Sunteți pe pagina 1din 25

1. Definiia i obiectul dreptului civil.

Dreptul civil este acea ramur de drept care reglementeaz raporturi juridice,
patrimoniale i nepatrimoniale, n care prile figureaz ca subiecte egale n
drepturi. Obiectul de reglementare a dreptului C sun relatiile socile
reglementate de normele acestui drept (patrimoniale si nepatrimoniale).
Metoda de reglementare totalitatea de mijloace folosite de stat pentru a
reglementa anumite categorii de rel sociale. Specifica si generala este metoda
egalitatii juridice a partilor; in raportul juridic civil, o parte nu este subordonata
celeilalte, ci ele sunt pe picior de egalitate.
2. Rolul i funciile dreptului civil.
D.civil joaca un rol deosebit ,acesta rezultind din importanta raporturilor juridicepatrimoniale si
personal nepatrimoniale pe care le reglementeaza.De asemenea joaca un rol important in dezvoltarea
normala a economiei de piata,bazata pe libera initiativa,pe autonomia vointei si libertatea
contractuala,pe libertatea comertului si concurenta loiala,sa contribuie la reforma economica.In
literatura de specialitate sunt evidentiale urmatorele functii ale dreptului civil:functia sociala si cea
tehnica,functia de regmelentare si aparare a intereselor subiectelor sale.elatiile reglementate in
d.civil au un caracter social,normele juridice civile delimiteaza activitatea exterioara,prin care omul
vine in contact cu celelalte subiecte de drept,stabilind sanctiuni pentru cei care le-ar incalca.Vorbind
despre functia tehnica,d.civil si-a constituit o tehnica de baza de drept comun ,utilizata nu numai in
domeniul d.civil dar si in alte domenii ale dreptului.Rolul d.civil consta si in reglementarea unei
parti din reltiile economice asigurind participantilor la ele posibilitatea de a-si stabili singuri
comportamentul in atingerea scopului urmarit.
3. Principiile dreptului civil.
Se intelege ideile in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale si care stau la baza
activitati juridice.
P.inviolabilitati proprietetii- dr. La proprietate este garantat de stat si nimeni nu poate fi silit de a
ceda proprietatea sa decit in cazurile prevazute in lege.Exproprietarea se efectueaza doar in
conditiile legii.Dreptul la proprietate este unic,avind ca titulari persoane fizice si persoane juridice.
P.libertatii conractuale-Subiectele raporturilor civil pot sa-si aleaga singuri persoanele cu care sa
incheie acte juridice civile,sa negocieze condiitiile contractuale.
P.inadmisibilitati imixtiunii in afacerile private statul si organelle lui nu pot sa intervina in
afacerile private decit doar in cazurile prevazute de lege.
P.egalitatii in fata legii raporturile de drept se bazeaza pe egalitatea participantilor.Acest principiu
isi gaseste expresia in egalitatea capacitatii juridice,adica in egala aptitudine de a avea drepturi si
obligatii,in posibilitate egalaa tuturor de a-si exercita drepturile subiective.
P.exercitarii cu buna credinta a drepturilor persoanele fizice si juridice care participa la raporturile
juridice civile trebuie sa-si exercite drepturile si obligatiile cu buna-credinta,fara sa incalce
drepturile si libertatile altora.Acest principiu presupune ca participantii la raporturi juridice civile
trebuie sa fie sinceri si loiali,avind o conduita onesta la incheierea si executarea actelor juridice
civile.
4. Izvoarele dreptului civil.
Expresia izvor de drept este primitoare de doua sensuri ori intelesuri, intr-un
prim sens, sens material, prin izvor de drept civil intelegem conditiile materiale
de existenta ce genereaza normele acestei ramuri, iar in cel de-al doilea sens,
formal, juridica, expresia de izvor de drept civil desemneaza forma de
exprimare specifica normelor de drept civil. Izvorele dr.civil sunt: Costitutia
legea suprema, Actele normative internationale, legile interne, ordonantele
guvernului, decretele presedintele, practica judiciara, doctrina, uzanta(cutumaobicei juridic acceptata de legislatie)
5. Aplicarea legii civile n timp, n spaiu i asupra persoanelor.
1

Legea civila are efecte juridice atita timp cit ea se afla in vigoare. Momentul intrrii n vigoare l poate
reprezenta: momentul publicrii legii n M. Of.; o alt dat ulterioar menionat n textul legii. Momentul
ieirii din vigoare poate fi marcat prin:- intrarea n vigoare a unei legi civile noi care reglementeaz acelai
relaii sociale ;- abrogarea expres sau tacit (poate fi total sau parial) ;- ajungerea la termen a legii
civile;- ncetarea condiiilor care au determinat adoptarea legii excepionale; Principiul neretroactivitatii
legii civile este regula potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa
adoptarea ei, iar nu situatiilor anterioare, trecute. Retroactivitatea legii civile noi inseamna aplicarea legii
civile noi la situatii juridice anterioare adoptarii ei si isi poate gasi aplicarea numai daca este consacrat
expres in noua lege.Ultraactivitatea legii civile vechi inseamna aplicarea, inca un timp oarecare a legii
vechi, desi a intrat in vigoare legea noua, la unele situatii determinate, precizate in legea noua.Aplicarea
legii civile in spatiu, trebuie sa tinem seama de doua aspecte ale problemei: unul intern, care vizeaza
situatia raporturilor civile stabilite intre subiecte de drept civil dintrun stat,pe teritoriul statului sau; unul
international care vizeaza ipoteza raporturilor civile cu un element de extraneitate (cetatenie, nationalitate,
locul incheierii si executarii contractului,).Aspectul intern al aplicarii legii civile in spatiu: actele normative
civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe intregul teritoriu al tarii, iar reglementarile
civile ce emana de la un organ de stat local,se aplica doar pe teritoriul respectivei unitati administrativteritoriale. Exceptii- imunitatea diplomatica. Aplicarea legii civile asupra persoanelor, normele juridice se
adreseaza oamenilor,priviti individual(persoane fizice) sau colectivelor de oameni (persoanelor
juridice).Legea civila se aplica tuturor persoanelor fizice in mod egal,indiferent de rasa,sex,nationalitate.
6. Interpretarea legii civile.
Pentru ca normele civile sa fie aplicate corect este necesar sa fie intele exact
sensul lor. Intelegerea corecta a sensului normei civile se face cu ajutorul
interpretarii lor, care constituie o faza a procesului de aplicare a acestora. In lit
de specialit au fost expuse mai multe definitii ale interpretarii normei civile. O
opinie ar fi: interpretarea presupune determinarea continutului si a intinderii de
aplicatie a normei j a intelesului ei exact. Def legala a interpretarii legii civile o
intilnim in art 42 alin 1 a CC in conformitate cu care interpretarea actelor
legisl repr un sistem de operatiuni logice prin care se explica sensul exact si
complet al dispozitiilor normative. Observam ca atit in definitiile doctrinare cit si
in cea legala se mentioneaza ca interpretarea legii civile urmareste sa explice
sensul exact al normelor civile. Intelegerea exacta a sensului normei civile se
impune atunci cind norma civila , formulata concis aparent poate avea mai
multe sensuri, precum atunci cind noile relatii din societate nu pot fi incadrate
in cuprinsul normei cae a fost adoptata cu mult inainte. Se mai sustine ca
interpretarea legii este necesara si atunci cind termenii folositi de legiuitor sint
omogeni sau cind sensul exact al dispozitiei normative nu reiese cu claritate,
fiecare norma juridica generala trebuie aplicata unui caz particular tipic.
7. Noiunea i caracterele raportului juridic civil.
Raportul juridic intemeiat de natura sa, sa este o relatie sociala patrimonial sau
personal nepatrimonial, reglementat de norma juridica. Cu alte cuvinte relatia
nu poate deveni raport juridic fara existenta unei norme juridice care sa o
reglementeze deoarece exista relatii sociale cum ar fi cele de preietenie,de
colaboarare etc. care tin de domeniul moralii si nu sunt reglementate de norme
juridice. Raportul juridic asa dar este o categorie speciala de relatii care apar si
se dezvolata pe baza normei juridice.Raportul juridic civil,ca orice raport
juridic ,este o relatie sociala deoarece intervine intre oameni fie individual (ca
persoane fizice),fie in colectiv(ca persoane juridice).Un prim caracter al
raportului juridic civil este caracterul social, care indica,pe de o parte,faptul ca
raportul juridic nu-sipierde trasatura de a fi o relatie sociala ,iar pe de alta parte
,ca norma de drept reglementeaza doar relatiile dintre subiecte,nu si relatiile
dintre subiecte si bunuri corporale(lucruri).Raportul juridic are un caracter
2

volitional, specific acestuia este faptul ca el are un caracter dublu volitiv,in


sensul ca exprima si vointa statului,concretizata in normele juridice care
reglementeaza relatiile sociale si vointa subiectiva a partilor care incheie actul
juridic.Raportul juridic civil se caracterizeaza prin pozitia de egalitate a
partilor,aceasta presupune ca nici una din parti nu poate impune celeilalte
vointa sa,raportul putind fi incheiat,modificat sau stins doar cu consimtamintul
tuturor parti.De asemenea,raportul juridic civil se caracterizeaza si prin scop
determinat,avind caracter material sau nematerial.
8. Structura raportului juridic civil.
Raportul juridic civil,sub aspectul structurii,cuprinde urmatoarele trei
elemente:subiectele(partile),continutul si obiectul.
- Subiectele(partile) raportului juridic civil sunt persoanele fizice si persoanele
juridice,titularii de drepturi si obligatii civile.;
- Continutul- raportulu juridic civil reprezinta totalitatea drepturilor subiective si
obligatiilor civilepe care le au partile;
- Obiectul raportului juridic civil consta in actiunile si inactiunilespre care sunt
indreptate partile ori pe care acestea trebuie sa le respecte,cu alte cuvinte
obiectul raportului juridic civil reprezinta conduit pe care o pot avea ori trebuie
sa o aiba partile.
9. Subiectele raportului juridic civil. Pluralitatea, determinarea i schimbarea subiectelor
raportului juridic civil.
Subiectele raport juridic civil-Participantii la raport juridice civile se numesc subiecte. Ca si
celelalte raport juridice, cele civile au loc intre oameni. In calitate de subiecte ale raport juridic civil,
apar indivizii luati aparte si colectivele de persoane. Subiecte individuale se numesc persoane fizice,
iar subiecte colective- persoanele juridice.
Subiectele raportlui juridic civil sunt;
- Persoana fizica: cetatenii RM, cetatenii straini si apatrizii- omul privit ca titular de drepturi
subiective si obligatii civile.
- Persoana juridica- subiect colectiv ce este titular de drepturi subiective si obligatii civile.
Toate categoriile de subiecte sint incorporate in notiunea de persoane ca notiune de gen.
Persoanele se caracterizeaza prin faptul ca sint purtatori de drepturi subiective si obligatii civile si au
capacitate juridica civila.
In raporturile juridice civile, totdeauna sint prezente, cel putin doua parti care pot fi reprezentate
de doua sau mai multe persoane.
In raportul juridic civil, persoana care dobindeste drepturi civile reprezinta subiectul activ, iar
persoana care isi asuma obligatii se numete subiectul pasiv. In raporturile juridice civile, persoana
care dobindeste drepturi civile, reprezinta subectul activ, iar persoana care isi asuma obligatii se
numeste subiect pasiv. In raporturile juridice civile de obligatii, subiectul activ (titular de drepturi) se
numeste creditor, iar subiectul obligat-debitor, deoarece datoreaza una din prestatiile de a da, de a
face sau de a nu face ceva.
Schimbarea subiectelor-In virtutea faptului ca raporturile juridice civile sint dinamice, este posibila
schimbarea subiectelor. In, acest caz, trebuie sa tinem seama de continutul raportului juridic,
deoarece schimbarea subiectelor este posibila numai in raporturile patrimoniale. In raporturile
obligationale, poate fi schimbat atit subiectul activ cit si cel pasiv. In primul caz, avem cesiunea de
creanta, iar in al doilea- remiterea de datorie. In raporturile reale, se poate schimba numai titularul
dreptului real (de exemplu, proprietarul), deoarece cealalta parte a raportului nu este determinanta.
10. Capacitatea civil a subiectelor raportului juridic civil.
a. Capacitatea de folosin aptitudinea persoanei de a avea dreturi si obligatii.Este recunoacuta
tuturor persoanelor fizice,indiferent de rasa,sex,religie,nationalitate.Capacitatea de folosinta
este generala si egala pentru toti,ea apare odata cu nasterea persoanei fizice si inceteaza odata
cu moartea acesteia.Continutul capacitatii de folosinta consta in totalitatea de drepturi si
3

obligatii pe care le pot avea subiectele raportului juridic civil.Locul central intre aceste drepturi
si obligatii il ocupa drepturile,libertatile si indatoririle fundamentale consacrate si garantate de
Constitutie.
b. Capacitatea de exerciiu aptitudinea persoanei de a dobindi drepturi si de a-si asuma obligatii
prin actiunile sale.Capacitatea de exercitiu deplina apare odata cu atingerea majoratului,adica
la implinirea virstei de 18 ani.Cind legea admite incheirea casatoriei inainte de implinirea
acestei virste,minorul dobindeste capacitatea deplina de exercitiu in momentul incheierii
casatoriei. Continutul capacitatii de exercitiu il formeaza: intocmirea actelor juridice civile,
exercitarea drepturilor civile, executarea obligatiilor civile si raspunderea juridica civila.
11. Coninutul i obiectul raportului juridic civil.
Obiectul raportului juridic civil l formeaz aciunile sau inactiunile care trebuie savirsite sau de la
care trebuie sa se abtina subiectele acestui raport juridic.
In literarura de specialitate se menioneaz corect c nu trebuie confundat obiectul raportului
juridic civil cu continutul acestuia. Continutul nu este altceva decit drepturile si obligaiile civile pe
care le au subiectele raportului juridic civil, iar prin obiect se neleg aciunile sau inaciunile pc care
subiectul activ le poate pretinde si pe care subiectul pasiv este obligat s le execute. Dup cum susin
unii autori coninutul raportului jundic este exprimat prin posibiliti sau virtualiti, pe cind obiectul
este concret, fiind reprezentat de o anumit aciune sau inaciune. De exemplu, in cadrul contractului
de vinzare-cumparare obligaia vinzatorului de a preda bunul vindut i dreptul cumprtorului de a
pretinde la predarea acelui bun formeaz notiunea de continut al raportului juridic civil. In schimb,
obiect al raportului juridic este format din aciunea efectiv de predare si primire a bunul vindut.
12. Clasificarea raporturilor juridice civile.
Dupa caracterul corelatiei dintre persona imputernicita si cea obligata, deosebim: raporturi
absolute si raporturi relative. In raporturile juridice civile absolute, este determinat numai subiectul
activ, cealalta parte (subiectul pasiv) fiind nedeterminata (de exemplu: raporturile de proprietate,
raporturile privind dreptul la nume, cinste, demnitate, etc.) Subiectul pasiv se determina numai in
cazul lezarii drepturilor subiectului activ. In raporturile relative, sint determinate ambele parti: si
creditorul, si debitorul.
Dupa continut, distingem: raporturi patrimoniale si raporturi personale nepatrimoniale.
Raporturile patrimoniale au continut economic (de exemplu: raporturile reale, de creanta).
Raporturile nepatrimoniale au in continut drepturile personale nepatrimoniale ( de exemplu:
raporturile privind drepturile la nume, la respectul vietii private, la domiciliu, etc.)
In functie de modalitatea de satisfacere a interesului urmarit, deosebim: raporturi reale si
raporturi obligationale (de creanta). In cadrul raporturilor reale, titularul dreptului isi satisface
interesul prin exercitarea puterii asupra bunului ce ii apartine (de exemplu: raporturile de
proprietate, de uzufruct, servitute). In cadrul raporturilor de creanta, titularul dreptului (creditorul,
persoana vatamata) isi satisface interesul din actiuneapartii opuse, care trebuie sa savirseasca
anumite actiuni in interesul acestuia.
13. Capacitatea de folosin a persoanei fizice.
Capacitatea de folosinta a persoanelor fizice poate fi definita ca o parte a capacitatii civile a
oamenilor,constind in aptitudinea lor de a avea drepturi si obligatii civile.Cu alte cuvinte,aceasta
reprezinta aptitudinea persoanei fizice de a fi titulara de drepturi si obligatii civile,calitatea de a fi
subiect individual de drept civil,adica participant la diferite raporturi juridice civile.Ea este
recunoscuta in mod egal tuturor persoanelor fizice,apare odata cu nasterea persoanei fizice si
inceteaza odata cu moartea acesteia.Principalele caractere ale capacitatii de folosinta
sunt:legalitatea,generalitatea,egalitatea si universalitatea,inalienabilitatea si intangibilitatea.
Legalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima idea ca aceasta capacitate este in
domeniul legii,este creatia legiuitorului,adica este recunoscuta de legea civila.Prin aceasta se
intelege ca inceputul,continutul si incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice sunt in
exclusivitate determinate de lege.Capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile se recunoaste in
egala masura tuturor persoanelor fizice.
4

Generalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima caracterul abstract al posibilitatii


omului de a avea drepturi si obligatii civile.
Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanelor fizice e bazeaza pe principiul egalitatii in fata
legii civile,aceasta presupune ca capacitatea de a avea dreturi si obligatii civile se recunoaste in
egala masura tuturor persoanelor fizice.Din aceste prevederi rezulta ca
sexul,rasa,nationalitatea,oridinea,religia nu au nici o influenta asupra capacitatii de folosinta.
Inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima idea ca aceasta capacitate nu
oate forma obiect de renuntare si nici obiect de instrainare.Persoana fizica nu poate fi lipsita de
capacitatea de folosinta,iar renuntarea totala sau partiala a unei persoane fizice la capacitatea de
folosinta,alte acte juridice indreptate spre limitarea persoanei in capacitatea defolosinta sunt nule.
Intangibilitatea exprima caracteristica capacitatii de folosinta a persoanei fizice de a nu i se putea
aduce limitari ,ingradiri,decit in cazurile si in conditiile prevazute de lege.Numai prin lege se pot
stabili cazurile de limitare a capacitatii de folosinta,insa nici prin lege persoana fizica nu poate fi
lipsita total de aceasta capacitate,ci doar ingradita(limitata) in ea.
Universalitatea capacitatii de folosinta consta in faptul ca aceasta capacitate este recunoscuta
tuturor persoanelor fizice.
Inceputul capacitatii de folosinta-capacitata de folosinta incepe de la nasterea persoanei fizice,,data
nasterii dovedindu-se,de regula,cu actul de stere civila care este certificatul de nastere,eliberat in
conditiile legii.
Continutul capacitatii de folosinta-prin continut al capacitatii de folosinta a persoanei fizice se
intelege aptitudinea acesteia de a avea orice drept si orice obligatie civila,altfel spus,continutul
capacitatii de folosinta a persoanei fizice se constituie din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe
care pe poate avea un subiect de drept.Dupa cum s-a mentionat,nimeni nu poate fi limitat in
capacitatea de folosinta decit in cazurile si in modul prevazut de lege.
Incetarea capacitatii de folosinta-capacitateade folosinta inceteaza odata cu moartea
titularului.Concomitent cu moartea persoanei fizice inceteaza calitatea de subiect de drept si
capacitatea de folosinta.
14. Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice.
Capacitate de exerciiu este aptitudinea persoanei de a dobndi prin fapta proprie i de a exercita
drepturi civile, de a-i asuma personal obligaii civile i de a le executa.
Ca si capacitatea de folosinta,capacitatea de exercitiu a persoanei fizice ii sunt specifice urmatoarele
caractere juridice:legalitatea,generalitatea,inalienabibitatea si intangibilitatea.
Legalitatea capacitatii de exercitiu consta in faptul ca aceasta capacitate este opera legiuitorului,ca
instituirea,stabilirea continutului si incetarea ei sunt stabilite prin lege ,vointa individuala a omului
neavind nici un rol.Unicul izvor al capacitarii de exercitiu a persoanei fizice este legea,iar normele
legale respective au caracter imperativ.
Generalitatea priveste continutul capacitatii de exercitiu,constind in aptitudinea persoanei fizice
de a dobindi si exercita drepturile civile si de a-si asuma si de a executa obligatiile civile prin
incheierea de orice act civil,cu exceptia celor interzise de lege.
Inalienabilitatea capacitatii de exercitiu a persoanei fizice consta in faptul ca nimeni nu poate
renunta,nici in tot,nici in parte,la capacitatea de exercitiu.Acest caracter al capacitatii de exercitiu a
persoanei fizice presupune ca renuntarea totala sau partiala la capacitatea de exerciti,alte acte
juridice indreptate spre limitarea persoanei in capacitatea de exercitiu sunt nule.
Intangibilitatea capacitatii de exercitiu presupune ca nimeni nu poate fi limitat in capacitatea de
exercitiu decit in cazul si in modul prevazut de lege.Persoana fizica este limitata in capacitatea de
exercitiu daca ea abuzeaza bauturi alcoolice si foloseste substante narcotice.
Spre deosebire de capacitatea de folosinta,recunoscuta tuturor persoanelor fizice,capacitatea de
exercitiu nu poate fi egala.Capacitatea de exercitiu se imparte in 3 categorii,si anume:
Capacitatea de exercitiu deplina aptitudinea persoanei de a-si dobindiprin actiunile sale orice
drept personal nepatrimonial sau patrimonial si de a-si asuma orice obligatie.
1.capacitatea de exercitiu a persoanelor majore(care au implinit virsta de 18 ani);
5

2.capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice care s-au casatorit inaintea implinirii virstei de 18 ani;
3.capacitatea de exercitiu a persoanelor emancipate;
Capacitatea de exercitiu restrinsa- aptitudinea a minorului cu virsta intre 14 si 18 ani de a
dobindi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si exercita obligatii civile prin
incheierea personala de acte juridice civile,cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal.
1.capacitatea de exercitiu a minorilor cu virsta intre 14 si 18 ani;
2.capacitatea de exercitiu a minorilor cu virsta intre 7 si 14 ani;
3.capacitatea de exercitiu a persoanelor limitate in aceasta capacitate din cauza abuzului de bauturi
alcoolice si folosirii substantelor narcotice;
Lipsa capacitatii de exercitiu
1.a minorilor cu virsta intre 7 si 14 ani
2.a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu
Declararea incapacitii persoanei fizice
Persoana care n urma unei tulburri psihice (boli mintale sau deficiene mintale) nu poate
contientiza sau dirija aciunile sale poate fi declarat de ctre instana de judecat ca incapabil.
Asupra ei se instituie tutela. Actele juridice n numele persoanei fizice declarate incapabile se
ncheie de ctre tutore. Dac temeiurile n care persoana fizic a fost declarat incapabil au
disprut, instana de judecat o declar ca fiind capabil. n baza hotrrii judectoreti, tutela asupra
persoanei se anuleaz.
Limitarea persoanei fizice n capacitatea de exerciiu
Persoana care, n urma consumului abuziv de alcool sau consumului de droguri i de alte
substane psihotrope, nrutete starea material a familiei sale poate fi limitat de ctre instana de
judecat n capacitatea de exerciiu. Asupra acestei persoane se instituie curatela.
Curatela are dreptul s ncheie acte juridice cu privire la dispunerea de patrimoniu, s primeasc i
s dispun de salariu, de pensie sau de alte tipuri de venituri doar cu acordul curatorului.
Dac au disprut temeiurile n care persoana fizic a fost limitat n capacitatea de exerciiu,
instana de judecat anuleaz limitarea. n baza hotrrii judectoreti, curatela asupra ei se anuleaz.
15. Numele, domiciliul i reedina persoanei fizice.
Numele poate fi definit ca un cuvint sau o totalitate de cuvinte cu ajutorul carora persoana fizica se
individualizeaza in societate.Numele persoanei fizice este format din:
1.Nume de familie-este o componenta a numelui in sens larg.El este format dinunul sau mai multe
cuvinte,stabilit in conditiile legii.Numele de familie se stabileste atunci cind copilul dobindeste
numele de familie al parintilor sai.Daca parintii poarta nume de familie diferit,copilul v lua numele
de familie al tatalui sau a mamei,in baza acordului comun al acestora.Schimbarea numelui de
familie:Numele de familie se schimba in urma schimbarlor starii civile a persoanei fizice,aceasta
poate avea loc:-la infiere;-la casatorie si divort;-la cerere,depusa in organul de inregistrare a actelor
de stare civila de la domiciliul persoanei.
2.Prenume-este o parte a notiunii de nume in sens larg si consta dintr-un uvint saugrup de cuvinte
care individulizeaza persoana fizica in familie si, impreuna cu numele de familie,in
societate.Prenumele are aceleasi caractere juridice ca si numele de familie.Prenumele are rolulde a
servi la identificarea persoanei fizice.
3.Patronimicul,in cazurile prevazute de lege
Domiciliul
Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta i are locuina statornic sau principal. Se
consider c persoana i pstreaz domiciliul atta timp ct nu i-a stabilit un altul.Orice cetatean al
R.M ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara,de a
iesi,de a emigra si de a reveni in tara.Persoana fizica isi poate alege domiciliul la
dorinta.Posibilitatea alegerii locului de trai este unul din drepturile fundamentale ale
omului.Importanta juridica a domiciliului Din punct de vedere al d.civil,domiciliul prezinta o
importanta deosebita sub aspectul identificarii persoanei fizice in spatiu,in raporturile de drept
civil,o astfel de identificare fiind importanta si necesara in toate raporturile juridice.Caracterele
6

juridice ale domiciliului:


1.Obligativitatea domiciliului inseamna ca orice persana fizica trebuie sa aiba un domiciliu.Daca
cineva nu are locuinta statornica sau principala atunci se va tine seama de domiciliul de
origine,adica de domiciliul parintilor.
2.Unicitatea domiciliului ete caracterul juridic special prin care se intelege ca fiecare persoana fizica
poate avea si are un singur domiciliu.Daca persoana are o singura locuinta statornica,aceeaeste si
domiciliul ei,iar daca are doua sau mai multe locuinte statornice,numai una din ele,anume cea
principala,va fi domiciliu.
2.Stabilitatea domiciliului este caracterul care prevede ca domiciliul persoanei fizice este locul unde
aceasta isi are locuinta statornica.
Reedina persoanei fizice este locul unde i are locuina temporar sau secundar.
Persoana al crei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consider domiciliat la locul
reedinei sale.
n lips de reedin, persoana este considerat c domiciliaz la locul unde se gsete, iar dac
acesta nu se cunoate, la locul ultimului domiciliu.
Resedinta
Resedinta persanei fizice este un atribut de indentificare din categoria drepturilor nepatrimoniale
subiective.Resedinta este locul unde persoana are locuinta temporara sau secundara.
16. Temeiurile, modul i efectele declarrii persoanei fizice disprute fr veste. Efectele apariiei
persoanei fizice disprute fr veste.
Absenta indelungata a persoanei fizice de la locul de trai, daca nu este
cunoscut locul aflarii ei, preocupa organizatiile si persoanele cu care s-a aflat in
diferite raporturi juridice. De exemplu, daca persoana fizica este debitor,
creditorii ei sint lipsiti de posibilitatea de a-i cere executarea obligatiei.
Persoanele inapte pentru munca intretinute de persoana disparuta nu mai
primesc mijloace de intretinere si nici nu pot solicita pensie fiindca se considera
ca au intretinator. Pe de alta parte, in cazul absentei indelungate a persoanei
fizice se pot cauza daune bunurilor ei lasate fara supraveghere.
Pentru inlaturarea acestor instabilitati juridice, legate de absenta
indelungata a persoanei fizice, pentru inlaturarea consecintelor negative,
indicate mai sus, legea prevede stabilirea unui statut special si anume
declararea persoanei disparute fara veste.
Declararea persoanei disparute fara veste este o institutie a
dreptului civil, prin care, prin hotarire judecatoreasca, se stabileste un
fapt juridic complex de absenta a persoanei fizice de la domiciliul sau
statornic ( sau principal) in cazul imposibilitatii stabilirii locului ei.
Temeiurile declararii persoanei fizice disparute fara veste prevede ca
persoana fizica poate fi declarata disparuta fara veste, daca lipseste de la
domiciliul si a trecut cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul
aflarii ei.
Pentru declararea persoanei fizice disparute fara veste este necesara
survenirea faptului juridic complex:
lipsa la domiciliu a stirilor despre locul aflarii ei;
absenta stirilor ( de cel putin un an)
imposibilitatea constatarii din aceste stiri, pe toate caile posibile, a locului de aflare a persoanei.
Nu orice absenta de la domiciliu insa va servi drept temei pentru declararea disparitiei. Pentru ca instanta
judecatoreasca sa adopte o hotarire de declarare a disparitiei, trebuie intrunite cele trei conditii de mai sus.
Modul de declarare a disparitiei.
Disparitia se declara de instanta de judecata la cererea persoanei interesate (art. 49 alin. 1 ). Instanta
judecatoreasca este unicul organ competetnt sa decida asupra declararii disparitiei.
7

Declararea disparitiei fara veste se face conform prevederilor capitolului 27 din Codul de procedura civila.
Dreptul de a inainta o asemenea cerere o are orice persoana cointeresata, de regula: sotul, parintii, copii,
creditorii disparutului. Cererea privind declararea persoanei disparuta se depune in instanta judecatoreasca
dupa expirarea a cel putin un an din momentul primirii ultimilor stiri despre cel disparut.
Momentul primirii ultimelor stiri se poate dovedi prin diferite probe, ca de exemplu, ultima scrisoare de
la cel disparut, precum si prin alte mijloace, inclusiv prin depozitii ale martorilor.
In cererea de declararea a disparitiei trebuie sa fie expus scopul declararii, precum si imprejurarile care ar
confirma disparitia persoanei fizice.
Instanta de judecata poate declara ca persoana este disparuta doar daca se constata ca este imposibil de
aflat locul disparutului, de aceea judecatorul, in cadrul pregatirii pricinii spre examinare va stabili cercul de
persoane care pot furniza informatii despre persoana disparuta. Astfel de persoane pot fi rudele, prietenii,
colegii de serviciu, organele de politie, organele de exploatare a spatiului locativ, etc.
Efectele declararii disparitiei.
Hotarirea instantei judecatoresti de declarare a disparitiei produce efecte juridice doar la domiciliu
disparutului si nu influenteaza asupra capacitatii juridice a persoanei la locul aflarii ei. Toate actele
incheiate de persoana declarata disparuta, daca corespund cerintelor legii, sunt valabile, hotarirea
judecatoreasca de declarare a disparitiei neinfluentind asupra valabilitatii lor.
Unele efecte ale declararii disparitiei se desprind din Codul Civil art. 50. In primul rind, faptul ca, daca este
necesara administrarea permanenta a bunurilor disparutului, instanta judecatoreasca numeste un
administrator. La cererea persoanei interesate, instanta poate numi un administrator si inainte de expirarea
unui an din ziua primirii ultimilor stiri despre locul aflarii persoanei disparute. Cu acest administrator,
autoritatea tutelara va incheia un contract de administrare fiduciara. Administratorul fiduciar va intretine,
din contul bunurilor disparutului, persoanele care se aflau la intretinerea acestuia. Tot din acele bunuri se
sting disparutului catre creditori.
Persoanele intretinute de cel declarat disparut fara veste obtin dreptul de a primi pensie in cazul pierderii
intretinatorului. Pensia, si marimea ei, se stabileste in conformitatea cu legislatia asigurarilor sociale.
Contractul de mandat, parte la care a fost persoana disparuta fara veste, inceteaza. Declararea persoanei
fizice disparute fara veste serveste drept temei si pentru incetarea valabilitatii procurii.
Conform art. 36 din Codul familiei, in cazul declararii disparitiei unuia dintre soti, casatoria se poate
desface pe cale simplificata, si anume la organul de inregistrare a actelor de stare civila, la cererea celuilalt
sot.
Efectele aparitiei persoanei declarate disparute fara veste.
Principalele efecte ale aparitiei persoanei declaate disparuta fara veste sunt consemnate la art. 51 din Codul
Civil. Daca persoana declarata disparuta fara veste apare sau daca parvin stiri despre locul unde se afla,
instanta de judecata la cererea persoanei interesate anuleaza hotarirea de declarare a disparitiei, si
desfiinteaza, dupa caz, administrarea fiduciara a patrimoniului celui disparut. Daca administrarea fiduciara
a fost desfiintata, administratorul fiduciar urmeaza sa faca o dare de seama privind administrarea bunurilor.
El va fi tinut la repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzatoare a patrimoniului celui
disparut.
17. Temeiurile, modul i efectele declarrii decedate a persoanei fizice. Efectele apariiei persoanei
fizice declarate decedate.
Dupa cum s-a mentionat, capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza
o data cu moartea sau cu declararea mortii ei. Evident, moartea si declararea
mortii sunt doua lucruri diferite. Declararea mortii se face in cazul in care
moartea nu poate fi constatata fizic din motiv ca lipseste cadavrul ori ca acesta
nu poate fi identificat. Persoana fizica poate fi declarata decedata pe cale
judecatoreasca. Temei pentru declararea persoanei decedate poate servi:
lipsa ei de la domiciliu sau in decursul a 3 ani;
lipsa in decursul a 6 luni a stirilor despre ea daca a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o
primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui anumit accident;
8

militarul sau o alta persoana, disparuti fara veste in legatura cu actiuni militare, pot fi declarati morti
pe cale judecatoreasca numai daca au trecut doi ani din ziua incetarii actiunilor militare.
In aceste 3 cazuri este necesar sa fie intreprinse toate masurile pentru aflarea locului unde se gaseste
persoana, dar care nu au dat nici un rezultat si nu se stie daca ea este vie sau moarta.
Termenul de sase luni pentru declararea mortii se aplica, dupa cum se indica in lege, daca persoana a
disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a
murit in urma unui accident. De exemplu, daca se stie ca persoana a fost pasager ori membru al echipajului
aeronavei care a suferit catastrofa pentru declararea mortiii ei trebuie sa treaca 6 luni, fiindca in acest caz
probabilitatea mortii este foarte mare. Dar judecata, in acest caz, nu constata moartea persoanei, ci o
declara moarta in baza prezumtiei producerii mortii in timpul catastrofei.
Declararea persoanei decedata se efectueaza conform prevederilor capitolului 27 din Codul de procedura
civila. Procedura declararii mortii coincide cu cea de declarare a disparitiei fara veste, fapt la care s-au
facut referinte mai sus. Declararea judecatoreasca a decesului trebuie deosebita de constatarea faptului
mortii cetateanului. Declarind persoana decedata, judecata, dupa cum s-a mentionat, reiese din
presupunerea (prezumtia) mortii lui. Cu toate acestea, intrarea in vigoare a hotaririi judecatoresti de
declarare a persoanei moarte serveste drept temei pentru trecerea inscrierilor despre moartea ei in actele de
stare civila. In baza hotaririi judecatoresti de declarare a persoanei moarte, organele de inregistrare a
actelor starii civile elibereaza persoanelor interesate certificatul de deces.
Drept data a mortii persoanei declarata decedata se considera ziua in care hotarirea judecatoreasca de
declarare a decesului a ramas definitiva. Daca persoana disparuta fara veste in imprejurari ce prezentau
primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui accident a fost declarata
decedata, instanta poate sa declare ca data mortii acestui cetatean ziua mortii lui prezumtive. Deci, dupa
regula generala ziua mortii persoanei declarate decedate este ziua in care a ramas definitiva hotarirea
judecatoreasca de declarare a mortii. Regula aceasta se va aplica si la cazurile in care persoana a disparut
fara veste in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in
urma unui accident. Leguitorul a dat posibilitate judecatorului ca in acest ultim caz ziua mortii sa fie
considerata ziua in care persoana a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau
care dau temei a presupune ca a murit in urma unui accident, acesta insa fiind un drept al judecatorului si
nu o obligatie.
Declararea judecatoreasca a decesului are aceleasi efecte juridice ca si moartea, adica drepturile
persoanei inceteaza ori trec la mosternitori, se dechide mostenirea cu toate efectele sale. Declararea
persoanei decedate nu exclude posibilitatea aflarii ei in viata. Din acest considerent, hotarirea
judecatoreasca de declararea a persoanei decedate are efect juridic pentru ea si pentru alte persoane numai
la domiciliul sau, adica la locul unde a fost declarata moarta. Numai in acest loc se fac inscrieri in actele de
stare civila despre moartea ei, casatoria cu aceasta persoana se considera desfacuta, bunurile ce ii
apartineau trec la mostenitor.
Daca persoana declarata decedata se afla undeva in viata, hotarirea judecatoreasca nu influenteaza asupra
capacitatii de folosinta si asupra capacitatii de execitiu la locul aflarii ei. Toate actele juridice incheiate de
persoana declarata decedata sunt valabile si au putere juridica datorita faptului ca ea are capacitate de
exercitiu. Declararea mortii ei nu are impact asupra drepturilor sale subiective, dobindite in locul unde nu
se stia ca a fost declarata moarta. Cu alte cuvinte, independent de hotarirea judecatoreasca de declarare a
mortii persoanei decedata, ea este apta a fi titular de drepturi si obligatii.
Pornind de la aceste constatari se poate spune ca este posibil ca persoana declarata moarta sa se intoarca
la domiciliul sau. Daca ea se prezinta ori daca parvin stiri despre locul aflarii ei, instanta de judecata
anuleaza hotarirea respectiva. Hotarirea instantei serveste drept temei pentru anularea inscrierilor din actele
de stare civila privitoare la decesul persoanei.
Restabilirea persoanei aparute in capacitate de folosinta nu este necesara, deoarece ea nu a pierdut-o. In
acest caz, apare doar necesitatea repunerii ei in drepturile subiective. Regulile de repunere in drepturi a
persoanei aparute sunt expuse la art. 53 din Codul Civil. Din acest articol se deduc urmatoarele trei situatii
referitor la trecerea bunurilor persoanei declarate decedate:
au trecut la dobinditor cu titlu gratuit;
9

au trecut la dobinditor cu titlu oneros;


au trecut la stat;
Indiferent de timpul prezentarii sale, persoana declarata decedata poate cere oricarei persoane restituirea
bunurilor care s-au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la aceasta persoana, dupa declararea decesului
sau. In principiu dobinditorii bunurilor cu titlu gratuit, nu vor suferi prejudicii in urma restituirii bunurilor
catre persoana declarata decedata. Dupa ce hotarirea judecatoreasca de declarare a mortii este anulata,
lucru fiind adus la cunostinta dobinditorului cu titlu gratuit al bunurilor persoanei declarate decedata, el
este considerat posesor nelegitim. Daca dobinditorul refuza sa restituie bunurile, persoana aparuta este in
drept sa inainteze o actiune prin care revendica bunurile. O data cu restituirea bunurilor, se vor solutiona si
alte probleme, dobinditorul poate retine imbunatatirile aduse daca ele pot fi separate. In caz contrar, are
dreptul la restituirea valorii lor. Bunurile pot fi restituite daca s-au pastrat, adica daca exista in natura. In
cazul in care bunurile nu s-au pastrat nu se poate cere costul lor. De exemplu daca o casa ce apartinea
persoanei declarate decedata a trecut la mostenitor si acesta a vindut-o contra a 150 000 de lei, dupa
anularea hotaririi de declarare a mortii nu se poate cere mostenitorului suma aceasta, dobinditorul cu titlu
oneros nu este obligat sa restituie bunurile..., insa aceasta regula are si o exceptie, dobinditorul este dator
sa le restituie daca se va face dovada ca atunci cind le-a dobindit, dobinditorul stia ca cel declarat mort
este in viata.
18. Starea civil a persoanei fizice.
Starea civila reprezinta un ansamblu de calitati personale de care legea
ataseaza anumite consecinte juridice cu ajutorul carora persoana fizica se
individualizeaza.
Dupa cum se afirma in literatura de specialitate, starea civila este totalitatea
calitatilor persoanei fizice, care constituie conditia juridica a acestei in stat, in
societate si in familie.Sunt pasibile de inregistrare de stat urmatoarele acte de
stare civila: nasterea, adoptia, stabilirea paternitatii, incheierea casatoriei,
desfacerea casatoriei, schimbarea numelui, decesul. Organele care efectueaza
inregistrarea actelor de stare civila, procedura de inregistrare a acestor acte,
procedura de rectificare si modificare a lor, restabilirea si anularea inscrierilor
actelor de stare civila, forma registrelor actelor de stare civila si a certificatellor,
precum si modalitatea si termenele de pastrare a registrelor actelor de stare
civila sunt stabilite prin lege si anume prin legea privind actele de stare civila.
Actele de stare civila sunt inscrisuri autentice de stat, prin care se confirma
faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia, modificarea sau incetarea
drepturilor si obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza statutul de drept al
acestora.
Actele de stare civila sunt imprejurarile care individualizeaza persoana
(conferirera numelui copilului nou-nascut, schimbarea numelui de familie,
prenumelui) si de care sint legate aparitia si incetarea drepturilor si obligatiilor:
nasterea, moartea, incheierea casatoriei, desfacerea casatoriei, infierea,
stabilirea paternitatii.
Legea prevede ca inregistrarea de stat a actelor de stare civila este stabilita
in scopul protectiei drepturilor patrimoniale si personale nepatrimoniale ale
personelor, precum si in interesul statului.
Inregistrarea actelor de stare civila se efectueaza de catre organele
inregistrarii actelor de stare civila. Aceste organe inregistreaza nasterea,
moartea, incheierea casatoriei, desfacerea casatoriei, infierea copiilor, stabilirea
paternitatii, schimbarea numelui de familie, prenumelui, modifica, completeaza,
rectifica si anuleaza actele de stare civila, restabilesc actele care s-au pierdut,
pastreaza registrele de stare civila si elibereaza a doua oara ceritificate.
10

Nu toate evenimentele si actiunele care, in conformitate cu legea, influenteaza


regimul juridic al persoanei se inregistreaza in organele de inregistrare a actelor
de stare civila. De exemplu, lipsirea persoanei de capacitatea de exercitiu din
cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale influenteaza asupra starii ei
civile, dar despre acest fapt nu se face inscriere la organele de inregistrare a
actelor starii civile.

19. Noiunea i elementele constitutive ale persoanei juridice.


Persoana juridic o organizaie care are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile
sale cu acest patrimoniu,poate sa dobindesca si sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si
personal nepatrimoniale,sa-si asume obligatii,poate fi reclamant si pirit in instanta de judecata.
Persoana juridic este organizata inzestrata cu patrimoniu propriu,destinat realizarii scopului propus
prin actul de constituire,careia i se recunoaste,in conditiile legii,capacitatea juridica.
Elementele necesare si suficiente pentru a defini persoana juridica sunt:
1.Organizatie proprie este structurarea colectivului de oameni astfel incit acestia sa se manifeste in
raporturile juridice ca unul singur.Persoana juridica exista daca are o structura interna proprie,care
presupune existenta a cel putin doua organeobligatorii,fiind organul suprem(principal) si organul
executiv.
2.Patrimoniu propriu- totalitatea de drepturi si obligatii cu caracter economic pe care persoana
juridica le are in od distinct si independent de cele ale altor subiecte de drept,precum si de cele ale
persoanelor care o alcatuiesc.Acest sent cuprinde o latura activa(drepturile) si o latura
pasiba(obligatiile).Persoana raspunde pentru obligatiile sale cu toate drepturile(bunurile0 pe care le
detine.Patrimoniul persoanei juridice este suportul material care ii ofera posibilitatea realizarii
scopului pentru care a fost infiintata,permitindu-i sa participe in nume propriu la raporturi juridice si
sa-si asume drepturile si obligatiile pe care aceasta participare le presupune.
3.Scop propriu- este o componenta a vointei si exprima interesul fiecarui membru al persoanei
juridice in realizarea scopului ideal sau material,precum si indentitatea de interese ale tuturor
membrilor in ceea ce priveste efectuarea unor genuri de activitate.
Daca lipseste cel putin unul dintre elementele mentionate,aceasta creatie juridica ca subiect de
drept isi pierde claritatea,generind nereguli in functionarea intregului sistem.
20. Clasificarea persoanelor juridice.
In functie de domeniul de care apartine:
Persoane juridice de drept public(Statul,Unitatile Administrativ Teritoriale,etc.)
Statul este o persoana juridica de drept public care participa la raporturile reglementate de
legislatia civila pe principiul egalitatii.Statului nu ii sunt aplicate dispozitiile cu privire la
constituirea,reorganizarea, dizolvarea si lichidarea persoanelor juridice.Atributiile statului ca
persoana juridica sunt exercitate de autoritatile publice.Capacitatea civila a statului se
manifesta in exterior prin Guvern si ornanele centrale de specialitate ale statului(ministerele).
Unitatile Administrativ Teritoriale in R.M,acestea sunt sub forma de:
a)Satul este o unitate admnistrativ-teritoriala care cuprinde populatia rurala,unita prin
teritoriu,conditii geografice,relatii economice,social-culturale,traditii si obiceiuri.
b)Orasul este o unitate administrativ teritoriala mai dezvoltata decit satul din punct de vedere
economic si social-culturalcare cuprinde populatia urbana.
c)Raionul este o unitate administrativ-teritoriala alcatuita din sate(comune), orase,unite prin
teritoriu,relatii economice si social-culturale.

11

Persoane juridice de drept privat-sunt de drept privat persoane juridice,constituite de catre


persoanele private care urmaresc un scop particular al fondatorilor.sau a altor persoane
determinate prin actul de constituire.
In functie de scopul Persoanei Juridice:
Persoane juridice cu scop lucrativ
Persoane juridice fara scop lucrativ
In functie de nationalitatea Persoanelor juridice:
Persoane juridice autohtone
Persoane juridice straine
Persoane juridice cu scop lucrativ:
1. Societatea comercialpersoana juridica fundata pe baza actului de constituire princare asociatii
convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator in scopul
obtinerii si impartirii de beneficii
n nume colectiv;
n comandit;
Societatea cu rspundere limitat;
Societatea pe aciune.
2. Cooperativa- persoana juridica,formata prin vointa a cinci sau mai multe persoane,exprimata in
actul de constituire,in care acestea convin sa puna in comun anumite bunuri pentru a desfasura
anumite activitati si care contribuie la obinerea unor beneficii sau la realizarea unor economii de
catre membrii ei.
3. ntreprinderea de stat-este persoana juridica ce desfasoara in baza proprietatii de stat date ei in
gestiune,activitate de intreprinzator si poarta raspundere,cu tot patrimoniul sau pentru obligatiile
asumate.
4. ntreprinderea municipal-este persoana juridica,formata pe baza proprietatii unitatii administrativteritoriale,care,prin utilizarea efectiva a acestei proprietati,desfasoara activitate de intreprinzator de
producere a marfurilor,de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor pentru satisfacerea
cerintelor fondului si pentru realizarea intereselor socialesi economice ale colectivului de
munca.Pentru obligatiile asumate,intreprinderea raspundecu tot patrimoniul sau.
Pesoane juridice fr scop lucrativ:
1. Asociaia organizatie necomerciala constituita benevor de persoanele fizice si persoanele
juridice,unite,in modul prevazut de lege prin comunitate de interese care nu contravin ordinii
publice si bunelor moravuri.
Obteasc;
Partide politice;
Sindicatul;
Patronatul;
Asociaia patronal.
2. Fundaia-persoana juridica,organizatie necomerciala fara membri,infiintata pe baza actului de
constituire de catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice,dotata cu patrimoniu,distinct si
separat de patrimoniul fondatorilor,care este destinat atingerii scopurilor necomercialeprevazute in
statut.
3. Instituia-persoana juridica,organizatie necomeciala formata de una sau mai multe persoane pentru
exercitarea unor functii de administrare,sociale,culturale,de invatamint si a altor functii cu caracter
12

necomercial.
Instituia public
Instituia privat
21. Identificarea persoanei juridice.
Persoana juridica se deosebeste de alti participanti la circuitul civil prin elemente proprii de
individualizare,cum ar fi:
Denumirea-persoana juridica participa la raporturi juridice sub denumire proprie,stabilita in
actele constitutive si inregistrata in Registrul de stat.Denumirea trebuie sa fie unica,adica sa
fie irpetabila,asigurindu-se confruntarea denumirilor a altor personae juridice.Trebuie sa fie
scrisa in limba romana.cu caractere latine.
Sediul- este menit sa situeze societatea in spatiu,in raporturile juridice la care participa.Este
locul unde se afla organele sle de conducere,locut indicat cu sediul se limiteaza pe teritoiul
statului,indicindu-se cu maxima precizie astfel incit,din inscrerea in actul de constituire si in
registrul de stat,sa poata fi determinate usor,in care se indica localitatea in care se afla
persoana juridical,strada si numarul cladirii.
Naionalitatea- determina statutul juridic al persoanei juridice,forma de organizare,temeiurile
de creare si incetare,conditiile de reorganizare,continutul capacitatii civile,modul de
dobindire a drepturilor si de asumare a obligatiilor.
Numarul de inregistrare- persoana juridica apare doar daca organul competent a inscris-o in
registrul de stat,atribuindu-i un numar special.Acest numar trebuie sa fie inscris in orice act
emis de persoana juridical.
Marca- este un semn care face ca produsele si serviciile unor persoane juridice sa se
depsebeasca de produsele si serviciile altor personae juridice.O persoana poate fi titulara a
mai multe marci.
Emblema- Persoana juridical poate fi identificata si prin emblem,daca aceasta este inscrisa in
registrul de stat in care este consemnata si persoana juridica.Emblema este o imagine,cu un
sens conventional,care uneori este insotita cu o deviza a titularului.
Codul fiscal
Telefonul
Faxul
Identificarea persoanei juridice este o necesitate permanenta, din momentul nfiinrii i pn la
ncetarea ei.
Importana identificrii i evideniaz valenele n privina capacitii juridice a persoanei
(naionalitate, sediu), n privina competentei jurisdicionale (sediu), a soluionrii operative a tuturor
aspectelor legate de ncheiere i executare a actelor juridice.
Natura juridic i caracterele atributelor de identificare
Ca natura juridic, atributele de identificare a persoanei juridice fac parte din categoria drepturilor
personale nepatrimoniale.
Atributele de identificare au urmtoarele caractere juridice, specifice categoriei de drepturi de care aparin:
- opozabilitatea erga omnes, fiind drepturi absolute, sunt opozabile tuturor;
- inalienabilitatea, nu pot fi cesionate prin acte juridice; titularul acestor drepturi nu poate renuna la ele;
22. nfiinarea persoanei juridice.
Prin nfiinare a persoanei juridice se nelege procesul legal de creare a subiectului de
drept.Modaliti de nfiinare a persoanelor juridice
1. Crearea direct a persoanelor juridice de ctre stat prin efectul legii: acest mod de constituire este
prevazut expers de lege pentru anumite persoane juridice. nscrierea lor ntr-un registru de stat
certific nceputul activitii persoanei juridice i nu dobndirea personalitii juridice
2. Recunoaterea actelor constituitive de ctre autoritatea public competent :astfel, se creaz
societile comerciale, cooperatiste, asociaiile. Organul de stat competent verific legalitatea actelor
13

prezentate de fondatorii persoanei juridice, ndeplinirea tuturor formalitilor stabilite de lege, iar n
cazul respectrii lor are loc nscrierea n registrul de stat , fondatorilor li se elibereaz certificatul de
nregistrare.
3. Autorizarea prealabil de ctre o autoritate public a nfiinrii i recunoaterea ulterioar a actelor
constituitive public : pn la nregistrarea persoanei juridice, trebuie s se obin autoriza ia
organului de stat care supravegheaz activitatea ntr-un anumit domeniu.
Persoanele juridice de drept privat nu pot exista pn la nregistrare. nregistrarea persoanei juridice n
R.M. se face prin act administrativ.
23. Reorganizarea persoanei juridice.
Reorganizarea este defenitit ca o operaiune juridic complexa de transmitere a drepturilor si
obligatiilor prin succesiune a drepturilor si obligatiilor de la persoana juridica existenta la persoana
juridica succesoare,care,fie ca exista,fie ca ia nastere in urma reorganizarii. lor.Persoana juridic
poate s se reorganizeze prin fuziune, dezmembrare i transformare.
1.Reorganizarea prin fuziune
Este o operaiune juridic prin care 2 sau mai multe persoane juridice i unific patrimoniul ntr-o singur
persoan juridic.Fuziunea are dou forme: contopirea i absorbia.
Fuziunea prin contopire prin care dou sau mai multe persoane juridice se unific pentru a constitui o
nou persoan juridic.
Fuziunea prin absorbie prin care o persoan juridic nglobeaz (absoarbe) una sau mai multe persoane
juridice, care n consecin se dizolv i este radiat din Registrul de stat.
2.Reorganizarea prin dezmembrare
Este o operaiune juridic potrivit creia dintr-o persoan juridic apar dou sau mai multe persoane
juridice.Dezmembrarea se face prin divizare i separare.
Dezmembrarea prin divizare o operaiune n care persoana juridic i pierde calitatea de subiect de
drept prin dizolvare i se mparte n dou sau mai multe persoane juridice.
Dezmembrarea prin separare este o operaiune juridic n care din componena unei persoane juridice
care nu se dizolv i nu-i pierde personalitatea juridic se desprind i iau fiin una sau mai multe
persoane juridice.
3.Transformarea persoanei juridice
Este o operaiune juridic de modificare a formei persoanei juridice. Persoana juridic nregistrat poate si continuie existena sub o alt form, dac o astfel de hotrre este adoptat de organul suprem cu
majoritatea indicat de lege. Dup cum rezult din operaiunea de transformare, nu are loc trecerea
drepturilor i obligaiilor de la o persoan la alta, fiindc persoana juridic nu dispare, ci i continu
existena intr-o alt form.Persoana juridic continu activitatea cu aceleai drepturi i obliga ii
patrimoniale pe care le avea pn la transformare.
24. Dizolvarea i lichidarea persoanei juridice.
ncetarea activitii unei persoane juridice impune parcurgerea a dou faze: dizolvarea i lichidarea.
Dizolvarea intervine la o anumit dat de la care persoana juridic nu mai poate contracta prin
activitate obinuit , iar lichidarea este o procedur de durat care se dischide imediat dup
dizolvare i pe parcursul creia se svresc un ir de operaiuni juridice n vederea terminrii tuturor
raporturilor juridice i radierii persoanei juridice din registrul de stat.
Sunt evedeniate dou moduri de dizolvare: voluntar i forat.
Dizolvarea voluntar intervine n cazurile:
1.
2.
3.
4.

Expirarea termenului pentru care a fost constituit.


Realizarea scopului pentru care s-a constituit persoana juridic.
Imposibilitatea realizrii scopului.
Adoptarea hotrrii de lichidare i dizolvare de ctre organul competent al persoanei juridice.

Dizolvarea forat intervine prin act judectoresc. Dac n instan se demonstreaz constituirea
14

viciat a persoanei juridice, insolvabilitatea ei, dac actul de constituire nu corespunde prevederilor
legii, dac persoana juridic nu corespunde formei de organizare stabilite de lege, dac activitatea ei
contravine ordinii publice, dac exist alte condiii, stabilite de lege, care implic dizolvarea , persoana
juridic se va dizolva i va intra n procedura de lichidare.
Potrivit legislaiei, pentru dizolvarea persoanei juridice de ctre instan exist dou proceduri
distincte: una reglementat de Codul civil i cealalt de Legea insolvabilit ii.
Instana dizolv persoana juridic dac:
constituirea acesteia este viciat;
actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
necorespunderea formei juridice de organizare a persoanei juridice prevederilor legale.
Dizolvarea persoanei juridice n temeiul Legii insolvabilitii.
Persoanele juridice de drept privat pot fi declarate insolvabile, dizolvate i lichidate forat dac nu- i pot
onora obligaiile de plat fa de creditori sau dac valoarea activelor lor sun mai mici dect valoarea
pasivelor.In acest sent,instana de judecat intenteaz proces de insolvabilitate dac persoana juridic se
afl n incapacitate de plat sau este suprandatorat.Aciunea de intentare a insolvabilit ii o poate face
nsi debitorul sau creditorii persoanei juridice incapabile sa-i onoreze obligaiile.Cererea introductiv se
dupe n instana de judecat, competent de a examina cazurile de insolvabilitate este Curtea de Apel
Economic. Instana n decursul a 3 zile de la data depunerii este obligat s pronun e o ncheiere de
admitere sau de returnare a cererii.Dup ndeplinirea aciunilor preliminare i pregtirea cauzei pentru
judecat, instana examineaz cererea introductiv i pronun o hotrre privind intentarea procesului de
insolvabilitate, ori respingerea cererii, ori lichidarea debitorului.Intentarea procesului de insolvabilitatea
produce un ir de efecte juridice: creane neajunse la scaden, debitorul pierde dreptul de a administra,
activitatea organelor de conducere se suspend, se produc alte efecte stabilite de lege.Dup destribuirea
tuturor bunurilor ntre persoanele ndreptite, instana hotrte incetarea procesului de insolvabilitate,
urmnd ca persoana juridic sa fie radiat din registrul de stat.
25. Teoriile privind persoana juridica.
In literatura juridica sunt analizate o serie de teorii:
1.Teoria fictiunii-adeptii acestei teorii afirma ca numai omul poate fi subiect de drept.Persoana juridica este
o fictiune,nu are corp si suflet,deci nu poate forma o vointa proprie.Potrivit acestei teorii,persoana juridica
exista numai daca un text de lege prevede expres existenta ei.
2.Teoria proprietatii colective presupune inlocuirea termenului de persoana morala cu cel de proprietate
colectiv format din asociatii de oameni.
3.Teoria patrimoniului in afectatiune-presupune ca persoanele juridice sunt simple patrimonii fara
subiect.Se afirma ca patrimoniul apartine scopului destinat prin actele de constituire si nu colectivului de
asociati.
4.Teoria realitatii concretepresupune ca persoana juridica este un subiect aparent care camufleaza
adevaratul subiect.Adica,intr-o colectivitate,drepturile care ii apartin acesteia apartin in realitate membrilor
sai.Aceasta teorie are doua curente:Teoria organica(persoana juridica este o realitate organica ,adica un
corp,un organism in care celulele si-au pierdut individualitatea) si Teoria vointei colective(Un colectiv
poate fi privit ca o persoana daca are vointa colectiva,distincta de vointele individuale).
5.Teoria institutiei-presupune ca persoanele juridice sunt colectivitati,organizate in vederea realizarii unui
scop.Personalitatea juridica apare atunci cind se manifesta existenta unor raporturi interne si unor raporturi
externe.
6.Teoria institutionala-presupune ca persoana juridica exista acolo unde este un scop colectiv si o vointa
care urmareste un interes colectiv.
15

7.Teoria realitatii tehnice-presupune ca notiunea de persoana in sens juridic nu corespunde notiunii de


persoana in sens biologic.Ceea ce caracterizeaza personalitatea in sens juridic este aptitudinea de a fi
subiect de drep.
Teorii socialiste:
1.Teoria statului socialist-potrivit acestei teorii,in spatele fiecarei intreprinderi de stat s-ar afla proprietarul
bunurilor acesteia,adica statul.Intreprinderea de stat ca persoana juridica este statul.
2.Teoria directorului-potrivit acestei teorii,atribuirea catre o organizatie a statutului de persoana juridica are
ca principal scop asigurarea posibilitatii acesteia de a participa la circuitul civil.
3.Teoria realitatii socialiste-potrivit acestei teorii,persoana juridica este o realitate sociala bazata pe o
relatie speciala dintre oameni cu privire la un patrimoniu.
4.Teoria colectivului-potrivit acestei teorii,persoana juridica isi are explicatia in afirmatia ca purtator al
capacitatii juridice a persoanei juridice de stat este colectivul muncitorilor si slujbasi ai intreprinderii in
spatele caruia sta iintregul popor muncitor unit in statul socialist,proprietar unic al tuturor bunurilor.

26.Functionarea persoanei juridice.


Prin functionare se inteleg raporturile juridice civile care se stabilesc in interiorul persoanei juridice.Aceste
raporturi privesc in special:
1.Drepturile si obligatiile membrilor fata de persoana juridica-Persoana care participa la constituirea
persoanei juridice dobindeste prin participare anumite drepturi si obligatii.In functie de participare la
constituirea persoanei juridice ,membrii au sau nu dreptul de creanta fara de ea,adica dreptul
patrimonial.Membrii persoanei juridice au dreptul de a participa la activitatea ei,aceasta participare
include:dreptul de a participa la sedintele adunarii membrilor,dreptul de vot in cadrul adunarii
membrilor,dreptul la informatie despre activitatea persoanei juridice,dreptul de control asupra activitatii
organului eecutiv.Printe obligatiile membrilor,cea mai importanta este de a contribui la formarea
patrimoniului prin aporturi,contributii,taxe,activitati personale,etc.
2.Organele persoanei juridice-Persoana juridica are o structura organizatorica proprie,ea contine:a)
Organe obligatorii-fiind organul suprem,care decide asupra celor mai importante probleme ce tin de
constituirea,functionarea,si existenta persoanei juridice si organul executiv,care manifesta in exterior vointa
persoanei juridice,adica realizarea tuturor obiectivelor propuse de organul suprem; b)Organe
facultative(neobligatorii),unele persoane judirice au o structura organizatorica mai complicata.Astfel se pot
crea organe reprezentative si organe de control care se interpun intre organul principal si organul executiv.
3.Patrimoniul;
4.Capacitatea juridica a persoanei juridice-este aptitudinea de a avea si a exercita drepturi subiective si
de a-si asuma si indeplini obligatiile.a)Capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea
drepturi si obligatii civile.Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se caracterizeaza prin
generalitate,inalienabilitate,intangibilitate,specialitate si legalitate.-Inceputul capacitatii de
folosinta,persoana juridica dobindeste capacitate de folosinta de la data inregistrarii,persoana juridica se
considra infiintata prin dovedirea cu certificatul eliberat de organul de inregistrare.-Continutul capacitatii
de folosinta ,disprindem latura activa(aptitudinea de a avea drepturi civile) si o latura pasiva(aptitudinea de
a avea obligatii civile)Aptitudinea persoanei de a avea drepturi civile consta in posibilitatea de a avea
drepturile necesare realizarii doleantelor celor care au constituit-o.Aptitudinea de a avea
obligatii,presupune ca persoanei juridice i se pot pune in sarcina obligatii patrimoniale sau
nepatrimoniale,legale,contractuale sau extracontractuale.-Sfirsitul capacitatii de folosinta, capacitatea de
folosinta inceteaza la data radierii persoanei juridice din registrul de stat.b)Capacitatea de exercitiu a
persoanei juridice este aptitudinea de a dobindi drepturi si a exercita obligatii prin acte proprii.-Inceputul
capacitatii de exercitiu, persoana juridical isi exercita drepturile si isi executa obligatiile de la data
constituirii,momentul aparitiei capacitatii de exercitiu este data inregistarariide stat,adica a aparitie
capacitatii de folosinta.-Continutul capatitatii de exercitiu, aceasta are doua laturi,una active(aptitudinea de
a dobindi drepturi) si una pasiba(aptitudinea de a exercita obligatii);-Sfirsitul capacitatii de exercitiu,
16

inceteazala radierea persoanei juridice din registru.c)Capacitate procesuala presupune ca persoanei


juridice I se recunoaste dreptul de a participa la procese in calitate de reclamant si pirit.

27.Definirea i clasificarea bunurilor.


Bunurile formeaza elementul exterior al raportului juridic. In afara de bunuri obiecte ce deriva din raportul
juridic civil sunt valorile personale nepatrimoniale. Unii autori atribuie aceste categorii de obiecte, actiunile
si serviciile, astfel obiectele raportului juridic civil se clasifica in 4 categorii:
1. Bunuri, inclusiv bani si titluri de valoare
2. Servicii
Acestea doua reprezentind obiecte patrimoniale
3. Rezultatele activitatii intelectuale
4. Drepturi personale nepatrimoniale
Ultimele doua reprezentind obiecte nepatrimoniale
Bunurile reprezinta obiectul material al raportului juridic civil.bunurile reprezinta o valoare economica
utila, pentru satisfacerea necesitatilor materiale ori spirituale ale omului si care sunt susceptibile de
apropiere sub forma dreptului material.
Bunurile pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
1. In functie de regimul circulatiei juridice
A. Bunuri ce sa afla in circuitul civil (care pot fi dobindite sau instrainate prin acte juridice)
B. Bunuri supuse unui regim special de circulatie ( armele, monumentele, etc)
C. Bunuri scoase din circuitul civil ( apele, spatiul cosmic, etc)
2. Dupa natura lor juridica:
A. Bunuri mobile
B. Bunuri imobile ( nemiscatoare, care au asezare fixa)
3. Dupa posibilitatea schimbarii destinatiei lor:
A. Bunuri divizibile ( ce pot fi schimbate dupa destinatie, dee xemplu stofa, terenurile, etc )
B. Bunuri indivizibile ( destinatia carora nu poate fi schimbata, de exemplu automobilul)
4. Dupa modul cum pot fi inlocuite:
A. Bunuri fungibile ( ce pot fi cintarite, de exemplu banii, griul, etc)
B. Bunuri nefungibile ( ce nu pot fi inlocuite, de exemplu tablourile, apartamentele, etc)
5. Dupa posibilitatea folosirii sau consumarii substantei acestor bunuri
A. Bunuri consumptibile ( produse materiale, alimentare, etc)
B. Bunuri neconsumptibile ( cladiri, utilaje, etc)
6. Dupa posibilitatea producerii de fructe civile
A. Bunuri frugifere
B. Bunuri nefrugifere
7. Dupa corelatia intre bunuri
A. Bunuri principale ( ce pot exista de sine statator, televizorul, casa, etc)
B. Bunuri accesorii ( ce nu poate exista separat, cheia de la automobil, etc)
8. Dupa modul determinarii
A. Bunuri determinate individual ( cartea, calculatorul, etc)
B. Bunuri determinate generic ( ce pot fi cintarite, determinate, 10 m, 10 kg, etc)
9. Dupa modul de percepere
A. Bunuri corporale (adica cele ce au o existenta materiala)
B. Bunuri incorporale ( ce nu au o existenta materiala, drepturile patrimoniale, si nepatrimoniale)
10. Dupa domeniul in care se afla bunurile
A. Bunuri ale domeniului public ( cele ce apartin statului, unitatilor administrativ teritoriale, sunt
inalienabile, insesizabile, si inprescriptive)
17

B. Bunuri ale domeniului privat ( cele ce apartin persoanelor fizice si juridice inclusiv statului si unitatilor
administrativ teritoriale care deja sunt alienabile prescriptibile si sesizabile)
11. Dupa criteriul financiar-economic
A. Mijloace economice ( fondurile fixe, si circulante)
B. Surse ale mijloacelor economice ( capital propriu, capital atras)
26. Banii i titlurile de valoare.
Banii sunt o categorie speciala de bunuri, ce constituie instrumentul general al schimbului. Conform
codului civil banii sunt atribuiti categorii de bunuri mobile, corporale, determinate generic, fungibile,
consumptibile. Banii in calitate de bun pot face obiectul atit al drepturilor reale cit si al celor de creante. De
cele mai dese ori banii fac obiectul dreptului de proprietate si a dreptului de uzufruct. Banii sunt categorie
speciala de bunuri ce reprezinta echivalentul general celorlate bunuri. Banii sunt bunuri mobile, corporale,
determinate generic, fungibile si consumtibile.
In afara de bani in circuitul civil se afla si alte documente banesti precum titluriled e valoare. Titlul de
valoare reprezinta un document banesc , ce atesta dreptul patrimonial sau raporturile de imprumut si care
prevede de regula plata baneficiului, in forma de dividente sau procente precum si posibilitatea transmiterii
catre alte persoane a drepturilor financiare si de alta natura nascute din acest drept.
Titlurile de valoare este un document banesc care atesta dreptul patrimonial, drepturi ce nu pot fi realizate
fara prezentarea acestui titlu. Titlurile se emit in forme stabilite de lege, poseda atribute stabilite de lege, se
pot afla in circuitul civil.
Sunt 3 categorii:
T.de valoare la purtator (nu are indicat titularul, drepturile fiind exercitate de posesor),
T.de valoare la ordin (emise la ordinal unui persoane),
T.de valoare nominative (se indica prcis persoana care poate sasi foloseasca drepturile).
Din titluri de valoare fac parte:
Actiunea(T.de valoare emis de o societate pe actiuni aratind aprtenenta unei parti din capital actionarului),
Obligatiunea( dreptul posesorului de a primi de la eminent pretul ei nominal si un procent fix din acest
pret).
Cecul (dispozitie scrisa data de eminent, de a plati beneficiarului suma indicata).
27. Definiia actului juridic civil.
Actul juridic civil este manifestarea de catre persoanele fizice si juridice a vointei indreptate spre
nasterea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor civile.
Mijloacele de manifestare a vointei interne pentru aparitia unui act juridic pot fi divizate in 3 grupe:
1. Exprimarea nemijlocita verbala sau scrisa a vointei interne ( eliberarea procurei, intocmirea
testamentului, etc)
2. Exprimarea relativa a vointei interne ( cind persoana prin comportamentul sau arata vointa de a
incheia acte juridice )
3. Exprimarea vointei prin tacere
Actul juridic poate fi perceput in 2 sensuri:
1. Prin manifestarea de vointa
2. Prin consemnarea manifestarii de vointa
Actele juridice pot fi materializate prin 3 tipuri de acte:
1. Conventia ( care reprezinta un acord de vointa intre 2 sau mai maulte persoane pt a crea un raport
juridic) codul civil a sustituit termenul de conventie prin act juridic civil
2. Contractul ( de asemenea reprezinta un acord de vointa intre 2 sau mai multe persoane) in dreptul
18

civil al republicii moldova termenii de conventie si contract reprezinta sinonime.


3. Tranzactia ( reprezinta actul prin care se solutioneaza un litigiu aparut intre partile unui raport juridic
civil)
28. Clasificarea actului juridic civil.
Ca si bunurile actele juridice civile la fel pot fi clasificate in mai multe categorii, dupa mai multe
criterii de clasificare:
1. Dupa numarul partilor participante
A. Unilaterale ( manifestarea de vointa a unei singure persoane, testamentul, procura)
B. Bilaterale ( cind vointa este manifestata de 2 parti, Contractul de vinzare-cumparare)
C. Multilaterale ( cind sunt implicate 3 sau mai multe persoane, contractul de societate, de activitate in
comun)
2. Dupa scopul urmarit:
A. Cu titlu oneros ( o persoana transmite alte persoane un bun ce are un echivalent economic in
schimbul unui alt bun, contractul de vinzare-cumparare) - comutative si aleatorii
B. Cu titlu gratuit - liberalitati si acte dezinteresate
Tabel
2. De administrare ( sunt actelerin care se urmareste
De dispozitie
Dupa continutul lor:
A. Acte patrimoniale ( ce au un continut economic)
B. Nepatrimoniale (ce nu au continut economic, procura de a reprezenta pe cineva)
Dupa raporturile intre ele:
A. Acte principale ( de sine statatoare)
B. Acte strict personale ( ce nu pot fi incheiate de catre alte persoane, deedxemplu casatoria)
C. Accesorii ( acte ce depind de alte acte juridice si nu au o existenta proprie,d eecxemplu gajul)
Dupa modul de formare:
A. Act consensual ( care se incheie prin simpla manifestare de vointa)
B. Act juridic solemn ( care se incheie numai prin indeplinirea unor anumite formalitati)
C. Act juridic real ( unde se cere transmiterea bunului)
Dupa modalitatea de formare:
A. Incheiate personal
B. Incheiate de sine statator
In legatura cu cauza:
A. Acte cauzele
B. Acte abstracte( ale caror valabilitate nu depinde deedxistenta cauzei, de exemplu donatia)
Dupa modul de executare:
A. Cu executare imediata
B. Cu executare succesiva
29. Condiiile de valabilitate a actului juridic civil.
Conditiile de valabilitate a actului juridic
Pentru ca actul juridic sa fie valabil el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii esentiale stabilite dee
lege sau dde parti pentru valabilitatea lui.
Conditiile de valabilitate sunt:
1. Corespunderea actului juridic prevederilor legii, ordinii publice si bunurilor moravuri.
2. Capacitatea persoanelor dea incheia actul juridic
3. Consimtamintul valabil al persoanei de a incheia actul juridic
19

4. Obiectulactului jurici de a fi determinabil si licit


5. Cauza actului juridic civil
6. Forma actului juridic civil
30. Forma actului juridic.
. Forma- este conditi a actului juridic din cazurile prevazute de lege. Sunt 3 feluri de forme: forma ceruta pu valabilitatea actului juridic, pentru probarea actului, opozabilitatea fata de terti(formalitatile ce trebuie
indeplinite in scopul ocrotirii persoanelor care nu au legatura cu contractul). Actele juridite pot avea forma
scrisa, verbala, tacere, scrisa cu autentificare notariala sau inclusa in registru de stat. Nerespectarea tuturor
acostor contitii trage la nulitatea actului juridic.

31. Nulitatea actului juridic.


Nulitatea este o sanctiune care desfiinteaza actul juridic in cazul in care aceste a fost incheiat cu
nerespectarea conditiilor de valabilitate cerute de lege. Nulitatea actelor juridice se incadreaza in 2 mari
categorii. Nulitate absoluta sanctiune a actului juridic civil care poate fi invocata de orice persoana
interesata si care consta in faptul ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a modifica sau astinge un
raporj juridic nu produce efecte juridice. Nulitatea relativa (sanctiune aplicata actului juridic intocmit cu
nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes particular, individual, stabilita in favoarea unei
anumite persoane. Alta clasificare: nulitate totala : desfiinteaza actul juridic in intrgime, nulitate partiala
Desfiinteaza dor o parte din efectele actului juridic
Nulitatea relativa (sanctiune aplicata actului juridic intocmit cu nerespectarea unei norme juridice care
ocroteste un interes particular, individual, stabilita in favoarea unei anumite persoane. Aceasta nulitate
poate fi invocate doar de un cerc restrins de persoane, poate fi acoperita prin confirmarea actului si poate fi
invocat doar inautru termenului de prescriptie. Exemple : acte incheiate de persoane cu capacitate restrinsa
de exercitiu, incheiate prin dol, eroare, violenta.
Nulitatea absoluta sanctiune a actului juridic civil care poate fi invocata de orice persoana interesata si
care consta in faptul ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a modifica sau astinge un raporj juridic
nu produce efecte juridice. Daca nulittea este invocate de un tert atunci el trebuie sa dovedeasca interesul
sau in nulitatea actului respective. Nu poate fi acoperita prin confirmare (chiar daca subiectii sunt de accord
cu actul juritic acesta se declara nul-exceptie casatoria, norme din codul familiei). Poate fi invocate oricind
indifferent de timpul care sa scurs. Sunt nule deasemenea actele juridice fictive (care nu produc efecte
juridice), simulatorii (incheat cu intentia de a ascunde ceva-un bun care trebu de confiscat), actele juridical
incheiate de persoane fara capacitate de exercitiu, fara a se respecta forma ceruta de lege, indreptate spre
limitare unei pesoane in capacitatea de folosinta si exercitiu.
Nulitatea acului juridic trebuie deosebite de alte cause similare ca : rezolutiunea (desfiinteaza actul pe
modiv de nerespectare a unei obligatii contractuale avin character retroactiv), Rezilierea (desfiinteaza actul
ca rezultat al nerespectarii unei obligatii, fac effect doar viitor), Revocarea (desfacerea voluntare pentru
viitor a actului juridic de ambele parti), Caducitatea (lipsirea de effect a unui act juridic din motive
independente de vointa partilor), Inopozabilitatea (desfacerea actului juridic in urma nerespectarii
cerintelor de publicitate a actului juridic).
Efectele nulitatii actului juridic civil Efectele nulitii unui act juridic sunt aceleai, indiferent dac este
vorba de o nulitate absolut sau de o nulitate relativ, constnd n desfiinarea totala sau partiala actului
juridic i a raportului juridic creat prin act. Actul juridic poate inceta cu efect retroactiv (efectele produse
de la inceputul efectelor actului sunt anulate si si situatia restabilita), alt efet este restitutia bilaterala
(fiecare parte trebuie sa restituie tot ceea ce aprimi in baza actului sau sa plateasca contravoaloarea
prestatiei), si alte efecte : persoane in a care interes sa declarat nulitatea este obligata sa repare celelaltei
parti prejudiciile aduse.
20

32. Noiunea i importana reprezentrii.


Un act juridic poate fi ncheiat personal sau prin reprezentant. mputernicirile reprezentantului rezult
din lege, din act juridic sau din mprejurrile n care acioneaz.
(2) Actul juridic ncheiat de o persoan (reprezentant) n numele unei alte persoane (reprezentat) n
limitele mputernicirilor d natere, modific sau stinge drepturile i obligaiile civile ale
reprezentatului.
(3) Dac actul juridic este ncheiat n numele unei alte persoane, prii cu care a contractat
reprezentantul nu i se poate opune o lips a mputernicirilor dac reprezentatul a creat astfel de
mprejurri n virtutea crora aceast parte presupunea cu bun-credin existena unor asemenea
mputerniciri.
(4) Dac la ncheierea unui act juridic reprezentantul nu prezint mputernicirile sale, actul produce
efecte nemijlocit pentru persoana reprezentat doar n cazul n care cealalt parte trebuia, pornind de la
mprejurrile n care s-a ncheiat actul, s presupun existena reprezentrii. Aceeai regul se aplic i
atunci cnd pentru cealalt parte persoana contractantului nu are importan.
(5) Este interzis ncheierea prin reprezentant a actului juridic care, dup natura lui, urmeaz a fi
ncheiat nemijlocit de persoana contractant sau a crui ncheiere prin reprezentant este interzis expres
de lege.
...un procedeu de tehnic-juridic prin care o persoan, numit reprezentant, ncheie acte juridice cu
terii n numele i n contul unei alte persoane, numit reprezentat, avnd drept consencin producerea
direct n persoana reprezentantului a efectului actelor juridice.
33. Noiunea i importana termenelor n dreptul civil.
Prin termen,in dreptul civil se intelege o perioada sau o data fixa, stabilita de leg,prin vointa partilor
sau prin hotarire judecatoreasca,ce produce anumite efecte juridice care constau in
nasterea,modoficarea,sau stingerea drepturilor si obligatiilor civile.Termenele pot fi atribuite categoriei
de evenimente,iar in unele cazuri celei de actiuni.Termenul este considerat eveniment in cazul motrii
persoanei fizice,care are drept efect deschiderea mostenirii.In schimb,termenul este considerat actiune
in cazul in care partile unui contract au stabilit o data fixa din momentul careia urmeaza sa fie executate
obligatiile.
34. Calcularea termenelor.
Termenul se instituie prin indicare a unei date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la
un eveniment viitor i sigur c se va produce.
nceputul curgerii termenului
1. Dac nceputul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment n timp care
va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia n
considerare la calcularea termenului.
2. Dac nceputul curgerii termenului se determin prin nceputul unei zile, aceast zi se include
n termen. Regula se extinde i asupra zilei de natere la calcularea vrstei.
Diferitele modaliti ale termenului
1. Prin jumtate de an ori semestru se neleg 6 luni, prin trimestru 3 luni, prin jumtate de lun
15 zile, prin decad 10 zile.
2. Dac termenul este stipulat printr-o perioad i o fraciune din aceast perioad, fraciunea se
calculeaz la urm.
3. n cazul n care este indicat nceputul, mijlocul sau sfritul lunii, se are n vedere data de nti,
de cincisprezece sau, respectiv, ultima zi a lunii.
Calcularea termenelor de un an i de o lun
Dac termenele de un an i de o lun se calculeaz fr a se ine cont de curgerea lui nentrerupt,
se consider c luna are 30 de zile i anul 365 de zile.
21

Prelungirea termenului,n cazul prelungirii, termenul nou se calculeaz din momentul expirrii
termenului precedent.
35. Clasificarea termenelor.
1.Un critriu de clasificare prevede ca termenul se instituie prin lege,hotarire judecatoreasca(termenul de
lichidare a neajunsurilor stabilit de instanta apelantului),sau prin acordul partilor(termenul de
indeplinire a obligatiilor in contractul de vinzare-cumparare).
2.Un alt criteriu de clasificare a termenelor este forta lor obligatorie,Dupa acest criteriu termenele se
clasifica in imperative si dispozitive.
3.Termenele pot fideterminate si nedeterminate.Determinat este termenul in care se cunoaste momentul
nasterii si momentul stingerii lui.Nedeterminate sunt termenele in care momentul indeplinirii
obligatiilor nu este cunoscut.
4.Clasificarea termenelor dupa destinatia lor:
-termenele ce dau nastere la drepturile civile;
-termene de exercitare a drepturilor civile si de indeplinire a obligatiilor;
-termene de aparare a drepturilor civile.
36. Noiunea i clasificarea termenelor de prescripie.
Termenul de prescriptie extinctiv este intervalul de timp,stipulat de lege,inauntrul caruia trebuie
exercitat dreptul la actiune ori dreptul de a cere executarea silita sub sanctiunea pierderii acestor
drepturi de catre titularul lor.
Clasificarea termenelor de prescriptie extinctiva:
1.Termen de prescriptie general este termenul care se aplica ori de cite ori suntem in domeniul
aplicarii prescriptiei extinctive si nu exista un termen special.Termenul general in care persoana
poate sa-si apere,pe calea intentarii unei actiuni in instanta de judecata,dreptul incalcat este de 3 ani.
2.Termenul de prescriptie special este termenul care se aplica anumitelor categorii de raporturi
juridice,prevazute express de lege.Termenele speciale pot fi de o durata mai mica de 3 ani sau de una
mai mare de 3 ani.
Calcularea termenelor de prescriptie extinctiva.
Prescriptia incepe sa curga din ziua in care apare dreptul la actiune,cind persoana aaflatori trebuiasa
afle ca i-a fost incalcat un drept subiectiv civil.Termenul de prescripte extinctiva incepe sa curga de
la data nasterii dreptului la actiune.

38.Expirarea termenului.
Articolul 264. Expirarea termenului
(1) Termenul stabilit n ani expir n luna i ziua respectiv a ultimului an al termenului.
(2) Termenul stabilit n luni expir pe data respectiv a ultimei luni a termenului. Dac ultima lun nu
are data respectiv, termenul expir n ultima zi a lunii.
(3) Termenul stabilit n sptmni expir n ziua respectiv a ultimei sptmni.
(4) Termenul expir la ora 24 a ultimei zile a termenului. Dac aciunea trebuie svrit la o
organizaie, termenul expir la ora cnd aceast organizaie, n conformitate cu normele stabilite, ncheie
programul de lucru.
(5) n cazul n care este mai scurt de o zi, termenul expir la expirarea unitii de timp respective.
Dispoziia a doua din alin.(4) se aplic n modul corespunztor.
(6) Documentele depuse la oficiile potale sau telegrafice pn la ora 24 a ultimei zile a termenului se
consider depuse n termen. Echivaleaz cu depunerea la pot transmiterea textului documentului prin
22

teletip, fax i prin alte mijloace de comunicaie.


Articolul 265. Expirarea termenului ntr-o zi de odihn
Dac ultima zi a termenului este o zi de duminic, de smbt sau o zi care, n conformitate cu legea
n vigoare, la locul executrii obligaiei este zi de odihn, termenul expir n urmtoarea zi lucrtoare.
37. Noiunea de patrimoniu. (Caracterele juridice ale patrimoniului).
In sens economic patrimoniul desemneaza. Totalitatea de bunuri ce constituie averea.
In sens juridic desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic evaluate in bani ce
apartin unei persoane.
Patrimoniului ii sunt caracteristice 4 caractere juridice:
1. Universalitatea juridica ceea ce inseamna ansamblul de drepturi si obligatii.
2. Orice persoana are un patrimoniu, pot fi titulari doar pers fizice si juridice bunurile nefiind titulare de
patrimoniu.
3. Unicitatea patrimoniului in virtutea caruia orice persoana are doar un patrimoniu.
4.Inalienabilitatea patrimoniului comform careia patrimoniul persoanei nu poate fi instrainat ca urmare
a faptului ca el este indisolubil legat de persoana.
.
38. Coninutul patrimoniului. (Drepturile patrimoniale.)
Drepturile patrimoniale se clasifica:
1. Drepturi reale care sint drepturi subiective patrimoniale care confera titularului anumite prerogative
recunoscute de lege asupra unui bun pe care acesta le poate exercita in mod nemijlocit fara interventia
altor persoane.
2. Drepturile de creanta care sunt drepturile patrimoniale in baza carora creditorul poate pretinde
debitorului o anumita conduita respectiv sa dea sa faca ori sa nu faca ceva.
Drepturile reale se impart:
1. Drepturi reale principale: de proprietate de uzufruct, de uz si de abitatie, dreptul de servitute de
superficie.
2. Dreapturile reale accesorii , dreptul de gaj si ipoteca.
39. Definirea posesiunii.
Posesiunea - dobindirea prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. Posesiunea se
dobindeste atit in baza unor acte juridice cit si in baza unor acte materiale in urma carora persoana
devine posesorul bunului. Posesiunea se dobindeste prin asa acte : calcarea, ingradirea, punerea de
semne, cultivarea imobilului.
Pierderea posesiunii este reglementata prin 2 cai:
1. Prin vointa posesorului - posesorul transfera voluntar bunul, posesorul abandoneaza bunul.
2. Contrar vointei posesorului in cazul disparitiei bunului.
40. Noiuni generale privind limitele de exercitare a dreptului de proprietate.
Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate in doctrina juridica sunt actiunile prin care
proprietarul tinde sa inlature atingerile care sunt aduse dreptului sau si sa asigure exercitarea lui in
conditii normale.
1. Mijloacele reale - urmaresc restabilirea dreptului de posesiune, de folosinta sid e dispozitie. Aici
fac partedoua actiuni si anume, actiunea in revendicare, actiunea negatorie si actiunea confesorie.
2. Mijloace obligationale - cind dintre proprietar si tert exista raporturi obligationale. De exemplu
actiunea privind repararea prejudiciului cauzat proprietarului.
3. Mijloace prevazute de unele institutii ale dreptului civil, cum ar fi dreptul de proprietate aparat in
23

cazul aparitiei persoanei declarate disparute fara urma sau declarata moarta.
4. Mijloace prevazute de lege care au ca scop protejarea dreptului de proprietate de stingerea lui.
41. Caracteristica general a dreptului de vecintate.
Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile nvecinate, pe lng respectarea drepturilor i
obligaiilor prevzute de lege, trebuie s se respecte reciproc. Se consider vecin orice teren sau alt bun
imobil de unde se pot produce influene reciproce.
) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influena pe care o exercit asupra
bunului su gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, cldura, vibraia sau o alt influen
similar provenit din terenul vecin dac nu mpiedic proprietarul n folosirea bunului sau dac ncalc
nesemnificativ dreptul acestuia.
Proprietarul poate cere interzicerea ridicrii sau exploatrii unor construcii sau instalaii despre care se
poate afirma cu certitudine c prezena i utilizarea lor atenteaz n mod inadmisibil asupra terenului su.
Dac construcia sau instalaia a fost ridicat respectndu-se distana de la hotar stabilit de lege, demolarea
sau interzicerea exploatrii acestora poate fi cerut doar n cazul n care afectarea inadmisibil s-a produs
n mod evident.
Dac exist pericolul prbuirii construciei de pe terenul vecin peste terenul su, proprietarul poate cere
vecinului s ia msurile necesare pentru prevenirea acestui pericol.
Acoperiul trebuie s fie construit astfel nct apa, zpada sau gheaa s cad exclusiv pe teritoriul
proprietarului.
Fructele czute din pomi sau arbuti pe terenul vecin se consider fructe de pe acel teren.
Proprietarul terenului poate s taie i s-i opreasc rdcinile de arbori i de arbuti care au ptruns la el de
pe terenul vecin. Aceeai regul se aplic i ramurilor de arbori i de arbuti ce atrn de pe terenul vecin.
(2) Dreptul prevzut la alin.(1) nu se acord proprietarului n cazul n care rdcinile i ramurile nu
mpiedic folosirea terenului su.
Orice construcie, lucrare sau plantaie se poate face de ctre proprietarul terenului numai cu respectarea
unei distane minime fa de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, n lips,
conform obiceiului locului, astfel nct s nu se aduc atingere drepturilor proprietarului vecin.
(2) Arborii, cu excepia celor mai mici de doi metri, a plantaiilor i a gardurilor vii, trebuie sdii la
distana stipulat de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, dar care s nu fie mai mic
de 2 metri de linia de hotar.
42. Dreptul de uzufruct.
Dreptuld e uzufruct este dreptul unei persoane ( uzufructuar) de a folosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte peraoane ( nudul proprietar) si de a culege fructele
bunului, intocmai ca proprietarul, cu indatorirea de a-i conserva substanta.Dobindirea: prin act
juridic, uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege, dispozitiile in materie de carte funiciara fiind
aplicabile.
Obiectul: orice bunuri mobile si imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o
universalitate de fapt ori o cota- parte din aceasta.
Apararea: printr-o actiune confesorie. Termenul stabilit de lege sau actul juridic:
- in favoarea unei persoane fizice - cel mult viager; ( pe viata)
- in favoarea unei persoane juridice - cel mult 30 de ani;
Dreptul de servitute
Reglementare: Art. 428-442 CC
43. Dreptul de servitute.
Dreptul de servitute este sarcina care greveaza un imobil ( terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea
imobilului unui alt proprietar ( teren dominant).
24

Dobindirea: numai in temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune ( cu exceptia celor neaparente si
negative);
Obiectul: sarcina impusa asupra unui fond ( teren) pentru utilitatea unui alt fond invecinat, care
apartine unui alt proprietar;
Clasificarea:
Aparente - se cunosc prin semne exterioare ( carare,canal, apeduct);
Neaparente - nu se atesta prin semne ( interzicerea de a contrui un zid);
Continue- al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesara fapta omului ( scurgerea
apelor de ploaie, apeductul);
Necontinue - pentru a caror existenta este necesara fapta omului ( de trecere,dce a lua apa din lac);
Pozitive - ce indreotatesc pe proprietarul terenului dominant sa faca in mod direct anumite acte de
folosinta pe terenul aservit ( sa treaca singur sau cu mijloace de transport);
Negative - ce impun proprietarului terenului aservit anumite restrictii in exercitiul dreptului sau de
proprietate ( de a nu construi pe terenul ce-i aoartine careva cladiri mai inalte decit inaltimea
stipulata sau mai aproape de o anumita distanta);
Foma actului: numai autentica;
Stingerea servitutii:
1. Consolidare ( ambele terenuri ajung sa aiba acelasi proprietar)
2. Renuntarea proprietarului terenului dominant;
3. Expirarea termenului;
4. Rascumpararea;
5. Imposibilitatea de exercitare;
6. Neuz pentru o perioada de 10 ani;
7. Disparitie a oricarei utilitati a lor;
8. Expropriere a terenului aservit daca servitutea este contrara utilitatii publice careia ii va fi afectat
bunul expropriat;
44. Dreptul de superficie.
Dreptul de superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vedere edificarii si
exploatarii unei constructii, deasupra si sub acest teren sau a exploatarii unei constructii existente;
Dobindirea: prin act juridic ( act unilateral, precum testamentul), precum si prin uzucapiune sau prin alt
mod prevazut de lege.
Obiectul: suprafata de teren pe care urmeaza sa se contruiasca si cea necesara exploatarii constructiei
sau suprafata de teren aferenta si cea necesara exploatarii constructiei sau suprafata de teren aferenta si
cea necesara exploatarii constructiei edificate;
Stingera dreptului :
- la expirarea dreptului;
- prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane;
- in alte cazuri prevazute de lege;
Efectele stingerii dreptului: constructia aflata pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia.

25