annu Rev Neurosci. 2002;25:189
220. [PubMed]

Neurobiologia cunostintei:
6. Arnsten AF, Li BM. Neurobiology of executive functions: Catecholamine influences on prefrontal cortical
functions. Biol Psychiatry. 2005;57:137784. [PubMed]
7. Aru J, Bachmann T, Singer W, Melloni L. Distilling the neural correlates of consciousness. Neurosci Biobehav
Rev. 2012;36:73746. [PubMed]
8. Awh E, Jonides J. Overlapping mechanisms of attention and spatial working memory. Trends Cogn Sci.
2001;5:11926. [PubMed]
9. Baars BJ, Banks WP, Newman J. Essential Sources in the Scientific Study of Consciousness. Cambridge: MIT
Press; 2003.
10. Baars BJ, Ramsoy TZ, Laureys S. Brain, conscious experience and the observing self. Trends Neurosci.
2003;26:6715. [PubMed]
11. Baars BJ. A Cognitive Theory of Consciousness. Cambridge: Cambridge University Press; 1988.
12. Baars BJ. In the Theater of Consciousness. Oxford: Oxford University Press; 1997.
13. Baars BJ. The conscious access hypothesis: Origins and recent evidence. Trends Cogn Sci. 2002;6:4752.
[PubMed]
14. Badgaiyan RD. Nonconscious perception, conscious awareness and attention. Conscious Cogn.
2012;21:5846. [PubMed]
15. Balduzzi D, Tononi G. Integrated information in discrete dynamical systems: Motivation and theoretical
framework. PLoS Comput Biol. 2008;4:e1000091. [PMC free article] [PubMed]
16. Balleine BW, Killcross S. Parallel incentive processing: An integrated view of amygdala function. Trends
Neurosci. 2006;29:2729. [PubMed]
17. Bayne T. The unity of consciousness and the split brain syndrome. J Philos. 2008;105:277300.
18. Beck DM, Rees G, Frith CD, Lavie N. Neural correlates of change detection and change blindness. Nat
Neurosci. 2001;4:64550. [PubMed]
19. Bernat JL. Chronic disorders of consciousness. Lancet. 2006;367:118192. [PubMed]
20. Blanquet PR. Advances in interdisciplinary researches to construct a theory of consciousness. J Behav Brain
Sci. 2011;1:24261.
21. Block N. On confusion about a function of consciousness. Behav Brain Sci. 1995;18:22787.
22. Block N. Perceptual consciousness overflows cognitive access. Trends Cogn Sci. 2011;15:56775. [PubMed]
23. Block N. The Nature of Consciousness: Philosophical Debates. Cambridge: MIT Press; 1997.
24. Bogen JE. On the neurophysiology of consciousness: An overview. Conscious Cogn. 1995;4:5262.
[PubMed]
25. Boly M, Balteau E, Schnakers C, Degueldre C, Moonen G, Luxen A, et al. Baseline brain activity
fluctuations predict somatosensory perception in humans. Proc Natl Acad Sci USA. 2007;104:1218792. [PMC
free article] [PubMed]
26. Boly M, Garrido MI, Gosseries O, Bruno MA, Boveroux P, Schnakers C, et al. Preserved feedforward but
impaired top down processes in the vegetative state. Science. 2011;332:85862. [PubMed]
27. Boly M, Phillips C, Balteau E, Schnakers C, Degueldre C, Moonen G, et al. Consciousness and cerebral
baseline activity fluctuations. Hum Brain Mapp. 2008;29:86874. [PubMed]
28. Bruno MA, Fernndez Espejo D, Lehembre R, Tshibanda L, Vanhaudenhuyse A, Gosseries O, et al.
Multimodal neuroimaging in patients with disorders of consciousness showing functional hemispherectomy
Prog Brain Res. 2011;193:32333. [PubMed]
29. Buschman TJ, Miller EK. Top down versus bottom up control of attention in the prefrontal and posterior
parietal cortices. Science. 2007;315:18602. [PubMed]
30. Cabeza R, Nyberg L. Imaging cognition II: An empirical review of 275 PET and fMRI studies. J Cogn
Neurosci. 2000;12:147. [PubMed]
31. Cavanna AE, Shah S, Eddy CM, Williams A, Rickards H. Consciousness: A neurological perspective. Behav
Neurol. 2011;24:10716. [PubMed]
32. Cavanna AE, Trimble MR. The precuneus: A review of its functional anatomy and behavioural correlates.
Brain. 2006;129:56483. [PubMed]
33. Cavanna AE. The precuneus and consciousness. CNS Spectr. 2007;12:54552. [PubMed]
34. Chalmers DJ. Facing up to the problem of consciousness. J Conscious Studies. 1995;2:20019.
35. Chalmers DJ. The Conscious Mind. Oxford: Oxford University Press; 1996.
36. Changeux JP. Conscious processing: Implications for general anesthesia. Curr Opin Anaesthesiol.
2012;25:397404. [PubMed]
37. Childs NL, Mercer WN, Childs HW. Accuracy of diagnosis of persistent vegetative state. Neurology.
1993;43:14657. [PubMed]
38. Christoff K, Owen AM. Improving reverse neuroimaging inference: Cognitive domain versus cognitive
complexity. Trends Cogn Sci. 2006;10:3523. [PubMed]

Neurobiologia cunostintei:
39. Clark A. Visual awareness and visuomotor action. J Conscious Studies. 1999;6:118.
40. Cleermans A. Computational correlates of consciousness. Prog Brain Res. 2005;150:8198. [PubMed]
41. Clower DM, West RA, Lynch JC, Strick PL. The inferior parietal lobule is the target of output from the
superior colliculus, hippocampus and cerebellum. J Neurosci. 2001;21:628391. [PubMed]
42. Cohen MA, Cavanagh P, Chun MM, Nakayama K. The attentional requirements of consciousness. Trends
Cogn Sci. 2012;16:4117. [PubMed]
43. Cohen MA, Dennett DC. Consciousness cannot be separated from function. Trends Cogn Sci. 2011;15:358
64. [PubMed]
44. Coleman MR, Davis MH, Rodd JM, Robson T, Ali A, Owen AM, et al. Towards a routine use of brain
imaging to aid the clinical diagnosis of disorders of consciousness. Brain. 2009;132:254152. [PubMed]
45. Coull JT, Jones ME, Egan TD, Frith CD, Maze M. Attentional effects of noradrenaline vary with arousal
level: Selective activation of the thalamic pulvinar in humans. Neuroimage. 2004;22:31522. [PubMed]
46. Crick F, Koch C. Are we aware of the neural activity in primary visual cortex. Nature. 1995;375:1213.
[PubMed]
47. Crick F, Koch C. Consciousness and neuroscience. Cereb Cortex. 1998;8:97107. [PubMed]
48. Crick F, Koch C. Towards a neurobiological theory of consciousness. Sem Neurosci. 1990;2:26375.
49. Crick F. Function of the thalamic reticular complex: The searchlight hypothesis. Proc Natl Acad Sci U S A.
1984;81:458690. [PMC free article] [PubMed]
50. Curtis CE, DEsposito M. Persistent activity in the prefrontal cortex during working memory. Trends Cogn
Sci. 2003;7:41523. [PubMed]
51. Custers R, Aarts H. Learning of predictive relations between events depends on attention, not on awareness.
Conscious Cogn. 2011;20:36878. [PubMed]
52. da Silva FH. Contribution to a neurophysiology of consciousness. Suppl Clin Neurophysiol. 2004;57:645
56. [PubMed]
53. Davis M, Whalen PJ. The amygdala: Vigilance and emotion. Mol Psychiatry. 2001;6:1334. [PubMed]
54. Dawkins MS. From an animal's point of view: Motivation, fitness and animal welfare. Behav Brain Sci.
1990;13:161.
55. Dawkins R. The magic of reality: How we know whats really true. New York: John Wiley and Sons; 2011.
56. Deco G, Rolls ET. Attention, short term memory, and action selection: A unifying theory. Prog Neurobiol.
2005;76:23656. [PubMed]
57. Dehaene S, Changeux JP, Naccache L, Sackur J, Sergent C. Conscious, preconscious and subliminal
processing: A testable taxonomy. Trends Cogn Sci. 2006;10:20411. [PubMed]
58. Dehaene S, Changeux JP. Experimental and theoretical approaches to conscious processing. Neuron.
2011;70:20027. [PubMed]
59. Dehaene S, Changeux JP. Ongoing spontaneous activity controls access to consciousness: A neuronal model
for inattentional blindness. PLoS Biol. 2005;3:e141. [PMC free article] [PubMed]
60. Dehaene S, Naccache L, Cohen L, Bihan DL, Mangin JF, Poline JB, et al. Cerebral mechanisms of word
masking and unconscious repetition priming. Nat Neurosci. 2001;4:7528. [PubMed]
61. Dehaene S, Naccache L. Towards a cognitive neuroscience of consciousness: Basic evidence and a
workspace framework. Cognition. 2001;79:137. [PubMed]
62. Dehaene S, Sergent C, Changeux JP. A neuronal network model linking subjective reports and objective
physiological data during conscious perception. Proc Natl Acad Sci USA. 2003;100:85205. [PMC free article]
[PubMed]
63. Drubach DA, Rabinstein AA, Molano J. Free will, freedom of choice and frontotemporal lobar degeneration.
Mens Sana Monogr. 2011;9:23850. [PMC free article] [PubMed]
64. Edelman GM, Gally JA, Baars BJ. Biology of consciousness. Front Psychol. 2011;2:4. [PMC free article]
[PubMed]
65. Edelman GM. The remembered present: A biological theory of consciousness. New York: Basic Books;
1989.
66. Enns JT, Oriet C. Visual similarity in masking and priming: The critical role of task relevance. Adv Cogn
Psychol. 2008;3:21126. [PMC free article] [PubMed]
67. Epstein S. Integration of the cognitive and the psychodynamic unconscious. Am Psychol. 1994;49:70924.
[PubMed]
68. Evans JS. Dual processing accounts of reasoning, judgment and social cognition. Annu Rev Psychol.
2008;59:25578. [PubMed]
69. Farthing GW. The Psychology of Consciousness. In: Cliff Englewoods., editor. New Jersey: Prentice Hall;
1992.
70. Fernandez Duque D, Thornton IM. Change detection without awareness: Do explicit reports underestimate
the representation of change in the visual system? Visual Cogn. 2000;7:32344.

Neurobiologia cunostintei:
71. Fins JJ, Illes J, Bernat JL, Hirsch J, Laureys S, Murphy E. Neuroimaging and disorders of consciousness:
Envisioning an ethical research agenda. Am J Bioeth. 2008;8:312. [PubMed]
72. Fins JJ. Constructing an ethical stereotaxy for severe brain injury: Balancing risks, benefits and access. Nat
Rev Neurosci. 2003;4:3237. [PubMed]
73. Flohr H, Glade U, Motzko D. The role of the NMDA synapse in general anesthesia. Toxicol Lett. 1998;100101:239. [PubMed]
74. Flohr H. An information processing theory of anaesthesia. Neuropsychologia. 1995;33:116980. [PubMed]
75. Fox MD, Snyder AZ, Zacks JM, Raichle ME. Coherent spontaneous activity accounts for trial to trial
variability in human evoked brain responses. Nat Neurosci. 2006;9:235. [PubMed]
76. Fuster JM. The Prefrontal Cortex. 2nd ed. New York: Raven Press; 1989.
77. Gambrill AC, Storey GP, Barria A. Dynamic regulation of NMDA receptor transmission. J Neurophysiol.
2011;105:16271. [PMC free article] [PubMed]
78. Gazzaniga MS. Cerebral specialization and interhemispheric communication: Does the corpus callosum
enable the human condition? Brain. 2000;123:1293326. [PubMed]
79. Gazzaniga MS. Who's in charge?: Free will and the science of the brain. New York: Harper Collins; 2012.
80. Ghashghaei HT, Barbas H. Pathways for emotion: Interactions of prefrontal and anterior temporal pathways
in the amygdala of the rhesus monkey. Neuroscience. 2002;115:126179. [PubMed]
81. Gilovich T, Griffin D, Kahneman D. Heuristics and Biases. Cambridge: Cambridge University Press; 2002.
82. Gold L, Lauritzen M. Neuronal deactivation explains decreased cerebellar blood flow in response to focal
cerebral ischemia or suppressed neocortical function. Proc Natl Acad Sci U S A. 2002;99:7699704. [PMC free
article] [PubMed]
83. Goodale MA, Milner AD. Separate visual pathways for perception and action. Trends Neurosci. 1992;15:20
5. [PubMed]
84. Gray JA. Consciousness: Creeping up on the hard problem. Oxford: Oxford University Press; 2006.
85. Greenfield SA, Collins TF. A neuroscientific approach to consciousness. Prog Brain Res. 2005;150:1123.
[PubMed]
86. Greenfield SA. The Human Brain: A guided tour. London: Weidenfeld and Nicolson; 1997.
87. Greenfield SA. The private life of the brain. London: Penguin; 2000.
88. Greicius MD, Srivastava G, Reiss AL, Menon V. Default mode network activity distinguishes Alzheimer's
disease from healthy aging: Evidence from functional MRI. Proc Natl Acad Sci USA. 2004;101:463742. [PMC
free article] [PubMed]
89. Grossberg S. The link between brain learning, attention, and consciousness. Conscious Cogn. 1999;8:144.
[PubMed]
90. Gusnard DA, Raichle ME. Searching for a baseline: Functional imaging and the resting human brain. Nat
Rev Neurosci. 2001;2:68594. [PubMed]
91. Haines DE, Dietrichs E. The cerebellum structure and connections. Handb Clin Neurol. 2012;103:336.
[PubMed]
92. Hebb DO. The organization of behavior. New York: John Wiley; 1949.
93. Hill CS. Consciousness. Cambridge: Cambridge University Press; 2009.
94. Hirstein W. The contribution of prefrontal executive processes to creating a sense of self. Mens Sana
Monogr. 2011;9:1508. [PMC free article] [PubMed]
95. Holland O. Machine consciousness, Special issue of the journal of consciousness studies. Exeter: Imprint
Academic; 2003.
96. Hurley SL. Consciousness in action. Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press; 1998.
97. Husain M, Kennard C. Distractor dependent frontal neglect. Neuropsychologia. 1997;35:82941. [PubMed]
98. Jacob F. Evolution and tinkering. Science. 1977;196:11616. [PubMed]
99. Jasper HH, Descarries L, Castelucci VF, Rossignol S. Consciousness at the Frontiers of Neuroscience.
Philadelphia: Lippincott Raven; 1998.
100. Jennett B. The Vegetative State: Medical facts, Ethical and Legal Dilemmas. Cambridge: Cambridge
University Press; 2002.
101. Jensen M, Overgaard M. Neural plasticity and consciousness. Front Psychol. 2011;2:14.
102. John ER, Prichep LS. The anesthetic cascade: A theory of how anesthetics suppress consciousness.
Anesthesiology. 2005;102:44571. [PubMed]
103. Jones EG. The Thalamus. 1 and 2. UK: Cambridge University Press; 2007.
104. Kahneman D. Maps of bounded rationality: A perspective on intuitive judgment and choice, Nobel Prize
Lecture, December 8th 2002. [Last accessed on 2012 Sept 18]. Available from: http:
www.nobelprize.org/nobel_prizes/economics/laureates/2002/kahnemann lecture.pdf .
105. Kanwisher N. Functional specificity in the human brain: A window into the functional architecture of the
mind. Proc Natl Acad Sci USA. 2010;107:1116370. [PMC free article] [PubMed]

Neurobiologia cunostintei:
106. Kim J. Mind in a Physical World: An Essay on the Mind-Body Problem and Mental Causation. Cambridge:
MIT Press; 2000.
107. Kim SJ, Loucks RA, Palmer AL, Brown AC, Solomon KM, Marchante AN, et al. Structural and functional
connections of the amygdala: From normal emotion to pathological anxiety. Brain Behav Res. 2011;223:40310.
[PMC free article] [PubMed]
108. Kinomura S, Larrson J, Gulyas B, Roland PE. Activation by attention of the human reticular formation and
thalamic intralaminar nuclei. Science. 1996;271:5125. [PubMed]
109. Kjaer TW, Nowak M, Lou HC. Reflective self awareness and conscious states: PET evidence for a midline
parietofrontal core. Neuroimage. 2002;17:10806. [PubMed]
110. Koch C, Tsuchiya N. Attention and concentration: Two distinct brain processes. Trends Cogn Sci.
2007;11:1622. [PubMed]
111. Koch C. Consciousness: Confessions of a Romantic Reductionist. Cambridge: MIT Press; 2012.
112. Koch C. The Quest for Consciousness. Englewood, Colorado: Roberts and Company; 2005.
113. Kolmac C, Mitrofanis J. Organization of the basal forebrain projection to the thalamus in rats. Neurosci
Lett. 1999;272:1514. [PubMed]
114. Konarski JZ, McIntyre RS, Grupp LA, Kennedy SH. Is the cerebellum relevant in the circuitry of
neuropsychiatric disorders. J Psychiatry Neurosci. 2006;30:17886. [PMC free article] [PubMed]
115. Koob GF. The role of the striatopallidal and extended amygdala systems in drug addiction. Ann NY Acad
Sci. 1999;877:44560. [PubMed]
116. Koyama T, McHaffie JG, Luarienti PJ, Coghill RC. The subjective experience of pain: Where expectations
become reality. Proc Natl Acad Sci USA. 2005;102:129505. [PMC free article] [PubMed]
117. Krout KE, Belzer RE, Loewy AD. Brainstem projections to midline and intralaminar thalamic nuclei of the
rat. J Comp Neurol. 2002;448:53101. [PubMed]
118. Kulli J, Koch C. Does anesthesia cause loss of consciousness? Trends Neurosci. 1991;14:610. [PubMed]
119. Kunde W, Reuss H, Kiesel A. Consciousness and cognitive control. Adv Cogn Psychol. 2012;8:918. [PMC
free article] [PubMed]
120. LaBar KS, Cabeza R. Cognitive neuroscience of emotional memory. Nat Rev Neurosci. 2006;7:5464.
[PubMed]
121. LaBerge D. Apical dendrite activity in cognition and consciousness. Conscious Cogn. 2006;15:23557.
[PubMed]
122. Lachter J, Forster KI, Ruthruff E. Forty five years after Broadbent (1958): Still no identification without
attention. Psychol Rev. 2004;111:880913. [PubMed]
123. Lamme VAF. How neuroscience will change our view on consciousness. Cogn Neurosci. 2010;1:20440.
124. Lamme VAF. Towards a neural stance on consciousness. Trends Cogn Sci. 2006;10:494501. [PubMed]
125. Lamme VAF. Why visual attention and awareness are different. Trends Cogn Sci. 2003;7:128. [PubMed]
126. Lau HC, Passingham RE. Unconscious activation of the cognitive control system in the human prefrontal
cortex. J Neurosci. 2007;27:580511. [PubMed]
127. Laureys S, Owen AM, Schiff ND. Brain in coma, vegetative state, and related disorders. Lancet Neurol.
2004;3:53746. [PubMed]
128. Laureys S. The neural correlate of unawareness: Lessons from the vegetative state. Trends Cogn Sci.
2005;9:5569. [PubMed]
129. Lewis CS. Studies in Words. Cambridge: Cambridge University Press; 1960.
130. Libet B. The neural time factor in conscious and unconscious events. Ciba Foundn Symp. 1993;174:123
37. [PubMed]
131. Llinas R, Ribury U, Contreras D, Pedroarena C. The neuronal basis of consciousness. Philos Trans R Soc
Lond B Biol Sci. 1998;353:18419. [PMC free article] [PubMed]
132. Llinas RR, Pare D. Of dreaming and wakefulness. Neurosci. 1991;44:52135. [PubMed]
133. Logothetis NK. Single units and conscious vision. Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 1998;353:180118.
[PMC free article] [PubMed]
134. Lynch G, McGaugh JL, Weinberger NM. Neurobiology of Learning and Memory. New York: Guilford
Press; 1984.
135. Mack MA, Rock SA. Inattentional Blindness. Cambridge: MIT Press; 1988.
136. Mangan B. Sensations ghost: The non sensory fringe of consciousness. Psyche. 2001;7:718.
137. Maquet P. Functional neuroimaging of normal human sleep by positron emission tomography. J Sleep Res.
2001;9:20731. [PubMed]
138. Maren S. What the amygdala does and doesnt do in aversive learning. Learn Mem. 2003;10:3068.
[PubMed]
139. Marois R, Yi DJ, Chun MM. The neural fate of consciously perceived and missed events in the attentional
blink. Neuron. 2004;41:46572. [PubMed]

Neurobiologia cunostintei:
140. Mashour GA. Consciousness unbound: Towards a paradigm of general anesthesia. Anesthesiology.
2004;100:42833. [PubMed]
141. Mashour GA. Integrating the science of consciousness and anesthesia. Anesth Analg. 2006;103:97582.
[PubMed]
142. Mashour GA. Sleep, anaesthesia and consciousness. Sleep. 2011;34:2478. [PMC free article] [PubMed]
143. McCormick DA, Bal T. Sleep and arousal: Thalamocortical mechanisms. Annu Rev Neurosci.
1997;20:185215. [PubMed]
144. McFadden J. Quantum Evolution. London: Harper Collins; 2000.
145. Mehta N. Mind Body Dualism: A critique from a health perspective. Mens Sana Monogr. 2011;9:2029.
[PMC free article] [PubMed]
146. Milner AD, Goodale MA. The Visual Brain in Action. Oxford: Oxford University Press; 1995.
147. Mograbi GJ. Meditation and the brain: Attention, control and emotion. Mens Sana Monogr. 2011;9:7683.
[PMC free article] [PubMed]
148. Mograbi GJ. Neural basis of decision making and assessment: Issues on testability and philosophical
relevance. Mens Sana Monogr. 2011;9:2519. [PMC free article] [PubMed]
149. Monaco F, Mula M, Cavanna AE. Consciousness, epilepsy and emotional qualia. Epilepsy Behav.
2005;7:15060. [PubMed]
150. Moody T. Consciousness and complexity. Prog Complex Info Design. 2003;2:16.
151. Moruzzi G, Magoun HW. Brain stem reticular formation and the activation of EEG. Electroencephalogr
Clin Neurophysiol. 1949;1:45573. [PubMed]
152. Mudrik L, Breska A, Lamy D, Deouell LY. Integration without awareness: Expanding the limits of
unconscious processing. Psychol Sci. 2011;22:76470. [PubMed]
153. Naccache L, Blandin E, Dehaene S. Unconscious masked priming depends upon temporal attention.
Psychol Sci. 2002;13:41624. [PubMed]
154. Nagel T. Brain bisection and the unity of consciousness. Synthese. 1971;22:396413.
155. Newman J, Baars BJ. A neural attentional model of access to consciousness: A global workspace
perspective. Cogn Neurosci. 1993;4:25590.
156. Northoff G, Qin P, Feinberg TE. Brain imaging of the self conceptual, anatomical and methodological
issues. Conscious Cogn. 2011;20:5263. [PubMed]
157. Overgaard M, Mogensen J. A framework for the study of multiple realizations: The importance of levels of
analysis. Front Psychol. 2011;2:79. [PMC free article] [PubMed]
158. Owen AM, Coleman MR. Functional MRI in disorders of consciousness: advantages and limitations. Curr
Opin Neurol. 2007;20:6327. [PubMed]
159. Pandya SK. Understanding brain, mind and soul: Contributions from neurology and neurosurgery. Mens
Sana Monogr. 2011;9:12949. [PMC free article] [PubMed]
160. Parsuraman R. The Attentive Brain. Cambridge, MA: MIT Press; 1999.
161. Parvizi J, Damasio A. Neuroanatomical correlates of brainstem coma. Brain. 2003;126:152436. [PubMed]
162. Passingham RE. The Frontal Lobes and Voluntary Action. Vol. 21. New York: Oxford University Press;
1993.
163. Perruchet P, Vinter A. The self organizing consciousness. Behav Brain Sci. 2003;25:297300. [PubMed]
164. Pfaff D. Brain arousal and information theory. Cambridge: Harvard University Press; 2006.
165. Pfister HR, Bohm J. The multiplicity of emotions: A framework of emotional functions in decision making.
Judgm Decis Mak. 2008;3:517.
166. Phelps EA. Emotion and cognition: Insight from studies of the human amygdala. Annu Rev Psychol.
2006;57:2753. [PubMed]
167. Pockett S. The Nature of Consciousness: A hypothesis. Lincoln NE: Writers Club Press; 2000.
168. Poldrack RA. Can cognitive processes be inferred from neuroimaging data? Trends Cogn Sci. 2006;10:59
63. [PubMed]
169. Pollen DA. Explicit neural representations, recursive neural networks and conscious visual perception.
Cereb Cortex. 2003;13:80714. [PubMed]
170. Pollen DA. On the neural correlates of visual perception. Cereb Cortex. 1999;9:419. [PubMed]
171. Portas CM, Rees G, Howseman AM, Josephs O, Turner R, Frith CD. A specific role for the thalamus in
mediating the interaction of attention and arousal in humans. J Neurosci. 1998;18:897989. [PubMed]
172. Praharaj SK, Goyal N, De Sarkar P, Arora M. Neurobiology of consciousness: What do we know yet?
Indian J Soc Psychiatry. 2009;25:310.
173. Price MC, Norman E. Intuitive decisions on the fringes of consciousness: Are they conscious and does it
matter? Judgm Decis Mak. 2008;3:2841.
174. Rainville P, Hofbauer RK, Paus T, Duncan GH, Bushnell MC, Price DD. Cerebral mechanisms of hypnotic
induction and suggestion. J Cogn Neurosci. 1999;11:11025. [PubMed]

Neurobiologia cunostintei:
175. Reber AS. The cognitive unconscious: An evolutionary perspective. Conscious Cogn. 1992;1:93133.
176. Rees G, Kreiman G, Koch C. Neural correlates of consciousness in humans. Nat Rev Neurosci.
2002;3:26170. [PubMed]
177. Richardson MP, Strange BA, Dolan RJ. Encoding of emotional memories depends on amygdala and
hippocampus and their interactions. Nat Neurosci. 2004;7:27885. [PubMed]
178. Rizzolatti G, Riggio L, Dascola I, Umilt C. Reorienting attention across the horizontal and vertical
meridians: Evidence in favor of a premotor theory of attention. Neuropsychologia. 1987;25:3140. [PubMed]
179. Rose S. Essays on the new sciences of the mind. Princeton (NJ): Princeton University Press; 1998. From
brains to consciousness?
180. Saalmann YB, Kastner S. Cognitive and perceptual functions of the visual thalamus. Neuron. 2011;71:209
23. [PMC free article] [PubMed]
181. Sah P, Faber ES, Lopez De Armentia M, Power J. The amygdaloid complex: Anatomy and physiology.
Physiol Rev. 2003;83:80334. [PubMed]
182. Salinas E, Sejnowski TJ. Correlated neuronal activity and the flow of neural information. Nat Rev Neurosci.
2001;2:53950. [PMC free article] [PubMed]
183. Sara SJ. Retrieval and reconsolidation: Toward a neurobiology of remembering. Learn Mem. 2000;7:7384.
[PubMed]
184. Sass LA, Parnas J. Schizophrenia, consciousness and the self. Schizophr Bull. 2003;29:42744. [PubMed]
185. Schaefer A, Gray JR. A role for the human amygdala in higher cognition. Rev Neurosci. 2007;18:35563.
[PubMed]
186. Scharnowski F, Rter J, Jolij J, Hermens F, Kammer T, Herzog MH. Transcranial magnetic stimulation
(TMS) of early visual cortex reveals a window of integration of substantial duration. J Vis. 2007;7:1016.
187. Schiff ND, Plum F. The role of arousal and gating systems in the neurology of impaired consciousness. J
Clin Neurophysiol. 2000;17:43852. [PubMed]
188. Schiff ND. Central thalamic contributions to arousal regulation and neurological disorders of
consciousness. Ann N Y Acad Sci. 2008;1129:10518. [PubMed]
189. Schiff ND. Multimodal neuroimaging approaches to disorders of consciousness. J Head Trauma Rehabil.
2006;21:38897. [PubMed]
190. Schlaghecken F, Eimer M. A central peripheral asymmetry in masked priming. Percept Psychophys.
2000;62:136782. [PubMed]
191. Schmahmann JD, Pandya DN. Course of the fibre pathways to pons from parasensory association areas in
the rhesus monkey. J Comp Neurol. 1992;326:15979. [PubMed]
192. Schmahmann JD, Pandya DN. Prefrontal cortex projections to the basilar pons in rhesus monkey:
Implications for the cerebellar contribution to higher function. Neurosci Lett. 1995;199:1758. [PubMed]
193. Schmahmann JD, Weilburg JB, Sherman JC. The neuropsychiatry of the cerebellum insights form the clinic.
Cerebellum. 2007;6:25467. [PubMed]
194. Schmahmann JD. Disorders of the cerebellum: Ataxia, dysmetria of thought, and the cerebellar cognitive
affective syndrome. J Neuropsychiatry Clin Neurosci. 2004;16:36778. [PubMed]
195. Schmahmann JD. The cerebellum and cognition. San Diego CA: Academic Press; 1997. pp. 61334.
196. Sergent C, Baillet S, Dehaene S. Timing of the brain events underlying access to consciousness during the
attentional blink. Nat Neurosci. 2005;8:1391400. [PubMed]
197. Seth AK, Baars BJ, Edelman DB. Criteria for consciousness in humans and other mammals. Conscious
Cogn. 2005;14:11939. [PubMed]
198. Seth AK. The grand challenge of consciousness. Front Psychol. 2010;1:5. [PMC free article] [PubMed]
199. Sheinberg DL, Logothetis NK. The role of temporal cortical areas in perceptual organization. Proc Natl
Acad Sci U S A. 1997;94:340813. [PMC free article] [PubMed]
200. Simpson J, Weiner E. Oxford English Dictionary. Oxford (UK): Oxford University Press; 2009.
201. Singer W, Gray CM. Visual feature integration and the temporal correlation hypothesis. Annu Rev
Neurosci. 1995;18:55586. [PubMed]
202. Singh AR, Godwin R, Mograbi GJ, Balasubramanian R, Garyali V. A discussion in the mind brain
consciousness group 2010 2011: Let's study the structure that is the very raison de etre of our existence. Mens
Sana Monogr. 2011;9:28493. [PMC free article] [PubMed]
203. Singh AR, Singh SA. Brain mind dyad, human experience, the consciousness tetrad and lattice of mental
operations: And further, the need to integrate knowledge from diverse disciplines. Mens Sana Monogr. 2011;9:6
41. [PMC free article] [PubMed]
204. Singh AR, Singh SA. Notes on a few issues in the philosophy of psychiatry. Mens Sana Monogr.
2009;7:12883. [PMC free article] [PubMed]

Neurobiologia cunostintei:
205. Singh J, Hallmayer J, Illes J. Interacting and paradoxical forces in neuroscience and society. Nat Rev
Neurosci. 2007;8:15360. [PMC free article] [PubMed]
206. Springer SP, Deutsch G. 5th ed. New York: WH Freeman and Co; 1998. Left brain, right brain: Prespectives
from cognitive neuroscience.
207. Squire LR, Butters N. Neuropsychology of Memory. New York: Guilford Press; 1984.
208. Strata P, Scelfo B, Sacchetti B. Involvement of cerebellum in emotional behavior. Physiol Res.
2011;60:S39S48. [PubMed]
209. Sturm T. Consciousness regained? Philosophical arguments for and against reductive physicalism.
Dialogues Clin Neurosci. 2012;14:5563. [PMC free article] [PubMed]
210. Taylor JG, Fragopanagos N. Resolving some confusions over attention and consciousness. Neural Netw.
2007;20:9931003. [PubMed]
211. Taylor JG. Paying attention to consciousness. Prog Neurobiol. 2003;71:30535. [PubMed]
212. Teasdale G, Jennett B. Assessment of coma and impaired consciousness: A practical scale. Lancet.
1974;2:814. [PubMed]
213. Tegnr J, Compte A, Wang XJ. The dynamical stability of reverberatory neural circuits. Biol Cybern.
2002;87:47181. [PubMed]
214. Thiel U. The early modern subject: Self consciousness and personal identity from Descartes to Hume.
Oxford UK: Oxford University Press; 2011.
215. Timmann D, Dimitrova A, Hein Kropp C, Wilhelm H, Drfler A. Cerebellar ageneis: Clinical,
neuropsychological and MR findings. Neurocase. 2003;9:40213. [PubMed]
216. Toates F. Application of multilevel model of behavioural control to understand emotion. Behav Processes.
2002;60:99114. [PubMed]
217. Toates F. Cognition, motivation, emotion and action: A dynamic and vulnerable interdependence. Appl
Anim Behav Sci. 2004;86:173204.
218. Tong F, Nakayama K, Vaughan JT, Kanwisher N. Binocular rivalry and visual awareness in human
extrastriate cortex. Neuron. 1998;21:7539. [PubMed]
219. Tong F. Primary visual cortex and visual awareness. Nat Rev Neurosci. 2003;4:21929. [PubMed]
220. Tononi G, Koch C. The neural correlates of consciousness: An update. Ann N Y Acad Sci. 2008;1124:239
61. [PubMed]
221. Tononi G. Consciousness, information integration and the brain. Prog Brain Res. 2005;150:10926.
[PubMed]
222. Tononi G. Phi: A voyage from the brain to the soul. New York: Pantheon Books; 2012.
223. Trimble M. Body image and the parietal lobes. CNS Spectr. 2007;12:5404. [PubMed]
224. van Gelder T. The dynamical hypothesis in cognitive science. Behav Brain Sci. 1998;21:61528. [PubMed]
225. Velmans M, Schneider S. The Blackwell companion to consciousness. Malden MA: Blackwell; 2007.
226. Velmans M. Consciousness from a first person perspective. Behav Brain Sci. 1991;14:70219.
227. Velmans M. Understanding Consciousness. 2nd ed. London: Routledge; 2000.
228. Velmans M. Understanding consciousness. London: Routledge; 2000.
229. Vogeley K, Fink GR. Neural correlates of the first person perspective. Trends Cogn Sci. 2003;7:3842.
[PubMed]
230. von der Malsburg C, Schneider W. A neural cocktail party processor. Biol Cybern. 1986;54:2940.
[PubMed]
231. Wagner AD. Working memory contributions to human learning and remembering. Neuron. 1999;22:1922.
[PubMed]
232. Walf AA, Frye CA. A review and update of mechanisms of estrogen in the hippocampus and amygdala for
anxiety and depression behavior. Neuropsychopharmacology. 2006;31:1097111. [PMC free article] [PubMed]
233. Wang XJ. Synaptic reverberation underlying mnemonic persistent activity. Trends Neurosci. 2001;24:455
63. [PubMed]
234. Weissman DH, Roberts KC, Visscher KM, Woldorff MG. The neural bases of momentary lapses in
attention. Nat Neurosci. 2006;9:9718. [PubMed]
235. Whalen PJ, Phelps EA. The human amygdala. New York: John Wiley and Sons; 2009.
236. White NS, Alkire MT. Impaired thalamocortical connectivity in humans during general anesthetic induced
unconsciousness. Neuroimage. 2003;19:40211. [PubMed]
237. Xu D, Liu T, Ashe J, Bushara KO. Role of the olivo cerebellar system in timing. J Neurosci. 2006;26:5990
5. [PubMed]
238. Yashiro K, Philpot BD. Regulation of NMDA receptor subunit expression and its implications for LTD,
LTP, and metaplasticity. Neuropharmacology. 2008;55:108194. [PMC free article] [PubMed]
239. Young GB, Pigott SE. Neurobiological basis of consciousness. Arch Neurol. 1999;56:1537. [PubMed]
240. Zald DH. The human amygdala and the emotional evaluation of sensory stimuli. Brain Res Brain Res Rev.
2003;41:88123. [PubMed]

Neurobiologia cunostintei:
241. Zeki S. The disunity of consciousness. Trends Cogn Sci. 2003;7:2148. [PubMed]
242. Zelazo PD, Moscovitch M, Thompson E. Cambridge Handbook of Consciousness. New York: Cambridge
University Press; 2007.
243. Zeman A. Consciousness. Brain. 2001;124:126389. [PubMed]
244. Zeman A. Persistent vegetative state: A review. Lancet. 1997;350:7959. [PubMed]
245. Zhao J, Peng Y, Xu Z, Chen RQ, Gu QH, Chen Z, Lu W. Synaptic metaplasticity through NMDA receptor
lateral diffusion. J Neurosci. 2008;28:306070. [PubMed]
246. Pereira Jr. A, Furlan F. Astrocytes and human cognition: Modeling information integration and modulation
of neuronal activity. Prog Neurobiol 2010;92:405-20.
247.
Pereira Jr. A, Furlan FA, Pereira, MA. Recent Advances in Brain Physiology and Cognitive Processing. Mens
Sana Monogr 2011;9:183-92.
[PUBMED]
248. Navarrete M, Perea G, de Sevilla DF, Gmez-Gonzalo M, Nez A, et al. Astrocytes Mediate In Vivo
Cholinergic-Induced Synaptic Plasticity. PLoS Biol 2012;10:e1001259.
249. Thrane AS, Thrane VR, Zeppenfeld D, Lou N, Xu Q, Nagelhus EA, et al. General anesthesia selectively
disrupts astrocyte calcium signaling in the awake mouse cortex. Proc Natl Acad Sci USA 2012;109:18974-9.
250. Furman JL, Sama DM, Gant JC, Beckett TL, Murphy MP, Bachstetter AD, et al. Targeting astrocytes
ameliorates neurologic changes in a mouse model of Alzheimer's disease. J Neurosci 2012;32:16129-40.
251. Perry E, Walker M, Grace J, Perry R -Acetylcholine in mind: a neurotransmitter correlate of
consciousness? -Trends in Neurosciences [1999, 22(6):273-280] DOI: 10.1016/S0166-2236(98)01361-7
252. Woolf, NJ, Journal of Molecular Neuroscience, 30 :219-22, 2006

S-ar putea să vă placă și