COALA POSTLICEAL

DIMITRIE CANTEMIR
PROFILUL ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL III
GRUPA B

REFERAT
GRUPELE DE POPULATIE CU RISC DE IMBOLNAVIRE

COORDONATOR :

ELEVA :

PROFESOR CISTELICAN SIMONA

COZMA(COCOAR) ELENA

GRUPELE DE POPULATIE CU RISC DE IMBOLNAVIRE

Actiunile de sanatate publica s-au focalizat mereu asupra relatiilor dintre mediul de viata
si activitate si starea de sanatate. In prezent aceste relatii trebuie privite dintr-o perspectiva
globala, pentru ca sunt necesare interventii si actiuni care sa asigure o dezvoltare durabila pentru
a contracara efectele daunatoare asupra sanatatii exercitate de dezvoltarea socio-economica
actuala.
Factorii care conditioneaza sanatatea, sau determinantii majori ai acesteia sunt in primul
rand cei care au relatii cu comportamentele cu risc pentru sanatate: (fumatul, consumul de alcool,
dieta neadecvata, dependenta de droguri si inactivitatea fizica) apoi, conditiile de mediu
neigienice si standardul economico-social scazut. Alaturi de asigurarea unor servicii de sanatate
eficiente, se poate asigura cea mai buna sanatate posibila pentru un individ sau o comunitate cu o
anumita mostenire genetica.
1. Factorii endogeni. Factorii endogeni au mai fost abordati in capitolele anterioare. In
acest capitol trebuie sa subliniem faptul ca mostenirea genetica este materializata si potentata de
conditiile mediului ambiant care la randul lui este dependent de conditiile economico-sociale. In
mare masura factorii endogeni mosteniti nu pot fi modificati de aceea programele de prevenire a
imbolnavirilor si cele de promovare a sanatatii trebuie sa se bazeze pe activitati si actiuni
specifice prevenirii unor boli si pe intarirea rezistentei nespecifice a organismului.
2. Factorii mediului ambiant natural (mediul fizic). Legatura intre diferitii factori ai
mediului fizic si starea de sanatate este cunoscuta si se acumuleaza dovezi tot mai importante
care consolideaza aceste legaturi. Astfel, pana in prezent aceste dovezi sugereaza ca in Uniunea
Europeana din cauza poluarii aerului mor anual intre 40.000 si 150.000 de adulti. Poluarea
mediului comunal (extern) prin dioxine, particule in suspensie, plumb, NO 2, SO2, benzo(a)piren
si ozon, dar si a celui intern din incaperi prin radon, umezeala si fum de tigara afecteaza grav
sanatatea, la fel ca si poluarea apei potabile cu agenti patogeni, plumb, pesticide si nitrati. La
aceste doua cai principale de patrundere in organism a poluantilor nu trebuie sa uitam sa luam in
considerare calitatea alimentelor si gradul lor de poluare care actioneaza atat specific cat si
nespecific. In marile aglomeratii urbane si la locul de munca, zgomotul devine un factor nociv
din ce in ce mai important. De asemenea, asa cum se observa in ultimele decenii asistam la
profunde modificari climatice care schimba arealul de distributie al unor vectori si in acest fel si
patologia legata de acest mod de transmitere si se accentuiaza subtierea stratului de ozon care
modifica nivelul si caracteristicile radiatiilor ultraviolete care ajung la nivelul solului, cu efecte
atat asupra patologiei umane dar si mai important cu efecte asupra lantului trofic din mari si
oceane, prin actiunea lor asupra planctonului.
In Uniunea Europeana s-au facut progrese in stabilizarea nivelului emisiilor gazelor cu
efect de sera. Datele disponibile arata ca se produce o scadere a expunerii populatiei la SO 2 desi
nivelul de poluare a aerului cu particule in suspensie, NO x, sau subtierea stratului de ozon se
mentin la fel ca si poluarea apei cu substante chimice din agricultura si din sol.
Se spera ca progresele viitoare obtinute prin scaderea poluarii specificate mai sus vor
determina o reducere a morbiditatii si mortalitatii la populatia expusa din care copiii si tinerii
detin o pondere importanta atat ca numar cat si in ce priveste gravitatea efectelor. Impactul
acestor poluanti se resimte in asocierea cu astmul, BPCO, cancerul pulmonar gastric si cutanat,
hipertensiunea arteriala, tulburarile de auz, de somn, defecte genetice si malformatii congenitale,
etc..
2

3. Factorii comportamentali. Comportamentul a fost descris in detaliu intr-un capitol

special, tocmai din cauza importantei pe care o are asupra starii de sanatate prezenta diferitelor
comportamente cu risc pentru sanatate in stilul de viata. Aceste aspecte sunt cu atat mai
importante pentru copiii si tinerii care se afla in plin proces de definire si definitivare a
personalitatii si de adoptare a unui stil de viata. Voi insista asupra celor mai raspandite si
importante comportamente pentru copii si tineri.
Fumatul este daunator nu numai pentru fumator ci si pentru anturajul acestuia. Copiii sunt
afectati de acest comportament inca din viata intrauterina la memele care fumeaza, dar efectele
fumatului pasiv sunt deja demonstrate si dupa nastere. Fumatul este asociat cu un numar mare de
afectiuni printre care: cardiopatia ischemica, bronsita cronica, emfizemul pulmonar, cancerul
pulmonar, faringian, laringian, esofagian, dar si cel al corpului uterin sau al cervixului uterin,
cancerul renal si al cailor urinare. Apoi, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala cu accidentele
vasculare cerebrale, afectarea vaselor periferice si a greutatii la nastere, precum si cresterea
frecventei afectiunilor pulmonare acute la adulti si copii si agravarea simptomelor la bolnavii de
astma bronsic sunt legate tot de fumatul activ sau pasiv. In cifre, fumatul determina: cca 90% din
cancerul pulmonar, 80% din bronho-pneumopatiile cronice obstructive si 25% din decesle prin
boli cardiovasculare.
Incidenta acestui comportament cu risc pentru sanatate este in crestere in tarile in
curs de dezvoltare si la femei si se mentine stationara sau scade in unele tari dezvoltate la sexul
masculin. Se constata o crestere a consumului de tigari "light" mai ales printre fumatoarele de
sex feminin datorita falsei prezumtii ca sunt mai putin daunatoare, desi nu este adevarat.
Controlul acestui comportament este dificil asa cum am aratat in capitolul dedicat
anterior, din cauza instalarii dependentei rapide si puternice fata de nicotina (specialistii afirma
ca este mai puternica decat fata de drogurile ilicite), din cauza presiunii exercitate prin reclame
de catre producatori si distribuitori mai ales asupra copiilor si tinerilor, dar si din cauza presiuni
exercitate de colegii fumatori.
Abuzul de alcoolul este un alt determinant important al starii de sanatate care poate fi
influentat prin politici de interventie. Desi nu exista indicatori buni ai efectelor alcoolului asupra
mortalitatii specifice, toti specialistii sunt de acord ca exista o relatie stransa intre consumul de
alcool si decesele produse prin accidente de tot felul (de munca, circulatie, casnice, etc) dar si in
privinta numarului de sinucideri, agresiuni asupra propriei persoane sau a celor din jur (familie
sau straini). Se constata o crestere a cirozei hepatice paralela cu cresterea consumului de alcool
pe cap de locuitor. Alcoolul contribuie de asemenea la cresterea frecventei cancerului bucal si
esofagian si a hipertensiunii arteriale si accidentelor vasculare cerebrale sau a cardiopatiilor
ischemice. Consumul abuziv de alcool in perioada sarcinei determina sindromul alcoolic fetal la
copiii acestor mame si o freventa crescuta a luxatiei de sold.
Studiile au aratat trei modele de comportament la nivelul statelor din Europa. Astfel, in
tarile din regiunile sudice se consuma vin, in cele centrale se bea bere, iar in cele nordice se
consuma bauturi spirtoase tari. Desi in ultimii ani se constata o atenuare a acestor diferente, inca
este dificil sa se afirme daca se modifica in mod real comportamentul.
Consumul bauturilor alcoolice la copii si tineri nu este neglijabil. Cel mai ridicat nivel a
fost constatat in Grecia, unde baietii admit ca au consumat alcool la 15 ani in proportie de 52%,
fata de 31% la fete. Cel mai scazut consum se constata in Finlanda unde proportiile sunt de 11%
pentru baieti si 8% pentru fete, dar in privinta cantitatii consumate care sa duca la starea de
ebrietate, baietii si fetele de 15 ani din Grecia declara ca s-au imbatat de doua ori sau mai mult in
3

proportie de 21% in timp ce in Danemarca 71% din baieti si 63% din fete recunosc acest lucru.
In general, copiii din tarile mediteraneene declara un numar mai mic de stari de ebrietate.
Consumul si dependenta de droguri devine o problema din ce in ce mai grava prin
cresterea numarului de consumatori si prin gravitatea consecintelor caci duc la desocializare,
crima, jaf, viol si prostitutie pentru a putea face fata costurilor dependentei. Printre cei care
folosesc drogurile injectabile, frecventa cazurilor de hepatita B si C si a cazurilor de infectie HIV
este semnificativ mai mare. Creste de asemenea numarul cazurilor de crize convulsive in randul
consumatorilor de ecstasy. Structura consumului este modificata de bresele din sistemul de
control al circulatiei intr-o tara sau intre tari. In general sursele primare de productie sunt in
America Latina si in Asia, iar de aici ajung in Europa sau America de Nord pe diferite rute.
Romania care a fost initial (la inceputul anilor ,90') doar tara de tranzit a devenit o tara
consumatoare.
Trebuie sa se tina seama de faptul ca nu prea exista consumatori doar pentru un singur tip
de drog, la fel cum nu prea sunt persoane care au doar un singur comportament cu risc pentru
sanatate. In general fumatorii beau si alcool, consuma si droguri si au si relatii sexuale
intamplatoare si cu parteneri multipli. Se constata ca in Europa, tarile care au o proportie mare de
consumatori de cannabis au si o proportie mare de consumatori de amfetamine si ecstasy, iar cei
care au un nivel redus de consum de cannabis au si un nivel scazut de consum de droguri
periculoase.
Dieta si nutritia sunt de mare importanta in prevenirea imbolnavirilor si promovarea
sanatatii. De fapt o usoara dezechilibrare a consumului cantitativ si/sau calitativ al alimentelor
poate avea si are efecte pe termen lung asupra sanatatii. Astfel, bolile cardiovasculare, cancerul,
diabetul neinsulino-dependent sunt determinate in mare masura de astfel de dezechilibre.
Obiceiurile dietetice si tenditele lor au determinat aspectele esentiale ale structurii
patologiei la copii, tineri si adulti. Varietatea modelelor nutritionale in Europa poate fi grupata in
modelul culturilor nordice si in cel al culturilor statelor din sudul Europei. Cu toate acestea
asistam la o convergenta a obiceiurilor alimentare, cu consecinte importante asupra sanatatii si
logevitatii consumatorilor caci, pentru sanatatea publica, obiceiurile alimentare sunt mai
importante decat o componenta nutritionala individuala oricare ar fi aceasta. Asistam la o
diferentiere socio-economica a obiceiurilor alimentare. Grasimile au devenit alimente ieftine
astfel ca se constata un consum crescut al lor in straturile sociale sarace si cu nivel cultural
scazut, care nu stiu si nu-si pot permite sa consume multe fructe si legume proaspete. Tot
populatia saraca este consumatoare mai mare de dulciuri rafinate si de bauturi racoritoare bazate
pe siropuri cu glucide cu molecula mica care dezechilibreaza dieta si solicita sistemul insulinic.
Diferentele in obiceiurile alimentare determinate de abundenta si pretul accesibil al produselor
pentru populatia saraca, influenteaza consumul prin ponderea ridicata a acestei categorii in
ansamblul populatiei si in consecinta, structura morbiditatii si mortalitatii. Astfel, statele din zona
Mediteranei consuma mai multe fructe pe cap de locuitor decat statele nordice si acest mod de
alimentatie influenteaza starea de sanatate.
Rezultatul practicilor nutritionale se reflecta in starea de nutritie atat la nivel local cat si
la nivel national si continetal. Asistam la o epidemie de cazuri de obezitate in tarile bogate, in
special la categoriile cu venituri mici si la bogatii din tarile sarace. O analiza mai atenta ne arata
chiar ca in tarile bogate proportia cea mai mare de supraponderali si obezi se afla la saraci, din
cauza conditionarilor socio-culturale ale consumului de alimente. In tarile sarace asistam la o
epidemie de cazuri de subnutritie de diferite grade care afecteaza toata populatia dar in mod
4

special copiii si tinerii determinand o patologie dominata nu numai de bolile infectioase, ci si de

boli cronice grave care evolueaza mai rapid pe acest teren carentat.
Asigurarea unei alimentatii echilibrate caloric si trofic la populatia infantila asigura o
crestere si dezvoltare mai apropiata de potentialul genetic mostenit si garanteaza o sanatate mai
buna si la varsta adulta.
Comportamentul alimentar se formeaza inca de la varsta mica si tebuie supravegheat si
controlat in toate perioadele critice pentru a reduce riscul imbolnavirilor specifice si al celor
nespecifice asociate.
Comportamentul sexual este un determinant important al bunastarii fizice si mentale.[1]
Comportamentul sexual in special "sexul neprotejat", are implicatii mai alaes in privinta
sarcinilor nedorite la adolescente, a fertilitatii, a bolilor infectioase (infectia HIV, Hepatita B si C,
gonoreea, sifilisul, infectiile cu chlamidia, etc), dar si prin problemele care decurg din
complicatiile si evolutia sarcinei.
Imbunatatirea planificarii familiale a redus numarul sarcinilor nedorite, dar in unele zone
sau in unele tari cum este si tara noastra, avorturile la cerere sunt prea numeroase in raport cu
numarul nasterilor. Aceste fenomene sunt determinate de factori culturali, de metodele
contraceptive folosite, de sarcinile rezultate in urma violului, malformatiile fatului, etc. toate
reprezentand riscuri de sanatate pentru mama in circumstante economico-sociale specifice
locului.
Tendintele acestor fenomene in zona europeana arata modificari spectaculoase. Se
observa o scadere a varstei primului contact sexual si o crestere a folosirii unor mijloace
contraceptive sigure. Fenomenul nu mai este asa de masiv ca in anii ,70' dar epidemia cu virusul
HIV a determinat cresterea treptata a folosirii prezervativelor in locul contraceptivelor orale. Cu
toate acestea, tendintele de incetinire a scaderii varstei primelor relatii sexuale s-au observat
inainte de epidemia de SIDA de la mijlocul anilor ,80' si a fost accentuata de aceasta,
demonstrand puternica influenta a componentei psihosociale determinata de teama de
imbolnavire cu o boala incurabila.
In privinta varstei primelor relatii sexuale, pe continentul nostru sunt inca mari diferente
intre state. In toate statele se constata ca majoritatea tinerilor de astazi au relatii sexuale inainte
de casatorie si ca diferentele dintre tari se estompeaza. Aceste modele comportamentale au
importanta pentru planificarea educatiei sexuale in scoli. In capitolul privind comportamentul
sexual cu risc pentru sanatate am ilustrat situatia de la noi dupa investigatiile efectuate in anul
2001-2003.
Activitatea fizica se diminueaza din ce in ce mai mult, in urma automatizarii si
mecanizarii. La toate varstele activitatea fizica amelioreaza starea de sanatate. La copii si tineri
ea joaca un rol important in reducerea dezvoltarii osteoporozei la batranete, prin cresterea masei
osoase. Pentru varstnici, activitatea fizica este benefica chiar daca nu este intensa. S-a constatat
ca orice miscare poate fi asociata cu o ameliorare a starii de sanatate si este adevarat ca astfel se
reduce scaderea masei si se mareste forta muschilor si, se amelioreaza functionarea tuturor
organelor, dar in mod special a functiilor cerebrale.
In scolile noastre educatia fizica este prea putin orientata spre corectarea deficientelor
fizice si din pacate prea des inlocuita cu alte materii "mai importante", astfel ca daca asociem
aceasta stare de fapt si cu lipsa salilor de sport, avem o explicatie consistenta a conditiei fizice
precare a unor categorii de copii si tineri. Din nefericire se constata ca foarte multi dintre acesti
tineri sunt cei care invata bine. Aceasta tendinta trebuie combatuta cu toata vigoarea, pentru ca
5

am aratat in capitolele anterioare ca rezultatele scolare sunt cu atat mai bune cu cat conditia
fizica este mai buna.
Devine din ce in ce mai evidenta participarea determinantilor socio-economici ai
dezvoltarii. In toate statele lumii, principalii indicatori ai starii de sanatate fie ei pozitivi cum
sunt: speranta de viata la nastere, durata medie de viata, nivelul dezvoltarii fizice si neuropsihice
la copii si tineri, sau negativi cum sunt: morbiditatea, invaliditatea si mortalitatea coreleaza
pozitiv, respectiv negativ, cu nivelul standardelor economico-sociale. Astfel, determinantii
macroeconomici ca:
Educatia determina prin ea insasi statutul social al unei persoane si astfel devine prin
puterea venitului si a comportamentului un determinant al starii de sanatate asa cum am amintit
deja mai inainte.
Locuinta, familia si alte componente sociale formeaza mediul inconjurator cel mai
important (fizic si socio-cultural) prin durata si intensitatea folosirii. Traditional, familia
reprezinta prima sursa de informatie si ingrijiri medicale si principalul sistem de sprijin pentru
copii si batrani. Familia este de asemenea depozitarul major al valorilor socio-culturale care au si
ele o contributie importanta in determinarea nivelului starii de sanatate al membrilor sai.
Structura familiei este o sursa importanta de formare a relatiilor sociale (bunastarea sociala),
relatii care sunt asociate in modele de comportament si care formeaza componente puternice ale
sanatatii mentale si a celorlalte aspecte ale sanatatii cum sunt cele legate de bunastarea fizica, dar
si cele legate de morbiditate, invaliditate si/sau mortalitate.
In ultimele decenii asistam la o modificare semnificativa a structurii familiei. Ponderea si
semnificatia familiei traditionale s-a modificat. Copiii stau mai mult in familie si depind mai
mult de sprijinul parintilor din cauza prelungirii duratei de scolarizare. Varstnicii, fie traiesc
singuri, departe de copii, fie stau in institutii destinate lor. Rolul bunicilor in cresterea si educarea
copiilor si in consolidarea legaturilor intre membrii familiei scade din ce in ce mai mult, desi in
unele state din Europa cum sunt Romania, Grecia sau Italia el ramane inca important.
Activitatea (serviciul) si somajul au o importanta majora pentru ca asigura venitul si
implicit bunastarea materiala. Marimea venitului este cea care da oamenilor o perspectiva asupra
viitorului si posibilitatea indeplinirii planurilor pe termen lung. Activitatea determina in perioada
de viata respectiva si structura morbiditatii, invaliditatii si mortalitatii profesionale. Din cauza
specificului activitatilor desfasurate de barbati, care lucreaza in sectoare cu risc mai mare de
imbolnavire sau accidente, ei sufera de 10 ori mai multe accidente mortale si de trei ori mai
multe accidente invalidante decat femeile.
Conditiile de munca ale muncitorilor sezonieri sau ocazionali sunt mai proaste decat ale
celor cu statut permanent si au probleme de sanatate mai multe si mai grave.
Somajul, este corelat puternic cu starea precara a sanatatii. Efectele negative ale
somajului asupra sanatatii sunt: economice, sociale si psihologice. Stress-ul acestor situatii are
consecinte negative asupra sanatatii, se asociaza cu scaderea posibilitatilor de asistenta medicala
atat pentru bolile profesionale, cat si pentru restul patologiei pentru care ingrijirile nu mai pot fi
acordate. O componenta importanta a patologiei observata la someri este frecventa mare a
afectiunilor psihice depresive. O rata mare a somajului la tineri are consecinte importante asupra
starii de sanatate pentru tot restul vietii, mai ales daca durata somajului este indelungata.
4. Asigurarea cu servicii de sanatate. In ultimii ani se constata o convergenta a modului
de organizare a sistemelor de sanatate. Organizatia Mondiala a Sanatatii a dedicat un raport anual
eficientei si modului de eficientizare a sistemului sanitar la nivel mondial. dar, din toate studiile
6

efectuate pana in prezent se desprinde clar ca sistemul sanitar nu poate suplini sau compensa
efectele negative ale mediului sau comportamentelor cu risc pentru sanatate ale oamenilor.
"Orice standard s-ar aplica, este evident ca sistemul sanitar este mai performant in unele
tari si mai putin performant in altele. Aceasta nu numai din cauza diferentei de venit sau a
cheltuielilor, pentru ca se stie ca performanta poate varia foarte mult chiar in tarile cu un nivel
foarte asemanator al cheltuielilor pentru sanatate. Felul in care este proiectat, condus si finantat
afecteaza viata si mijloacele de trai. Diferenta intre un sistem de sanatate performant si unul
neperformant poate fi masurata in decese, invaliditate, saracie, umilinta si disperare."(Dr Gro
Harlem Brundtland)
Totusi serviciile de sanatate pot fi optimizate pentru ca nivelul contributiei lor la
determinarea sanatatii publice si individuale sa aiba un impact cat mai mare si mai pozitiv.
Modelele din anii 1970 sugerau ca o crestere de 1% in calitatea serviciilor medicale este asociata
cu o reducere a mortalitatii de doar 0,1%. Unele studii sugereaza ca este mai important sa se
reduca diferenta intre eficienta diferitelor procedee medicale aplicate pentru a se nivela
diferentele enorme privind speranta de viata existenta intre oameni, zone sau tari. Devine tot mai
evident ca ingrijirea sanatatii, inteleasa comprehensiv ca ingrijirea care include activitatile
curative si profilaxia, promovarea si reabilitarea sanatatii are un impact semnificativ asupra
acesteia. Masurarea acestui impact este ingreunata de probleme metodologice, mai ales de lipsa
unei definitii operationale clare a sanatatii si prin lipsa claritatii in privinta a ce se intelege prin
ingrijiri (scopul, tehnologia, organizarea, finantarea si calitatea lor), precum si prin dificultatile
de acces la datele necesare evaluarii lui.
La fel de important este si faptul ca nu se recunoaste ca serviciile de ingrijiri medicale de
sanatate sunt o sursa importanta de suferinta, de morbiditate si de mortalitate. Bolile iatrogene nu
sunt investigate decat sporadic, iar datele existente nu permit o evaluare corecta a dimensiunii
acestora. Ponderea acestor afectiuni oscileaza de la tara la tara intre cca. 3,8% la 36%. Reactiile
advese la medicamentele administrate copiilor ajung la 15%o din dozele zilnice administrate. Un
raport din Germania a identificat 300 de mastectomii inutile din cauza unor erori medicale.[citat
in 1] Raspunderea judiciara civila sau penala a inceput in Europa in Norvegia in 1907 si in
Suedia in 1937, dar pedepsirea vine prea tarziu, dupa ce raul a fost iremediabil facut. Pentru
reducerea erorilor s-au pus la punct reglementari stricte pentru acordarea dreptului de libera
practica pentru medici si pentru restul personalului medical. In acelasi mod au fost emise
reglementari care stabilesc modul in care se administreaza medicamentele, calitatea acestora sau
a materialelor sanitare, intervalele de revizuire a aparaturii sau procedeelor, etc.. Pentru toate
aceste motive serviciile de sanatate sunt considerate o sursa de inspiratie pentru reducerea la
minim a impactului negativ aupra sanatatii publice si individuale.
Serviciile de sanatate sunt un consumator important din PIB. In toate tarile cheltuielile
pentru sanatate au crescut si cresc mereu. Studiile efectuate au aratat ca desi nivelul fondurilor
cheltuite pentru sanatate este important, sunt tari care obtin rezultate mai bune decat altele,
cheltuind mai putini bani pe locuitor. Apoi, structura cheltuielilor intre diferitele sectoare ale
sistemului de asistenta (primara, de specialitate abulatorie si spitaliceasca) difera de la o tara la
alta. In Europa intre 1970-1980 se constata o reducere a procentului cheltuielilor spitalicesti din
totalul cheltuielilor pentru sanatate, dar cu toate acestea cheltuielile pe bolnav internat au crescut
mereu aproape in toate tarile. La acest fenomen o contributie importanta a avut costul
medicamentelor.
Calitatea asistentei medicale este determinata de calitatea personalului si de numarul sau.
Se constata o feminizare a sectorului sanitar paralel cu cresterea numarului asistentelor medicale,
7

dar si al medicilor de sex feminin. Desi numarul medicilor de familie a crescut daca facem un
raport la mia de locuitori, proportia lor in totalul personalului sanitar a scazut.
In privinta bazei materiale in special a spitalelor, se constata ca asistam la o reducere a
numarului de paturi la mia de locuitori mai ales din cauza costurilor enorme ale spitalizarii.
Aceste costuri sunt determinate mai ales de costul tehnologiilor tot mai sofisticate necesare
investigatiilor paraclinice si de laborator, dar si pentru interventiile chirurgicale din ce in ce mai
complexe.